NORME DE PROTECŢIE A MUNCII, P.S.I. ŞI IGIENĂ

NORME DE PROTECŢIE A MUNCII, P.S.I. ŞI IGIENĂ 

Norme de protecţia muncii  

Măsuri generale: 

În întreprinderile de industrializare a laptelui se interzice: 

⮚ folosirea de piese, scule, dispozitive deteriorate sau în pericol iminent de 

⮚ deteriorare; 

⮚ stropirea sau spălarea pompei sau a tablourilor şi conductorilor electrici cu apa, existând  pericol de electrocutare; 

⮚ intervenţia la piesele şi subansamblurile maşinilor sau gresarea acestora în timpul funcţionării; 

⮚ executarea de improvizaţii la instalaţiile electrice, maşini, dispozitive şi aparate de măsură şi  control; 

⮚ folosirea pieselor aflate sub tensiune fără ca acestea să fie protejate împotriva atingerii directe  (cu capace, aparatura. îngrădiri, etc); 

⮚ punerea în funcţiune a maşinilor şi instalaţiilor fără verificarea periodică a legăturii şi  funcţionarea corespunzătoare 646c28g a tuturor utilajelor din dotare conform cărţii tehnice; 

⮚ folosirea de conducte de abur şi apa caldă neizolate termic pentru a preveni pierderile de  căldură şi accidentele de natură tehnică; 

⮚ exploatarea maşinilor, instalaţiilor, utilajelor fără cunoaşterea perfectă a instrucţiunilor de  exploatare care trebuie afişate la fiecare loc de muncă; 

⮚ prezentarea la locul de muncă a personalului muncitor şi tehnic, care nu poartă echipamentul  sanitar şi de protecţie conform normative lor în vigoare; 

⮚ menţinerea în funcţiune a pompelor, separatoarelor, altor utilaje, a instalaţiilor la care se  constată zgomote suspecte; 

⮚ folosirea în activitatea de spălare şi curăţire interioară a tancurilor de depozitare, vanelor şi  cazanelor, a echipamentului care se foloseşte şi în alte sectoare de activitate; 

⮚ instalarea şi înlăturarea apărătorilor de protecţie în timpul funcţionării; 

⮚ folosirea de flanşe de îmbinare a conductelor care transporta abur, apă fierbinte şi agenţi  frigorifici fără ca acestea să fie prevăzute cu manşoane; 

⮚ folosirea de platforme şi scări care nu sunt confecţionate din tabla striata şi prevăzute cu rame  de metal; 

⮚ folosirea conductelor care transporta apă rece, caldă, abur, amoniac etc., care nu sunt vopsite în  culorile convenţional fundamentale (conform STAS 858970); 

⮚ amplasarea la distanţe mări a sistemelor de pornire şi oprire a electromotoarelor, utilajelor şi  instalaţiilor; 

⮚ păstrarea în secţiile de producţie de obiecte, ambalaje, piese, care sunt străine de acestea.   

Măsuri specifice de protecţia muncii 

Măsuri specifice în sectorul de pasteurizare 

La pasteurizatorul cu plăci se interzice: 

⮚ montarea conductelor de legătură la mai mult de două nivele şi fără suporturi fixe care să le  asigure stabilitatea; 

⮚ punerea în funcţiune a instalaţiei fără a se face proba de etanşare a plăcilor şi conductelor de  legături cu apă rece;

⮚ folosirea instalaţiei mai mult de 4 ore, fără efectuarea spălării cu apă şi soluţii chimice conform  normativelor în vigoare. 

Măsuri specifice la curăţitoarele centrifugale 

La curăţitorul centrifugal se interzice: 

⮚ punerea în funcţiune fără: rotirea manuală a tobei după asamblare, verificarea şuruburilor de  fixare a separatorului, verificarea nivelului de ulei, verificarea modului de fixare a pâlniei de  alimentare, a se verifica dacă ţeava de curgere din carcasa nu este înfundata; 

⮚ pornirea separatorului fără umplerea prealabilă a tobei cu apă; 

⮚ spălarea separatorului cu furtunul de apă; 

⮚ curăţirea tobei separatorului mai devreme de trei ore de la funcţionare; 

⮚ utilizarea separatoarelor sau a curăţitoarelor cu tobe descentrate. 

Măsuri specifice la operaţiunile de depozitare şi transport 

Se interzice: 

⮚ lipsa instrucţiunilor specifice care trebuie afişate la fiecare loc de muncă; 

⮚ folosirea de personal neinstruit şi fără echipament corespunzător; 

⮚ distanţa mai mică de 1 m între două utilaje de transport ce se încarcă sau se descarcă cu  produse finite; 

⮚ circulaţia în întreprindere a mijloacelor de transport cu viteza de peste 5 km/h. La depozitarea produselor finite se interzice: 

⮚ stivuirea produselor finite fără a ţine seama de formă geometrică şi de rezistenţă 

⮚ ambalajului, de greutatea produsului, înălţimea nedepăşind de 1,5 ori latura mică a bazei; 

⮚ depozitarea produselor sub tablourile electrice şi sub automatele de pornire, în dreptul uşilor de  acces; 

⮚ depozitarea şi aşezarea manuală a materialelor ambalate peste 3 m înălţime; ⮚ ca lăţimea între stive să fie mai mică de 1,5 m; 

⮚ atingerea instalaţiilor de iluminat în timpul depozitarii. 

La depozitarea materialelor se interzice: 

⮚ stivuirea materialelor cu ambalaj deteriorat; 

⮚ depozitarea de materiale pe rafturi care nu au etichetă cu precizarea sarcinii maxime admise; 

⮚ formarea de stive cu ambalaje cu conţinuturi diferite sau de dimensiuni diferite; depozitarea  echipamentului de protecţie şi lucru în contact cu vapori de substanţe nocive, umezeala, rugina,  etc.. 

La depozitarea şi manipularea materialelor inflamabile, explozive şi toxice se interzice: 

⮚ manipularea acestor materiale în alte locuri decât cele special destinate, marcate pe o rază de  minimum 100 m cu indicatoare de securitate; 

⮚ servirea mesei şi fumatul în aceste locuri; 

⮚ spălarea echipamentului de lucru, a pieselor, a locului de muncă cu substanţe uşor inflamabile; ⮚ depozitarea materialelor respective în secţiile de lucru; 

⮚ comunicarea depozitelor pentru substanţe inflamabile cu încăperile de lucru, fără uşi metalice  ce se deschid la exterior inscripţionate "Pericol de foc"; 

⮚ blocarea căilor de acces;

⮚ transportul materialelor inflamabile în autovehicule nedotate cu echipament de stingere a  incendiilor; 

⮚ folosirea de recipiente cu substanţe lichide sau gazoase sub presiune fără capace de protecţie la  ventile; 

⮚ transportarea recipientelor sub presiune cu alte gaze comprimate, grăsimi, materiale  inflamabile fără inele de cauciuc, nevopsite în culoarea convenţională sau murdare de ulei; 

⮚ depozitarea recipientelor de oxigen în locuri improvizate, împreună cu uleiuri sau ⮚ grăsimi; 

⮚ depozitarea substanţelor inflamabile, explozibile în încăperi ce nu sunt prevăzute cu instalaţii  electrice antiexplozive, iar întrerupătoarele sunt amplasate greşit în interiorul depozitului. 

Măsuri igienico-sanitare privind proiectarea şi construirea fabricii 

La proiectarea unei întreprinderi de industrie alimentară se impune a se ţine seama de legislaţia  sanitara, de o serie de cerinţe igienico-sanitare, care se referă la terenul destinat întreprinderii, la  amenajarea clădirilor în teren, la aprovizionarea cu apa, cu energie electrică, la încălzire, iluminare,  ventilaţie, etc. 

La amplasarea fabricii este de preferat colaborarea cu alte întreprinderi, pentru a realiza  exploatarea în comun a surselor de reţele energetice, alimentare cu apa, canalizare, drumuri de acces şi  dotări social-culturale. Terenul pentru amplasare trebuie situat în afara zonelor puternic locuite pentru  a se putea deversa apele uzate, iar noxele emanate cer asigurarea unei zone de protecţie sanitara. 

În incinta unităţilor trebuie amenajate grupuri sanitare cu puncte de spălare, iar în curte apă  potabilă pentru personalul auxiliar (şoferi, manipulanţi) care nu are acces în secţiile de producţie. 

La proiectarea sălilor de producţie trebuie avut în vedere realizarea fluxului tehnologic astfel  încât să se evite contaminările încrucişate produse de contactul materiilor prime cu produsele finite de  ambalajele murdare cu cele curate. 

Pentru întreţinerea corespunzătoare 646c28g , tavanul, pereţii şi pardoseala trebuie să fie din  materiale corespunzătoare 646c28g , netoxice, netede ce să prezinte un grad de finisaj bun. Pentru  tavane este indicat varul pentru pereţi acoperirea cu faianţă albă reprezintă o soluţie bună, iar  pardoseala trebuie protejată cu gresie rezistenta la un grad de uzură ridicat, la acizi şi baze trebuind să  fie antiderapanta. 

Igiena încăperilor social-sanitare 

Se referă la vestiare cu spălătoare cu duşuri, grupuri sanitare. Vestiarele vor fi de tip filtru  sanitar, separate pe sexe şi dimensionate la numărul cel mai mare de muncitori existent în schimbul  respectiv. Nu se amplasează deasupra spaţiilor de producţie sau a depozitelor de produse finite.  Vestiarele vor fi amenajate separat pentru bărbaţi şi femei, fără a comunica între ele şi vor cuprinde  spaţii pentru haine de oraş, spaţii cu chiuvete şi duşuri şi spaţii pentru echipamentul de lucru; grupurile  sanitare se amplasează la o distanţă maximă de 75 metri de cel mai îndepărtat loc de muncă. 

Încăperile social-sanitare vor fi deservite de personalul special instruit ce nu participa la  igienizarea secţiilor de producţie. Se interzice intrarea în grupurile sanitare cu echipament sanitar de  producţie. 

Igiena personalului 

Starea de sănătate şi comportamentul igienic al persoanelor care lucrează în domeniul alimentar  sunt factori importanţi în obţinerea unor produse de calitate, fără efecte nocive asupra consumatorilor.  Din această cauză se impune respectarea unor cerinţe cu privire la controlul medical la angajare şi  periodic, igiena corporală şi a echipamentului de protecţie, precum şi însuşirea de către angajaţi a unor  cunoştinţe şi deprinderi igienice. Aceste norme sunt reglementate prin legislaţia sanitara în vigoare. 

Orice persoană care urmează a fi angajată în sectorul alimentar trebuie supusă în prealabil unui  riguros examen medical, ce consta din:

⮚ examinarea clinica completă; 

⮚ examen radiologic pulmonar; 

⮚ examen venerian şi serologic; 

⮚ examen coprobacteriologic, pentru depistarea stării de purtător al agenţilor patogeni Schigella  şi Salmonella; 

⮚ examen parazitologic, pentru punerea în evidenţă a bolilor parazitare. 

După angajare, personalul are obligaţia să se supună examenului medical periodic, rezultatele  controlului se înscriu într-un carnet de sănătate care rămâne la şeful de secţie. 

Se interzice accesul la lucru a: 

⮚ purtătorilor de microbi patogeni (febră tifoidă); 

⮚ personalului cu fistule cronice purulente. conjunctivite purulente; 

⮚ bolnavilor de tuberculoza, de boli contagioase. 

Respectarea regulilor de igienă sunt obligatorii deoarece în lipsa lor se pot produce contaminări  ale materiilor prime şi ale materiilor şi materialelor directe, indirecte şi de ambalaj. 

Normele obligatorii înainte de începerea lucrului sunt: 

⮚ depunerea hainelor cu care s-a venit la lucru în vestiare; 

⮚ trecerea prin baie sau duşuri pentru îmbaiere, spălare şi dezinfecţia mâinilor; ⮚ tăierea unghiilor scurt, strângerea părului sub boneta; 

⮚ îmbrăcarea echipamentului de protecţie sanitara. 

Conform legislaţiei toţi muncitorii din sectorul de industrializare a laptelui trebuie să poarte în  timpul lucrului un echipament pentru protecţie sanitară a alimentelor, de culoare albă, compus din:  halat, şorţ, pantalon, boneta, basma, cizme de cauciuc ce se poartă în perfectă stare de curăţenie.  Spălarea echipamentului se face prin fierbere cu apă şi soda la spălătoria întreprinderii, interzicându-se  spălarea acasă. 

Igiena secţiilor de producţie 

Se referă la curăţenia pardoselilor, pereţilor şi tavanelor precum şi la curăţarea, spălarea şi  dezinfecţia utilajelor şi ustensilelor de lucru. 

Igiena tavanelor şi pereţilor se asigura prin văruire periodica, înlăturarea prafului şi a  eventualelor pânze de păianjen. 

Curăţenia pardoselilor se face cu ajutorul periilor din material plastic de mai multe ori pe zi şi  constă în înlăturarea cu mătura a resturilor de materiale şi transportului acestora în locuri special  amenajate. 

În secţiile de producţie, după terminarea lucrului, după curăţire şi prespălare cu apă a  pardoselii, se spăla cu soluţie caldă cu detergent, după care se spală din nou cu apă rece pentru  îndepărtarea detergentului. În secţiile unde pe pardoseala pot fi resturi de grăsime se foloseşte  detergent în soluţie 5% şi apă cu temperatura de 55-60°C. 

Igiena utilajelor, ustensilelor de lucru şi a ambalajelor 

La fabricarea laptelui praf , curăţirea şi dezinfecţia utilajelor asigura condiţiile sanitare  corespunzătoare 646c28g în procesul de fabricaţie pentru obţinerea unor produse de calitate. 

Operaţia de spălare trebuie să asigure mai întâi îndepărtarea reziduurilor de pe diferitele  suprafeţe, iar dezinfecţia trebuie să asigure distrugerea germenilor patogeni şi reducerea celor  nepatogeni, pentru a preîntâmpina apariţia unor defecte la brânză sau contaminarea prin consumul  acestor produse. 

Fazele spălării şi dezinfectării sunt:

⮚ demontarea unor utilaje ce necesită spălare; 

⮚ îndepărtarea resturilor (materii grase) cu apa caldă; 

⮚ spălarea propriu-zisă manuală sau mecanică; 

⮚ controlul soluţiilor la spălare; 

⮚ îndepărtarea urmelor de soluţie prin spălare cu apa caldă; 

⮚ clătirea cu apă rece potabilă; 

⮚ controlul vizual şi de laborator. 

Eficienta spălării şi dezinfecţiei depinde de: 

⮚ calitatea soluţiilor folosite; 

⮚ gradul de murdărire a ambalajelor; 

⮚ temperatura soluţiilor folosite; 

⮚ starea de funcţionare a duzelor pentru soluţii şi seturilor de lichid; 

⮚ modul în care se face clătirea cu apa caldă său rece pentru îndepărtarea soluţiilor; ⮚ gradul de pregătire al personalului; 

⮚ exigenta controlului tehnic de calitate. 

Dezinfecţia şi deratizarea se execută pe cale chimică de personalul calificat în mod special. 

⮚ dezinsecţia se face la sfârşitul fiecărei zile de muncă după ce au fost evacuate toate produsele.  Se folosesc soluţii apoase 1-2% spaţiile fiind închise timp de 3-4 ore pentru că insecticidul să-şi  facă efectul, după care se aeriseşte bine; 

⮚ deratizarea se face pentru a împiedica pătrunderea rozătoarelor în secţia de producţie. 

Preventiv, se astupa găurile din pardoseală din jurul conductelor şi radiatoarelor, iar la subsoluri  şi la orificiile de ventilaţie se va monta plasa metalică cu diametrul de 1 cm. 

Igiena mijloacelor de transport 

Mijloacele de transport necesita spălare, dezinfecţie după fiecare transport şi, de aceea, secţiile  de industrializare sunt dotate cu boxe şi platforme, cu staţii de spălare corespunzătoare 646c28g . 

Maşinile ce transporta produsele finite, izotermele sau autofrigorificele se curăţa iniţial de  materiale grosiere, se spăla cu apa caldă cu detergenţi prin frecare cu o mătură din material plastic, mai  întâi pe pereţi şi apoi pe pardoseală. 

Pentru îndepărtarea detergentului se spăla cu apa caldă la 40-450C după care se dezinfectează  cu soluţie de clorura de var sau hipoclorit de sodiu. Se clăteşte cu apă rece şi se îndepărtează cu mătura  resturile de apă din interior. 

Norme de prevenire şi stingere a incendiilor 

Aceste norme prevăd în principal următoarele: 

⮚ toate clădirile de producţie vor fi prevăzute cu hidranţi de incendiu, interiori şi exteriori, având  în dotare materialele şi mijloacele de prevenire a incendiilor;  

⮚ unitatea va dispune de o instalaţie de apă pentru stingerea incendiilor, separată de cea potabilă  şi industrială şi va avea în permanenţă asigurată o rezervă suficientă pentru cazurile de  întrerupere a alimentarii cu apă; 

⮚ curtea întreprinderii va fi nivelată şi împărţită în mod corespunzător, pentru a asigura un acces  uşor la clădiri şi a interveni rapid în caz de incendiu, în mijloacele de prevenire şi stingere; 

⮚ personalul muncitor folosit la prevenirea şi stingerea incendiilor trebuie să cunoască şi să  aplice întocmai normele, să întreţină în stare perfectă de funcţionare toate mijloacele de  stingere, să menţină libere, curate şi în bună stare căile de acces, culoarele, clădirile, şi să  intervină imediat şi eficient la stingerea eventualelor incendii.

Ansamblul măsurilor ce se prevăd pentru asigurarea protecţiei muncii se referă atât la perioada  de montaj, cât şi la cea de exploatare a obiectivului, având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii  de muncă, prevenirea accidentelor. 

Toate locurile de muncă periculoase vor fi avertizate cât mai sugestiv prin panouri sau afişe  care să atragă atenţia asupra eventualelor pericole. 

Se va prelucra cu întreg personalul fabricii legislaţia privind PSI.