Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.





Norme de protectie, prevenire a accidentelor si masuri de prim ajutor in laboratorul de chimie

Norme de protectie, prevenire a accidentelor si masuri de prim ajutor in  laboratorul de chimie 

Multe experiente pot deveni periculoase daca experimentatorul nu cunoaste natura reactivilor  utilizati, caracteristicile acestora si ale aparaturii sau nu este atent la manipularea, respectiv manevrarea lor.  

In vederea protectiei si prevenirii accidentelor din laboratorul de chimie este necesara  respectarea unor reguli numite NORME .  

Orice accident care survine in laborator trebuie imediat adus la cunostinta cadrului didactic  care va aprecia gravitatea lui si va stabili masurile de prim ajutor, o interventie imediata putand preveni o agravare a situatiei.  

In cele ce urmeaza se vor prezenta principalele tipuri de accidente care pot surveni in  laboratoarele de chimie, normele de protectie precum si masurile de prim ajutor care trebuie luate in  legatura cu persoana accidentata. Principalele accidente care se pot produce in laboratoarele de chimie  sunt: intoxicatii, arsuri, traumatisme si electrocutari.  

Intoxicatiile pot fi:  

- acute, produse datorita patrunderii in organism a unor substante toxice, intr-o cantitate care depaseste limita admisa;  

- cronice produse in urma patrunderii unor substante toxice in organism in cantitati mici, timp  indelungat. Patrunderea substantelor toxice in organism se poate produce: pe cale respiratorie (sub  forma de fum, ceata, pulbere), pe cale digestiva, prin piele, de unde, prin difuzie ajung in sange  (sulfura de carbon, alcool metilic, mercurul, etc.). In scopul evitarii intoxicatiilor, substantele chimice  ca: cianura de potasiu, hidrogen sulfurat, solutie de hidroxid de amoniu concentrat, oxid de carbon,  dioxid de sulf, acid cianhidric etc., se vor prepara sau utiliza numai sub nisa.  

• Este interzisa testarea substantelor chimice prin gustare.  

• Este interzisa pipetarea prin aspirare cu gura a solutiilor corozive sau toxice.  

La incheierea sedintei de laborator, studentii sunt obligati sa faca ordine pe masa de lucru, sa predea  ustensilele utilizate si sa se spele pe maini.  

Masurile de prim ajutor in cazul intoxicatiilor cu substante chimice se aplica diferentiat in  functie de natura reactivului care a provocat intoxicatia (tabel I).  

Tabel I - Masuri de prim ajutor in cazul intoxicatiilor cu substante chimice.

Substanta toxica 

Antidot 

F2 

Hidroxid de amoniu diluat 

Cl2; Br2 

pulverizarea unei solutii de carbonat de sodiu

H2S 

se inspira aer curat si cantitati foarte mici de Cl2 

NO; NO2 

se recomanda inhalare de oxigen, lapte si repaus complet 

P4 

solutie de sulfat de cupru 2%

As2O3 

solutie de oxid de magneziu 



Arsurile pot fi:  

- termice, provocate de contactul cu corpuri fierbinti sau datorita aprinderii substantelor inflamabile;  - chimice, provocate de contactul cu substante caustice (baze sau acizi concentrati)  

Dupa gravitate, arsurile pot fi de gradul I, II si III. Arsurile de gradul III sunt considerate ca  fiind cele mai grave deoarece cuprind o suprafata mare de piele.  

La manipularea obiectelor si substantelor fierbinti (trunchi de samota, creuzete, capsule, panze  de azbest, apa fiarta, etc. se recomanda utilizarea, dupa caz, a clestelui metalic, a mansoanelor de  azbest sau cauciuc, a lavetelor etc.  

Vasele din sticla se incalzesc treptat, pe sita de azbest, pe bai de apa sau nisip; vasele cu  precipitate se incalzesc agitand continuu cu o bagheta pentru a se evita depunerea precipitatului.  

•Este interzisa aplecarea capului deasupra vaselor in care fierbe o solutie.  

•Eprubeta in care se incalzeste o solutie se tine inclinata intr-o parte, nici spre  sine, nici spre vecin, pentru a se evita stropirea in caz de supraincalzire.  

•Este interzisa pastrarea substantelor inflamabile si a celor volatile in apropierea  aparatelor care produc radiatii termice.  

•Lampile si becurile de gaz nu se lasa aprinse fara supraveghere.  

In cazul arsurilor termice, trebuie, in primul rand, inchis gazul sau stinsa sursa care arde, cu  ajutorul extinctoarelor, nisipului, prelatelor, trecandu-se apoi la acordarea primului ajutor. In cazul  arsurilor de gradul I pielea arsa se spala cu o solutie de permanganat de potasiu si apoi se unge cu o  crema protectoare, dezinfectanta, sau se spala locul arsurii cu o solutie de tanin 1%. In cazuri mai  grave (arsuri de gradele II si III) accidentatul se transporta imediat la spital.  

Arsurile cauzate de substante chimice sunt extrem de numeroase si variate. In tabelul II sunt  prezentate unele masuri de prim ajutor care se aplica in cazul arsurilor cu substante chimice.  

Tabel II - Masuri de prim ajutor in cazul arsurilor cu substante chimice. 

Substanta toxica 

Antidot

Br2 

Se spala repede locul cu apa, apoi cu solutie 1/10 NaOH sau NH4OH, din nou cu apa dupa care  se pune o compresa cu solutie concentrata de Na2S2O3 (tiosulfat de sodiu). 

Locul unde s-a produs arsura se unge, cat mai des, cu lanolina sau vaselina.

HF 

Solutie CaCl2 2%, solutie 20% MgO in glicerina.

P4 

Se tamponeaza si se aplica pe rana pentru scurt timp un pansament cu una din solutiile AgNO3  (1/1), KMnO4 (1/10) sau solutie de CuSO4 5%, dupa care se spala rana cu apa si se aplica un  pansament de vaselina cu violet de metil. 

Pentru arsurile grave obligatoriu ne adresam medicului specialist.

HCl, H2SO4,  

HNO3

Se spala locul cu multa apa, apoi cu o solutie bicarbonat de sodiu 2% pentru neutralizare

NaOH, KOH 

Se spala locul cu multa apa apoi cu o solutie de acid acetic 2%



Daca un pahar cu o solutie acida sau bazica se rastoarna pe masa, locul trebuie spalat cu multa  apa, neutralizat si uscat.  

La efectuarea experientelor cu acizi, se pot utiliza acizi concentrati numai daca metoda utilizata prevede special acest lucru. Acizii concentrati se vor manui cu multa precautie numai sub nisa.

Prepararea solutiilor insotita de degajare mare de caldura (de exemplu: diluarea acidului  sulfuric, prepararea amestecului sulfocromic din acid sulfuric concentrat si dicromat de potasiu etc.) se efectueaza in vase de sticla cu peretii rezistenti pentru a se evita craparea lor sau in capsule de portelan. 

Diluarea acidului sulfuric concentrat cu apa se face intotdeauna prin introducerea  acidului sulfuric in apa, in fir subtire, cu agitare continua si racire. Diluarea acidului sulfuric  concentrat in apa are loc cu degajare mare de caldura datorita hidratarii ionilor HSO4- si H+. Prin  turnarea apei cu d = 1g/cm3 peste H2SO4 concentrat cu d =1,84 g/cm3 procesul de hidratare are loc la  suprafata acidului. Caldura degajata nu se transmite masei de acid sulfuric si solutia rezultata poate  ajunge la fierbere. Vaporii formati pot antrena H2SO4 concentrat, producand in acest fel o stropire cu  acid sulfuric. In schimb, daca se toarna acid sulfuric in apa, picatura cu picatura, acidul sulfuric mai  greu, cade la fundul paharului si solutia se incalzeste treptat, evitandu-se accidentele.  

Traumatismele prin lovire pot fi provocate in urma manevrarii incorecte a aparatelor grele,  buteliilor, la utilizarea necorespunzatoare a sticlariei etc. Cand se introduc tuburi de sticla in dopuri de  cauciuc perforate, acestea trebuie infasurate intr-o panza si tinute in apropierea partii solicitate mecanic pentru a se evita plesnirea tevii si ranirea mainilor. Pentru usoara alunecare a tubului de sticla prin dop  acesta trebuie umectat cu o solutie de sapun sau detergent.  

Este interzisa ungerea ventilelor si manometrelor de la buteliile cu oxigen lichid cu grasimi sau  uleiuri precum si atingerea acestora cu mainile unse cu grasimi deoarece se pot produce explozii cu  urmari foarte grave.  

Electrocutarile pot fi provocate de montarea defectuoasa a aparatelor electrice. Aparatele  electrice de incalzit (etuve, cuptoare, bai de nisip si apa) se vor aseza pe mese cu suprafata izolata  termic. Astfel, instalatiile si aparatele electrice vor fi legate la priza cu impamantare. Nu se utilizeaza  aparate cu conductori neizolati sau montati neregulamentar.  

Se interzice manipularea aparatelor si instalatiilor electrice din laborator cu mana umeda.  

Studentii care efectueaza lucrari practice in laboratorul de chimie trebuie sa tina  cont de urmatoarele:  

∙ Studentii au acces in laborator numai in prezenta cadrului didactic si numai daca cunosc  lucrarea care urmeaza sa fie efectuata precum si, normele de protectia muncii referitoare la lucrarile  practice; 

∙ Lucrarile se vor fi demarate numai dupa ce studentul este bine documentat asupra modului de  lucru si dupa ce a discutat in detaliu planul lucrarii cu cadrul didactic. Se interzice efectuarea altor  lucrari in afara celor stabilite, iar in laborator orice problema neclara studentul este adresata cadrului  didactic; 

∙ Studentul trebuie sa se prezinte la lucrarile practice cu un caiet de laborator si este obligat sa  foloseasca halate de protectie din bumbac pentru protejarea imbracamintii. Inainte de inceperea  experimentului studentii trebuie sa stranga parul lung la spate; 

∙ Studentii sunt obligati sa poarte ochelari de protectie la toate experientele cu substante  agresive si manusi pentru manipularea produsilor corozivi; 

∙ Studentii trebuie sa lucreaza de preferinta in picioare si se consulta permanent pictogramele  de pe etichetele flacoanelor cu substante chimice utilizate care indica pericolul prezentat de produsul  considerat; trebuie respectate masurile de protectie corespunzatoare pictogramelor;

∙ Este strict interzisa gustarea substantelor chimice din laborator, sa preleveze cu mana  substantele solide si aspirarea cu gura a substantelor in stare lichida. Pentru preluarea substantelor  chimice in stare solida se vor utiliza spatule speciale, iar pentru aspirarea lichidelor se vor folosi fie  para de cauciuc, fie pipete automate, fie pentru a lua o cantitate mica de lichid se introduce pipeta in  lichid. Astfel, cand lichidul s-a ridicat in pipeta prin capilaritate, se acopera capatul liber al pipetei cu  degetul, dupa care se scoate pipeta din lichid, mentinand degetul pe pipeta, pana in momentul pipetarii; 

∙ Inainte de a deschide o sticla cu reactivi se va citi cu atentie eticheta si nu se va mirosi  niciodata direct o substanta chimica; prin miscarea mainii, cu precautie se indreapta vaporii sau gazele spre nas; 

∙ Studentii trebuie sa se asigure intotdeauna ca recipientele pe care doresc sa le incalzeasca  (obligatoriu folosind site metalice de azbest) pot fi utilizate fara a produce accidente;; recipientele din  sticla fierbinti nu se racesc brusc in apa si nici nu se asaza pe suprafete reci; 

∙ Reactivii se manevreaza in asa fel incat sa se evite impurificarea lor. Dupa efectuarea  experientelor cu substante care pot fi recuperate (azotat de argint, iod, alcool etilic), acestea nu se  arunca ci se depoziteaza in vase speciale; 

∙ In cursul lucrarilor fiecare student trebuie sa fie preocupat permanent de economisirea  consumului de reactivi, apa distilata, curent electric, gaz, etc; 

∙ Este strict interzis fumatul precum si, pastrarea si consumarea alimentelor in laborator;  studentul va evita deplasarile inutile prin laborator pentru a se evita producerea accidentelor sau  stanjenirea colegilor; 

∙ In laborator se va pastra ordine si curatenie perfecte; se interzice ingramadirea obiectelor  necesare pentru desfasurarea lucrarii practice pe masa de lucru, acestea punandu-se la loc imediat dupa utilizare.  

∙ Observatiile si datele experimentale obtinute in timpul efectuarii lucrarilor practice si calculul  rezultatelor se noteaza in caietul de laborator. Inregistrarea rezultatelor experientelor precum si  interpretarea lor trebuie astfel facute incat sa fie intelese atat de studentul care le-a efectuat cat si de  oricare alta persoana care ar consulta caietul de laborator.