Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.
INSTRUCTIUNI PROPRII SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND ACTIVITATEA INGRIJITORILOR DE ANIMALE
INSTRUCTIUNI PROPRII SE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA PRIVIND ACTIVITATEA INGRIJITORILOR DE ANIMALE
Art.1 . Lucrările de creştere a animalelor se efectuează numai cu aprobarea conducătorului procesului de producţie, pe baza tehnologiilor de hrănire şi după efectuarea instructajului cu privire la exploatarea instalaţiilor şi a echipamentelor tehnice şi cu privire la securitatea muncii.
Art.2 . Înainte de începerea lucrului, persoana însărcinată cu supravegherea operaţiilor de furajare, adăpare şi întreţinere va verifica dacă au fost luate toate măsurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor şi îmbolnăvirilor.
Art.3 . La locurile de muncă permanente se vor afişa, în mod obligatoriu, instrucţiuni de folosire a utilajului şi indicatoare de securitate conform standardului în vigoare, iar salariaţii vor avea la dispoziţie sculele, dispozitivele de abordare şi contenţionare etc.
Art.4 . Nu se admite abordarea şi contenţionarea animalelor retive decât dacă există dispozitivele necesare în stare de funcţionare (baston de conducere, travaliu, iavaşa etc.).
Art.5 . Utilajele vor fi bine fixate, legate la pământ şi dotate cu apărători şi dispozitive de protecţie în bună stare. De asemenea, utilajele vor avea afişate instrucţiunile tehnice de exploatare şi instrucţiuni proprii de aplicare a normelor de protecţia muncii.
Art.6 . Personalul trebuie să poarte echipamentul individual de protecţie corespunzător lucrărilor pe care le execută cu instalaţiile şi utilajele din dotare, conform cu Normativul cadru de acordare şi utilizate a echipamentului individual de protecţie aprobat de M.M.P.S.
Art.7 . Zilnic, înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă şi şeful de echipă vor verifica starea de sănătate şi oboseală a salariaţilor. Dacă aceştia se afşă sub influenţa băuturilor alcoolice vor fi îndepărtaţi de la lucru.
Art.8 . Pentru înlăturarea pericolului de accidentare, ca urmare a folosirii necontrolate a medicamentelor de către salariaţi, acestea vor fi păstrate sub cheie de un angajat cu obligaţii nominalizate prin fişa postului, ordin sau decizie scrisa de către agentul economic.
Art.9 . Accesul personalului în zonele periculoase unde există acumulări de gaze (platformele cu dejecţii, cămine, fose etc.) va fi blocat şi marcat vizibil cu plăci de avertizare şi interdicţie.
Art.10 . Capacele foselor, camera grătarelor, bazinele de recepţie etc. Vor fi închise cu lacăt, iar cheia va fi la conducătorul locului de muncă.
Art.11 . Atunci când este necesar să se pătrundă în locuri cu substanţe nocive, echipa de intervenţie va fi echipata cu mijloace de protecţie individuală curespunzătoare (aparate izolante, aparate de salvare etc.).
Art.12 . Pentru prevenirea formării pulberilor vegetale explozive şi obţinerea concentraţiilor sub valorile admise de norme se vor etanşa capacele şi îmbinările de la morile cu ciocane, iar instalaţia de ventilaţie se va folosi corect.
Art.13 . Aleile de serviciu între boxe trebuie să fie în permanent curate şi libere. Pe cât posibil, aleile se vor executa din materiale care nu permit alunecarea, pentru a preveni accidentele. Când aleile şi boxele sunt ude sau murdare se circulă cu atenţie.
Art.14 . La introducerea rumeguşului în boxele de maternitate precum şi în timpul curăţeniei zilnice, se va evita formarea de praf, atingerea rumeguşului de becurile infraroşii şi stropirea acestora, întrucât se pot produce incendii şi electrocutăru. Gurile de canal din boxe vor fi permanent acoperite cu grătare, pentru prevenirea căderilor prin alunecare în canal.
Art.15 . Desfacerea şirelor din baloţi se va face numai de sus în jos, folosindu-se în acest scop scări corespunzătoare. Se interzice desfacerea şirelor într-un mod în care s-ar putea crea tunele, întrucât acestea provoacă accidente prin prăbuşire.
Art.16 . Buncărele pentru depozitarea concentratelor combinate uscate vor fi prevăzute în mod obligatoriu cu grătare sub capacele de vizitare şi în caz de blocare a materialului în buncăre se interzice personalului să intre în buncăr pentru deblocare. Aceste lucrări se vor executa din exterior cu scule adecvate.
Art.17 . În zona în care are loc încărcarea sau descărcarea cu lopata a furajelor uscate, pulverulente sau granulate este interzis accesul persoanelor străine. Personalul care execută aceste lucrări trebuie să poarte echipamentul individual de protecţie conform normativului cadru.
Art.18 . La descărcarea furajelor în vrac, salariaţii se vor aşeza în aşa fel încât să nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau să pulverizeze furajul care se descarcă.
Art.19 . Manipularea furajelor în vrac se va face numai cu cărucioare, roabe, jgheaburi. Se interzice efectuarea lucrului prin aruncarea la distanţă a furajelor cu lopata.
Art.20 . La utilajele pentru lucrările de distribuţie a hranei, agenţii economici vor asigura realizarea următoarelor măsuri :
a) cărucioarele pentru transportul hranei se vor încărca în limita greutăţii normale, pentru a nu suprasolicita în cazul manipulării manuale;
b) aleea pe care circulă cărucioarele va fi curată şi fără obstacole, pentru evitarea accidentărilor şi a efortului fizic suplimentar;
c) în grajdurile în care se folosesc vagoneţii suspendaţi se vor lua măsuri ca punctele de suspendare să fie solide. Verificarea lor se va face periodic;
d) calea de rulare, punctele de articulaţie şi schimbătoarele de direcţie să fie în stare de funcţionare, iar schimbarea de direcţie să se efectueze cu atenţie, pentru a se evita şocurile ce pot provoca desprinderea elementelor de susţinere;
e) bascularea căruciorului se va face cu atenţie, pentru a se evita desfăşurarea lanţurilor de susţinere mai mult decât este necesar.
Art.21 . Se interzice :
a) punerea în funcţiune a amestecătoarelor şi maşinilor de distribuit nutreţuri fără apărătoare de protecţie corespunzătoare;
b) prezenţa persoanelor în apropierea maşinilor de distribuit în timpul funcţionării;
c) efectuarea lucrărilor de întreţinere tehnică, verificări sau remedieri ale unor defecţiuni asupra utilajelor aflate în funcţiune;
d) depăşirea vitezei de transport în interiorul fermei (5 km/h) şi transportul de persoane în maşină.
Art.22 . Se va da o atenţie deosebită deplasării utilajelor de transport nutreţuri şi remorcilor tehnologice, în special dacă deplasarea are loc în interiorul adăposturilor.
Art.23 . În cazul hrănirii în grup, în ferme, hrana se va pune în jgheaburi înainte de intrarea animalelor.
Art.24 . Pârghiile de comandă a vanelor de la vasele de amestecare trebuie să fie aşezate într-o poziţie comodă de manevrare, să nu aibă jocuri prea mari, iar manevrarea lor să se facă de către operator, de pe pasarele, fără a fi necesar să se depună eforturi mari.
Art.25 . Dispunerea conductelor de distribuţie în adăpost trebuie făcută în zona culoarelor de acces la înălţimea de cca. 2 m faţă de nivelul pardoselei, aceasta pentru a permite accesul comos pe coridor fără a exista pericolul lovirii.
Art.26 . Spaţiul de trecere, culoarele de acces vor fi degajate complet pentru a nu stânjeni deplasarea îngrijitorilor în timpul distribuirii hranei.
Art.27 . În timpul distribuirii, îngrijitorii vor purta salopete încheiate pentru a se evita agăţarea lor de încizători sau de balamalele existente la boxe.
Art.28 . Pentru diverse lucrări de întreţinere, desfundări şi reparaţii, la instalaţiile de canalizare se va folosi numai personal instruit, echipat cu echipamentul individual de protecţie.
Art.29 . Pentru pompele de scoatere a apei, acţionate cu motor electric, se vor lua măsuri în scopul evitării electrocutării aplicându-se prevederile din Normele specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice
Art.30 . Pentru prevenirea transmiterii bolilor de la animale la om, găleţile de la fântâni vor fi prevăzute cu bare de metal fixate în cruce, pentru a nu permite adăparea animalelor direct din găleţi.
Art.31 . Treptele de urcare şi coborâre ale scărilor de serviciu vor fi confecţionate în conformitate cu prevederile din Normele generale de protecţie a muncii.
Art.32 . Înainte de coborâre în camera grătarelor sau în bazinul de recepţie se verifică existenţa gazelor care pot provoca accidente (dioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat etc.).
Art.33 . Coborârea ingrijitorului în camera grătarelor sau în bazinul de recepţie se va face numai în prezenţa şefului staţiei sau a şefului de echipă.
Art.34 . La coborârea în camera grătarelor, în fose, cămine, etc., unde nu se cunoaşte natura gazelor existente, ingrijitorul va fi echipat cu echipament individual de protecţie corespunzător, iar la gura de acces vor sta doi salariaţi, care vor purta acelaşi echipament, gata să-l scoată afară, în caz de nevoie, pe cel care a coborât.
Art.35 . Când se scot dejecţiile din fosele de colectare, pentru evitarea accidentelor prin cădere se vor folosi grijale protectoare care se vor fixa pe gura fosei.
Art.36 . Pentru evitarea accidentelor se vor respecta strict următoarele reguli :
a) la grajdurile unde evacuarea gunoiului se face cu transportoare cu racleţi, salariaţii vor avea grijă ca în timpul deplasărilor să nu calce pe racleţi;
b) este interzisă punerea gunoiului pe racleţi în timpul când instalaţia este oprită. Punerea gunoiului pe transportor se va face numai în timpul funcţionării acestuia, pentru a se evita suprasolicitările lanţului, care pot provoca accidente prin ruperea acestuia;
c) este interzisă funcţionarea instalaţiei fără apărătoare la cuplaje şi fără paravanul din faţa mecanismului. Reglajele necesare se vor face cu cea mai mare precauţie şi numai de către personalul competent;
d) defecţiunile care apar în timpul rodajului sau funcţionării se vor remedia numai cu instalaţia oprită.
Art.37 . Personalul va respecta cu stricteţe normele de igienă sanitară, atât în ce priveşte igiena individuală, cât şi cea a animalului, a locului de muncă, a aparatelor şi a instalaţiilor de muls.
Art.38 . Dirijarea autovehiculelor se face de o singură persoană instruită special în acest scop.
Art.39 . Abordarea animalelor, pentru prindere, se va face prin apucarea unui picior posterior sau ambelor coarne.
Art.40 . Nu este admisă provocarea animalelor la luptă de către îngrijitori sau de persoane străine.
Art.41 . Abordarea şi contenţionarea animalelor se face prin apropierea îngrijitorului din spatele animalului, care se aşază în dreptul spetei stângi, cu faţa spre capul animalului, iar cu mâna stângă apucă vârful cornului, acoperindu-l cu degetul mare. Mâna dreaptă va coborî uşor printre coarne, apucând între degetul mare şi arătător peretele despărţitor al nărilor, strângând şiridicând capul animalului. Antebraţul se sprijină pe fruntea şi nasul animalului. În cazul unui animal retiv, un alt îngrijitor va imobiliza şi cornul drept.
Art.42 . În lipsa travaliului, curăţarea ongloanelor anterioare se va face prin fixarea capului animalului, ţinând cu o mână de nări şi cu cealaltă de vârful cornului. La curăţarea ongloanelor posterioare se aplică mucariţa, un îngrijitor contenţionează bine animalul, iar altul prinde cu o mână tendonul de deasupra jaretului şi cu cealaltă mână buletul, introducând un genunchi sub piciorul animalului.
Art.43 . Înainte de scoaterea animalelor din grajd, îngrijitorii vor verifica lanţul, şi bastonul animalele vor fi scoase numai de îngrijitorii respectivi. În timpul conducerii animalului, îngrijitorul va sta totdeauna numai în partea stângă a animalului, în dreptul spetei, ţinând capătul bastonului cu mâna stângă, iar mijlocul bastonului cu mâna dreaptă, astfel ca botul animalului să fie îndreptat numai în direcţia de mers.
Art.44 . Animalele care împund sau care manifestă retivitate vor fi conduşi la montă sau la sala de recoltare de către doi îngrijitori cu două bastoane.
Art.45 . Prinderea lanţurilor se face în toate situaţiile prin căluş şi inel auxiliar de prindere, trecând lanţul de două ori prin inel.
Art.46 . Abordarea animalelor legaţi se face numai de cître îngrijitorul respectiv şi în mod obligatoriu prin prinderea inelului nazal direct cu bastonul de conducere (dispozitivul de abordare şi conducere), fără prinderea prealabilă a inelului cu mâna, Când nu se poate realiza această prindere, abordarea se face începând cu prinderea inelului nazal cu un cârlig de abordare (lung de 1 m) şi ridicându-se capul animalului până la nivelul care permite prinderea inelului nazal cu bastonul de conducere.
Art.47 . Se interzice aşezarea pe pământ a capătului bastonului de conducere şi respectiv a botului animalului.
Art.48 . Abordarea animalelor legaţi la iesle se face din faţa animalului. Nu se intră în stand între animale înainte de aplicarea bastonului de conducere. În măsura în care este posibil, dezlegarea se face din faţa ieslei sau conovăţului, fără a intra între animale.
Art.49 . Abordarea animalelor se va face diferit după situaţie :
a) pentru cele libere în boxe, se va folosi cârligul de abordare din afara boxei, după care se creează o poziţie convenabilă pentru aplicarea bastonului de condus, fără intrarea în boxă. Intrarea în boxă nu se permite decât pentru un alt îngrijitor decât cel care a fixat animalul cu bastonul de conducere;
b) pentru cele aflaţe în padoc se procedează ca şi în cazul abordării animalelor din boxe, putându-se intra în padoc numai după prinderea inelului nazal cu bastonul de conducere.
c) Pentru cele libere în câmp sau scăpaţi din adăpost, prima măsură va consta în îndepărtarea tuturor persoanelor străine şi punerea lor la adăpost de orice risc de accidentare.
Abordarea animalului se face obligatoriu de cel puţin două persoane, una purtând cârligul de abordare iar cealaltă bastonul de conducere. Când se consideră necesar, alte 1-2 persoane purtând mijloace de apărare, pot ajuta la prinderea animalului.
Art.50 . Îngrijitorul va conduce grupul de animale prinse la bară cu ajutorul bastonului de condus, prins de bară prin intermediul inelului de conducere sudat la mijlocul barei.
Art.51 . Îngrijitorul va merge în faţa barei, la mijlocul ei, având obligatoriu interpus între el şi bară, bastonul de conducere.
Art.52 . Animalele aflaţi liberi în boxe nu vor putea fi pansaţi decât după prealabila lor contenţie. Prinderea acestora pentru a putea fi legaţi se face în condiţiile 222. În mod similar se va proceda şi la orice altă operaţiune care presupune intrarea unei persoane în boxă.
Art.53 . Contenţia se asigură prin legarea animalelor la inelele special prevăzute în acest scop.
Art.54 . După terminarea lucrărilor în boxă, dezlegarea animalului se va executa numai din exteriorul boxei. Dezlegarea se va putea face numai după ce a fost verificată închiderea uşii de la boxă care va avea încuietori cu asigurare.
Art.55 . Dezlegarea se face prin introducerea mâinii pe fereastra boxei, având grijă ca aceasta să nu fie prinsă sau roasă de lanţul de prindere prin eventuale mişcări bruşte ale animalelor.
Art.56 . Persoana care efectuează operaţiunea de dezlegare nu are voie să-şi introducă trunchiul sau capul în fereastra boxei.
Art.57 . Pentru operaţiunile sanitar-veterinare curente, animalele vor fi contenţionaţi la iesle prin metoda obişnuită de legare. În plus animalului i se va prinde inelul nazal cu un baston de conducere de către un îngrijitor. Pentru animalele retivi, spaţiul din dreapta şi din stânga animalului va fi liber, iar prinderea inelului nazal se va face cu două bastoane ţinute în faţă şi lateral de aceeaşi parte a animalului într-un unghi de 450.
Art.58 . Alte operaţiuni sanitar-veterinare speciale care necesită intervenţia vor putea fi efectuate numai în travaliu sau prin contenţionarea animalului după metodele speciale de trântire şi contenţie. Operaţiunile speciale de trântire şi contenţie în faţa travaliului vor putea fi efectuate numai de către medicul veterinar.
Art.59 . La aplicarea tratamentelor sau recoltării de sânge, animalul va sta în boxă contenţionat cu lanţuri duble şi prin aplicarea bastonului de condus animalele la inelul nazal, se va dirija capul din faţă de către un îngrijitor în partea opusă a tratamentului sau recoltării de sânge, iar din spate alţi 2 îngrijitori vor împiedica devierea corpului acestuia spre standul din partea opusă tratamentului; abordarea, în general, se face numai pe partea stângă a animalelor.
Art.60 . La scoaterea animalului din stand, se va folosi bastonul metalic cu cârlig cu care se prinde întâi lănţişorul de protecţie (inel nazal-gâtar) şi apoi se aplică pe inelul nazal bastonul de condus.
Art.61 . În caz de scăpare a animalului de sub contenţie în timp de zi sau noapte, se va da alarma celorlalţi îngrijitori pentru a interveni şi dirija animalul spre locul de unde a scăpat. Îngrijitorii vor fi dotaţi cu bastoane metalice, răngi cu cârlig de prindere la unul din capete. Unii vor sta în spatele animalului, alţii în jurul acestuia iar unul din îngrijitori va veni pe partea din faţă protejată de iesle, care cu un baston cu cârlig îl va prinde de lănţişorul de protecţie sau de inelul nazal pentru a fi din nou contenţionat.
Art.62 . În cazul tăuraşilor de reproducţie crescuţi în sistem liber sau în grup se vor lua următoarele măsuri :
* Animalele vor fi ţinute în spaţii închise prin grajduri rezistente, având o înălţime minimă de 1,50 m sau în adăposturi având uşile din material rezistent şi prevăzute cu încuietori metalice asigurate prin siguranţe; mânerul acestor încuietori trebuie să permită să permită manevrarea lor dintr-o poziţie exterioară cadrului uşii;
* La atingerea vârstei de 12-14 luni se va aplica inelul nazal;
* Intrarea persoanelor strâine în boxe pentru diferite treburi legate de întrebuinţarea utilajelor sau reparareainstalaţiilor se va face numai sub supravegherea îngrijitorului de serviciu, care va avea asupra sa un baston electric sau o furcă;
* Scoaterea animalelor în padocuri sau ţarcuri se va permite nu8mai dacă împrejurimile sunt intacte şi rezistente iar porţile de acces din exterior sunt închise;
* Deschiderea uşilor din adăposturile cu animale libere se va face numai din afara cadrului uşii;
* Administrarea hranei se va face numai prin aleile de furajare care vor fi despărţite de restul incintei prin garduri rezistente, de cel puţin 1,20 m înălţime;
* Scoaterea animalelor din boxă şi conducerea acestora în grup se vor face folosind bastoane de cauciuc şi bastoane electrice;
* Aceleaşi măsuri, cu excepţia aplicării inelului nazal, se vor lua şi pentru tăuraşii supuşi îngrăşării care depăşesc vârsta de 12 luni.
Art.63 . Curăţarea capului animalului se va face numai din faţă, după ce a fost prins inelul nazal. Curăţarea părţilor laterale a capului şi gâtului se va face cu toată atenţia examinând mişcările animalului.
Art.64 . În sala de recoltare, în tot timpul operaţiei de recoltare, animalul va fi dirijat de îngrijitor prin bastonul fixat de inelul nazal. Animalul pe care se efectuează saltul va fi contenţionat în standul de recoltare. Fiind asistat din faţă de către îngrijitorul său.
Art.65 . Pentru protecţia personalului din sala de recoltare se vor crea zone de refigiu în colţuri sau laterale; refugiile vor fi prevăzute cu grijale confecţionate din bare sau ţevi de fier.
Art.66 . În cazul folosirii metodei bimanuale, însămânţarea artificială se poate executa şi la grajd, operatorul având obligaţia să verifice sistemul de legare a femelei la iesle şi să folosească echipamentul individual de protecţie prevăzut în normativul în vigoare şi mănuşile din material plastic.
Art.67 . Îngrijitorii de animale vor fi instruiţi pentru a şti să umble cu animalele care sunt în călduri; ei nu se vor apleca în faţa acestora pentru a nu le trezi reflexul de încălecare.
Art.68 . La efectuarea examenului transrectal al aparatului genital, prin prinderea pliului iei, un îngrijitor va contenţiona capul femelei după metoda cunoscută, iar operatorul va acţiona numai dacă a fost echipat special, conform normativului.
Art.69 . Abordarea şi contenţionarea animalelor de talie mare, pentru diferite intervenţii se va face de către un personal instruit, folosindu-se în acest scop iavaşaua. Se aplică o frânghie cu ochi de lanţ pe maxilarul superior înapoia colţilor şi se trage de frânghie pentru a se închide lanţul de falca superioară.
Art.70 . La scoaterea lanţului, lărgirea se face cu ambele mâini. Contenţia pentru castrare se va face după indicaţiile medicului veterinar.
Art.71 . Monta se va face în boxe sau padocuri special amenajate pentru această operaţie. Art.72 . Răcirea sculelor se va face în recipiente cu apă, amplasate la locul de muncă.
Art.73 . Uneltele de mână vor fi păstrate după caz, în dulapuri, rastele sau suporţi, cu partea de prindere orientată spre exterior.
Art.74 . Sculele vor fi verificate zilnic sau periodic, luându-se măsuri măsuri de înlocuirea celor necorespunzătoare.