Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.





instructiuni proprii ssm pentru fochist

 Instructiuni proprii SSM pentru fochist 

  

 Prevederile cuprinse in prezentele instructiuni au ca scop diminuarea sau eliminarea  pericolelor specifice activitatilor in domeniu si desfasurarea proceselor de munca in conditii de  securitate. La prevenirea accidentelor personalul care desfasoara activitati in unitate va respecta  prevederile prezentelor instructiuni specifice de protectia muncii: 

Art.1. Sa se prezinte la locul de munca odihnit, fara a fi sub influenta bauturilor alcoolice. Art.2. Sa nu lucreze cu unelte sau materiale improprii sau defecte. 

Art.3. Sa respecte programul de lucru. 

Art.4. Sa nu intreprinda nici o activitate pentru care nu este instruit. 

Art.5. Sa nu umble la instalatiile electrice,daca nu au atributii in acest scop. Art.6. Sa nu execute reparatii ale masjnilor, sculelor sau utilajelor,daca nu au atributii in acest  scop. 

Art.7. Sa opreasca lucrul in caz de pericol iminent de accidentare, si in caz de accident de  munca sa anunte conducatorul si dupa caz salvarea,pompierii la 112. 

Art.8. Sa pastreze curatenia la locul de munca. 

Art.9. Sa-si insusesca instructajul periodic de protectia muncii. 

Art.10. La locul de munca sa circule doar prin caile stabilite ca asigura securitatea. Art.11. Sa nu intreprinda actiuni ce ar pune in pericol colegii sau alte persoane prezente in acel  moment . 

Art.12. Sa nu fumeze in locuri nepermise.Fumatul in timpul realizarii sarcinilor de servici este  permis doar in locul stabilit si amenajat pentru aceasta. 

Art.13. Sa-si insusesca in mod corect instructajul de acordare a primului ajutor, pentru a-si putea  ajuta colegii aflati in dificultate. 

Art.14. Sa anunte seful ierarhic superior de orice neregula aparuta in procesul muncii, care ar  putea constitui un pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala. 

Art.15. Sa pastreze bunurile unitatii. 

Art.16. Sa respecte ordinea si disciplina . 

Art.17. Sa aiba in tot timpul activitatii o comportare demna si civilizata menita sa imbunatateasca  relatiile de munca. 

Art.18. Nu se admit la locul de munca persoane care nu au fost instruite din punct de vedere al  sanatatii si securitatii in munca.. 

Art.19. Inainte de repartizarea salariatului la locul de munca, v-a fi pus in tema cu prevederile  instructiunilor , (instructajul periodic la locul de munca), cat si cu riscurile de accidentare sau  imbolnavire profesionala pe care le prezinta postul respectiv. 

Art.20. Nu se admit la lucru persoane ce nu au avizul favorabil al medicului pentru a ocupa postul respectiv. 

OBLIGATIILE FOCHISTULUI DE SERVICIU 

Art.21. Sa cunoasca in mod temeinic instalatia de cazane din punct de vedere al deservirii. Art.22. Sa ia toate masurile in asa fel incat pornirea si oprirea cazanului sa se faca in siguranta. Art.23. Sa controleze functionarea armaturilor de siguranta si control a dispozitivelor de  alimentare, consemnand constatarile in Procesul Verbal din registrul Jurnal. Art.24. Sa supravegheze direct si permanent buna functionare a cazanului si a instalatiilor anexa. Art.25. Sa comunice sefilor defectele constatate, consemnandu-le in Procesul Verbal din Registrul Jurnal. 

Art.26. Sa predea sis a ia in primire serviciul, verificand buna functionare a cazanului. Rezultatul  predarii si primirii se va consemna in Registrul Jurnal cu semnatura ambilor. Art.27. Sa opreasca din functionare cazanul in urmatoarele cazuri: 

a) nivelul apei a scazut sub cel minim, fiind totusi vizibil in sticla si continua sa scada desi  cazanul este alimentat cu apa; 

b) nivelul apei nu se mai vede in sticla sin u reapare cand se inchide robinetul, in acest caz 

alimentarea cu apa este interzisa; 

c) toate dispozitivele de alimentare cu apa sunt defecte; 

d) toate indicatoarele de nivel nu functioneaza; 

e) nivelul apei a trecut peste marginea superioara a sticlei si prin purjarea cazanului, nivelul nu  scade; 

f) la elementele cazanului au aparut burdusiri, fisuri sau crapaturi, curgeri de suduri, incalzirea  la rosu a unei parti din peretele metallic; 

g) sunt atinse limitele de dclansare prin protectie automata a cazanului, darn u se realizeaza  declansarea; 

h) s-a produs o explozie de gaze in focar; 

i) a izbucnit un incendiu in sala cazanelor care nu poate fi stins; 

j) la stingerea accidentala a focului in camera de ardere; 

Art.28. fochistul va inscrie in procesul verbal: 

a) constatarile privind starea cazanului, a instalatiilor auxiliare a armaturilor la preluarea  schimbului; 

b) ora cand efectueaza operatiile de verificare a armaturilor si instalatiilor auxiliare si  constatarile facute; 

c) ora cand s-au produs anumite defectiuni sau fenomene anormale in exploatarea cazanului  indicand locul, felul si modul de remediere a defectiunii; 

d) ora aprinderii si stingerii focului; 

e) operatiile principale privind tratarea apei 

Art.29. Sa compare indicatiile indicatoarelor de nivel cu actiune indirecta cu cele ale  indicatoarelor cu actiune directa. Verificarea se va face cel putin o data pe schimb. Art.30. Verificarea bunei functionari a manometrelor si purjarea tubului sifon al nivostatului si a  cazanului se va face cel putin o data pe schimb. 

Art.31. Defectele constatate trebuiesc remediate imediat, iar cand nu se pot face se va anunta  maistrul, asistenta tehnica sau seful de sectie de schimb (seful ierarhic superior). Art.32. Verificarea functionarii supapelor de siguranta prin suflare, trebuie sa se faca cel putin o  data la 24 ore. 

NORMELE SPECIFICE DE PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR 

Art.33. La locurile de munca este obligatorie organizarea prevenirii si stingerii incendiilor, care  consta in: 

- adaptarea si concretizarea la conditiile specifice locului de munca a normelor de prevenire si  stingere a incendiilor si a celor de dotare cu mijloace tehnice de prevenire precum si aducerea la  cunostinta personalului si afisarea acestora. 

- organizarea nominala a echipelor de stingere a incendiilor si instruirea acestora cu sarcini  privind: conducerea operatiunilor de stingere, anuntarea izbucnirii incendiilor la pompieri si  conducerea unitatii, organizarea evacuarii persoanelor si a bunurilor materiale, ordinea evacuarii si  mujloacele utilizate, traseele fluxurilor, zona de protectie in care se face evacuarea, masuri de  securitate. 

- utilizarea mijloacelor tehnice de stingere a incendiilor( hidranti, stingatoare). - masuri de protectie: intreruperea alimentarii cu energie, materie prima. Pentru stingerea  incendiilor in faza initiala se va intervene cu jeturi de apa pulverizata. 

INSTRUCTIUNI DE SECURITATE A MUNCII IMPOTRIVA PERICOLULUI DE  ELECTROCUTARE 

Actiunea curentului electric asupra organismului uman; Mecanismul electrocutarii 

Art.34. Din analiza cauzelor accidentelor, rezulta ca majoritatea electrocutarilor ar fi putut fi  evitate, prin aplicarea unor masuri simple de securitate. Un numar insemnat de accidente comporta 

o parte de responsabilitate umana ( neglijenta sau ignoranta personalului ), iar altele se datoresc  defectiunilor de ordin tehnic. 

Art.35. Actiunea de prevenire se refera atat la calitatea aparatelor si instalatiilor electrice, la  intretinerea si folosirea lor, cat si mai ales la informarea celor care le utilizeaza. Art.36. Factorii care influenteaza direct rezistenta corpului omenesc, in momentul producerii  electrocutarii, sunt: 

- valoarea tensiunii; 

- presiunea si suprafata de contact; 

- locul de pe corp atins de elementul sub tensiune; 

- temperatura si umiditatea mediului; 

- timpul cat organismul sta sub tensiune. 

Art.37. Gravitatea electrocutarii depinde de efectele fiziologice ale curentului electric. La trecerea  acestuia prin organismul uman, se pot produce socul electric, arsuri si metalizarea pielii. Art.38. Socul electric reprezinta o actiune directa asupra inimii sau a sistemului nervos, dar nu  este exclusa posibilitatea unei actiuni concomitente, atat asupra inimii cat si a sistemului nervos. Art.39. Limita maxima a curentilor nepericulosi este de 10 m A – pentru curentul continuu si  50 m A pentru curentul alternativ. Peste aceste valori, omul nu se poate elibera singur de sub  actiunea curentului, datorita convulsiilor musculare , ce nu permit desprinderea de elementul de sub  tensiune, iar cresterea curentului ce trece prin organism, ca urmare a scaderii rezistentei electrice a  corpului, poate produce moartea. 

Art.40. Un factor de care trebuie sa se tina seama in aprecierea gravitatii electrocutarii este drumul strabatut de curent prin organism. Pericolul este mai mare, daca in circuit intra podul palmei si unul  sau ambele picioare ( circuit in care este prinsa si inima ). 

Art.41. Tinand seama ca rezistenta electrica a omului este constituita, in cea mai mare parte , din  rezistenta pielii, rezulta ca, in aprecierea pericolului, o insemnatate deosebita prezinta suprafata de  contact si presiunea. 

Art.42. influenta nefavorabila asupra rezistentei organismului prezinta umiditatea si temperatura.  Cu cat umiditatea este mai mare si temperatura mai ridicata, cu atat pericolul de electrocutare este  mai evident, datorita cresterii conductibilitatii stratului de piele, care face ca rezistenta sa scada. ln  

afara acestor factori, praful, sudoarea si substantele chimice au un efect cumulativ in ceea ce  priveste cresterea conductibilitatii, de unde rezulta un grad de pericol sporit. Art.43. Un factor deosebit de important este timpul de expunere. Cu cat durata de actiune este mai mare, cu atat rezistenta scade. 

Art.44. Accidentele prin electrocutare pot avea loc, cand salariatul intra in contact cu elementele  aduse la potentialuri diferite. Aceste elemente pot fi: 

- unul sau doi conductori activi - conductori afectati transmisiei de energie ( faza-faza sau  faza-nul ); 

- un conductor activ si un element conducator susceptibil de a se afla la un potential fix, care  este, in general, cel al pamantului ( elemente metalice de constructie, canalizari metalice ). ln acest  caz , electrocutarea se produce prin contact direct. 

 Metode si mijloace de protectie impotriva electrocutarii 

Art.45. In functie de influenta mediului inconjurator asupra producerii accidentelor cauzate de  curentul electric, se intalnesc: 

a) Locuri de munca cu grad mic de pericol - se caracterizeaza prin existenta unor elemente rele  conducatoare de electricitate ( pardoseala din lemn uscat sau materiale plastice ), umiditatea sub 75  %, temperatura cuprinsa intre 10° C si 25° C, lipsa particulelor de praf si agenti corozivi, precum si  a obiectelor metalice in zona de lucru, in contact cu pamantul, astfel incat omul, actionand asupra  instalatiilor sub tensiune sa nu poata pune mana pe aceste elemente. 

b) Locuri de munca periculoase - sunt generate de existenta unor mase metalice ce ocupa pana  la 60 % din suprafata zonei de manipulare ( zona cuprinsa intre limitele 2,5 m in sus si 1,25 m 

lateral, in fata, in spate si jos ), pardoseala fiind buna conducatoare de electricitate ( pamant, beton  armat, etc.), umiditate crescuta intre 75 % si 97 %, particule de praf industrial in suspensie,  temperatura de la 25° C la 30° C . 

c) Locuri de munca foarte periculoase - sunt acelea la care valorile amintite mai sus si care  caracterizeaza „ locurile periculoase " sunt depasite. 

Protectia fata de contactele directe 

Art.46. Contactul direct, reprezinta atingerea unor elemente bune conducatoare de electricitate,  aflate sub tensiune , care compun utilajele sau instalatiile electrice. 

Art.47. Evitarea accidentelor electrice prin atingere directa se poate face prin: - alimentarea  echipamentelor si instalatiilor la tensiuni cat mai reduse si construirea lor astfel incat, elementele  sub tensiune sa fie inaccesibile atingerii intamplatoare, iar arcurile electrice care se produc, sa nu  poata genera arsuri; 

- folosirea obligatorie a mijloacelor individuale de protectie, impotriva electrocutarii, pentru  personalul care vine in contact cu instalatiile si aparatele electrice; 

- folosirea de pardoseli izolante; 

- supravegherea permanenta a salariatilor de catre sefii ierarhici, astfel incat, munca sa se  desfasoare fara pericol de accidentare. 

Art.48. Pericolul electrocutarii poate fi redus, in cazul in care atingerea unui singur element sub  tensiune, se produce in timp ce omul se afla complet izolat de pamant. 

Protectia fata de contactele indirecte 

Art.49. Prin atingerea indirecta, se intelege contactul omului cu elemente bune conducatoare de  electricitate, care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care au intrat in mod accidental  sub tensiune, datorita unei izolatii necorespunzatoare sau distantei insuficiente. Mijloacele principale pentru evitarea accidentelor prin atingere indirecta, sunt: - folosirea unor tensiuni de alimentare cat mai reduse; 

- legarea la pamant; 

- legarea la nul; 

- izolarea suplimentara de protectie; 

- separarea de protectie; 

- deconectarea automata de protectie, la aparitia unei tensiuni de atingere periculoasa  ( tensiune de defect ); 

- deconectarea automata de protectie, la aparitia unei scurgeri de curent periculoase  ( curenti de defect ); 

  • egalizarea potentialelor.

 

Instructiuni proprii de Securitate si Sanatate in munca pentru functia de fochist - model actualizat la data de 11 Iulie 2024