ACTIVITATATEA: EXPLOATARI  FORESTIERE

Nr………..din ………. 

Editia  

1

Intocmit, 

Vizat, 

APROBAT, 

1. Scop

Instructiunea proprie de securitate si sanatate in munca se elaboreaza cu scopul de a se asigura securitatea si sanatatea participantilor in activitatea de exploatari forestiere.

2. Domeniul de aplicare

Domeniul de aplicare al prezentei instructiuni proprii de securitate si sanatate in munca este cel al activitatilor in activitatea de exploatari forestiere.

Cap. 1. LUCRARI DE PUNERE IN VALOARE A MASEI LEMNOASE

Art. 1. (1) Prezentele instructiuni proprii cuprinse în acest capitol se referă la lucrările de punere in  valoare a masei lemnoase destinata exploatarii;. 

 (2) Aplicarea acestora este obligatorie la toate lucrarile de punere in valoare a masei lemnoase;. 

Art. 2. Scopul prezentelor instructiuni proprii este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente în cadrul acestei activităţi. 

Art. 3. La punerea in valoare a masei lemnoase se vor inventaria distinct ( notat cu NTS ) si marca vizibil prin semne conventionale, atit pe teren, cit si in schita parchetului : 

a) arborii periculosi- putregaiosi, iescari, arbori aninati, dezradacinati, fara coroana; b) toate locurile periculoase din parchet : ripe, stincarii si bolovani pe pante accentuate. 

Art. 4. In actele de punere in valoare a masei lemnoase se vor prevedea masuri de securitate a muncii in raport cu pericolele existente. 

Art. 5. La punerea in valoare a doboriturilor de vint sau zapada, se interzice efectuarea masuratorilor stind pe arbori, buturugi sau pe orice materiale. 

Art. 6. Ciocanele de marcat trebuie sa fie bine ascutite fara deteriorari. 

Art. 7. Se interzice indepartatrea cioturilor uscate prin lovirea acestora cu muchia ciocanului de marcat. 

Art. 8. Se interzice deplasarea echipei de lucru in sir indian, pe linia de cea mai mare panta, in terenurile accidentate. 

Cap. 2. PREGĂTIREA ŞI ORGANIZAREA PARCHETELOR PENTRU EXPLOATARE 

Art. 9. (1) Normele de securitate a muncii cuprinse în acest capitol se referă la lucrările de pregătire şi organizare a parchetelor pentru exploatare. 

 (2) Aplicarea acestora este obligatorie la toate parchetele atribuite spre exploatare. Art. 10. Formatiilor de exploatare li se interzice preluarea parchetelor spre exploatare dacă lucrările de punere în valoare nu au fost executate în condiţiile prevăzute în acest scop de instructiunile proprii. 

Art. 11. La cererea motivată a formatiilor de exploatare, organele silvice sunt obligate să corecteze lucrările de marcare sau alte lucrări de punere în valoare, dacă datorită acestora se creează pericole de accidente.

2.1. Organizarea terenului, a procesului de producţie şi a muncii 

Art. 12. Este interzisă începerea exploatării fără proiect de execuţie a lucrărilor de exploatare aprobat. 

Art. 13. Proiectul de exploatare va soluţiona, în mod unitar, toate laturile procesului de producţie, inclusiv lucrările de pregătire din punct de vedere al protecţiei muncii, la aplicarea acestuia pe teren se vor respecta următoarele: 

a) organizarea suprafeţei parchetului prin împărţirea în secţiuni şi postaţe; 

b) identificarea şi însemnarea unor arbori periculoşi în afara celor preluaţi de la organele silvice; 

c) delimitarea locurilor periculoase sau dificile de exploatat, semnalizarea lor şi precizarea tehnicilor sau metodelor de lucru, în funcţie de condiţiile concrete din aceste zone; d) stabilirea potecilor şi cărărilor pentru circulaţia muncitorilor şi reglementarea circulaţiei acestora şi a mijloacelor fără pericole; 

e) stabilirea locurilor obligate de instalare şi conţinutul tăbliţelor avertizoare; 

f) stabilirea de măsuri comune de protecţie a muncii cu responsabilii altor lucrări, care se desfăşoară concomitent cu lucrările de pregătire sau exploatare a parchetelor, dacă astfel de situaţii nu se pot evita. 

Art. 14. (1) Împărţirea parchetului în secţiuni se va face obligatoriu în funcţie de fluxul tehnologic sau dacă este impusă de relieful terenului.  

 (2) Împărţirea arbitrară în secţiuni este interzisă. 

Art. 15. Împărţirea în postaţe a parchetului ( secţiunilor ) se face luând în considerare panta şi orografia terenului, natura mijloacelor de colectare, dispunerea căilor de colectare, fluxul tehnologic şi ordinea de lucru stabilită, respectând următoarele reguli: 

a) pe pante mai mari de 15%, postaţele se delimitează pe linia de cea mai mare pantă, nefiind permisă dispunerea suprapusă a acestora; 

b) lăţimea şi lungimea minimă a acestora va fi de 70 m;  

c) in parchetele de rărituri sau tăieri de igienă, postaţele se delimitează pe culmi, pâraie ( în raport cu configuraţia terenului ); 

d) limitele postaţelor şi secţiunilor trebuie să poată fi identificate cu precizie în teren, prin limite naturale sau artificiale. 

Art. 16. Pentru organizarea muncii in parchetele de exploatare, sefii de subnitati, vor tine cont de urmatoarele : 

a) să încadreze parchetele cu muncitori având pregătirea corespunzătoare lucrărilor de executat, in numar suficient, astfel incat să asigure desfăşurarea întregului proces de producţie, în condiţiile prevăzute în proiectul de exploatare aprobat; 

b) parchetul va trebui să dispună de instalaţiile şi utilajele necesare producţiei, iar muncitorii să fie dotaţi cu unelte, scule şi dispozitive, precum şi cu echipamentul individual de protecţie, în concordanţă cu lucrările pe care le executat; 

c) muncitorii vor fi organizaţi în echipe, fiecare echipă va avea un şef numit prin dispozitie scrisa in care se vor preciza sarcinile şi răspunderile avute. 

Art. 17. Întreg efectivul de muncitori va fi instruit asupra normelor de securitate si sanatate in munca asigurându-se următoarele: 

a) cunoaşterea întregului parchet precum şi a condiţiilor de cazare, a surselor de apă potabilă, aprovizionarea cu alimente, carburanţi şi a programului de lucru; 

b) însuşirea procesului tehnologic de exploatare şi a sarcinilor de producţie; 

c) cunoaşterea potecilor şi a regulilor de circulaţie în parchete; 

d) cunoaşterea locurilor dificile de lucru, a locurilor periculoase şi a măsurilor de evitare a

pericolelor, a semnalelor şi a măsurilor de prim ajutor în caz de necesitate; 

e) cunoaşterea locurilor de parcare sau depozitare a utilajelor şi uneltelor. 

Art. 18. Pe durata de exploatare a parchetului, se vor respecta prevederile proiectului de exploatare, privind tehnologia, fluxul tehnologic şi ordinea de desfăşurare a lucrărilor. Schimbarea acestora este permisă numai cu aprobarea organului în drept. 

2.2. Amplasarea, trasarea şi deschiderea căilor de colectare, platformelor primare  şi a altor instalaţii 

Art. 19. (1) Executarea lucrărilor de construcţii şi de amenajare a instalaţiilor pasagere se va face pe baza proiectelor sau documentaţiilor aprobate şi a proiectului de exploatare.  

 (2) Muncitorii, care execută astfel de lucrări, vor avea calificarea corespunzătoare, fiind instruiţi asupra instructiunilor proprii de securitate a muncii specifice acestor lucrări.   (3) Conducerea şi organizarea tehnică se va asigura de către maistrul de exploatare, iar pentru lucrări speciale, de către personal competent, delegat de nivelul ocolului si/sau directiei . Art. 20. (1) Doborârea arborilor de pe amplasamentul instalaţiilor ( deschiderea culoarelor) se va face de către echipe de muncitori special instruiţi, sub conducerea maistrului de exploatare.   (2) La doborârea arborilor, se vor respecta instructiunile proprii de securitate a muncii la lucrările de doborâre şi, în plus, se vor respecta următoarele: 

a) zonele de defrişat vor fi delimitate vizibil pe teren, lăţimea culoarelor şi traseul acestora vor corespunde prevederilor din documentaţia aprobată; 

b) vor fi doborâţi obligatoriu toţi arborii, inclusiv iescarii; arborii doborâţi se vor evacua de pe amplasament în locuri special destinate, astfel încât să nu împiedice executarea lucrărilor propriu-zise (funiculare, drumuri); 

c) odată cu deschiderea culoarelor pentru funiculare se vor doborî toţi arborii marcaţi şi aflaţi deoparte şi de alta a axului funicularului, la o distanţă mai mică decât înălţimea arborilor; în această zonă se vor identifica şi doborî şi arborii nemarcaţi care pot constitui pericol de cădere peste funicular; 

d) doborârea se va face din timp, astfel încât să nu se stingherească reciproc muncitorii de la doborât cu cei de la construcţii, între aceste echipe păstrându-se o distanţă minimă de 200 m. Art. 21. (1) Vagoanele dormitor se vor amplasa respectând următoarele reguli: 

a) vor fi ferite de avalanşe, viituri de ape, alunecări de teren sau căderi de bolovani; b) vor fi cât mai aproape de locul de muncă şi de sursele de apă potabilă; 

c) terenul va fi cât mai plan, bine drenat şi ferit de scurgeri poluante; 

d) vor fi situate la cel puţin 100 m de instalaţiile cu cablu existente. 

 (2) Când amplasarea vagonului dormitor trebuie sa se faca în pădure sau în vecinătatea acesteia, se vor lua măsuri de înlăturare a pericolului de cădere a unor arbori pe adapost. Art. 22. Proiectarea, amplasarea şi dispunerea căilor de colectare cu tractoarele se vor face respectându-se următoarele: 

a) căile de colectare vor avea caracteristicile constructive prevăzute la exploatarea tractoarelor;  

b) traseele căilor de colectare vor evita fundul pâraielor, zonelor mlăştinoase şi stâncoase; c) traversarea pâraielor şi izvoarelor se va face pe poduri şi podeţe, fiind admisă traversarea prin vad a văilor, cu condiţia ca adâncimea apei să nu treacă de 40 cm, iar panta văii şi a drumului în zonă să fie sub 10%, asigurându-se scurgerea normală a apelor. 

Art. 23. La proiectarea şi amplasarea platformelor primare de expediţie se vor respecta următoarele măsuri: 

a) locul de amplasare va fi corelat cu căile şi mijloacele de colectare şi va asigura manipularea cât mai uşoară a lemnului, va fi bine drenat şi va asigura condiţii de întoarcere,

manevră şi dispunere la încărcarea mijloacelor de transport; 

b) platformele vor fi dimensionate în corelaţie cu producţia zilnică şi nevoile de stocare a lemnului; 

c) platformele se vor amenaja prin nivelare, curăţirea de pământ vegetal şi alte obstacole şi, la nevoie, se va îmbunătăţi portanţa terenului prin împietruiri; 

d) la amenajarea platformelor peste văi sau pâraie se va asigura scurgerea normală a apelor mari; pentru lemnul lung ( trunchiuri şi catarge ) se vor amenaja rămpi de stocare prin aşezarea ( transversal peste pâraie ) de trunchiuri rezistente şi curăţate de crăci; trunchiurile se aşază câte două, lipite strâns, iar între perechi distanţa nu va trece de 0,8 m. 

Art. 24. La stabilirea cărărilor de circulaţie a muncitorilor în parchet şi pentru corecta reglementare a circulaţiei, se vor respecta următoarele: 

a) cărările trebuie să asigure o deplasare cât mai uşoară a muncitorilor, iar traseul acestora să evite pantele abrupte, zonele stâncoase, terenurile alunecoase, trecerile pe sub funiculare precum şi desfăşurarea traseului în aval de liniile de funiculare, drumuri de trecere şi sub tasoane; b) la locurile periculoase se vor instala tăbliţe avertizoare; 

c) de-a lungul potecilor se vor înlătura arborii periculoşi sau alte surse ce ar putea provoca accidente; 

d) traversarea pâraielor şi mlaştinilor se va face pe punţi cu mână curentă; 

e) când potecile se desfăşoară pe curbe de nivel, iar panta terenului este mai mare de 15o, se vor prevedea parapeţi; potecile vor fi amenajate, în acest caz, prin săpătură, asigurându-se o lăţime a acestora de cel puţin 50 cm. 

2.3. Doborârea arborilor periculoşi şi înlăturarea altor pericole 

Art. 25. Prin arbori periculoşi se înţeleg acei arbori care datorită stării şi poziţiei lor, pot cădea de la sine, surprinzând muncitorii care se află în zonă ca de exemplu: iescarii, arborii putregăioşi, arborii parţial dezrădăcinaţi, arborii aninaţi, arborii cu înclinări puternice, arborii cu crăci rupte şi prinse în coroană, arborii situaţi pe terenuri în alunecare. 

Art. 26. Doborârea arborilor periculoşi, se va face cu o echipă de muncitori special instruiţi, care dispun de experienţă şi îndemânare, sub conducerea directă a maistrului de exploatare sau a înlocuitorului acestuia, respectându-se următoarele reguli: 

a) înainte de a începe doborârea, fiecare arbore va fi cercetat cu atenţie, evaluându-se pericolele şi măsurile necesare pentru evitarea acestora; 

b) direcţia de doborâre se va alege pe direcţia de înclinare; 

c) se va curăţa locul de muncă, se va amenaja locul unde vor sta muncitorii la doborât şi se vor degaja cărările de refugiu; 

d) tapa şi tăietura din partea opusă se vor executa cu ferăstrăul mecanic, de către motorist, în timp ce ajutorul şi maistrul, aflati în afara zonelor periculoase, vor supraveghea mişcarea arborelui, dând semnale, dinainte stabilite, în caz de pericol; 

e) la doborârea iescarilor, a arborilor putregăioşi, a celor cu crăci rupte prinse în coroană, tăieturile pentru tapă se vor face astfel încât calupul să poată fi desprins cu uşurinţă; în astfel de cazuri, se interzice baterea cu toporul ( cu tăişul chiar ) sau cu maiul în arbore, sau baterea penelor de doborât; 

f) la arborii cu vârful rupt în picioare, se va desprinde partea ruptă prin acţionare de la sol, cu tractorul sau cu TIRFOR-ul; 

g) la fasonarea arborilor dezrădăcinaţi şi aflaţi la sol, se va asigura buturuga cu ajutorul cablurilor de ancorare; 

j) la doborârea arborilor dezrădăcinaţi şi rămaşi în poziţie înclinată (aninaţi ), desprinderea de la cioată se va face cu atenţie, luând măsuri de prevenire a strângerii lamei ferăstrăului şi de

asigurare a arborelui împotriva deplasărilor; 

k) doborârea arborilor cu vârful rupt complet, se va face, obligatoriu, cu tapă; l) la doborârea arborilor aninaţi se vor respecta normele speciale prevăzute pentru acest scop. Art. 27. (1) Prin „ alte pericole” se înţelege prezenţa de bolovani sau stânci aparente aflate în poziţii instabile, surpări de teren, arbori şi părţi de arbori aflate pe sol în poziţii periculoase, existenţa unor gropi, sau denivelări pe căile de acces etc.  

 (2) Înlăturarea acestor pericole se va face cu echipa de doborâre a arborilor periculoşi şi sub supravegherea maistrului, care va stabili şi măsurile de securitate, de la caz la caz. Art. 28. (1) Însemnarea şi extragerea arborilor periculoşi şi înlăturarea altor pericole se vor efectua pe întreaga suprafaţă a parchetului înainte de începerea exploatării.  

 (2) Această măsură este obligatorie în parchetele cu tăieri concentrate. Art. 29. La parchetele cu tăieri dispersate ( rărituri, tăieri de igienă ) se admite ca doborârea arborilor periculoşi să se facă pe postaţe sau porţiuni de parchete, respectând următoarele: 

a) înainte de începerea exploatării se vor marca toţi arborii periculoşi pe întreaga suprafaţă a parchetului;  

b) se vor doborî arborii periculoşi şi se vor înlătura celelalte pericole de-a lungul căilor de acces şi în jurul locurilor sau punctelor unde se execută diferite lucrări; 

c) înainte de începerea exploatării, se vor doborî arborii periculoşi şi se vor înlătura alte pericole în postaţele unde urmează să înceapă exploatarea precum şi în postaţele alăturate; d) în celelalte postaţe, aceste lucrări se vor executa pe măsura avansării exploatării, astfel încât să se păstreze permanent condiţia prevăzută la aliniatul precedent. 

Art. 30. (1) În tăieri dispersate ( de igienă ) unde proporţia arborilor periculoşi ( numerică sau în volum ) trece de 25 %, este permisă doborârea arborilor periculoşi odată cu exploatarea propriu zisă, cu condiţia ca lucrările să se execute sub supravegherea directă a maistrului.   (2) Totodată se vor respecta cele prevăzute la primul aliniat (lit.a) al articolului 29. 

2.4. Reguli de stare tehnică şi de exploatare a utilajelor şi a instalaţiilor 

Art. 31. (1) Toate utilajele şi instalaţiile care execută prestaţii în parchete, trebuie să corespundă din punct de vedere tehnic cu prescripţiile şi prevederile notiţelor tehnice, precum şi măsurilor de securitate a muncii prevăzute pentru lucrările ce se execută cu acestea.  

 (2) Mecanicul sau mecanizatorul este obligat să verifice starea tehnică a utilajelor zilnic, înainte de începerea lucrului, precum şi pe parcursul desfăşurării procesului de muncă, atunci când sesizează anomalii în funcţionarea acestora. 

 (3) Utilajele şi instalaţiile vor avea reviziile tehnice şi lucrările de întreţinere efectuate la termene, în conformitate cu ciclurile de reparaţie şi întreţinere în vigoare.  

 (4) Responsabilii cu mecanizarea de la nivelul directiei si subunitatilor, răspund pentru neefectuarea în termen a reviziilor, reparaţiilor şi întreţinerilor, precum şi pentru calitatea necorespunzătoare a acestor lucrări.  

Art. 32 Mecanicii care deservesc utilajele ce presteaza diferite lucrari in parchetele de exploatare se supun autorităţii maistrului de parchet si sunt obligaţi să execute dispoziţiile acestuia, să respecte disciplina din parchet şi să aplice normele de securitate in munca. 

Art. 33. Nu vor fi admise în lucru utilajele care au defecţiuni sau carora le lipsesc mijloacele de semnalizare, apărătorile, cabinele sau alte dispozitive de protecţie.  

Art. 34. Nu este permisă exploatarea utilajelor dacă nu se dispune de carburanţii şi lubrifianţii prevăzuţi în notiţa tehnică, în concordanţă cu anotimpul. 

Art. 35. Este interzisă folosirea utilajelor pentru executarea unor lucrări neadecvate precum şi prestarea de lucrări pentru terţi, fara contract, în parchet sau în afara parchetului. Art. 36. (1) Nu este permisă schimbarea mecanicilor de pe un utilaj pe altul fără predarea- primirea

efectivă a acestora şi reinstruirea lor.  

 (2) Încredinţarea, chiar temporară, a utilajelor la alţi mecanici sau muncitori necalificaţi, este interzisă.  

 (3) Schimbarea locului de muncă a mecanicilor, împreună cu utilajele deservite, se va face numai la dispoziţia maistrului de parchet, care este obligat să facă şi reinstruirea lor. Art. 37. Pe timpul nopţii, în zilele de repaus şi ori de câte ori nu se află în producţie, utilajele pe roţi sau utilajele portabile, se parchează sau se păstrează la locurile stabilite, unde vor fi asigurate împotriva deplasărilor neprevăzute şi a utilizării neautorizate. 

Art. 38. Transportul utilajelor defecte la atelierele de reparatii, sau in spatii de parcare, remorcate sau încărcate în vehicule speciale, se va face cu respectarea normelelor de securitate a muncii si ale codului rutier. 

Art. 39. Utilajele după reparare se vor verifica sub raportul stării tehnice de către personal calificat şi autorizat. 

Art. 40. Se interzice admiterea la lucru a muncitorilor şi mecanicilor care au consumat băuturi alcoolice, bolnavi sau obosiţi. 

Art. 41. Toate utilajele vor trebui să dispună de echipamente, dispozitive şi scule anexe, specifice lucrărilor de executat, fiind interzisă recurgerea la improvizaţii. 

Art. 42. Executarea unor reparaţii în parchete sau locurile de parcare, sunt permise numai cu motorul oprit şi utilajele asigurate împotriva deplasărilor şi căderii celor suspendate. Art. 43. (1) Depozitele de carburanţi şi locurile de alimentare a utilajelor, vor fi prevăzute cu mijloace de stingere a incendiilor precum şi cu mijloace adecvate pentru transvazarea carburanţilor. 

 (2) Manipularea şi depozitarea carburanţilor se va face respectând normele tehnice şi de securitate specifice acestor lucrări şi a normelor PSI. 

2.5. Autorizarea pentru exploatare a parchetelor 

Art. 44. (1) Începerea exploatării parchetelor este permisă numai pe baza avizului special de SSM, emisă de către o comisie numită de conducerea subunităţii (ocolului silvic).  

 (2) Avizarea se va face pe baza verificării pe teren a parchetului, sub raportul pregătirii acestuia pentru exploatare. 

 (3) Se interzice avizarea: 

a) pentru porţiuni de parchet dacă acestea nu sunt constituite ca secţiuni; 

b) dacă instalaţiile necesare întregului proces de producţie nu sunt realizate în conformitate cu proiectul de exploatare şi documentaţiile de execuţie a acestora şi recepţionate; c) dacă instalaţiile cu cablu nu au fost supuse probelor de funcţionare, recepţionate şi autorizate; 

d) dacă nu s-au executat toate lucrările pregătitoare pentru securitate a muncii şi de organizare tehnică a parchetului prevăzute în proiectul de exploatare. 

Art. 45. (1) Autorizaţiile emise pentru exploatare îşi pierd valabilitatea în următoarele cazuri: a) cand se schimbă soluţia tehnică şi tehnologică de exploatare a parchetului; 

b) dacă în parchet s-au produs doborâturi de vânt, avalanşe, viituri, alunecări de teren sau alte calamităţi; 

c) dacă activitatea de producţie în parchet s-a dezorganizat, a fost oprită exploatarea şi parchetul transferat pentru un alt an forestier, dacă s-a refăcut marcarea sau au fost modificate limitele; 

 (2) În astfel de cazuri, se vor reface lucrările de pregătire, parţial sau total, în funcţie de situaţia ce s-a creat şi se va emite o nouă autorizaţie. 

Art. 46. Schimbarea maistrului de parchet sau chiar înlocuirea temporară a acestuia, necesită instruirea noului maistru privind cunoaşterea parchetului ca tehnologie, mod de organizare, măsuri

de securitate a muncii, locuri periculoase etc. Sarcina instruirii noului maistru revine lucratorului desemnat cu SSM din cadrul ocolului silvic. 

Cap. 3. NORME DE PREVENIRE SI PROTECTIE LA LUCRARILE DE RECOLTARE A LEMNULUI 

Art. 47. Normele de securitate a muncii cuprinse in acest capitol, se refera la : a) doborarea arborilor aflati in picioare si sectionarea acestora in parti de arbori, cu ferastraie mecanice,de catre echipe de doi muncitori (fasonator mecanic si fasonator manual) sau de catre un singur muncitor (fasonator mecanic) 

b) doboraturile de vant. 

Art. 48. (1) Maistrul de parchet este obligat sa dispuna echipele de doborat astfel incat sa nu se stanjeneasca intre ele sau sa creeze pericole pentru muncitorii care executa alte lucrari.   (2) Distanta intre echipe se stabileste in functie de conditiile de teren si arboret si va fi de cel putin 50m. 

Art. 49. (1) Doborarea arborilor si toate lucrarile aferente se executa sub conducerea sefului de echipa, care va asigura respectarea masurilor de securitate a muncii de catre intreaga formatie.  (2) In cazurile in care se doboara arbori periculosi sau se procedeaza la dezaninarea unor arbori, cand se impun masuri speciale, seful de echipa este obligat sa anunte maistrul de parchet, care va asigura conducerea lucrarilor. 

Art. 50. Muncitorii care lucreaza la doborarea arborilor vor purta in mod obligatoriu echipamentul de protectie si vor fi dotati cu urmatoarele utilaje, unelte si scule: 

a) ferastraie mecanice in stare de functionare, impreuna cu bidonul pentru benzina, trusa de scule completa, lanturi taietoare si pile pentru ascutirea acestora; 

b) uneltele manuale, topoare, tapine, parghii cu ghiara, prevazute cu cozi sau manere in buna stare ( fara crapaturi si aschieri ); 

c) penele pentru doborat sau pentru prevenirea strangerii lantului taietor ; 

d) ciochinare pentru ancorarea buturugilor sau trunchiurilor; 

e) mijloace necesare pentru dezaninarea arborilor. 

3.1. Starea tehnica si pregatirea pentru lucru a ferastraielor mecanice, 

uneltelor, sculelor si dispozitivelor 

Art. 51. Seful de echipa va verifica zilnic, inainte de inceperea lucrului, starea tehnica si existenta inventarului necesar de utilaje, scule, unelte si dispozitive si va lua masuri pentru inlaturarea defectiunilor si completarea inventarului, cu uneltele, sculele, sau dispozitivele care lipsesc. Art. 52. Fasonatorul mecanic ( motoristul), la pregatirea pentru lucru si la lucrarile de intretinere a ferastraielor mecanice, este obligat sa respecte urmatoarele regului : 

(1) Sa verifice starea tehnica a ferastraului inainte de inceperea lucrului, fiind interzis lucrului cu ferastraul mecanic daca: 

a) taie stramb (din cauza lamei sau lantului); 

b) cadrul, lama sau alte parti nu sunt bine fixate sau lipseste ghiara de fixare; 

c) motorul functioneaza cu intreruperi si rateuri; 

d) ambreiajul patineaza sau cupleaza cu zmucituri; 

e) rezervorul sau conductele prezinta scurgeri de benzina. 

(2) La alimentare se vor folosi numai carburanti prevazuti la notita tehnica, fiind interzisa: a) folosirea de bidoane sparte, deformate, fara buson si dop; 

b) turnarea benzinei in bidoane fara palnie sau alt dispozitiv adecvat si alimentarea rezervorului din galeti sau direct din bidoane;

c) fumatul in timpul alimentarii si alimentarea la o distanta mai mica de 10 m de orice foc sau flacara deschisa; 

d) lasarea de scugeri de benzina pe ferastrau sau bidon, nesterse. 

(3) Transportul ferastraului de la cabana in parchet si inapoi se va face numai cu motorul oprit si lantul taietor demontat. 

(4) La incheierea lucrului, fasonatorul mecanic este obligat sa: 

 a) scoata lantul taietor; 

 b) curete ferastraul; 

 c) inchida robinetul de benzina;  

 d) depuna ferastraul la locurile destinate acestui scop. 

(5) La pornirea ferastraului pentru reglarea sau punerea in exploatare, fasonatorul mecanic trebuie sa: 

 a) aleaga un loc corespunzator pentru stabilirea ferastraului si motoristului, care sa permita actionarea nestanjenita a demarorului ; 

 b) verifice starea de intindere a lantului si buna fixare a lamei de ghidare ; 

 c) evite atingerea de catre lantul taietor a solului sau a diverselor materiale aflate la sol . (6) Lucrarile de ascutire a lanturilor, intretinerea si repararea curenta a ferastraului se vor face numai cu motorul oprit si in locuri ferite de pericole. 

Art. 53. (1) Ocoalele silvice sunt obligate sa execute reparatiile ferastraelor mecanice, periodice si accidentale, la timp si de buna calitate. 

 (2) Maistrul de exploatare va face verificarea starii tehnice a ferastraielor, cel putin odata pe saptamana. 

Art. 54. Lucrul cu ferastraiele mecanice se va executa in urmatoarele conditii : a) locul de munca se va degaja de crengi, pietre sau alte obstacole, asigurandu-se o pozitie de lucru cat mai comoda pentru motorist si ajutor; 

b) angajarea lantului de taietura se va face lin, cu ferastraul rezemat (cu gheara de fixare) in arbore sau trunchi;  

c) taierea in ,,berbec’’ sau cu ferastraul nerezemat sunt permise numai in cazuri obligate si cu asigurarea stabilitatii pe sol a motoristului; 

d) in cazul arborilor tensionati, sa se taie in primul rand partea comprimata; 

e) penele sa se monteze si sa se bata din timp, pentru a se preveni strangerea lantului taietor; f) trunchiurile, bustenii sau alte piese ce urmeaza a fi sectionate, vor fi asezate pe sol si asigurate impotriva deplasarii in timpul taierii sau dupa terminarea acesteia; 

g) curatirea de craci va incepe dinspre baza spre varf, iar pozitia motoristului va fi la sol si partea opusa, ferita de eventualele miscari ale trunchiului sau cracilor; 

j) deplasarea motoristului cu motorul in functiune este permisa numai intre doua sectionari (fus sau craci) ce se efectueaza pe acelasi arbore sau trunchi si numai la lucrarile din platformele primare sau centrele de preindustrializare . 

Art. 55. La lucru cu ferastraiele mecanice se interzice: 

a) lucru concomitent a 2 muncitori sau a 2 echipe la doua sau mai multe lucrari (sectionat, curatat de craci etc.) pe acelasi arbore sau trunchi cat si la aceeasi lucrare sau lucrari diferite pe arbori sau trunchiuri alaturati, daca acestia se stingheresc reciproc; 

b) taierea a doua sau mai multe piese independente deodata, taierea de piese suprapuse sau taierea pe sarcinile prinse la mijloacele de colectare; 

 c) tinerea suspendata cu mainile a pieselor ce se sectioneaza sau fixarea la sol, cu piciorul, de catre motorist a acestora; 

d) sectionarea unor trunchiuri sau crengi, cand acestea se afla in pozitii periculoase; e) continuarea lucrului cu ferastraul mecanic defect sau in stare necorespunzatoare; f) executarea de catre motorist a altor lucrari in timp ce are ferastraul asupra sa;

g) scoaterea ferastraului blocat in taietura prin smucirea violenta sau lovirea acestuia cu piciorul sau cu diferite obiecte.  

3.2. Doborarea arborilor cu ferastraul mechanic in echipa de doi muncitori  (fasonator mecanic si fasonator manual) 

Art. 56. Inainte de inceperea lucrului, seful de echipa , motoristul, este obligat; a) sa delimiteze zonele de lucru, sa cerceteze terenul si arboretul, verificand daca in zonele respective cat si in zonele vecine nu exista pericole sau persoane in pericol si sa ia masurile de inlaturare, evacuarea acestora si interzicerea accesului intimplator; 

b) sa reidentifice arborii marcati si sa stabileasca ordinea de lucru si directia de doborare rationala. 

Art. 57. Doborarea arborilor este permisa nuai in urmatoarele conditii: 

a) alegerea corespunzatoare a directiei de doborare ,in functie de gradul de inclinare, proportia de putregai si scorburi; 

b) taierea cracilor de la baza arborelui si degajarea locului de semintis, crengi, pietre, zapada; 

c) stabilirea potecilor de refugiu in partea opusa directiei de doborare ( in unghi de 45 grade fata de acestea; se va evita alegerea potecilor pe directia de inclinare si de doborare );. d) inlaturarea labartarilor pronuntate de la capetele zonei de siguranta si pe directia de doborare; 

Art. 58. Adancimea si inaltimea tapei, marimea pragului de franare, forma si marimea zonei de siguranta, pozitia penelor de doborat, sunt cele date in figura si tabelul ce urmeaza: 

MARIMI SI LIMITE 

Dimensiunile tapei 

pentru arbori Observatii 

pentru arbori 

grosi 

subtiri 

-Diametrul la nivelul cioatei  

,, D ’’ mai mare de 20 cm mai mic de 20 cm 

-Adancimea ,, T ’’ a tapei 1/3 D - ½ D 1/4 D - 1/3D 

-Inaltimea ,, H ’’a tapei 1/7 D - 1/6 D 1/10 D Dar nu mai mult de 15 cm 

-Inaltimea ,, P ’’a pragului de 

franare 3 - 5 cm 3 – 5cm 

-Grosimea ,, S ’’ medie a 

zonei de siguranta 1/10 D - 1/8 D 1/10 D - 1/8 D 

-Grosimea ,, Sl ’’ de  

siguranta la capatul ingust,  

1/25 D 1/25 D 

minima 

Art. 59. (1) Forma recomandata a tapei este cea rezultata din doua taieturi, una la baza, orizontala si una inclinata, care se intalnesc in fundul tapei. 

 (2) Taieturile se vor executa cat mai plane, iar linia fundului va fi cat ai aproape de orizontala. 

 (3) Tapa se va dispune cu deschiderea maxima pe directia de doborare.  (4) Dupa executarea tapei se va scoate calupul tapei cu ajutorul toporului, astfel incat sa nu ramana parti nescoase din aceasta.

(5)Taietura din partea opusa se va executa cat mai plana si orizontala, lasand zona de siguranta cu latimea minima si forma adecvata; pe masura avansarii taieturii, ajutorul va monta penele de prevenirea stangerii si de doborat. 

Art. 60. In momentul caderii arborelui retragerea personalului din zona periculoasa este obligatorie, astfel: 

a) in cazul in care nu sunt necesare pene de doborare, ajutorul se va retrage din timp la cel putin 15 m, iar fasonatorul mecanic, la cel putin 7 m;  

b) in cazul in care sunt necesare pene de doborare, fasonatorul mecanic se va retrage din timp, la minim 15m iar ajutorul la cel putin 7 m. 

Art. 61. (1) Penele pentru doborat se utilizeaza cate doua si se dispun de o parte si de alta a penei de prevenirea strangerii.  

 (2) Baterea penelor se va face astfel incat sa se asigure prinderea in crestatura fara sa se forteze caderea arborelui. 

 (3) Dupa scoaterea ferastraului si retragerea motoristului, ajutorul va bate penele cu toporul sau cu maiul, alternativ, insistand pe una din ele, astfel incat sa se asigure doborarea pe directia dorita.  

 (4) In momentul caderii arborelui este obligatoriu darea semnalului « ATENTIE !! CADE !! » de motorist sau ajutor. 

Art. 62. La doborarea arborilor mici ( diametrul sub 20 cm si volumul pe fir sub 0,05 mc ) in parchetele de rarituri 

a) tapa poate fi executata printr-o simpla taietura cu ferastraul,efectuarea ei fiind obligatorie; b) ajutorul poate sa dirijeze caderea arborelui prin impingere cu parghia cu ghiara prevazuta cu cui de fixare in arbore. 

Art. 63. (1) Fasonatorii mecanici si manuali vor fi instruiti temeinic din punct de vedere al securitatii muncii si, in mod deosebit, asupra cunoasterii conditiilor concrete de desfasurare a procesului de productie.  

(2) Nu vor fi admisi la lucru lucratorii care nu dispun de o buna pregatire profesionala si indemanare, sau care nu respecta normele de securitate si disciplina la locul de munca. 

3.3. Doborarea arborilor cu ferastraul mecanic de catre un singur muncitor (fasonatorul mecanic) 

Art. 64. Doborarea arborilor cu ferastraul mecanic, de catre un singur om, este permisa numai in parchetele sau portiunile de parchete organizate si autorizate in acest scop. 

Art. 65. La doborarea arborilor cu un singur muncitor, succesiunea si tehnica de lucru se aplica in aceleasi conditii ca la doborarea cu echipa de doi muncitori, in plus fiind obligatorii urmatoarele masuri : 

a) motoristul va efectua toate lucrarile pregatitoare, executate in mod obisnuit de ajutor ; degajarea locului de munca, curatirea in jurul arborelui, amenajarea potecilor de refugiu etc.; b) doborarea arborilor se va face pe directia de inclinare naturala, cu abateri care sa nu necesite utilizarea de pene sau parghii pentru dirijarea caderii; 

c) locul de munca ( postata ) al motoristului, la doborat, va fi bine precizat si cunoscut de intreaga formatie de muncitori din parchet, schimbarea acestuia fiind admisa numai cu aprobarea maistrului de parchet; 

d) intreruperea lucrului, indiferent din ce motiv, va fi semnalata de motorist intregii formatii din parchet, orice intrerupere neanuntata obligand lucratorii, sa cerceteze cauza si sa ia masuri de prim ajutor in caz de accident; 

d) doborarea nu este admisa, daca in parchet nu se lucreaza la toate operatiile procesului de productie ; 

e) la incheierea lucrului sau la retragerea muncitorilor din parchet, seful formatiei este obligat sa asigure retragerea motoristului de la doborat. 

Art. 66. Doborarea unor arbori mai grosi de 50 cm la baza, a celor labartati sau a altor arbori in conditii dificile, se va face anticipat, pe postate, cu formatia de doi muncitori, fasonatorul mecanic fiind obligat in aceste situatii, sa solicite maistrului ajutorul necesar. 

3.4. Dezaninarea arborilor 

Art. 67. In toate cazurile de aninare a arborilor, seful de echipa este obligat sa ia masuri de interzicerea lucrului si accesului in zona, anuntand maistru de parchet si intreaga formatie de muncitori din parchet despre existenta pericolului. 

Art. 68. Dezaninarea arborilor se va face numai in prezenta si sub conducerea maistrului sau inlocuitorului desemnat al acestuia. Dezaninarea arborilor se va face in aceeasi zi sau cel mai tarziu, in ziua urmatoare. 

Art. 69. Dezaninarea arborilor se va face numai cu ajutorul mijloacelor adecvate, cum sunt : a) aparatul de tractiune (TRIFOR) prevazut cu ciochinare de ancorare sau legare a arborelui, pene de fixare, role de unghi etc..; 

b) tractor cu troliu si sapa de fixare, echipat cu cablu prelungitor, rola de unghi, ciochinare de ancorare etc.. ; 

c) atelajul prevazut cu tanjala si cu lant sau cablu prelungitor. 

Art. 70. Dispunerea in teren a mijloacelor de dezaninare, a muncitorilor, ancorarea si legarea arborelui, modul de organizare si actiune al fiecarui muncitor, precum si masurile de securitate a muncii, se stabilesc de catre maistru de exploatare, pe baza analizei situatiei fiecarui arbore aninat, in parte. 

3.5. Fasonarea doboraturilor de vant 

Art. 71. La lucrarile de fasonarea doboraturilor de vant vor fi admisi numai muncitori cu buna indemanare si experienta, la lucrul in padure. 

Art. 72. Inainte de inceperea lucrului, se vor executa lucrarile de pregatire a parchetelor de catre unitatea de exploatare, prin maistrul de parchet, care vor cuprinde: 

a) recunoasterea parchetului si impartirea pe postate, dispuse pe linia de cea mai mare panta, cu latimea minima de 70m ; 

b) stabilirea cararilor si drumurilor de acces in parchete, ce vor fi amenajate si degajate si degajate de obstacole, arbori cazuti, rupti, aninati sau ramasi in picioare, buturugi etc. ; c) identificarea surselor de apa si a cararilor de acces la acestea ; 

d) stabilirea tehnologiei de lucru si a ordinei de desfasurare nepericuloasa a lucrarilor ; e) organizarea echipelor de muncitori cu precizarea sefilor de echipa, a sarcinilor si raspunderilor ; 

f) instruirea de catre maistru, a muncitorilor la locul de munca, asupra normelor de securitate a muncii, tehnologiei de lucru, caracteristicilor perchetului si a locurilor periculoase ; g) dispunerea de catre maistru a echipelor pe postate clar delimitate, fara a se stingherii reciproc ( echipele nu vor fi dispuse suprapuse pe linia de cea mai mare panta cand aceasta e mai mare de 10 grade, sau in locurile la care exista pericol de alunecare a arborilor si a buturugilor). Art. 73. Inceperea lucrului este permisa numai dupa emiterea autorizatiei necesare, pe baza verificarii lucrarilor de pregatire a parchetului de catre comisia de autorizare. 

Art. 74. (1) Fasonarea doboraturilor de vant, in masa, se va face dinspre margini, incepand cu arborii si buturugile ramase in pozitie periculoasa.  

 (2) La inlaturarea arborilor aninati se vor respecta normele de dezaninare. 

(3) Inainte de a actiona asupra arborilor doborati este obligatorie cercetarea pozitiei lor cat si a celor aflati deasupra sau dedesubt si aducerea acestora in pozitii stabile, prin fixarea cu tarusi si proptele sau prin ancore. 

Art. 75. Nu este permisa executarea de lucrari stand pe arbori, buturugi sau pe orice alte materiale. Art. 76. Sectionarea trunchiurilor de la buturuga se va face numai dupa asigurarea acesteia cu proptele sau prin ancorare si daca acest lucru nu este posibil, se va utiliza TIRFORUL, aducandu-se lemnul in pozitie nepericuloasa. 

Art. 77. Sectionarea trunchiurilor si cracilor, in pozitie suspendata, se poate executa cu ferastraul mecanic, numai daca motoristul sta pe sol, si dupa luarea masurilor de asigurarea arborelui impotriva deplasarii si de degajare a zonelor de refugiu. 

Art. 78. Pe masura executarii lucrarilor, lemnul fasonat si resturile ramase ( buturugi, putregaiuri etc. ) vor fi asezate in pozitii stabile, cracile vor fi adunate, iar drumurile de acces si zonele de lucru vor fi degajate. 

Art. 79. (1) La fasonarea doboraturilor de vant in masa, combinate cu colectarea (adunatul) pe distante scurte, se va tine cont de urmatoarele recomandari:  

 a) arborii intregi sau sectionati in bucati vor fi legati si scosi din gramada cu ajutorul tractoarelor cu troliu (conduse de un tractorist experimentat) ce sunt echipate suplimentar cu cablu prelungitor de 80-100 m, 2 role de unghi si ciochinare pentru ancorare, in afara locurilor periculoase unde se poate executa fasonarea; 

 b) inainte de inceperea lucrarilor de fasonare, se va pregati si curatii zona de lucru.   (2) La aplicarea acestui procedeu, se vor respecta normele de securitatea muncii referitoare la exploatarea tractoarelor si obligatia efectuarii unui instructaj practic sub supravegherea si conducerea maistrului, care va stabili si instruciunile de securitate a muncii specifice situatiei respective. 

Art. 80. In cazul fasonarii doboraturilor de vant dispersate, in care majoritatea arborilor sant in pozitii periculoase, se vor aplica masurile precizate la inlaturarea arborilor periculosi. 

Cap. 4. NORME DE SECURITATE A MUNCII LA LUCRARILE DE 

COLECTARE A LEMNULUI 

Art. 81. Normele de securitate a muncii din acest capitol se refera la: corhanitul cu tapina sau manual si colectatul cu tractoarele a masei lemnoase. 

4.1. Corhanitul cu tapina 

Art. 82. Muncitorii care lucreaza la corhanit manual cu tapina vor dispune de indemanarea necesara si vor cunoaste comenzile si codul de semnalizare ce se refera la executarea acestor lucrari si vor fi dotati cu unelte in perfecta stare si cu echipamentul de protectie. 

Art. 83. Corhanirea va putea incepe dupa ce maistrul de parchet si seful de echipa vor lua masuri cu privire la: 

a) stabilirea zonei de lucru si a zonelor periculoase si asigurarea ca in aceste suprafete nu se gasesc muncitori sau alte persoane in afara echipei de corhanitori ( se va interzice circulatia acestora in zonele periculoase). 

b) curatirea terenului de crengi, buturugi, pietre, bolovani, astuparea gropilor existente si orice alta sursa de pericole. 

 c) corhanitul in zona drumurilor auto , in care caz maistrul va dispune inchiderea circulatiei si accesul intamplator in zona periculoasa.

Art. 84. Seful de echipa este obligat sa stabileasca locul fiecarui muncitor si sarcinile ce-i revin si sa organizeze munca astfel incat sa evite orice pericole. 

Art. 85. Corhanirea manuala a lemnului este admisa numai pe distante scurte ( sub 100 m) si pe terenuri cu pante mari. 

Art. 86. La corhanirea cu tapina a lemnului mare, se vor respecta urmatoarele reguli: a) lemnul destinat corhanirii se va pregati prin inlaturarea cracilor, cioatelor, labartarilor, etc, astfel incat sa se asigure alunecarea acestuia si sa se inlature pericolul de lovire a muncitorilor sau antrenarea lemnului in miscare; 

b) punerea in miscare a lemnului se va face numai cu ajutorul tapinelor si parghiilor, actionanad sincronizat si numai la comanda; 

c) lemnul ce urmeaza a fi corhanit se va orienta astfel incat axa lui longitudinala sa fie paralela cu linia de cea mai mare panta; 

d) muncitorii vor actiona numai din pozitie laterala sau din urma lemnului corhanit, fiind interzisa tragerea stand sau mergand in fata acestuia;  

e) se interzice orice intervantie pentru orientarea sau dirijarea lemnului aflat in miscare. Art. 87. (1) Adunatul cu bratele si cu tapina a cracilor, varfurilor sau a unor arbori mici ( pentru formarea sarcinilor ) se va face prin purtare , tarare sau semitarare .  

 (2) Muncitorii vor actiona astfel incat sa nu se stinghereasca reciproc respectand o distanta de ce putin 4 m intre ei. 

Art. 88. La executarea combinata a corhanitului manual cu formarea si legarea sarcinilor la tractor sau mijloace hipo , echipele vor cuprinde atat corhanitori ( legatori ) cat si muncitorii de utilaje sau conducatorii de atelaje, care vor fi instruiti asupra cunoasterii normelor de securitate a muncii si a codului de semnale stabilit. 

Art. 89. (1) Echipele de muncitori care lucreaza la corhanit se vor dispune in parchet la distante si in conditii , care sa nu creeze pericole pentru ei, sau pentru muncitorii care executa alte lucrari in apropiere. 

 (2) Muncitorii din aceeasi echipa sau din echipele care lucreaza la corhanit se vor afla pe aceeasi curba de nivel , nefiind permis sa se lucreze suprapus pe linia de cea mai mare panta . 

4.2. Colectarea lemnului cu tractoarele  

Art. 90. (1) Tractoarele folosite la colectarea lemnului vor fi conduse numai de persoane care detin calificarea de tractorist sau carnet eliberat de o scoala autorizata sau de politie.  (2) La incadrarea unor tractoristi proveniti din alte sectoare ( agricultura , constructii ) acestia vor fi supusi unui instruiri practice pentru adaptarea la conditiile specifice exploatarilor forestiere si a normelor de securitate a muncii , instrirea se va incheia cu un test. Art. 91. La efectuarea de transporturi rutiere , tractoarele vor fi conduse numai de tractoristi cu carnete de conducere , pentru categoria respectiva . Respectarea prevederilor din legea circulatiei este obligatorie pentru toti tractoristii , indiferent pe ce traseu circula. 

Art. 92. Este interzisa conducerea tractorului de catre alti tractoristi in afara titularului cu dispozitie de lucru eliberata de maistru de parchet. In dispozitia de lucru se vor indica traseele pe care circula si locul de parcare in timpul noptii si in zile de repaus. 

Art. 93. Maistru de parchet si seful de echipa sunt obligati ca atunci cand constata ca un tractorist se afla in stare de oboseala accentuata , este bolnav sau a consumat bauturi alcoolice , sa-i interzica acestuia conducerea tractorului pana la restabilirea sa integrala. 

Art. 94. (1) Tractoristul este obligat sa poarte in timpul lucrului echipamentul de protectie prevazut de reglementarile in vigoare. 

 (2) Tractoristul este obligat sa poarte pe tractor stingatorul de incendiu cu care este dotat si sa- l utilizeze la nevoie.

Art. 95. La inceputul fiecarei zi de lucru, conducatorul tractorului este obligat sa verifice starea tehnica a tractorului, sa execute reglajele si remedierile necesare care intra in competenta sa, in conformitate cu cartea tehnica, iar la nevoie sa solicite interventia atelierului . Art. 96. (1) Este interzisa efectuarea lucrarilor de alimentare, intretinere ( reglej, strangere, gresaje ) si remedieri, cu motorul in functiune.  

 (2) In timpul acestor lucrari, tractorul se va afla pe un teren orizontal, sapa de sprijin sau lama de curatire ( la tractoarele TAF) vor fi coborate la sol, iar rotile vor fi asigurate cu pene. Art. 97. Este interzisa plecarea in cursa daca se constata defectiuni la : 

a) sistemul de franare ( frana de parcurs si frana de stationare); 

b) sistemul de directie; 

c) sistemul de semnalizare acustica si optica; 

d) pneuri ( taieturi, galme , uzura mare, presiune); 

e) sistemul de alimentare; 

f) sistemul de racire al motorului; 

g) fixarea scaunului. 

Art. 98. Pentru evitarea accidentelor de lucru cu troliu conducatorul tractorului este obligat sa verifice functionarea corecta a comenzilor troliului ( ambreiaj si frane), gradul de uzura a cablurilor, functionarea corecta a sapei de sprijin si a rolelor dispozitivului de semisuspendare. Art. 99. La demontarea si montarea rotilor sau la scoaterea pneurilor de pe roti este interzis a se lucra fara sprijinirea puntii pe capre si blocarea cu saboti a rotilor aflate pe sol. Art. 100. (1) In caz de avarie , remorcarea tractorului defect se va face cu ajutorul unei bare de remorcare ( la tractoarele U650 si U651) sau cu doua bare dispuse in unghi ( la tractoarele TAF).   (2) La tractoarele TAF, pentru deplasarea prin remorcare se va scoate boltul de la tija cilindrului de directie. 

Art. 101. (1) Este interzisa incalzirea cu flacara a motorului pentru pornirile pe timp rece.   (2) Pentru asigurarea pornirii in aceste conditii, alimentarea se va face cu motorina de iarna, incalzirea motorului se va face cu apa calda, iar acumulatoarele vor fi pastrate in timpul in care tractoarele nu lucreaza (noaptea si in zilele de odihna ) in incaperi incalzite. Art. 102. In cazul in care motorul se supraincalzeste, acesta se opreste, iar demontarea busonului de racire de la radiator se va face numai dupa ce presiunea vaporilor de apa a scazut suficient pentru a nu provoca arsuri. 

Art. 103. Conducatorul tractorului este obligat ca atunci cand paraseste tractorul stationat , sa opreasca motorul, sa scoata cheia din contact, sa scoata cheia intrerupatorului general ( la tractoarele TAF), sa actioneze frana de stationare , sa coboare pe sol sapa de sprijin si sa inchida usile cabinei. Art. 104. Colectarea lemnului cu tractoarele se va face pe traseele stabilite si amenajate in conformitate cu instructiunile in vigoare, respectand urmatoarele reguli : 

a) pantele maxime admise vor fi de 40 % pentru tractoarele TAF si 25 % pentr tractoarele U650 si U651;  

b) latimea platformei drumului va fi de minim 3 m; 

c) curbele vor fi suficient de largi pentru a permite inscrierea tractorului cu sarcina de lungime maxima; 

d) in punctele unde exista pericolul ca sarcina sa alunece de pe traseu in aval, se vor fixa marginare; 

e) zonele periculoase pentru circulatie( maluri , rape , mlastini adanci) vor fi marcate cu placarde de avertizare; 

f) la capetele traseelor precum si pe parcurs, acolo unde este necesar, se vor amenaja platforme de incarcare; 

g) pe traseele lungi, unde traficul preconizat impune utilizarea mai multor tractoare, se vor amenaja statii de incrucisare.

Art. 105. Pe timp de iarna, pe traseele cu zapada sau gheata, este obligatorie utilizarea lanturilor antiderapante si imprastierea de materiale antiderapante (nisip, sare, cenusa sau zgura) pe portiunile unde exista pericolul de derapare sau alunecare. 

Art. 106. (1) Distanta de la frontul de lucru al echipei de recoltare si pana la punctul de unde tractorul isi formeza sarcina va fi de minim 70 m .  

 (2) In cazul ca frontul de lucru se afle pe o panta accentuata, distanta se masoara de la baza pantei. 

Art. 107. (1) La punctul de formare a sarcinii , conducatorul tractorului trebuie sa orienteze tractorul cu spatele in directia bustenilor pe care urmeaza sa- i colecteze, astfel incat tragerea cu cablul sa nu se faca sub un unghi mai mare de 15 grade, fata de axa longitudinala a tractorului. 

 (2) Cand nu este posibila respectarea unghiului de 15 grade , se vor folosi role de directie care se vor lega de cioate sau arbori sanatosi si bine inradacinati. 

 (3) Este interzisa schimbarea directiei cablurilor prin trecerea lor pe dupa cioate sau arbori. 

Art. 108. In cazul utilizarii rolelor de directie este interzisa prezenta muncitorilor in interiorul unghiului format de cablu. 

Art. 109. (1) La tractoarele dotate cu sapa de sprijin, inainte de a incepe trasul cu troliul, acesta se va cobori pana la fixarea sigura in sol, fara insa, ca rotile din spate sa piarda contactul cu terenul.  (2) La tractoarele TAF se va cobori lama din fata si se va actiona frana de stationare, iar la nevoie si frana de parcurs. 

Art. 110. Manevrarea troliului de pe tractor se va face numai de catre conducatorul tractorului. Art. 111. Pentru a nu depasi limitele maxime ale fortelor de tractiune in cablurile troliului ( troliul electro - pneumatic de pe tractoarele TAF ) este intezis ca presiunea in instalatia pneumatica sa depaseasca 5kgf/cm2. 

Art.112. (1) Pentru fixare la capatul cablurilor a ochiurilor sau a carligelor, se vor folosi bride de dimensiuni corespunzatoare diametrului cablurilor.  

 (2) Pentru fixare sunt necesare minim 3 bride asezate in acelasi plan , la distante de 5 cm diametre de cablu intre ele, cu eclisele pe ramura activa a cablului. 

 (3) Legarea bustenilor in vederea colectarii cu troliul se va face la o distanta de minim 50 cm de capatul acestora. 

Art. 113. (1) Dupa legarea sarcinii, tractoristul trebuie sa astepte semnalul convenit din partea legatorului, sa se convinga personal ca muncitorii s-au retras din zona periculoasa si numai dupa aceea sa inceapa trasul.  

 (2) Semnalizarea se va face dupa codul de semnale stabilit.  

Art. 114. Trasul bustenilor din tason se va face numai cu troliul, astfel incat ca sa nu se provoace surparea tasonului. 

Art. 115. Pe timpul cat dureaza trasul, conducatorul tractorului trebuie sa fie atent la modul cum se deplaseaza sarcina si la eventualele semne de oprire a legatorului sau ale altui muncitor. Art. 116. Inlaturarea obstacolelor si corectarea directiei de miscare a sarcinii se va face de catre legator, cu tapina, dupa oprirea troliului si slabirea cablului, aflandu-se tot timpul in amonte fata de sarcina. 

Art. 117. Dezlegarea sarcinilor este permisa numai dupa coborarea la sol si slabirea cablurilor. Art. 118. La coborarea unei pante, cu sarcina sau in gol. se va utiliza in mod obligatoriu frana de motor, cuplandu-se o viteza cu o treapta mai mica decat viteza cu care se urca in gol in aceeasi panta. 

Art. 119. Executarea virajelor pe terenuri inclinate se va face cu viteza redusa . Art. 120. (1) Conducatorul tractorului este obligat sa opreasca tractorul atunci cand observa ca rotile de directie tind sa piarda contactul cu solul ( cabrare) . 

 (2) Pentru a continua cursa, va slabi cablurile si se va deplasa fara sarcina pana la punctul

de unde va putea trage in siguranta sarcina cu troliul. 

Art. 121. Usile de la cabina tractoarelor vor fi prevazute obligatoriu cu lanturi de siguranta si cu dispozitive pentru a putea fi incuiate, iar geamurile cabinei vor fi dublate de gratare (plase) de protectie. 

Art. 122. (1) Transportul de persoane , pe tractor, remorci sau sarcini , pe drumurile de colectare sau forestiere, cat si pe drumurile publice, este interzis. 

 (2) Fac exceptie tractoarele echipate si autorizate in mod special cu vagoane de transport muncitori. 

Art. 123. Circulatia pe timp de noapte a tractoarelor este permisa numai daca au instalatiile de iluminat si de semnalizare comple, conform normelor din legea circulatiei. 

Art. 124. In caz de rasturnare, la tractoarele cu cabina de rezistenta, conducatorul tractorului trebuie sa ramana in cabina, tinandu- se bine de volan. 

Art. 125. La sfarsitul programului de lucru, tractoarele vor fi parcate la locurile stabilite si asigurate impotriva pornirii, deplasarii, neordonate. 

Art. 126. La colectarea lemnului cu tractoarele, se interzice : 

 a) utilizarea tractoarelor neechipate cu cabina de rezistenta; 

 b) stationarea lucratorilor in aval de sarcina in miscare; 

c) sa se traga cu troliul daca conditiile de vizibilitate nu permit conducatorului tractorului sa urmareasca miscarea sarcinii sau sa receptioneze semnalele legatorului ; 

d) sa se lucreze cu cablurile si cichinarile fara manusi sau palmare 

e) sa se ataseze carligele la cabluri prin innodarea acestora precum si utilizarea de cabluri innodate; 

f) deplasarea utilajului sau tragerea cablului in timpul legarii si dezlegarii sarcinii; tragerea sau dezlegarea sarcinii atunci cand utilajul are cablul rasucit sau oblic fata de carlig;  g) trecerea peste sarcini sau peste cabluri in timp ce acestea se afla in miscare precum si peste cablurile tensionate; 

j) urcarea pe sarcina precum si prezenta muncitorilor in fata sau in aval de sarcina in miscare; k) formarea si colectarea unor sarcini mai mari decat cea admisa in cartea tehnica a tractorului; 

l) efectuarea de viraje maxime pe terenuri cu pante mai mari de 17% ; 

m) lucrul pe timp de noapte 

Art. 127. (1) Spatiul destinat dezlegarii sarcinii trebuie sa fie plan, nealunecos si sa permita efectuarea corespunzatoare a manevrelor tractoarelor si ale altor mijloace de transport. (2) Dezlegarea sarcinilor se va face numai dupa coborarea acestora la sol, dupa slabirea cablurilor si dupa asigurarea stabilitatii sarcinii. 

Cap. 4. NORME DE SECURITATE A MUNCII PENTRU LUCRARILE DIN PLATFORMELE PRIMARE SI FINALE 

Art. 128. Normele de securitate a muncii din acest capitol se refera la lucrarile din platformele primare si finale de depozitare a bustenilor. 

 4.1. Proiectarea si amplasarea platformelor primare de sortare si expeditie   

Art. 129. (1) Locul de amplasare va fi corelat cu caile si mijloacele de colectare si va asigura manipularea cit mai usoara a lemnului, va fi bine drenat si va asigura conditii de intoarcere, manevra si dispunere la incarcarea mijloacelor de transport. 

 (2) Se interzice depozitarea ori stivuirea materialului lemons pe diverse materiale cum ar fi cioate, arbori cazuti sau aninati etc..

Art. 130. Platformele vor fi dimensionate in corelatie cu productia zilnica si nevoile de stocare a lemnului.  

Art. 131. Platformele se vor amenaja prin nivelere, curatirea de pamint vegetal si alte obstacole si, la nevoie, se va imbunatati portanta terenului prin impietruiri. 

Art. 132. La amenajarea platformelor peste vai sau piraie se va asigura scurgerea normala a apelor mari; pentru lemnul lung ( trunchiuri si catarge ) se vor amenaja rampi de stocare prin asezarea de trunchiuri rezistente si curatate de craci.  

Art. 133. Caile de circulatie din platforma primara vor fi mentinute libere, fara a se bloca cu diverse materiale lemnoase. 

Art. 134. La efectuarea lucrarilor din platformele primare se intrzice executarea unor lucrari stind pe trunchiuri sau pe sarcini. 

Art. 135. (1) Dezlegarea sarcinilor de la mijloacele de colectare in platforma se va face numai dupa oprirea si asigurarea stabilitatii sarcinilor. 

 (2) Este interzisa urcarea pe sarcini pentru dezlegare sa pentru orice alte lucrari.  Art. 136. Manevrarea mijloacelor de colectare in platforma se va face numai de catre conducatorul acestora si dupa asigurarea ca nu se afla persoane in pericol.  

Art. 137. Curatirea platformelor primare de resturi de exploatare, precum si inlaturarea noroiului, drenarea si asigurarea scurgerii apelor, este o obligatie a sefului de echipa si a maistrului . Art.138. Intreaga activitate din platformele primare se va desfasura sub conducerea unui sef de echipa numit prin decizie care raspunde de aplicarea normelor de securitate a muncii. 

4.2. Curatirea de craci si sectionarea lemnului 

Art.139. Inainte de a incepe lucrarile, trunchiurile vor fi asezate pe sol ( rampa ) in pozitii stabile si dispuse la distante corespunzatoare ( cel putin 0,8 m ). 

Art. 140. Cind se lucreaza in echipa muncitorii vor fi atenti sa nu se loveasca reciproc, fiind obligati sa lucreze sincronizat, supraveghindu-se unul pe celalalt. 

Art. 141. Cracile se vor taia incepind de la baza spre virf. 

Art. 142. Cracile arcuite sau cele pe care se reazema arborele vor fi taiate numai dupa asigurarea stabilitatii trunchiurilor. 

Art.143. (1) Sectionarea trunchiurilor se va face numai dupa curatirea integrala de craci si cioturi cel putin pina la locul sectionarii.  

 (2) trunchiul sau piesele detasate vor fi asigurate impotriva deplasarii, inainte sau dupa sectionare. 

Art. 144. Cracile si virfurile rezultate, se vor aduna obligatoriu pe masura ce rezulta din procesul de prelucrare si se vor depozita ordonat, in locurile stabilite, astfel incat sa nu blocheze suprafata pltformei si sa asigure incarcarea fara pericol in mijloacele de transport. 

Art. 145. (1) Fasonarea cracilor marunte si legarea acestora in snopi se vor face in locuri amenajate in acest scop;  

 (2) muncitorii care executa aceasta operatie se vor afla la o distanta corespunzatoare, incit sa nu se incomodeze unul pe celalalt.  

4.3. Pregatirea lemnului pentru incarcare prin voltare, stivuire manuala si manipulare cu IFRONUL 

Art. 146. (1) Voltarea manuala a lemnuluise se face de catre muncitori stind in partea opusa a sensului de miscare a lemnului si avansind in urma acestuia .  

 (2) Suprafetele pe care se volteaza lemnul vor fi degajate de obstacole iar miscarea lemnului se va asigura numai cu ajutorul tapinelor, pirghiilor si pighiilor cu gheara, fiind interzisa

impingerea cu mina sau cu alta parte a corpului . 

Art. 147. Stivuirea manuala a lemnului se face prin voltare peste lonjeroane asezate pe sol pentru primul rind de trunchiuri.  

Art. 148. (1) Stivuirea prin ridicarea lemnului pe balanci solide si bine fixate pe sol si pe stiva se va face prin voltare , incepind cu al doilea si urmatoarele rinduri de trunchiuri .   (2) Muncitorii vor fi in afara spatiului situat intre balanci , vor actiona din lateral si vor folosi dispozitive de fixare impotriva alunecarii sau rostogolirii. 

 (3) Stivuirea manuala de jos in sus la inaltimi mai mari de 1,2 m este interzisa . Art. 150. (1) Utilizarea tractorului universal echipat cu sapa sau a tractorului forestier articulat, echipat cu lama pentru voltarea si stivuirea lemnului, se face numai daca impingerea sau ridicarea trunchiurilor se executa cu sapa, respectiv cu lama. 

 (2) La aceste manevre conducatorul de utilaj se va asigura ca in zona de lucru nu se afla persoane in pericol. 

4.4. Incarcarea lemnului in mijloacele de transport auto 

Art. 151. Pentru operatiile de incarcare a lemnului in mijloace de transport auto se va tine seama de urmatoarele: 

a) pregatirea corespunzatoare a sarcinii pentru a putea a fi incarcata; 

b) asigurarea existentei balancilor prevazute cu cirlig la unul din capete, necesare operatiei de incarcare; 

c) desemnarea de catre conducatorul lucrarilor din parchetul de exploatare a persoanelor care participa la activitatea de incarcare; 

d) asigurarea spatiului de incarcare si a uneltelor specifice acestei operatii; 

e) desfasurarea cablurilor in vederea formarii sarcinii; 

f) indepartarea balancilor dupa incarcare. 

Art. 152. Pentru operatiile de incarcare a lemnului in mijloacele de transport auto, conducatorul trebuie sa execute urmatoarele: 

a) manevrarea autovehiculului la locul de incarcare si asigurarea acestuia impotriva miscarilor neprevazute , suplimentar , cu pene; 

b) coborirea semiremorcii la sol si fixarea protapului acesteia; 

c) desfacerea lanturilor si rabaterea racoantelor pe partea de incarcare, precum si asigurarea racoantelor din partea opusa , cu cabluri si bolturi de siguranta;  

d) fixarea balancilor pe rama autovehiculului in vederea incarcarii materialului; e) desfasurarea cablurilor, formarea sarcinii si tragerea acesteia; 

f) ridicarea racoantelor si asigurarea acestora; 

g) stringerea cablurilor, legarea lanturilor si asigurarea incarcaturii; 

j) indepartarea penelor de la roti si semnalizarea incarcaturii. 

Art. 153. Conducatorul auto raspunde si pentru : 

a) integritatea incarcaturii pe intregul traseu de transport al acesteia ; 

b) asigurarea corespunzatoare a incarcaturii astfel incit sa nu se desfaca, sa cada ori sa se prabuseasca necomandat pe durata transportului . 

4.5. Activitati desfasurate in depozite intermediare si finale  

Art. 154. Seful depozitului raspunde de intreaga activitate de protectie a muncii, fiind obligat sa asigure : 

a) conditii normale de munca si odihna pentru muncitori;  

b) mentinerea in stare tehnica buna a utilajelor;

c) mentinerea in conditii bune a suprafetelor destinate desfasurarii proceselor de munca si circulatiei mijloacelor de transport; 

d) indepartarea noroiului, a rumegusului sau a altor resturi de pe suprafetele respective, iar in timpul iernii, curatirea de zapada si gheata si imprastierea de materiale care sa preintimpine alunecarea muncitorilor sau deraparea utilajelor in miscare; 

Art. 155. Zonele destinate activitatii de incarcare – descarcare trebuie sa fie prevazute cu cai de circulatie libere de orice materiale, dimensionate corespunzator, si platforme de intoarcere. Art. 156. Se interzice: 

a) folosirea muncitorilor care nu indeplinesc conditiile de calificare si autorizare pentru cazurile prevazute de lege;  

b) admiterea in lucru a muncitorilor bolnavi, obositi sau care au consumat bauturi alcoolice, admiterea in lucru a muncitorilor fara echipamentul de protectie; 

c) accesul la locurile de munca si pe caile de circulatie a persoanelor straine; 

d) parasirea locului de munca sau schimbarea acestuia de catre muncitori, fara aprobarea sefului ierarhic si servirea mesei, odihna si fumatul, in alte locuri decit cele destinate in acest scop; e) lucrul in timpul noptii fara asigurarea iluminatului corespunzator, cit si conditii atmosferice deosebite ( furtuna , ploi torentiale , viscol, ceata deasa etc. ); 

f) schimbarea destinatiei suprafetelor de lucru cit si a celor de depozitare si stocare, stabilite prin procesele tehnologice aprobate; 

g) folosirea utilajelor la alte lucrari decit cele destinate, precum si deplasarea in incinta sau in afara centrului, nejustificata si fara aprobarea sefului ierarhic. 

4.6. Conditii tehnice pentru utilizarea instalatiilor si utilajelor din depozite 

Art. 157. La inceperea lucrului si pe parcursul desfasurarii procesului de munca, conducatorii utilajului de transport vor verifica spatiile de circulatie si spatiile de rulare, degajindu-se de orice obstacole, care ar constitui cauze de producerea accidentelor. 

Art. 158. La inceperea lucrului utilajele si instalatiile, inclusiv echipamentele si dispozitivele de lucru ale acestora vor fi supuse obligatoriu de catre mecanicul utilajului sau mecanicul de intretinere, verificarii tehnice si probelor de functionare ( in gol si sarcina ). 

Art. 159. Se interzice : 

a) folosirea utilajelor si instalatiilor care prezinta defectiuni; 

b) folosirea utilajelor si instalatiilor a caror dispozitive de semnalizare si de protectie a muncii lipsesc sau nu functioneaza normal; 

c) folosirea utilajelor si instalatiilor actionate electric fara a fi legate la pamint; d) conectarea si deconectarea de la retea a utilajelor si instalatiilor actionate elctric de persoane neautorizate, lasarea acestora sub tensiune dupa incheierea lucrului si neasigurarea impotriva pornirii lor de catre persoane neautorizate; 

e) efectuatrea de remedieri, reparatii sau intretineri ale utilajelor si instalatiilor cu motoarele in functiune ( cele electrice nescoase de sub tensiune ) si neasigurate impotriva eventualelor deplasari, sau porniri necomandate; 

f) conducerea utilajelor si instalatiilor de catre persoane straine sau muncitori necalificati; g) parasirea utilajelor sau instalatiilor de catre cei care le deservesc in timpul functionarii acestora sau in timpul stationarii fara a fi asigurate si incuiate. 

4.7. Descarcarea – incarcarea lemnului din si in mijloacele de transport 

Art. 160. (1) Descarcarea lemnului in depozite se face numai in zonele stabilite, in functie de fluxul tehnologic. 

(2) Senmnalele stabilite vor fi date de o singura persoana desemnata in acest scop. Art. 161. Descarcarea lemnului se va efectua numai sub supravegherea conducatorului locului de munca sau inlocuitorului acestuia. 

Art. 162. Descarcarea manuala a bustenilor din vagoane, remorci, autovehicule sau atelaje se va efectua pe rampe situate la inaltimea platformei mijlocului de transport. 

Art. 163. Este interzis a se lucra cu utilaje de incarcare –descarcare si stivuire ale caror sisteme de semnalizare optica sau acustica nu sint in stare de functionare. 

Art.164. Actionarea comenzilor si punerea in functiune a utilajelor si instalatiilor pentru incarcarea si descarcarea lemnului se vor face lent, fara socuri si numai dupa ce persoana desemnata in acest sens a dat semnalul stabilit, dupa ce s-a asigurat ca nu se afla nici o persoana in zona periculoasa. Art.165. Dupa incheierea lucrului utilajele de descarcare – incarcare mobile vor fi parcate in locurile destinate in acest scop si asigurate impotriva pornirii lor de catre persoane neautorizate. Art.166. La descarcarea –incarcarea lemnului cu instalatii de ridicat se interzice: a) utilizarea instalatiilor de ridicat fara asigurarea stabilitatii acestora; 

b) prinderea provizorie a sarcinii sau ridicarea partiala a acesteia; 

c) aranjarea sarcinii in timp ce aceasta este suspendata; 

d) scoaterea cablurilor si lanturilor de sub sarcina, inainte ca legatorul de sarcina sa se fi retras din zona periculoasa; 

e) ridicarea de sarcini cu gabarit ce depasesc limitele normale de lucru, ridicarea prin smulgere a sarcinilor intepenite sau aflate sub alte produse; 

f)deplasarea sarcinilor prin tirire sau semitirire; 

g) lasarea sarcinilor ridicate sau prinse in graifar la intreruperea lucrului. 

Art.168. La descarcarea lemnului cu instalatii cu cablu, cu traversa de ridicare actionate cu troliu, trebuie respectate urmatoarele: 

a) autovehiculele ce urmeaza sa fie descarcate trebuie aduse in pozitia care sa usureze lucrul cu instalatia cu cablu; 

b) ridicarea sarcinilor se va face fara socuri, numai dupa primirea semnalului din partea legatorului de sarcina si dupa ce angajatii s-au retras din zona periculoasa; 

c) traversa de ridicare a macaralei se va cobori pe suporturile sale numai in timpul stationarii utilajului. 

Art.169. In timpul manevrelor de incarcare – descarcare se interzice: 

a) actionarea troliului pentru descarcarea concomitenta a doua autovehicule; 

b) prezenta conducatorului auto si a angajatilor pe autovehicule sau la mai putin de 7 m de zona periculoasa; 

c) deplasarea autovehicului concomitent cu descarcarea sarcinii; 

d) inceperea descarcarii lemnului inainte de a se face verificarea stabilitatii incarcaturii. 8. Incarcarea si descarcarea lemnului cu IFRONUL 

Art. 170. Deplasarea IFRON-ului in incinta centrelor este permisa numai pe caile de circulatie si suprafetele stabilite, cu o viteza ce asigura evitarea oricarui pericol de accident, si nu mai mare de 15 km / ora. 

Art. 171. Deplasarea IFRON-ului pe drumurile publice este permisa numai in interesul productie , respectindu-se noemele legale de circulatie stabilite. 

Art. 172. La transportul unor sarcini voluminoase, care restring vizibilitatea conducatorului, deplasarea acestuia este permisa numai cu conditia dirijarii transportului de un insotitor. Art. 173. La descarcarea lemnului cu incarcatorul frontal trebuie sa se respecte urmatoarele prevederi : 

a) sarcina ce se preia din autovehicule sau vagoane trebuie bine fixata si echilibrata pe cele

doua brate ale furcii utilajului; 

b) trunchiurile care depasesc sarcina maxima de incarcare trebuie descarcate succesiv: mai intai capatul gros ( din fata ) si apoi cel subtire ( din spate); 

c) descarcarea trunchiurilor si catargelor prin impingere se face numai la vagoanele CFF, in punctele de descarcare prevazute cu rampe inclinate si dotate cu balanci. In zona frontului de descarcare a vagoanelor CFF se interzice prezenta oricaror altor persoane; 

d) in timpul descarcarii lemnului din autovehicule, conducatorului auto i se interzice sa stea in cabina.  

Art. 174. La incarcarea lemnului lung cu incarcator frontal si instalatii de ridicat trebuie respectate urmatoarele : 

a) conducatorii utilajelor si instalatiilor de incarcare trebuie sa depuna sarcina in mijloacele de transport numai dupa ce s-au asigurat ca angajatii s-au retras din acestea, inclusiv conducatorul auto;  

b) deschiderea graifarului si asezarea bustenilor in mijloacele de transport se fac numai dupa oprirea si asigurarea impotriva deplasarii utilajului; 

c) aranjarea si corectarea pozitiei bustenilor in mijloacele de transport se fac numai cu ajutorul tapinelor; 

d) la incarcarea lemnului cu incarcatorul frontal in vagoane cu pereti inalti, pentru formarea stivelor ( picioare ) stabile , se va marca mijlocul vagonului pe peretele acestuia; Art. 175. Se interzice deschiderea graifarului si bascularea sarcinii cind acestea se afla la inaltime mai mare de 0,5 m fata de platforma de incarcare . 

Art. 176. Incarcarea in vrac a lemnului fasonat se face numai cu instalatii si utilaje destinate acestui scop si deservite de personal instruit in acest sens . 

Art. 177. Indiferent de procedeul de incarcare, manual sau mecanizat, materialul lemnos trebuie legat si asigurat in utilajul de transport. 

4. 9. Sectionarea lemnului cu ferastraie portabile 

Art. 178. La sectionarea lemnului cu ferastraie mecanice portabile se interzic : a) tinerea lemnului cu mina sau sprijinirea lemnului cu orice parte a corpului; b) taierea bustenilor prinsi in furcile incarcatorului frontal, pe autovehicule sau vagoane, in stive; 

c) scoaterea din functiune a dispozitivelor de protectie; 

d) curatarea rumegusului sau indepartarea resturilor de bustean, in timpul functionarii farastraului; 

e) sectionarea lemnului marunt direct in stiva; 

f) lucrul cu doua ferastraie mecanice sau cu doua echipe in acelasi punct de sortare sau sectionare; 

g) sectionarea concomitenta a mai multor trunchiuri suprapuse; 

Art. 179. (1) La operatia de sectionare distanta intre bustenii alaturati este de minim 0,8 m.  (2) Bustenii trebuie stabilizati impotriva rostogolirii, mai ales pe terenuri in panta, cu opritori sau proptele, atit inainte cit si dupa sectionare. 

 (3) Inainte de inceperea sectionarii trunchiurile si catargele vor fi curatate de eventualele craci netaiate sau taiate necorespunzator. 

4. 10. Cojirea si despicarea manuala a lemnului 

Art. 180. (1) Cojirea manuala a lemnului se va face de catre un singur muncitor pentru fiecare bustean in parte.

(2) Distanta minima intre busteni trebuie sa fie de cel putin 0,8 m . Art. 181. Atunci cind cojirea se face pe un teren in panta se iau masuri pentru asigurarea lemnului impotriva rostogolirii. 

Art. 182. La despicarea manuala a lemnului se vor folosi unelte corespunzatoare: topoare, pene, maiuri, tapine . 

4. 11. Stivuirea lemnului 

Art. 183. Pe masura ce trunchiurile si catargele de lemn se depun in stiva , acestea vor fi asigurate impotriva rostogolirii si alunecarii cu saboti sau pene de lemn la baza stivelor. Art. 184. Se interzice : 

a) stivuirea sub retele de energie electrica si in apropierea materialelor inflamabile; b) stivuirea dezordonata a trunchiurilor si catargelor; 

c) scoaterea bustenilor din mijlocul stivei.  

Art. 185. (1) Stivuirea manuala a lemnului lung se face numai pentru sortimente de diametre mici : lemn de constructii, de mina, bile si manele . 

 (2) Stivuirea se va executa prin voltarea manuala cu unelte destinate acestei operatii, iar inaltimea stivelor nu va depasi 1,2 m ; 

Art. 186. Stivuirea manuala a lemnului lung se va face astfel : 

a) primul rind de trunchiuri se va stivui prin voltare; 

b) al doilea si urmatoarele rinduri de trunchiuri se vor stivui prin ridicarea lemnului pe balanci solide si bine fixate pe sol si stiva;  

Art. 187. (1) Voltarea manuala a lemnului se va face de catre angajati dispusi in lateral si amonte de bustenii manevrati . 

 (2) Actionarea prin tragere, din fata lemnului este interzisa ; 

 (3) Suprafetele pe care se volteaza lemnul vor fi degajate de obstacole.  Art.188. Manipularea lemnului se va executa cu ajutorul uneltelor destinate in acest scop (pirghii, tapine sau pirghii cu cirlig) ce sunt verificate sa nu prezinte fisuri si aschii ale cozilor. Art. 189. La voltarea manuala a sortimentelor de lemn lung trebuie respectate urmatoarele: 

a) angajatii care folosesc diverse unelte mnuale trebuie sa actioneze dinspre capetele lemnului si vor avansa in amonte de acestea; 

b) locul pe care se efectueaza voltarea trebuie prevazut cu balanci ; 

c) voltarea lemnului pe planuri inclinate se va face actionind in urma lemnului care se volteaza si dinspre capetele acestuia ; 

d) grinzile care formeaza planul inclinat trebuie fixate pe stiva si sol, iar unghiul de inclinare nu va depasi 30 grade; 

e) se interzice prezenta muncitorilor intre balanci si planul inclinat. 

Art. 190. La stivuirea mecanizata a sortimentelor de lemn cu lungime mare trebuie respectate urmatoarele: 

a) bustenii se aseaza ordonat in stiva cu piesele mari la baza; 

b) la formarea stivelor , cel putin din 2 in 2 m, acestea vor fi asigurate contra rostogolirii; c) la stivuirea cu IFRON-ul inaltimea maxima a stivelor va fi de 2,5 m. 

Art. 191. La incarcarea lemnului cu ajutorul incarcatorului frontal sarcina va fi ridicata si purtata la o distanta de 0,5 m de sol. 

Art. 192. Se interzice: 

a) deplasarea sarcinilor ale caror dimensiuni nu se incadreaza in gabaritele cailor de circulatie sau a celor care pericliteaza echilibrul IFRON-ului; 

b) aranjarea cu mina a lemnului prins in graifar; 

c) incarcarea manuala a graifarului;

d) tragerea si ridicarea bustenilor cu cirligul de prindere atunci cind cablul troliului este intins oblic; 

e) desfacerea stivelor prin darimare; 

f) orice activitate simultana la ridicarea si formarea stivelor alaturate. 

4. 12. Sortarea, toaletarea si stivuirea lemnului de steri 

Art. 193. Sortarea lemnului fasonat de steri se va executa numai in locurile stabilite, odata cu sectionarea mecanica . 

Art. 194. Sortimentele de lemn care necesita toaletari trebuie scoase din flux si depozitate separat. Art. 195. Se interzice : 

a) tinerea lobdelor suspendate cu o mina si taierea sau toaletarea cu cealalta mina; b) fasonarea lemnului de steri in preajma gramezilor de lobde.  

Art. 196. La stivuirea si depozitarea lemnului fasonat in steri se vor respecta urmatoarele : a) intre capetele stivelor invecinate se va asigura o distanta minima de 1 m; 

b) caile de circulatie, al caror traseu trece pe linga stive de lemn fasonat de steri, vor fi prevazute cu parapeti avind inaltimea de 2 m; 

c) se interzice desfasurarea altor lucrari in zona stivelor in care se descarca lemn fasonat de steri. 

Art. 197. La stivuirea si depozitarea manuala a lobdelor se vor respecta urmatoarele : a) stivele de lemn se vor aseza prin aranjarea ordonata si distantata a lobdelor in mod egal, cu inaltimea maxima de 2 m, in cazul lemnului pachetizat; 

b) stivele se vor dispune cite doua, alaturat si inclinate una spre cealalta; 

c) capetele stivelor lobdelor vor fi asezate in cruce, avind rol de sustinere al acestora.