Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.





Protectia muncii 54 intrebari

Intrebarea 1 

Securitatea si sanatatea in munca. 

Art 43 al const RM,Art 2 al legii 186 SSM si 227 al codului muncii prevede masuri si mijloace  in domeniul SSM pentru angajatii intreprinderii economiei nationale. 

SSm reprezinta un sist.de masuri si mijloace sociale economice organizatorice,tehnice igienice  si de profilaxie asigura security angajatului pastrarea sanatatii si mentinerea capacity de munnca  pe parcursul zilei de munca.De dreptul SSM beneficiaza: 

a)cetatenii RM .b)cet straini c)pers fara cetatenie ce se gasesc in relatie de munca cu  intreprinderile econom nationale. Ca baza normative serveste : 

1.Const RM adoptata la29.07.1994 Art 43-Dreptul la munca si la protectia ei.Acest art prevede  security si sanatatea angajatilor,durata saptaminii de munca cel mult 40 ore,protectia speciala a  famiilor,adolescentilor,si pers cu capacitate de munca redusa. 

Art 43-Interzicerea muncii fortate.Acest art prevede interzicerea muncii fortate la intreor  nationale si domeniile unde nu se socoaate ca munca fortata diferite actiuni a colaboratorilor a)Ministerul Apararii b)MAI-DPS –SSE c)participarea in producre a detinutilor din  penitenciarele RM,daca sunt asigurate conditii optime de munca. 

Art 47.-dreptul la protectia sociala si indemnizatii pentru pers cu capacitate de munca redusa. 2.Legea RM 126 SSM ce include 6 capitole si 24 art in dom organizarii si desfasurarii activitatii  in dom SSM la orice intreprindere a econ .nation. indifferent de forma de proprietate si forma  de organizare a activitatii. 

  

Intrebarea 2 

 Securitatea SM continutul  

RM in persoana org de stat cu participare sindicatelor si altor org legislative si normative  elaboreaza,promoveaza si periodica verifica politica de stat in SSM  

Ia include : 

1.Unitatea actiunilor a tuturor minist si department org si intreprinderilor ,antreprenorilor de  munca, 

prevenirea si micsorarea accidentelor de munca si inbolnavirilor. 

2.Prioritatea vietii si sanatatii angajatilor fata de scopul activitatii muncii. 3.Asigurarea respectarii cerintelor,standartelor,normelor,regulilor,supravegherea stricta de catre  org de stat. 

4.Coordonarea actiunilor cu alte domenii a politicii de stat in alte directii a economiei nationale  PMA. 

5.Evidenta si cercetarea fiecarii accident de munca sau a inbolnavirilor. 

6.Participarea statului la finansarea in SSM. 

7.Respectarea cerintelor,actelor normative in dom PM femeilor,adolescentilor s.a dreptul la  protectia sociala. 

 

 

Inrebarea 3 

 Categoriile SSM. 

1.Procesul de munca-Orice activitate umana ce arre ca scop realizarea bunurilor material si  spirituale. 

2.Executat-factorul uman implicat nemijlocit in procesul de munca sau indeplinirea sarcinii de  munca. 

3.Mediul de munca –ansamblul conditiilor fizice,chimice in care angajatul isi indeplineste  obligatiunile. 

4.Risc-Podibilitatea producerii unuii element nedorit in timpul procesului de munca. 5.Factori de risc-factorii proprii a elementelor component a sist executant –sarcina de munca mijloace de producer-med de munca care conducind la diferite dificultati ,provoaca accidente de  munca,inboln. 

6.Factori periculos-factor de risc care actionind asupra angajatului in anumite conditii provoaca  traumarea org sau deces. 

7.Factor daunator-fact de risc care actioneaza aupra angajatului in anumite conditii provoaca  inbolnaviri sau boli profesionale. 

8.Concentratia maxima admisa(CMA)-este concert a subs toxice care nu poate fi depistate pe  parcursul zile de munca si care nu actioneaza asupra org uman si chiar a urmasilor lor. 9.Zona de munca-spatiul incaperii de producer cu inaltimea de 2m la nivelul podelei sau la nivel  amenajarii locului de munca. 

10.Accident de munca-vatamarea a org uman la actiunea unor factori de rissc in timpul  indeplinirii obligatiunilor sau sarcinii de munca si care a provocat incapacitatea de munca de cel  putin de o zi. 

  

 Intrebarea 4 

 Sist de standartizare in dom SSM 

In corespundere cu planul de coordonare al RM in om in SSM se elaboreaza standarte norme  ,reguli si instructiuni in dom SSM.Dupa sfera de actiune ele se clasifica : 

1.Stand.generale-unitate pentru toate ramuri economiei nationale. 

2.Stand.international pe ramura-pentru 2 sau mai multe ramuri al EN.Acest standart se  elaboreaza de catre govern se cordon cu federatia sindicala al RM.Min ocrotirii sanatatiii si se  adopta de GRM. 

3.Stand de ramura-Se elabor de catre ministr de ramura se adopta de minist ce coordoneaza  ministerul ocrotirii sanatatii ,organ de supraveghere de stat si comitetul central de sindicate. 4.Stand.de intreprindere-se elaboreaza un plan adoptat de intreprindere in baza stand de ramura  si a conditiilor reale de munca si se adopta de conducat intrreprind cu coordonnarea  syndicatelor de intreprindere si a inspectorilor local de security.1972 elaborat pus in aplicare sis  de standart al SSM. 

Aceasta sist sub nr 12 include 10 subsisteme 

Subst 0.-Indrumari metodice si organizarea alcatuirii sist. 

Subst1-Clasificarea tipurilor,normelor,fact,periculosi si daunatori.

Subst 2-Cerinte a security catre install,mecanizm,scule. 

Subst3-Cerinte a securit catre procese tehnologice 

Subst4-Clasificarea ,tipuri,cerinte catre mijloace de protective individuale collective  ,echipament de munca. 

Subst5-Cerinte securit asupra tipurilor de material izolant. 

GOST-12.1.005-88 SSSM Aerul locului de munca…  

Intrebarea 5 

 Actele legislative principale în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM) 1. Constituția R.M. 

2. Legea securității și sănătății în muncă 

3. Codul muncii al R.M. 

4. Sistemul standartelor de protecție a muncii (SSPM) 

 1.Constituția R.M. 

Articolul 43 ”Dreptul la muncă și protecția muncii” 

Articolul 44 ”Interzicerea muncii forțate sub o presiune”. Nu se consideră muncă forțată pentru:  Angajații ministerelor de forță, pentru cei care ispășesc pedeapsa, și acei care participă la  înlăturarea consecințelor calamităților naturale. 

Articolul 47 ”Dreptul la asistență și protecție socială” 

 2.Legea securității și sănătății în muncă 

Legea SSM a fost aprobată de către parlament la 10 iulie 2008, publicată în Monitorul Oficial  nr. 143-144, la 5 august 2008 și pusă în aplicare la 1 ianuarie 2009. Legea conține 24 articole,  repartizate în următoarele capitole: 

I. Noțiuni generale – 3 articole 

II. Politica R.M. în domeniul SSM – 5 articole 

III. Obligațiile angajatorilor – 10 articole 

IV. Obligațiile și drepturile angajaților – 2 articole 

V. Dispoziții diverse – 3 articole 

VI. Dispoziții tranzitorii și finale – 1 articol 

Politica de stat privind SSM o face Ministerul Economiei și a Comerțului, în cadrul căruia  activează inspecția muncii. 

 3.Codul muncii al R.M. 

Codul muncii prezintă un act legislativ, care prevede relațiile între angajator și angajați, în  diferite situații de activitate. Titlul IX din cod se referă la protecția muncii (articolele 222-246).  De asemenea în codul muncii sunt prevăzute înlesniri pentru femei și tineretul sub 18 ani,  angajați în procesul de producție. 

 4.Sistemul standartelor de protecție a muncii (SSPM) 

Prezintă un complex de standarde reciproc legate, respectarea cerințelor cărora asigură SSM. În  domeniul protecției muncii sunt următoarele standarde: ISO, GOST, OST, STP. Către SSPM  introdul în economia națională la 1 ianuarie 1975 se referă standardele de stat de grupa a 12-a.  Aceste standarde se divizează în următoarele subsisteme:

 

1) 0 – apreciază cerințele securității către definiții, denumiri. GOST 12.0.001-82 2) 1 – cerințele de securitate către factorii de producție, către măsurarea și normarea lor.  GOST 12.1.005-88 

3) 2 – cerințele protecției muncii către utilaj, instalații, către părțile componente, către  materialele de confecționare. GOST 12.2.003-74 

4) 3 – cerințele securității către procesele tehnologice. GOST 12.3.002-75 5) 4 – cerințele securității către mijloacele de protecție a angajaților. GOST 12.4.001-89 6) 5 – cerințele securității la exploatarea clădirilor și instalațiilor. 12.5.007-96 

 Intrebarea 6 

 Obligatiunile GRM,minister departamentelor in dom SSM.Coordonarea SSM. In corespundere cu legea Nr186 al Rm conducerea de stat al SSM o exercita GRM.Principalele  obligatiuni sunt: 

*Elaboreaza si promoveaza politica de stat unica in dom SSM pentru totate ramurile EN. *Determina functiile ministreului,departamente,org de stat administratorii locale in dom SSM *coordonarea activitatii de asigurare a unei munci sanatoase si indefensive in ramuri EN si  exercita control asupra acestei activitati. 

*elaboreaza cuconcursul sindicatelor si altor organe representative al oamenilor  muncii,programele de inbunatatire a conditiilor de munca si prevenirea accidentelor de munca si  a bolilor profisionale. 

*stabileste inlesniri fixate pentru intreprinderi ce produc mijloace de protectie individuale si  colctive. 

*organizeaza si coordoneaza cercetari stiintifice in domen SSM. 

*organizeaza si efectueaza controlul instruirii factorilor de decizie si a specialistilor in dom  SSM. 

 Intrebarea 7 

 Serviciul SSM .Componenta.Functii si Drepturi. 

Fiecare agent economic isi stabileste structura SSM in functie de urmatorii criterii: 1.Dimensiunile intreprinderii-efectivul. 

2.Gradul de pericol si nocivitatea a producerii 

3.Activitatea teritoriala a intreprinderii 

Elementele si componentele ale unei structure sunt: 

*de conducere-angajatorul 

*de executie-conducatorul locului de munca 

*de specialitate-serviciul de protectie si prevenire,serviciul medical 

Intreprinderili cu un efectiv de angajati de 50 desemneaza o unitate de inginer in dom  SSM.Intrepr cu un efectiv mai mic de 50 functiile le indeplineste angajatorul. Intrepr cu un efectiv de angajati de la 51-300 organizarea serviciul de protectie si prevenire este  in componenta de 2-3persoane,ia la prezenta subs toxice la prima categorie in serviciul intern de  securitate se introduce o unitate de medic.

 

Intrepr cu 300-1000 angajati organizeaza serviciul intern de protectie 3-4 persoane si serviciul  medical in componenta a 2-3 pers cu un laborator toxicologic. 

Obligatiunile principale a serviciului sunt: 

1.Sa propuna masuri in planul annual de inbunatatire a cond.de munca si prevenire a  acidentelorsi bolilor profisionale. 

2.Coordoneaza si supravegheaza elaborarea instructiunilor de SSM pentru lucrari,profesii,sau  servicii. 

3.Exercita controlul starii de securitate SSM in subdiviziunile intreprinderii si are dreptul sa  ceara responsabilitatea pentru incalcari in SSM. 

4.Participa in comisii de avizare receptia noilor tehnologii,echipamente de munca 5.Petrece instruirea inproductiv generala a noilor angajati. 

6.Duce evident fiecarui accident de munca si participa in consilii de cercetare 7.Elaboreaza impreuna cu subdiviziunea intreprinderii acte normative in SSM.   

Intrebarea 8 

 Politica de stat al RM in domen SSM(sec si sanat in munca) RM in persoana org de stat cu participare sindicatelor si altor org legislative si normative  elaboreaza,promoveaza si periodica verifica politica de stat in SSM  

Ia include : 

1.Unitatea actiunilor a tuturor minist si department org si intreprinderilor ,antreprenorilor de  munca, 

prevenirea si micsorarea accidentelor de munca si inbolnavirilor. 

2.Prioritatea vietii si sanatatii angajatilor fata de scopul activitatii muncii. 3.Asigurarea respectarii cerintelor,standartelor,normelor,regulilor,supravegherea stricta de catre  org de stat. 

4.Coordonarea actiunilor cu alte domenii a politicii de stat in alte directii a economiei nationale  PMA. 

5.Evidenta si cercetarea fiecarii accident de munca sau a inbolnavirilor. 

6.Participarea statului la finansarea in SSM. 

7.Respectarea cerintelor,actelor normative in dom PM femeilor,adolescentilor s.a dreptul la  protectia sociala. 

  

Intrebarea 9 

 Instruirea in domeniul SSM.Tipuri.Structura 

Se petrece cu noii angajati,studentii ce fac practica si angajatii altor intreprinderi ce fac lucrari  la intreprinderea data.Instruirea introductive generala se petrece in cabinetul SSM.Scopul  instruirii este: 

1.Familiarizarea cu actele normative nationale in dom producerii la intreprinderii data 2.Masurile de asigurare a primului ajutor in caz de accident. 

3.Masurile,mijloacele de lichidare a incendiilor pe teritoriul intreprinderii.

 

 Instruirea introductive generala se finalizeaza cu verificarea cunostrintelor si semnatura  angajatului.Celor de la alte intreprinderi se fac 2 exemplare un se pastreaza la intrepr.Instruirea  periodica se efectueaza de catre conducator locului de munca se petrece la interval nu mai mult  de 6 luni.Intervalele se adopta de conducatorul intrepr.in functiune de pericolul  intreprinderii.Instruirea are ca scop reamintirea cerintelor a instructiunii SSM.Instruirea  periodica se semneaza in fisa personala aangajatului. 

 Instruirea periodica se petrece in afara de termen in urmatoarele cazuri: 1.La lipsa angajatului la locul de munca mai mult de 30 zile 

2.La scimbari in procesul tehnologic 

3.La modificarea instructiunii in SSM 

4.La punerea in aplicare a noiilor acte normative. 

5.La luarea activitatii dupa un accident de munca. 

6.La indeplinirea unor lucrari ocazitionale. 

Se finalizeaza cu control.Rezultatele se fixeaza in procesul verbal a serviciului extern de  verificare a cunostintelor si elibereaza un certificat ce sun valabile in timp de 24 luni.   

 Intrebarea 10 

 Organele de supraveghere si control de stat in dom  SSM(functii,drepturi). 

Legea RM nr186 SSM codul muncii RM articolul 371 prevede organizarea de catre guvernul  RM a organelor special de supravedere de stat a cerintelor standartelor normelor regulilor la  intreprinderele economii nationale. Organul central de supravedere de stat in corespundere cu  articolul 371 al codului muncii 373 este inspectia muncii RM. Organelle de supravedere de  

stat sint independente in activitatea sa de conducerea ministerilor departamentilor  intreprinderelor. Ele se formeaza de guvern wi activeaza in baza actelor normativeadoptate de  guvern. Supravederea in domeniul SSM in ministerul apararii ministerul afacelor interne  serviciul situatiilor exceptionale departamentul de coruptie o exercita organelle inter  departamentale. Supravederea suprema a respectarii stricte a cerintelor legislatiei wi actelor  normative a RM o exercita procurorul general a RM prin organelle procuraturii. In  corespundere cu articolul nr 379 383 supravederea respectarii cerintelor SSM o exercita wi  inspectia tehnica a ssindicatelor RM. Organelle de supravedere de stat sint:  1.Inspaectia muncii RM- organ cetral cu drept de autorizare a functionarii intreprinderilor  economiei nationale 

 2.Inspectoratul tehnic- supraveghiaza stare tehnica a instalatiilor agregatelor, respectarea  cerintelor standartelor normelor la proiectarea sii exploatarea lor. 

 3.Inspectoratul energetic- supravigiaza starea tehnica a instalatiilor electrice termice si util rea energiei electrice termice 

 4.Inspectoratul sanitar epidemiologic- supravighiaza starea sanitara a incaperelor proceselor  tehnologice, util-rea in ele a substantelor toxice si a substantilor ce se degaja in rez-tul lor,  respectarea cerintelor standartelor 

 5.Inspectoratul de supraveghere a folosirii gazului ca materie prima si ca combustibil starea  tehnica a instalatiilor, atestarea lor.

 

 6.Inspectoratul de supravedere in domeniul radioactive si nuclear, articolul 385 al codului  muncii prevede obligatiunele si drepturile inspectoratului. 

 7.Inspectoratul politiei rutiere supraveghiaza starea tehnica a mijloacelor de transport  respectarea regurilor de circulatie starea drumurilor. 

Functii: 

1.Supraveghiaza anul semistral trimestral si lunar starea SSM la intreprinderele din teritoriul  anumit. 

2.Coordoneaza actele normative in domeniul SSM elaborate de ministere departamente  intreprinderi. 

3.Participa in comisiile de avizare a noilor intreprinderi procese tehnologice instalatii  mecanisme si participa la semnarea docmentului de autorizare. 

4.Participa in comisiile de cercetarea accedentelor grave collective si cu cazuri mortale. inspectoratul de incendiu si explozii 

5.Participa in comisie de certificarea si aytorizare a proceselor tehnologice noilor  intreprinderi reconstruite si reutilare tehnica 

6.Organelle de supravedere de stat coordoneaza si examineaza standartele normele si  reprezinta propuneri p-u modificare. 

7.Colaboratorii organelor de supravedere de stat prezinta prescriptii obligatoarea p-u  indeplinire conducatorilor intreprinderii in termin de 15 de zile iar neindeplenirea lor  elavoreaza procesul verbal wi decizie de contraventie administrative in marimele pina la 10  salarii convenctionale sau la pericolul vetii wi sanatatii a angajatilor au dreptul sa suspende  activitatea sectorul sectiei intreprinderii partial sau total cu sijilarea acestor instalatii.  

 Organelle de supravedere de stat are drepturi sa ceara restetuirea de functii a persoanei  vinovate p-u acc grave collective mortale wi prezentarea procesului verbal procuraturii.   

 DREPTURILE: 

-Sa frecventeze liber orice incapere in orice moment  

-Sa prezinte prescriptii p-u incaperi 

- Sa scapeze partial total activitatea  

 Intreprindere e obligate: 

 -sa prezinte orice informative la cererea inspectorului  

 - cazare transport de serviciu mijloace de comunicare  

 - mijloace de protectie individuala 

  

  

Intrebarea 11 

 Comitetul securitatii la intreprindere(compon,functii). Comitetul de ssm la intreprinderi se formeaza in corespundre legea 186 ssm wi are ca  scop sa asigyre colaborarea dintre angajator conducator de intreprindere wi  angajati.Component comitetului este in functie de numarul efectiv de angajati la  intreprindere. Prewedintele comitetului se allege la adunarea generala a comitetului  secretarul e reprezentantul serviciului intern de securitate.Membrii comitetului se aleg pe un termen de doi ani proportional din partea colectivului si a angajatori. Intreprindere cu  angajati de la 5-50 comitetul include 2 persoane. De la 51-100 cite 2 persoane.de la 101- 500 cite 3 reprezentanti de la 501-1000 cite 4 reprezentanti de la 1001 -200 cite 5 de la  2001 -300 cite6 de la 3001-400 7 mai mult de 4000 cite 8 reprezentanti. Comitetul de  securitate intocmewte procesul verbal de alegerea prewedintei wi insemnare odata in 3  luni. Hotaririle sint valabile la prezenta membrirol 50+1 wi votare 2/3 din prezenta  membrilor. Angajatorul conducatorul intreprinderii e obligat sa prezinte timp special p-u  indeplinirea functiilor ca membru a comitetului dupa urmatoarele conditii:  1. Intreprinderi cu angajati 100-2 ori pe luna 

2. …100-300 5ore pe luna 

3. 301-500 10re pe luna 

4. 500-1500 15 ore pe luna 

5. Mai mult de 1500 de la 20. 

Functiile principale a comitetului sint 

1. Examineaza wi propne masuri in planul annual de securitate 

2. Examineaza actele normative elaborate de diviziunele intreprinderii 

3. Examineaa cauzile accedentele de munca wi a OLELOR PROFESIONALE 4. EXAMINEAZA wi da parerele p-u procurarea mijloacelor de protective wi a  echipamentului de munca 

5. Examneaza propunerele angajatilor in domeniu imbunatatirii conditiilor de munca wi  a prevenirii accedentelor de munca wi bolelor prof 

6. Examineaza raportul annual a conducatorului intreprinderii in domeniul imbunatatirii  cond de munca wi prevenirei accedentilor de munca wi a bolelor prof. 

  

 Intrebarea 12 

 Instructiunile SSM (tipurile,structura) 

 Instruc de SSM sunt documente normative si se divizeaza in urmatoarele tipuri: *Instructiuni-carduri 

*instructiuni pentru executanti profesiei in aparte,lucrari,servicii. 

Se elaboreaza la comanda ministerelor,departamentelor de catre institutii de  proiectare,cercetari stiitifice.Sunt acte normative adoptate de ministerul de ramura si  servesc ca act normativ pentru intrepr ramurii date. 

Dupa elaborarea primii redactii,cadrul semnata de elaboratori se prezinta in ministerul de  ramura pentru prezentarea spre examinare din institutiile di lista intocmita iainte de  elaborare.La baza elaborarii instuructiuni-cadru se afla: 

*Actele normative legislative in domen 

*Examinarea procesului tehnol,determinarea factorilor de risc daunatori si periculosi *Examinarea cosespunderii cerintelor a echipamentului de lucru si mijoace de protectie  individuale si collective 

*Determinarea cauzelor acid de munca si a bolilor profesionale in procesele date  tehnologice. 

*Analiza corespunderii cerintelor de munca a conditiilor meteorologice

 

Instructiunile dupa examinare se perfecteaza si se elaboreaza reductia final ce se prezinta  ministerului.Pentru adoptare instruct se adopta de catre ministr ramurii,se inregistreaza in  registru instructiunilor. 

Instructiunile p-u executanti se elaboreaza de catre diviziunule intreprinderii sub conducerea  serviciului intern de protectie wi prevenire. Instructiunele de securitatea sanatatea munca se  elabireaza in functie de statele intreprinderii- profesiile lucrarile. La baza elaborarii se afla: 

1. Instr. -cadru de sanatate  

2. Actele normative in domeniu a intreprinderii 

3. Conditiile reale de munca 

4. Analiza cauzzilor accedentilor de munca la locul dat de munc .  

5. Corespunderea echipamentului de munca wi a mijloacelor de protective cerintelor  procesului tehnologic la locul dat de munca profesia data lucrarilor date. 

6. Corespunderea trasaturilor anatomo-fiziologice a angajatului conditiilor reale de munca.  Instructiunea se coordoneaza cu serviciul intern d protective wi prevenire a intreprinderii  comitetul de securitate a intreprinderii comitetul syndical a intreprinderii inspectoratul territorial  de securitaea sanatatea munca. Instructiunea se adopta de catre conducatorul intreprindirii se  inregistreaza wi ii se numewte numar. Instructiunile de ssm se elaboreaza pe un termen de 5 ani.  P-u lucrarile noi sau profesiile prima data 3 ani apoi 5 ani. Verificarea inainte de termin are loc 1. La modificarea instructiunii cadru de ssm 

2. La punerea in aplicare a noilor acte normative 

3. La schimbari in procesul tehnologic  

4. La cererea organilor de supravedera de stat a inspectiei muncii RM a sindicatelro de  ramure. 

Instructiunile de ssm include urmatoarele capitore wi cerinti laconic. 

1. Cerinti generale de securitate 

2. Cerinti de securitate la inceput de lucru 

3. … in timpul lucrului 

4. …. In caz de avarie explozii 

5. … la sfirsit de lucru. 

 

 

Intrebarea 14 

 Responsabilitatea pentru Incalcarile Legislatiei.SSM. 

In corespundere cu articolul 22 a legii 186 SSM wi 186 a codului muncii persoanele oficiale  vinovate de incalcari a legislatiei wi actelor normative a RM poarta responsabilitati:  - Responsabilitatea disciplinara 

 - Responsabilitatea administrativa 

 -R.. materiala 

 - R… penala 

Angajatii in caz de incalcari poarta responsabilitati: 

- Responsabilitatea disciplinara 

- R… materiala 

- R… penala 

Responsabilitatea disciplinara – e in competentie conducatorului intreprinderii in caz de  incalcari a cerintelor standertelor normelor regulilor si poate fi – observatie, mustrare , mustrare  aspra reducerea premiilor, concediere. 

Responsabilitatea administrative -e incompetentia a organelor de supravedere de stat inspectiei  tehnice a sindicatelor in caz de incalcari a cerintelor standartelor normelor regurilor si poate fi  in marime pina la un salariu de functie. 

Responsabilitatea materiala- e de competentie intreprinderii si poate fi totala sau partiala in ca  de prejudicial material intreprinderii.  

Responsabilitatea penala – e de competentie organelor judiciare wi poate fi : - Incalcarile ce nau adus la accidente din cazuri intimplatoare persoana vinovata poarta  responsabilitatea cu prevatiunele de libertate pina un an sau munca corectianla pe acelawi  termin. 

- In caz de acc de munca cu traumari persoana vinovata poarta responsabilitatea finala cu  privatiune de libertate pina la doi anis au munca corectionala pe un termin de un an - In caz de acc de munca cu caz mortal colectiv sau grav persoana oficiala vinovata  angajatul poarta responsabilitatea finala cu privatiune de libertate de la 7 -12 ani.   

 Intrebarea 15 

 Clasificarea cauzelor accidentelor de munca si bolilor profesionale  Cauzelele traumatizmului in producer se impart in grupe: 

1.Cauze organizatorice 

2.Cauz tehnice 

3.Cauz sanitare igienice 

4.Cauz psihofiziologice sau umane 

Organizatorice se impart in: 

1.Incalcarea proceselor organizatorice: 

*lipsa doc tehnice 

*incalcarea de catre executanti a cerintelor stand,normelor

 

2.incalcarea regulilor de circulatie a transportului tehnologic 

3.Organizarea nesatisfacatoare a lucrarilor 

4.Neutilizarea mijloacelor de protectie 

5.indeplinirea lucrarilor cu exevutanti nu dupa profesia data. 

6.Instruirea execuntatilor necalitativ si nu la timp. 

Tehnice se impart: 

1.Neajunsuri in constructiaa instalat ,mecanizm,sculelor. 

2.Defectarea install mecaniz,in timpul procesului tehnolog. 

3.Starea tehnica negative-facatoare a cladirilor si elementele lor 

4.Ne asigurarea mijloacelor de protectie individual. 

5.Lipsuri in procese tehnolog. 

6.Nerespectarea de catre execut a cerintelor,stand,norm,regulilor. 

7.Lipsa install in procesil tehnol de ridicare,incarcare.  

Sanitaro igienice: 

1.Gradul de iluminare la locul de munca  

2.Concentr de subst toxice in zona de munca majorat. 

3.Prezenta zgomotului si vibratiei la locul de munca. 

4.Cond meteorologice nefavorabile. 

5.Prezenta la loc de munca a iradierilor termice ,electrostatic,magnetice si radioactive. Psihofiziologice sau umane: 

1.Necorespunderea trasaturilor anatomo,fizio si psihologice conditiilor de munca 2.Risc de prisos neargumentat dupa criteriile procesului tehnolog. 

3.Climatul psihologic in colectiv nesatisfacut. 

4.Incalcarea regimului de munca ,nerespectarea cerintelor,stand,regulilor,normelor. 5.Scaderea controlului de sine statator la lucrari de montare. 

6.Intrebuintarea alcoolului in timpul de lucru. 

  

 Intrebarea 16.  

Definirea , clasificarea accidentelor de munca. Comunicarea despre ele , instantele  comunicarii. 

Accidentele de munca de loc , de timp si cauza ce a devenit: 

1. Accidente de munca in timul muncii: 

a) Accidental in timpul indeplinirii lucrarii obligatiunilor sau a sarcinii de munca. 

b) Accidente in timpul deplasarii pe teritoriul intreprinderii pina la locul de munca si  invers , pina la inceperea lucrarilor si dupa. 

c) Accidente in timpul deplasarii de la domiciliu la intreprindere sip e transportul  intreprinderii. 

d) Accideente in timpul compentitiilor sportive cultural organizationale organizate  sde intreprindere pe teritoriul ei.

 

e) Accidente in timpul deplasarii cu transprtul public pentru indeplinirea sarcinii de  munca. 

f) Accidente suferite in rezultatul lichidarii pericolului, avariilor, incendiilor la  primirea deciziilor de sine stattator 

g) Accidente in timpul lichidarii urmarilor avariei , exploziilor. 

2. Accidente in afara muncii: 

a) Accident la locul de munca in timpul indeplinirii lucarilor de folos propriu, de sine  statator fara cunostinte conducatorului 

b) Accidente in timpul furtului . 

c) Accidente in timpul lucrarilor neconfirmate de intreprindere. 

Accidente de munca in functie de gravitatea se clasifica in: 

1. Accident cu capacitate temporara de munca cel putin de o zi 

2. Accidente grave, accidente ce au provocat traumarea grava cu grad de invaliditate sau a  pierderea organelor sau a simtului. 

3. Accidente cu cauza mortale in timpul accidentului sau dupa un timp oarecare. Aciidente de munca in functie de numarul de accidentati se clasifica in: 

1. Accidente individuale in care a suferit un angajat 

2. Accidente collective, in rezultatul caruia au suferit mai multi ingajati in acelas timp si  cauza 

Accidentele de munca se transmit imediat conducatorului nemijlocit a lucrarii sau a  intreprinderii. Ei sunt obligati sa acorde primul ajutor accidentatului sis a evacueze angajatii de  la locul accidentului, sa transporte accidentatii dupa necesitatea institutii medicale.  Conducatorul intreprinderii este obligat sa comunice despre accident in urmatoarele instante : 1. Inspectia muncii RM 

2. Case nationale de asigurari sociale 

3. Indicatelor de ramuri 

4. Organelor de supraveghere de stat  

5. Forului titular 

6. Procuraturii si politiei  

7. Inspectia teritoriala  

Comunicarea include: 

1. Denumirea intreprinderii , adresa 

2. Datele de indentitate a acciedentatului 

3. Locul accidentului, cauza  

4. Gravitatea 

5. Numele , prenumele celui care a comunicat.

 

17. Intrebarea  

Cercetarea accidentelor de munca cu incapacitatea temporal de munca. Comisia . dosar  accidentului de munca. 

Accidentele cu capacitate de munca temporal se cerceteaza de unitatea economica.  Conducatorul intreprinderii in termin de 24 de ore din momentul comunicarii despre accident  printro decizie in scris desemneaza comisia de cercetare in component de cel putinde 3  persoane.  

1. Reprezentantii serviciului intern de protectie si prevenire 

2. Reprezentatul comitetului syndical al intreprinderii 

3. Reprezentii comitetului de SSM 

Comisia din momentul in scirs cerceteaza caz realul acumulind urmatoarele documente: 1. Declaratia accidentatilor 

2. Declaratia martorilor 

3. Declaratia persoanei responsabile pentru asigurarea unei munci sanatoase. 4. Avizul fiecarui membru a comisiei despre imprejurarile accidentului 

5. Actele normative in domeniul accidentului 

6. Cocluzia medicala despre gravitatea traumarii si factorii de risc 

Comisia ia in termin de 5 zile elaboreaza procesul verbal a accidentului de munca, il semneaza  de membrul comisie si persoana ce a asistat la cercetare (reprezentant procuraturii, politiei) Organele de supraveghere reprezinta conducatorului pentru a adopta. Dupa adoptarea procesului  verbal comisia elaboreaza dosarul accidentului de munca sil prezinta in arhiva intreprinderii  pentru pastrarea in termin de 50 de ani.  

18.Intrebarea  

Cercetarea accidentelor de munca grave si cu cazuri mortale.  

Se cerceteaza de comisie inspectii muncii a RM printro decizie in scris de colaboratoare  inspectiei muncii. Comisia in termin de 30 de zile cerceteaza cazul , elaboreaza procesul verbal  a accidentului pe blancheta inspectoratului territorial, o formeaza dosarul accidentului sil  prezinta inspectiei muncii pentru adoptare. Procesul verbal din dosar se elaboreaza pentru  fiecare accident in parte in afara de documentele mai sus numite in dosar se include expertiza  medico-legala, procesele verbale a incercarii instantelor si a cercetarilor stiintifice.  Conducatorul intreprinderii este obligat sa prezinte in arhiva intreprinderii dosarele accidentelor  cercetate de inspectia muncii. Conducatorul este obligat de termin de 3 zile sa prezinte copia  procesului verbal persoanelor cointeresate. Toate accidentele de munca , procesele verbale se  inregistreaza in registrul accidentelor de munca ce se pastreaza in serviciul intern de protectie. 

19.Intrebarea  

. Metodele de analiza a traumatismului si imbolnaviri profesionale. 

Analiza traumatismului in intermediul economiei nationale are ca scop gruparea accidentelor de  munca dupa anumite criteria, determinarea cauzelor globale si elaborarea masurilor de  prevenire a accidentelor de munca. Pentru analiza traumatismului si bolilor profesionale sunt  urmatoarele metode: 

1. Metoda statica- are ca scop cercetarea si determinarea nivelului , de structura si dinamica  accidentelor de munca. Ea utilizeaza urmatorii indici ce determina : 

a) Localizarea teritoriala , administrative si in timpul accidentelor de munca b) Intentitatea accidentatului, visrta , profesia 

Indicia metodei statice sunt: 

a) Absolute- ne determina numarul accidentatilor pe o perioada de timp ei sunt: 1) Numarul total de accidente si perioada de timp 

2) Numarul total accidente mortale 

3) Nr. Accidentelor grave 

4) Nr. Total de accidente de capacitatea de munca temporal 

5) Nr. Total de zile din capacitatea de munca 

6) Suma totala dala,de pierderi material si financiare- plat ape bonul de boala,  compensatii sociale si demnizatiilor unice. 

b) Indicia relative a traumatismului: 

1) Indicia de frecventa- numarul de accidentati la o mie de angajati: ���� =���� 

��∗ 1000 

2) Indicia de gravitate- numarul de zile de incapacitatea de munca pe o anumita  perioada de timp la 1000 de angajati. ���� =���� 

������∗ 1000 

Determinarea celor mai raspindite boli la intreprindere: ���� =������ 

��������∗ 100 

2. Metoda topografica – ea ne permite de a determina cel mai periculos loc de munca la  intreprindere data. Pe schema sectorului intreprinderii cu anumite semmne se  inregistreaza accidentele de munca. In rezultatul analizei se determina cel mai periculos  loc de munca.  

3. Metoda monografica- aceasta metoda in baza datelor de metoda topografica ne permite  analiza detaliata la locul dat. In procesul analytic se examineaza: 

1) Parametrii mediului de munca 

2) Factorii de risc a procesului tehnic 

3) Corespundere proceselor tehnice, cerintelor 

4) Pentru determinarea bolilor profesionale se admite: 

a) Incercarea instalatiilor, determinarea starii tehnice 

b) Cercetarea stiintifica pentru determinarea factorilor de risc. 

5) Analiza corespunderii trasaturilor anatomo fiziologice si psihologice a angajatilor 6) Corespunderea echipamentului de munca  

7) Prezenta certificatelor de securitate a locului de munca autorizarea functionarii 4. Metoda economica- ea ne permite a determina pierderi financiare si material a  rezultatului accidentului si bolilor profesionale, sumele indemnizatiilor la pierderile 

capacitatilor de munca sau deces. Determinarea eficacitatii masurilor pentru prevenirea  accidentelor de munca.  

20. Intrebarea  

 Indemnizatii unica pentru incapacitatea de munca sau deces. In corespundere cu art. 18 al RM SSM intreprinderile achita o indemnizatie unica in caz de  pierdere a incapacitatii de munca sau decesului angajatului din cauza accidentului: 

a) Reducerea capacitatii de munca. Suma indemnizatiei unice pentru pierderi incapacitaii de  munca se determina prin produsul salariului mediu pe RM la procent de pierdere a  capacitaii de munca si procentul de vina a angajatului dar numai putin de un salariu  annual al angajatului. La decedarea angajattului din cazul accidentului de munca suma se determina prin produsul salariului annual a angajatului la numarul de an ice nu ia trait  pina la virsta de 62 de ani (57) dar numai putin de 10 salarii a angajatului. Dreptul la  aceasta indemnizatie o au: 

1. Sotia , sotul 

2. Copii angajatului 

3. Parintii 

Indemnizatiile se achita din sursele financiare a intreprinderii iar la lipsa lor din finantele  republicii cu achitarea intreprinderii dupa vinzarea intreprinderii, utilajului, cladirii.  

21.Intrebarea 

 Certificarea locurilor de munca din punct de vedere a SSM. In corespundere cu art 229 al codului muncii al RM intreprinderile sunt obligate sa analizeze  locurile de munca in corespunderea lor cu cerintele, standardelor, normelor. Inspectia muncii in  RM prin ordinal nr 1 din 1993 a aprobat si a pus in aplicare norme metodologice de certificare a  locului de munca. Art.230, 231, 232 al codului muncii categoric interzice punerea in aplicare a  constructiilor intreprinderilor , proceselor tehnologice fara autorizare. Certificarea loccurilor de  munca se exercita de o comisie speciala de munca numita printro decizie in scris a  conducatorului intreprinderii , in component a cel putin 3 persoane. Certificarea are loc prin  compararea indicillor cantitativi si calitativi ce caracterizeaza locurile de munca cu cerintele  standardelor. Comisia dupa examinarea locurilor de munca intocmeste fise de certificare a  locului de munca. Locul de munca este certificate daca corespund toti indicia si invers. Comisia  in baza fiselor de certificare intocmeste pasaportul tehnic sanitary a secctorului intreprinderii .  materailele certificarii se utilizeaza: 

1. La elaborarea planului annual de masurare , pentru prevenirea accidentelor de munca si  bolilor profesionale 

2. La stabilirea unor inlesniri, indemnizatii pentru conditiile de munca admisibile. In corespundere cu cerintele codului muncii RM intreprinderile sunt obligate sa prezente spre  autorizarea sectiei , sectoarele utilajelor intreprinderii. In corespundere cu ordinal nr 6 din 1993  a inspectiei muncii RM a fost pusa in aplicare normele metodologice de autorizare a  functionarii intreprinderii. 

 

22.Intrebarea  

Autorizarea functionarii proceselot tehnologice , producerilor si intreprinderii. Autorizarea o petrece inspectorul territorial de SSM a inspectiei muncii al RM in corespundere  cu documentele prezentate de intreprindere ce solicita autorizarea: 

1. Cererea de autorizarea semnata de conducatorul intreprinderii 

2. Memorial tehnic ce include: 

a) Denumirea proiectantului 

b) Caracteristica echipamentului de munca si a mijloacelor de protectie individuala c) Substantele toxice utilizate in procesul tehnologic , concentratie reala 

d) Substantele toxice ce se degaja in procesul tehnic 

e) Caracteristica factorilor de risc a procesului tehnologic 

Documentele se prezinta cu 30 de zile inainte de punerea in functiune a intreprinderii.  Inspectorul territorial in termin de 30 de zile din momentul inregistrarii examineaza  documentele prezentate. Corespunderea indicilor cause: starea tehnica a cladirilor, instalatiile  pentru evacuarea gazelor toxice, corespunderea certificatelor de munca cu conditiile reale.  Inspectoratul territorial in caz de necessitate cheama la examminare alte organe de supraveghere  de stat. inspectoratul territorial in rezultatul examinarii prezinta intreprinderii formularul nr 1  autorizare totala si nr 2 partiala. Autorizarea functionarii este pe un termen de 5 ani iar la  reutilarea tehnica a intreprinderii pe 1 an termen de 3 ani. 

23.Intrebarea 

Substantele chimice in aerul zonei de munca. Clasificarea, normarea, actiunea. Pentru a asigura oo munca productive este necesar de a asigura zona de munca cu aer curat si  parametrii optimali ai micro climei. In functie de procesul tehnologic substantele toxice utilizate  sau ce se degaja in aerul zonei de munca se degaja gaze, praf, aerozoli, pulberi. Aerul in conditii  normale contine : N2 78,08% , O2 20,95%, gaze inerte 0,93% , compusi ai carbonului 0,03% ,  alte gaze 0,01%. Organul uman are necesitatea ca aerul sa contina un anumit numar de ioni  negative ai oxigenului. Aerul contine anumite cantitati de substante toxice ce actioneaza asupra  organului uman, se considera accidental de munca. Intoxicatii cronice se intelege patrunderea  in organul uman a unor cantitati mici de substante toxice intrun interval de timp de lunga  durata, se considera boala profesionala. Substante toxice patrund in organul uman prin diferite  cai: prin sistemul respirator 90%, prin piele 10% prin system digestive 10%. Substantele toxice  provoaca urmatoarele actiuni: 

1. Intoxicatia totala a organismului- compusi ai carbonului, plumbului benzolului. 2. Intoxicatie toxice iritante- irita mucoasa tubului digestive clorul amoniul , azotul,  acetone, ozonul. 

3. Substante toxice ce provoaca alergie – vopsele, dizolvante 

4. Substante toxice ce provoaca imbolnaviri de cancer- subst.radioactive plumb, ardeze ,  clorul. 

5. Subst.toxice ce provoaca dereglari ai procesului de mutatii- subst.radioactive mangan 6. Subst.toxice ce provoaca procesul de reproducere a organului uman- subst. radioactive.

 

Subst. toxice in corespundere cu pericolul de actiune dupa standart 12.1.005-88 a zonei de  munca se clasifia in 4 clase: 

1. Subst.extra toxice qCMA<0,1 mg/m3 

2. Subst.foarte toxice qCMA<1 mg/m3 

3. Subst.moderat toxice qCMA<10 mg/m3 

4. Subst.putin toxice qCMA>10 mg/m3 

Standartul fixeaza urmatoarele: denumirea subst. , CMA, clasa de stare a aerului zonei de  munca. 

24.Intrebarea  

 Microclimatul in incaperii de producer. Normarea parametrelor. Metodele si  mijloacele de determinare. 

Microclima zonei de munca se caracterizeaza prin urmatorii parametri: 

1. Temperature 

2. Viteza miscarii a aerului 

3. Umiditaea relative 

4. Presiunea atmosferica. 

Acesti parametric ai microclimei in funstie de valoarea lor actioneaza asupra organismului  uman , provocind dereglari procesului biologic a sistemului cardiovascular, majorind sau  mcsorind temperature organismului. Pentru a asigura confortul organismului este necesar  echilibrul energiei edata de organism si primate. 

Qced =Qprim . Qced =QM+Qe unde :QM-energia metabolic ce asigura procesul intern al  organismului, Qe- energia cheltuita pentru evaporarea transpiratiei. 

Qprim=Qc+Q`con+Qir unde: Qc –energia primita prin convetie de la aerul inconjurator, Q`con energia primita prin conductive, Qir – energia primita prin iradiere prin partile descoperite a  organismului. 

Parametrii microclimei se normeaza in functie de urmatorii criteria: 

a) Perioada anului- perioada rece, temperature mai mica ca 10 grade; perioada calda – mai  mare ca 10 grade 

b) Categoria lucrului fizic , cheltuielile de energie 

1) Q<=172 J/s – lucrul usor 

2) Q<=293 J/s – lucru mediu 

3) Q>=293 J/s -lucru greu 

Standardul prevede parametrii optimali ai microclimei si admisibili pe un interval scurt de timp.

 

25.Intrebarea 

 Sistemele de ventilare.Clasificarea. Schemele 

Pentru a asigura o munca productiva , efectiva este necesare de asigura un mediu de lucru cu  parametric optimali ai factorilor de risc pentru aceasta se utilizeaza diferite metode si mijloace  si anume: 

1. Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice  

2. Dirijarea proceselor tehnologice la distanta 

3. Utilizarea sistemelor robotizate 

4. Utilizarea instalatiilor proceselor tehnologice fara degajari de substante toxice – ermetizarea instalatiilor 

5. Utilizarea sistemelor de protectie la iradieri termice si electrostatice,electrice si  radioactive 

6. Utilizarea sistemelor de ventilare asigurarea concentratiei maximale admise a  substantelor toxice a parametrilor optimali ai microclimei  

7. Utilizarea mijloacelor de protectie individuala si colectiva 

Pentru a asigura o concentratie maximal admisa a subst. toxice in aerul zonei de munca se  utilizeaza sisteme de ventilare care se clasifica in functie de urmatorii criteria: 1. Dupa utilizarea energiei ce asigura miscarea aerului  

a. Ventilare naturala- utilizarea puterii vintului diferente de temperature ,de presiuni si  alte fenomene a mediului inconjurator 

b. Ventilare mecanica – utilizarea instalatiilor mecanice pentru asigurarea miscarii  aerului – ventilatoare ,axiale centrifugal si deflectoare 

c. Ventilare mixta – naturala +mecanica 

2. Dupa actiunea instalatiilor de ventilare asupra aerului :  

a. Ventilare generala – asigura miscarea aerului in tot spatial incaperii  b. Ventilare locala – asigura evacuarea aerului de la locul de munca sau instalatiei sau  introducerea aerului nemijlocit la locul de munca 

c. Ventilarea mixta – generala + locala  

3. Dupa presiune: 

a. Sisteme de ventilare in suprapresiune -Lint >Levac .cantitatea de aer introdusa este  mai mare decit cantitatea de aer evacuate 

b. Sisteme de ventilare in depresiune -Lint <Levac cu scopul de a mari temperature c. Sisteme de ventilare in echilibru- Lint =Levac 

4. Dupa circulatia aerului: 

a. Ventilare cu circulatie deschisa – aerulu se misca intro directive 

b. Sisteme de ventilare cu reciclare a aerului – o parte din aerul evacuat se introduce in  incapere.

 

 26.Intrebarea 

 Calcularea volumului necesar de aer pentru ventilare generala Cantitatea necesara de aer in inkaperile de producer se determina in functie de tipul degajarilor 1. Determinam cantitattea de aer la degajarea de praf, pulberi si aerosoli: 

G+Lin∙ ������ = ������ ∙ ������ 

Lin=������ 

L= �� 

������−������=�������� 

������≤0.3∙�������� 

Unde : ������- concentratia substantelor toxice la evacuare 

G- cantitatea degajarilor  

������- cantitatea de subst. toxice la introducere 

2. Determinam cantitatea de aer necesara pentru sistemele de degajare de caldura L= ���������������� 

��∙��������(������−��������) 

Unde: Q – cantitatea de energie termica necesara pentru evacuare  

C – capacitatea termica a aerului 

t – temperature aerului ce se evacueaza din inkaperi 

q – densitatea aerului introdusa in inkaperi 

������ = ������ + ����(�� − ��) 

���� = ��. �� ÷ ��. �� m 

������ − ���������������������� ���������� ���� ���������� 

H-inaltimea incaperii de la podea pina la peretele de evacuare a aerului 

2-inaltimea zonei de munca 

��������-temperatura aerului ce se introduce in incapere 

3. Determinarea cantitatii necesare de aer la degajarea vaporilor de apa 

L= �� 

�������� (������−��������) 

G – cantitatea de vapori de apa  

qint – densitatea aerului introdus in incaperi  

������- cantitatea de vapori de apa intrun kilogram de aer 

�������� − �������������������� ���� ������������ ���� ������ ���� ���� ������������������ 

Se determina dupa diagram ,i-d’ in functie de umeditatea si temperature aerului 4. Determinarea cantitatii necesare de aer pentru sistemul de ventilare generala in functie de  coeficientul de schimb intro ora 

L=K*V  

K- coeficientul de schimb 

V – volumul inkaperii

Coeficientul de schimb se determina din urmatoarele conditii:  

a. Daca la 10 m revine un volum de incapere mai mik de 20 m3 atunci cantitatea de aer  necesara este mai mare de 30 m3 pe ora 

b. Daca la un om revine un volum din spatiu incaperii mai mare de 20 m3 atunci cantitatea  necesara de aer este de 20 m3 pe ora. 

 27. Intrebarea 

 Ventilare naturala 

Sistemul de ventilare naturala pentru asigurarea miscarii aerului utilizeaza fenomene natural ce  au lok prin aer sau cu ajutorul deflektorului. Precautam cazul sistemei de ventilare prin aeratie .  incaperile de producer utilizind aceasta sistema sunt asigurate cu deschizaturi de introducere si  evacuare a aerului in 3 planuri la diferite inaltimi a inkaperii. 

  

28. Intrebarea 

 Ventilarea mecanica 

Ventilatia mecanica utilizeaza energia mecanismelor mecanice pentru a asigura o viteza  anumita a aerului.deosebim ventilare mecanica pentru evacuarea aerului, ventilare mecanica  pentru introducerea aerului in inkapere si ventilare mixta cu recircularea aerului. Orice system  de ventilare mecanica utilizeaza mecanisme, instalatii commune ce se impart in urmatoarele  grupe dupa mentiuni: 

1. Grupa 1 

- Instalatii pentru asigurarea miscarii aerului 

a. Ventilatoare centrifugal  

b. Ventilatoare axiale  

c. Deflectoare 

2. Grupa 2  

- Instalatii pentru tratarea aerului 

a. Baterii de filtre 

b. Calorifere 

c. Instalatii pentru captarea substantelor toxice 

d. Aeroterme- instalatii pentru captarea caldurii 

3. Grupa 3  

- Instalatii pentru reglarea sistemei de ventilare 

a. Clapete  

b. Sisteme de jaluzele 

c. Mansoane 

4. Grupa 4 

- Instalatii ,dispositive pentru captarea – evacuarea si transportarea aerului a. Guri de refulare a aerului 

b. Guri de evacuare a aerului 

c. Retele pentru transportarea aerului

 

Sisteme de ventilare mecanica se utilizeaza pentru introducerea aerului in inkapere, pentru  evacuarea aerului si sisteme combinate- cu recilculare a aerului . 

a. Schema sistemei de ventilare mecanica pentru evacuarea aerului din incapere . 1. Instalatia pentru instalarea aerului in mediul inconjurator . se instaleaza la 1- 1,5 m  mai sus de cel mai inalt punct a acoperisului cladirii. 

2. Aeroterme- instalatii pentru utilizarea energiei termice ce contine aerul evacuat. 3. Baterie de filtre. 

4. Ventilator centrifugar. 

5. Retele de aer . 

6. Guri de evacuare a aerului din incapere.  

b. Schema sistemei de ventilare mecanica pentru introducerea aerului in incapere  1. Instalatii pentru captarea aerului din mediul inconjurator. Se instaleaza la 1-1,5 m de  la nivelul pamintului . 

2. Retele de aer  

3. Baterii de filtre 

4. Instalatii pentru incalzirea aerului(calorifere) 

5. Ventilator centrifugar 

6. Guri de refulare a aerului in incapere 

7. Supapa ce asigura reciclarea aerului  

c. Schema calcularii unei sisteme de ventilare mecanica : 

1. Alegerea configuratiei retelelor de aer . 

2. Determinam sectiunea transversala a retelelor de aer la diferite etape in functie de  aerul necesar . 

3. Determinam piererile de presiune in retele. 

4. Alegem tipul ventilatorului si calculam puterea motorului electric  

5. Determinam eficacitatea sistemei de ventilare  

  

 29.Intrebarea 

 Ventilare locala 

Ventilare locala ne asigura evacuarea aerului degajarilor nemijlocit de la locul de munca sau de  la instalatie sau introducerea aerului nemijlocit la locurile de munca . 

In functie de mentiune deosebim urmatoarele tipuri de sisteme de ventilare locala pentru  introducerea aerului la locurile de munca : 

1. Dus de aer – se utilizeaza la locurile de munca cu temperature inalte pentru evacuarea  energiei termice si a transpiratiei : L = 3600FoV;m3/h; 

Unde: 

Fo-suprafata deschizaturilor de introducere a aerului ; 

V – viteza miscarii aerului; 

V= 1-3.5 m/s; 

2. Sisteme oaze – se utilizeaza in incaperile cu temperature foarte inalte pentru a proteja  angajatii.

 

O parte din incapere de producere se ingradeste cu pereti usori sau din apa unde se asigura  parametrii optimali ai microclimei. 

3. Perdele de aer sau perdele de aer incalzit. Pentru protectia angajatilor la racirea  organismului sau la incalzirea organismului, la deschiderea unor usi cu mari suprafete si  stoparea unirii a doua spatii cu diferite parametri ai microclimei.  

Viteza aerului 10-15m/s  

Sisteme de ventilare locala pentru evacuarea aerului . 

Evacuarea aerului de la locurile de munca are loc prin diferite acoperisuri cu guri de  evacuare sau prin anumite tipuri de instalatii: 

1. Dulapuri de ventilare- 0.5-1.5m/s. 

2. Cabine de ventilare – 1- 1.5m/s. 

3. Umbrele de ventilare – evacuarea aerului incalzit de la diferite suprafete. 

4. Utilizarea acoperisurilor special pentru evacuarea deseurilor de la strungurile cu ascutire  a sculelor de la strungurile de slefuire de la instalatiile de acoperire a pieselor cu diferite  metale  

L = Kd Ddisc  

Kd- coeficientul discurilir de prelucrare  

a. Pentru discurile abrasive: Kd= 1.6-2 

b. Pentru discurile din cirpe sau pisle : Kd = 4-6 

Ddisc – diametru discurilor 

Ddisc = 250-600mm. 

 30. Intrebarea 

Metodele si mijloacele de determinare a parametrilor microclimei. Omul in timpul  activitatii sale se gaseste intro interactiune de caldura cu mediul inconjurator. Daca caldura  degajata de organismul uman complet se elimina in mediul inconjurator, atunci omul nu sinte  nici frig nici cald - se gaseste in conditii de comfort . Asupra bilantului termic actioneaza  parametrii microclimei : 

1. temperature : La schimbarea temp. in careva limite temperature  corpului uman ramine neschimbată (36,6 ± 0,5 C). Capacitatea organismului de a menţine una  şi aceeaşi temp. la schimbarea temp. aerului se numeşte termoregulare. Dacă temp. aerului se  măreşte m/m decît careva limită atunci termoregularea se dereglează şi pot apărea bolile :  

Supraîncălzire : uşoară , simptome: ameţeli, dureri de cap, sete, transpiraţie, înroşirea pielii,  majorarea temp. corp. pînă la 39 oC . 

Grea (şoc ermic): simptomele sunt aceleaşi, dar intr-o stare  mai gravă. In acest caz dacă angajatul nu i se acordă ajutor medical el poate deceda.  

Îmbolnăvirea muşchilor care se datorează pierderii sărurilor din org. uman prin transpiraţie  abundentă îndelungată. Dacă temp. aerului se micşorează decît careva limită atunci  termoregularea se dereglează şi pot apărea următoarele îmbolnăviri : 

a) Îmbolnăvirea căilor şi  org. repiratorii . 

b) Suprarăcirea gravă care duce la somnulenţă, pierderea cunoştinţei şi  decedare. 

c) Îmbolnăvirea muşcilor care se datorează constrîngerii vaselor sangvine de pe  suprafaţa pielii şi înrăutăţirea alimentării muşchilor cu diferite substanţe . 

2. umedititatea :  φ>80% duce la dereglarea termoreglării la temp. mai joase. Umeditatea mare condiţionează  majorarea temp. Dacă φ<15% duce la uscarea mucoasei şi la îmbolnăvirea org. de vedere şi 

 

respiraţie. 3. viteza miscarii aerului : La temp. majorate mişcarea aerului este binevenită p/u  om Dar dacă temp. aerului este mai mare decît 400C , atunci mişcarea aerului este răufăcătoare.  La temp. reduse viteza mişcării aerului > 15 m/s este foarte periculos, duce la suprarăcirea  locală şi la schimbarea configuraţiei muşchilor. 

4.Presiunea 

Normarea parametrilor microclimei . Există o îmbinare a parametrilor microclimei în care  omul se găseşte în confort. Ele se reglementează de către standardul STAS 12.1.005-88 ,  Factorii dăunători ai mediului zonei de lucru. Parametrii microclimei optimali se reglementează  de către standard in dependenţă de categoria lucrului fizic şi de perioada anului. Conform STAS  12.1.005-88 toate lucrările fizice se împart in 3 categorii: I a , I b – usoara , II a , II b – medie  , III a , III b – grea . La I a se referă lucrările fără eforturi fizice ce degajări de energie: 120 – 138 J/s . La I b se referă lucrările fizice neînsemnate cu poziţia în picioare şi cu degajări de  energie: 138 – 172 J/s . La II a : lucrări cu greutăţi ≤ 1kg, degajări de energie: 172 – 232 J/s . La  II b : lucrări cu greutăţi ≤ 10kg, degajări de energie: 232 – 293 J/s . La cea grea se referă lucrări  cu greutate ≥ 10kg, degajări > 293 J/s . Conform STAS se cunosc 2 perioade: Caldă – se  caracterizează prin temp. aerului zilnică din afara încăperii cu ≥ 10oC . Rece – se caracterizează  cu temp. zilnică < 10oC . 

31.Intrebarea 

Aparatajul, masurarea si metodele de determinare a umiditatii. 

Asupra termoreglării organismului influenţează şi umiditatea aerului, mai cu seamă  umiditatea sporită, care înrăutăţeşte cedarea căldurii prin evaporare. 

Pentru a aprecia umiditatea sunt folosite următoarele noţiuni: 

umiditatea maximala (punctul de rouă) - cantitatea maximală de apă în grame ce se  poate conţine într-un m de aer la temperatura dată; 

umiditatea absolută - cantitatea reală de apă în grame ce se conţine într-un metru cub  (m) de aer la temperatura stabilită în timpul măsurărilor; 

umiditatea realativă - raportul exprimat în procente (%) dintre umiditatea absolută şi  umiditatea maximală la temperatura dată. 

Mişcarea aerului sporeşte cedarea căldurii de către corpul uman prin convecţie şi în  limitele stabilite joacă un rol pozitiv, atunci când temperatura depăşeşte valorile indicate de  norme în direcţia majorării şi negativ - în direcţia micşorării. 

Umiditatea relativă a aerului se determină cu ajutorul psihrometrelor şi higrometrelor  (higrografelor). Determinarea umidităţii relative după psihrometrele lui August sau Assman este  bazată pe diferenţa de indicaţii ale termometrelor uscat şi umed, care depinde de umezeala  aerului înconjurător. 

Cunoscând că evaporarea este un proces endotermic (cu absorbţie de căldură), evident că  în încăpere indicaţia termometrului umed va fi totdeauna mai mică decât a termometrului  uscat, ceea ce permite după tabelul sau graficul psihrometric să determinăm umiditatea relativă  a aerului. 

Umiditatea absolută se determină după formula: 

R=Pum-0,5 (Tus-Tum)-B/760=18,945-0,5(25-21)∙743/760 = 17

 

unde: Pum - umiditatea maximală a aerului, conform indicaţiei termometrului umed (tab.3 din  îndruar); 

Tus, Tum - corespunzător indicaţiile termometrelor uscat şi umed; 

B - presiunea atmosferică în timpul măsurărilor, mm Hg. Ştiind umiditatea  absolută, determinăm umiditatea relativă după formula: 

 r=R/Pus 100%=72,18 unde: R - umiditatea absolută, gr/m (mm Hg);\ Pus - umiditatea maximală a aerului conform indicaţiei termometrului uscat 

32.Intrebarea 

Metodele de masurare a vitezei miscarii aerului in zona de munca.  Aparatajul. 

Viteza mişcării aerului se măsoară cu diferite aparate: anemometre, catatermometre,  anemografe etc. 

În lucrarea de laborator sunt utilizate anemometrele cu palete şi cu cupe care permit  măsurarea vitezei aerului până la 20 m/s. 

În timpul măsurărilor anemometrele se ridică la aşa înălţime ca receptoarele de vânt să  nu fie barate de corpul observatorului sau de alte obstacole. La măsurarea curenţilor de aer  variabili se efectuează 3-4 măsurări şi se află viteza medie a curentului de aer. 

34.Intrebarea 

SSM a femeilor si adolescentilor. 

Codul muncii ai RM prevede reglementari pentru organizarea speciala a muncii femeilor.  1. se prevede lucrarile la care nu se admit muncii femeilor. 

a) lucrari grele cu deplasari a greutatilor 

b) lucrari vatamatoare cu prezenta subs. Toxice categoriile 1 si 2  

c) lucrari subterane in afara muncii fara incordarea fizica 

d) deservirea sanitara sociala 

e) ca conducatori de nave aeriene , maritime si greutatea mai marede 3,5 tone. 2. categoric folosirea muncii femeilor in timp de noapte la lucrari suplimentare cu copii de  virsta 6 ani sau copii invalizi pina la 14 ani. 

3. Categoric trimeterea in deplasare a femeii cu copilul pina la 6 ani sau copii invalizi pina  la 14 ani. 

4. Se prevede concediul de maternitate- pina la nasterea 70 si 56 dupa nastere. 

5. Se prevede concediul pentru ingrijirea copiilor – pina la 3 ani cu plata de indemnizatii, si  6 fara plata. 

6. Se prevede pauze in timpul zilei de munca pentru alimentarea copiilor – un copil dupa 3  ore de lucru, 30 de min , doi copii dupa 3 ore de lucru o ora. Se admite sumarea pauzelor.  In cazul nefolosirii concediului profesional admite folosirea lui dupa concediul de  maternitate sau pentru ingrijirea copiilor de 30 de ani. 

7. Categoric se interjice concedierea mamelor cu copii pina la 6 ani sau a femeilor gravide. 

 

Codul muncii RM legea nr 186 prevede urmatoarele reglementari intre conducatorii  intreprinderilor si persoanelor sub virsta de 18 ani.  

1. virsta de la care se admite ingajarea in munca sub virsta de 18 ani. 

a) angajarea in munca se admite de la 16 ani 

b) in scopul educarii la adresarea organelor MAI cu consimtamintul sindicatelor se  admite angajarea inmunca de la 15 ani 

c) in scopul instrurii se admite angajarea in munca a elevilor scolilor profesionale cu  consimtamintul unuia din partile parintii de la 14 ani 

2. se prevede procesele tehnologice activitatea de la care nu se admit folosirea muncii  persoanelor de sub 18 ani: 

a) la lucrari grele 

b) la lucrari subterane 

c) la lucrari si procese tehnologice legate cu pastrarea si comertul bauturii alcoolice. 3. se prevede controlul obligatoriu medical la angajarea in munca si periodic in fiecare an  pina la virsta de 18 ani. 

4. Se prevede egalarea in drepturi a procesului de munca cu persoane majore indiferent de  durata zilei de munca sau saptaminii 

a) pentru elevi – 20 ore/saptamiina 

b) pentru studenti -30 ore/saptamina 

5. se prevede concediul profesional numai in lunile de vara pentru persoanele de sub 18 ani 6. se prevede egalarea salariilor in functie de clasificarea indiferent de durata saptaminii de  munca. 

35.Intrebarea 

Principalele marimi tehnice a luminarii, unitatile de masura. 

O sistema de iluminat corect proiectata si montata asigura securitatea angajatului pastrarea  organului vizual, echilibrul sistemului central nervos, o productivitatea de munca inalta si  calitatea productiei. Spectrul electromagnetic cu lungimea unde 10-340000 nanometri  reprezinta spectrul optic. Λ= 10/340000 Nm , ce include urmatoarele raze: 1. raze infrarosii- Λ= 340000-780 Nm 

2. raze vizuale- Λ=780-380 Nm 

3. raze ultraviolete- Λ=380-10 Nm 

lumina se caracterizeaza prin parametrii cantitavi si calitativi. Cantitavi: 1. fluxul de lumina Ln- spectrul lucitor ce se simte de organul vizual ca lumina; 2. intensitatea luminii- fluxul de lumina de la orice surssa se raspindeste in spatiu  

neuniform pentru a determina densitatea fluxului a fost primita ca unitatea intensitatea  luminii. �� =���� 

���� 

intensitatea fuxului de lumina pe o candela este fluxul iradiat pe o suprafata F=1/6000 m2 la  temperatura de solidificare a platinii t=20-40,6 K , si preiunea P=101325 Pa si o atmosfera. 3. Gradul de iluminare. �� =���� 

����, lux

 

4. Luminiozitatea suprafetei de iluminat. �� =���� 

Calitativi: 

1. Caracteristica locului vizual , precizia 

���� cos �� cd/m2 

2. Marimea minimala a obiectului de deosebire 

3. Categoria si subcategoria locului vizual . 1 categorie si 4 subcategorie 4. Contrastul obiectului de deosebire cu fonul 

5. Caracteristica fonului, luminat , intuneric si mijlociu. 

  

 36. sistemele si tipurile de iluminat. In functie de sursa de lumina utilizata deosebim urmatoarele sisteme de iluminat: 1. iluminat natural – utilizarea luminii soarelui si a cerului 

2. iluminat artificial- utilizarea luminii , sursa de lumina artificiala , becuri  3. iluminat combinat 

In functie de amplasarea cladirii si a golurilor de lumina deosebim urmatoarele tipuri de  iluminat natural: 

1. iluminat lateral – dintro parte , doua parti 

2. iluminat de sus- amplasate in tavanul incaperii sau acoperisul cladirii 3. iluminat natural combinat 

In functie de modul de amplasare a surselor de lumina deosebim urmaltoarele tipuri de iluminat  artificial. 

1. iluminat general- general uniform si uniform localizat 

2. iluminat artificial combinat – general + local 

Categoric se interzice de a folosi in incaperi de producere numai iluminatul local- pete  intunecate ce pot provoca accidente de munca.  

Dupa functiile iluminatului artificial pot fi: 

1. iluminat de lucru – pentru proceduri tehnologici 

2. iluminat artificial avariat- alimentarea de la sursa in dependenta de energie 3. iluminat pentru evadare- evacuarea din incaperi de producere in caz de calamitati ,  incendii 

4. iluminat de serviciu- pentru asigurarea procesului tehnologic de lunga durata 5. iluminat artificial de paza- paza teriroriullui intreprinderii, a incaperilor ce se gasesc in  paza general 

37.Intrebarea 

Iluminatul natural . clasificarea si calcularea 

Iluminatul natural se caracterizeaza prin urmatorii indicii:  

1. indicii iluminatului natural ‚e’. �� =������ 

������100% unde : Ein – gradul de iluminare in  

punctul dat al incaperii; Eex- gradul de iluminare inafara ferestrelor exteriorul incaperii.

 

Indicii se normeaza in corespundere cu normele sanitare de proiectare : e=ln*m. Unde:  ln-valoarea dupa normelor de proiectare calitativi; m –coeficientul de climat  2. indicii de ilmuniare real. �� =�� 

��������100% unde: F-suprafata ferestrele, Spod – suprafata  

podelilor. 

Scopul calcului iluminatului natural consta in determinarea suprafetei ferestrelor ce  asigura coeficientul iluminatului natural in orice punct a suprafetei de iluminat.  100 ���� 

����=�� ��0���� 

��0��1���� unde: Sf- suprafata ferestrelor ce trebuie de determinat; Sp 

suprafata de iluminat; e – valoarea coeficientului iluminat natural; ��0- caracteristica  luminoasa a ferestrelor dupa normele de proiectare in functie de marimea ferestrelor; Kr coeficient de rezerva; ��0- coeficientul total ce ne caracterizeaza pierderile de lumina in  constructia ferestrelor; r1- coeficientul ce ea inseamna majorarea coeficientului  iluminatului natural de la suprafetele de respectare- pereti podea. 

39.Intrebarea 

Iluminatul artificial. Clasificarea si calculul. 

Iluminatul artificial utilizeaza ca surse de lumina becurile electrice care dupa de principiul dee  producere se imprt in 2 grupa mari:  

1. lampi incandescente- procesul de producere a luminii se bazeaza pe incalzirea  filamentului la trecerea curentului electric pina la temperatura punctului Kivzi. 2. Lampi cu luminiscenta – procesul de producere a luminii se bazeaza pe descarcarile  electrice in atmosfera gazelor sau vaporilor de metal. 

Pentru alege o sursa de lumina efectiva se utilizeaza urmatoarele caracteristice: 1. Caracteristice electrice- U, P. 

2. Caracteristici tehnice luminoase- F(lm) , I(cd) 

3. Caracteristice de exploatare 

4. Caracteristici constructive- forma colbei sau tubului ; presiunea; tipul de gaz sau vapori  metalici; forma spirei si numarul lor. 

Avantaje si dezaventaje a sursei de lumina: 

1. Lampi incandescente: 

Avantaje: 

a) Simple dupa constructie  

b) Ocupa un volum mic in spatiu 

c) Nu ce aparate adaugatoare pentru includerea in circuit 

Dezavantaje: 

a) Eficacitatea luminoasa mica 

b) Spectrul luminos includ numai raze galbene si rosi – schimba culori la transmiterea lor c) Termenul de exploatare este mic 

2. Lampi cu luminiscenta: 

Avantaje: 

a) Fluxul de lumina este mare 12000-20000 lumini 

b) Eficacitatea luminoasa este mare 100-300 watti/lumi

c) Termenul de exploatare 12/16000 ore 

Dezavantajele: 

a) Cere instalatii adaugatoare pentru punerea in functiune  

b) Fluxul de lumina pulseaza – vedere falsa, efectul stragoscopic 

c) Categoric se interzice pentru folosirea acestei surse de lumina in instalatii cu  mecanisme de rotaii si dute vino 

d) Ocupa un volum mare in spatiu  

e) In constructia acestor lampi se foloseste vapori de metal radioactivi. 

40.Intrebarea 

Metode de calcul al iluminatului artificial. 

1. pentru calcularea iluminatului artificial se foloseste metoda fluxul de lumina , se determina  fluxul de lumina a unei lampi: �� =���������������� 

�� ����, lm . unde: Emin- gradul de iluminare pe  

suprafata de iluminat minimal admisa de normele de proiectare ,precizia locului vizual,  caracteristica fonului; S-suprafata de iluminat m2; Z- coeficient minimal ce caracterizeaza  uniformitatea gradului de iluminare; Kz- coeficientul de rezerva; N-numarul de iluminatoare; n numarul de lampi intrun iluminator; η- coeficientul de iluminare a fluxului de lumina. 2. pentru calcularea iluminatului local cu suprafete verticale sau inclinate se utilizeaza metoda  puncttului.  

������ =������������ 

��2 lx. Unde: Ia – intensitatea fluxului de lumina in punctul dat; ��- unghiul dintre  perpendiculare a suprafetei de luminat si directia razzelor catre punctul dat; r – deplasarea de la  sursa de lumina pina la punctul dat. 

3. Metoda puterii specifice ���� = ���� watt. 

41.Intrebarea 

Instalatiile ce lucreaza sub presiune inalta. Cauzele avariilor si  

exploziilor. 

Cerintele regulilor normelor standardelor se atirna la urmatoarele instalatii ce lucreaza sub  presiune inalta: 

1. Vasele , instalatiile preiunile carora la temperatura normala depaseste 0,07 Mpa pentru  transportarea si pastrarea gazelor 

2. Cisternele, poloboacele pentru pastrarea si transportarea gazelor presiunea t<50 grade,  P>0,07 Mpa 

3. Instalatiile , cisternele pentru pastrarea si transportarea gazelor, lichidilor, subst.triabile  fara presiune iar pentru incarcarea si descarcarea lor P>0,07 Mpa 

4. Recipienti pentru pastrarea si transportarea gazelor lichifiate, presate si dizolvate P>0,07  Mpa. 

Cele mai raspindite cauze ale avariilor si exploziilor in instalatiile cu presiune inalta sunt: 1. Depasirea limita de presiunea admisa 

2. Depasirea limita de temperatura a peretilor

3. Pierderea trainiciei mecanice 

4. Nerespectarea regulilor, normelor de exploatare 

5. Utilizarea nu dupa mentiune 

6. Patrunderea uleilor la robinetele recipientilor cu oxigeni 

7. Nerespectarea cerintelor de transportare a instalatiilor cu presiune inalta. 

42. Intrebarea 

Cerintele securitatii catre intalatii.Fabricarea lor ,montare ,evidenta. Instal ce lucreaza cu pres inalta se fabrica la intreprinderi cu o bara tehnica anumita si autorizare  org de supraveghere de stat.proiectul si cerintele tehnice de fabricare se adopta de ministerul de  ramur.Instal ce lucreaza sub presiune inalta dupa fabricarea lor primesc pasaport ce se instaliaza  prin cleimare.Pasaportul include: 

1.Denumirea uzinei de fabricare 

2.Numarul uzinei de fabricare  

3.Limita de temp a peretilor 

4.Pres de lucru si de incercare 

5.Data luna ,anul fabricarii. 

Toate instal cce lucreaza sub pres inalta dabricare se incearca dupa presiune hidraulica.Instal se  produc prin sudare sau turnare. 

Prin sudare: 

Pe<=0,5 Mpa Pinc=1.5 pl 

Pe> 0,5 Mpa Pinc=1,25 pl 

Prin turnare: 

Pinc=1,5 pl 

Timpul de incercare:  

a) Prin sudare:  

Δ<= 50 mm Tinc=10 min 

100>Δ>50 mm Tinc=20 min 

 Δ>100 mm Tinc=30 min 

b) Prin turnare: 

Tinc= 60 min 

Calitatea sudurii si a metalului turnat se cerceteaza prin urmatoarele metode: 1. Strapungerea cu ajutorul ultrasunetului 

2. Rengenografia si radiografia 

3. Cercetari metodografice 

4. Incercari mecanice 

Pentru a asigura securitatea exploatarii instalatiile ce lucreaza sub presiune inalta se asigura  pentru urmatoarele aparate si mecanisme: 

1. Aparate pentru masurarea presiunii de clasa > de 2,5  

2. Aparate pentru inregistrarea temperaturii peretilor 

3. Mecanisme de incarcare descarcare

4. Supape de protectie sau locuri slabe ce asigure presiunea de lucru cu numai mari de 0,05  Mpa 

Aparatele de inregistrare se controleaza odata in 12 luni , vizual 6 luni.  

43.Intrebarea 

Actiunea curentului electric asupra organismul uman.Factorii de actiune. Curentul electric este un factor periculos deoarece nu poate fi depistat cu organele de simt a  organismului uman-nu poate fi vazut,mirosit si pipait.Datele statistice ne arata ca accidentele cu  incapacitatea de munca din cauza curentului alcatuesc un 1 % din numarul total de  accidente.Din acest procent 40 % sunt cazuri mortale si 80% la tensiune de 220-300 V. Curentul electric la scurgere prin organism provoaca: 

-actiuni termice-incalzirea tesaturilor nervoase ,musculoase,a venelor sau ruperea  tesuturilor,schimbarea insusirilor fizice si chimice 

-actiune electrolitica-disociatia acizilor sarurilor in rezultatul actiunii curentului  electric,procesul de electroliza. 

-actiuni biologice-avind contact cu materie vie curentul provoaca inervari,incordari spontane a  sistemului muscular si nervos ce poate avea loc ruperea tesuturilor. 

La scurgerea curentului electric prin organism uman,el provoca traume externe sau  interne.Actiunea poate fi 

-directa:la scurgerea prin organul organismului uman 

-indirecta:prin system central nervos actioneaza la alte sisteme nervoase ce poate provoca  stoparea functionarii organelor. 

Deosebim urmatoarele traume externe. 

1.Arsuri electrice. 

2.Semne electrice-la contactul de scurta durata cu curentul electric are loc arsuri fizice si  chimice asupra pielei ce provoca aparitia unor pete de marime pina la 5 mm care cu timpul  dispar fara interventiile medicului. 

3.Metalizarea pielei.patrunderea particelelor metalice de marimi micron in piele in rezultatul  actiunii arcului electric sau a plazmei.La patrunderea unor particele mari,necesita actiuni  chirurgicale. 

4.Actiuni mecanice-in rezultatul inervarilor,incordarilor spontane a sistemului muscular are loc  ruperea tesuturilor si chiar si fracture de oase. 

5. Electro-olftamia:actiunea unui flux puternic de raze infrarosii a arcului electric asupra  invelisului exterior ce provoaca vatamarea ochilor. 

In rezultatul actiunilor curentului electric deosebim urmatoarele tipuri de socuri electrice: 1. Concordarea spontana a sistemului muscular si nervos fara pierdere de cunostinta 2. Incordarea spontana a sistemului muscular si nervos cu pierdere de cunostinte dar  pastrarea lucrului inimii si sit respirator 

3. Incordari spontane a sist muscular si nervos si stoparea lucrului inimii si a sist respirator 4. Moarte clinica ,incordari spontane cu stoparea functionarii inimii si sist respirator si  perderea cunostinteii

 

Factorii de actiune a curentului electric: 

1) Intensitatea  

2) Frecventa curentului  

3) Calea de parcurgere a curentului electric 

4) Durata actiunii a curentului electric 

5) Insusirile individuale a org uman. 

Factorul periculos a curentului electric ,valoarea intensitatii este in functie de resist a  orguman si tensiunea circuitului eelectric. 

Deosebim 3 praguri de actiune a intensitatii curentului electric: 

1. Pragul de simt I=0.6-1.5 mA,7-15mA 

2. Pragul de retinere I=10-15mA,50-70mA 

3. Pragul mortii clinici I=25-50mA,>300m  

Rezistenta oragn uman este de 0.3-0.5mm epidermisul pielii. 

44.Intrebarea 

Fenomenele la trecerea curentului electric prin pamint. 

Scurgerea curentului electric prin pamint poate avea loc in urmatoarele cazuri: a) La determinarea izolatiei prin prize de pamint-unirea corpurilor ,instalatiilor cu  pamintul 

b) La deteriorarea izolatiei retelelor electrice cu neutral izolatie de la pamint sau prin  unirea suporturilor izolatoarelor cu pamintul sau caderea conductoarelor retelei pe  pamint. 

Precautam cazul scurgerii curentului prin pamint printr-un electrod in forma de  semisfera:n se cere de determinat legea schimbarii potentialului la suprafata pamintului la  scurgerea curentului prin pamint. Prin tensiune de atingere se intelege diferenta de  potential dintre 2 puncte a circuitului a corpurilor instalatiilor si suprafata de sprijin de  care in acelasi timp se atinge omul. 

45.Intrebarea 

Cauzele electrocutarii si mijloacele de protectie 

Electrocutarea poate avea loc daca omul devine o parte a circuitului electric sau se atinge de 2  puncte a circuitului cu diferite potentiale. Pericolul electrocutarii este functie de valoare a  curentului electric sau de tensiunea de atingere.Aceste conditii sint in functie de urmatoarele  cazuri de electrocutare. 

1. atingerea de partile conductoare de curentul electric ce se gaseste sub tensiune de lucru atingere directa. 

2. Atingerea de partile metalice aparatului conductoare de current electric la normal fara  tensiune dar forta sa gaseasca sub tensiune la deteriorarea izolatiei. 

3. Apariatia de tensiune in retelele de conectare. 

4. Patrunderea tensiunii inalte in partile cu tensiune joasa. 

5. Aparitia tensiunii joase la suprafata pamintului.

 

Metodele de protectie sunt in functie de schema unirii oomului in circuit electric. a. Atingere directa-cele mai raspindite metode sint: 

1.utilizarea tensiunii joase in procesele tehnologice cu pericol de electrocutare sau in  incaperile cu parametrii microclimei neadmisibili. 

2.amplasarea retelelor electrice neizolate la inaltimi inaccesibile 

3.inchiderea retelelor electrice in echipamente ncu blocari mechanic sau electric 4.ingradirea retelelor electrice de tensiune inalta cu blocari mecanice,electrice sau  iradieri. 

5.utilizarea protectiei individuale 

6.separarea retelelor, utilizarea transformatoarelor cu coieficient de transformare egal cu  1, asigurarea retelelor independente 

b. Atingerea indirect: 

1.utilizarea prizei de pamint cu unirea corpurilor instalatiilor cu prize de pamint-asigura  micsorarea potentialului corpurilor, majorarea potentialului pamintului ca diferenta de  potential apunctelor care se atinge omul sa fie nu mai mare de 42V. 

2.unirea corpurilor instalatiilor la nul-prefacerea unei simple uniri a potentialului in regim  de scurtcircuit asigurarea de conectari in retele. 

Pentru avea loc deconectarea este necesar indeplinirea conditiilor 

������=��������. 

46.Intrebarea 

Clasificarea incaperilor de producer dupa pericolul de electrocutare 

Toate inacaperile de productie dupa pericol de electrocutare se impart in urmatoarele  grupe: 

a. incaperi fara pericol de electrocutare 

b. cu pericol inalt de electrocutare 

c. cu pericol deosebit de electrocutare 

a) se socot acele incaperi unde sint asigurati urmatorii factori: 

1.prezenta parametrilor optimali si microclimei 

2.prezenta podelelor neconductoare de current 

3.lipsa profilului tehnologic conductor de curent electric 

 b) se socot acele incaperi unde este present macar unul din urmatorii factori: 1.umeditatea aerului mai mare de 75% 

2.temperatura mai mare de 35° 

3.prezenta podelelor conductoare 

4.prezenta prafului tehnologic conductor 

5.prezenta posibilitatii atingerii in acelasi timp de corpurile instalatiei ce pot sa se gaseasca sub  presiune de lucru si elementele constructiei cladirii conductoare de current electric si legate cu  pamintul 

c) se socot acele incaperi unde este present factorul: 

1.umeditea aerului aprope 100%

 

2.prezenta factorilor chimici si biologic ice provoaca strapungerea izolatie 3.prezenta in acelasi timp in incaperi a 2 factori a incaperilor cu pericol inalt. 

47.Intrebarea 

Mijloacele de protectie individuala. 

Eficacitatea accordarii primului ajutor in cazul de electrocutare este in functie de  urmatoarelor conditii: 

1.prezenta de spirit a persoanei ce acorda primul ajutor 

2.rapiditatea actiunii 

3.iscusinta persoanei ce acorda primul ajutor 

Acordarea primului ajutor are etape: 

a.eliberarea accidentatului de la sursa curentului 

b.acordarea ajutorului in functie de categoria socului electric 

a) se efctuiaza prin urmatoarele metode 

1.deconectarea retelei daca sunt aparate de deconectat in locul electrocutarii 2.taierea retelei electrice cu scule cu minere isolate 

3.aruncarea retelei de pe corpul accidentatului cu mijloace cu minere isolate 4.efectuarea scurtului circuit cu conductor unit la pamint. 

Pentru protectia se utilizeaza mijloace de protectie individuala care in functie de valoare  se impart in 2 grupe mari: 

a.mijloace de protectie la tensiune de pina la 1000V 

b.mai mari de 1000V 

a) se impart in 2 grupe : 

- principale - permit atingere de conductoare isolate sub tensiune de lucru,indicatoare de  tensiune,manusi din guma dielectrica,cleste pentru indicarea curentului,scule isolate. b) -principale-indicatoare de tensiune la valoarea data 

1.bare izolante operative 

2.cleste pentru masurarea curentului 

3.adaugatoare-toate mijloacele de protectie din retele cu tensiunea pina la 1000V. 

48. Intrebarea 

Notiune de ardere. 

procesul de ardere sau de imbinare a substantelor inflamabile cu oxidantul in rezultatul  caruia are loc degajari de lumina, caldura , presiune. Ca oxidant serveste oxigenul, clorul,  florul, oxizii azotului. 

Deosebim urmatoarele tipuri de ardere: 

1. Ardere fara flacara cu degajari de luminiscenta si caldura fara presiune. 2. Ardere cu flacara – cu degajari de caldura si lumina, presiuni joase. 

3. Explozie – ardere momentana cu viteza de pina la 100m/s cu degajari de caldura si  presiuni inalte . 

4. De tonatie – ardere in spatiu ermetic cu viteza de pina la 1000m/s cu presiuni inalta ,  degajari de caldura . 

pentru arderea permanenta este necesar o anumita concentratie a substantelor inflamabile  si a oxidantului. Pentru ca sa aiba loc arderea este necesara prezenta unei substante  inflamabile, oxidantul si sursa de aprindere. Arderea are loc cu difirite accelerari a  procesului de ardere . 

- Deosebim urmatoarele tipuri de accelerari a arderii: 

1. Acceleratie termica – incalzirea subtsamtelor inflamabile, degajarea fractiei usoare,  inflamabila la temperature joase. 

2. Acceleratia in lant – arderea combustilbilului cu formula chimica in forma de romb. 3. Acceleratie mixta – termica + lant  

Zona de ardere este in functie de concentratia subtanelor inflamabile in amestecul de  ardere.  

Desosebim concentratia inferioara, concentratia minima unde are loc procesul de ardere.  Concentratia superioara – concentratia maxima de subtante inflamabile unde mai are loc  procesul de ardere. 

Autoaprinderea substantelor inflamabile are loc in rezultatul procesului exotermic -  producerea unei cantitati mari de caldura in rezultatul reactiilor chimice dintre oxidant si  substanta inflamabia a mediului inconjurator.  

In functie de procesele de ardere subtsantele inflamabile se clasifica: 

a. Substante lichide  

1. Usor inflamabile – se aprind de la surse de aprindere si continua sa arda la  inlaturarea ei. 

2. Greu inflamabile – ard doar in prezenta sursei(ulei). 

b. Subtsante solide  

1. Usor inflamabile – continua sa arda la inlaturarea sursei de aprindere  

2. Greu inflamabile - nu ard la inlaturarea sursei.  

3. Neinflamabile - nu ard nici in prezenta sursei.  

49. Intrebarea 

 Cauzele incendiilor la intreprinderile industriale.  Cele mai raspindite cauze a inundatiilor la intrepindere industriale sint: 

1. Utilizarea in produsele tehnologice a institutiilor complicate din punct de vedere inundiar. 2. Pastrarea si folosirea in produsele tehnologice a … 

3. Utilizarea in produsele tehnologice a gazelor presate si lichifiate in cantitati mari.  

4. Prezenta si constructia instalatiilor a unor scheme ramificate complicate de retele termice  si substante inflamabile. 

5. Prezenta in constructia instalatiei a retelelor electrice cu diferite tensiuni.  

6. Utilizarea in constructia instalatiilor a mecanismelorcu descarcari electrice de tensiune  inalta. 

Fregventa incendiilor in incaperile de producere la diferite diferite cauze sint: - Nerespectarea proceselor tehnologice – 33%; 

- Defectarea permanenta a instalatiilor – 16%;

- Deservirea proasta a instalatiilor, nerespectarea termenilor – 13%; 

- Autoaprinderea cirpelor imbibate cu ulei – 8%; 

- Fumatul in locurile fara mentiune - 6%; 

- Indeplinirea lucrarilor termice nu la locurile cu mentiune – 10%; 

- Nerespectarea planului de reparative prevcentiva a instalatiilor – 8%; 

- Neajunsuri in constructia instalatiilor – 7%; 

- Indeplinirea lucrarilor termice in incaperile cu prezenta gazelor presate si lichifiate – 8%;  

 50. Intrebarea 

 Metodele si mijloacele de lichidare si profilare a incendiilor. 

Toate masurile de profilare si prevenire si prevenire a incendiilor se impart in urmatorele grupe: a. Masuri organizatorice 

- Exploatarea corecta a instalatiilor si a transportului tehnologic  

- Instruirea angajatilorla timp si calitativ in domeniul incendiar 

- Organizarea detasamentelor de pompieri binevoli cu un active mai mare de 15 angajati  

- Pastrarea incaperilor, cladirilor in stare antincendiara 

b. Masuri tehnice 

- Respectarea cerintelor standartelor, actelor normative in domeniul incendiar la  proiectarea, montarea instalatiilor  

- Montarea corecta a instalatiilor electrice , retelelor electrice 

- Proiectarea si montarea corecta a sistemeler de ventilare, incalzire, aprovizionare cu  gaz. 

- Respectarea termenilor de deservire si reparative a cladirilor. 

c. Masuri de regim 

- Interzicerea fumatului in locurile fara mentiune 

- Indeplinirea lucrarilor termice de sudare, preliucrare termica doar in locurile cu  mentiune 

- Interzicerea stricta a lucrarilor termice cu prezenta pozelor presate si lichifiate.  d. Masuri de exploatare 

- Supravegherea stricta a respectarii cerintelor, standartelor , actelor normative la  proiectarea si explotarea instalatiilor 

- Respectarea termenilor de imirare a instalatiilor electrice si a instalatiilor ce lucrreaza  sub presiune inalta  

La lichidarea incendiilor se foloseste urmatoarele procedee de lichidare a arderii :  Procedeul 1 consta in amestecarea in aerul ce patrunde in zone de ardere cu gaze  neinflamabile – frinarea procesului de ardere . 

Procedeul 2 – consta in stoparea patrunderii aerului in zona de ardere - ermitizarea  incaperilor – inchiderea ferestrelor, usilor, golurilor. 

Procedeul 3 – consta in amestecarea gazelor, lichidelor cu substante neinflamabile la  trasnportarea lor.

 

Procedeul 4 - racirea stratului superior a substantelor inflamabile - frinarea  accelerarii si vitezei a procesului de ardere. 

Procedeul 5 – izolarea subtantelor inflamabile a zonei de ardere de la mediul  inconjurator – acoperirea cu material neinflamabile – cu pisla, lina si ardezie. Procedeul 6 – cel mai raspindit – prefacerea procesului exoterm in endoterm,  utilizarea lichidelor ce acumuleaza caldura. 

Pentru lichidarea se foloseste H2O, CO2, spuma. 

Utilizarea apei are loc prin folosirea instalatiilor: 

a. Instalatii sprincher – dirijarea capurilor de inundatie separate individual. b. Instalatii dremer – dirijarea automata utilizata a capurilor de inundare. 

51. Intrebarea 

 Clasificarea incaperilor de producere dupa pericolul de incendiu.  Toate incaperile de producere dupa pericolul de incendiu se impart in urmatoarele: Categoria A: se atirna aule incaperi unde sint prezente prezente procesele tehnologice  cu utilizarea substantelor inflamabile cu temperatura de aprimdere de pina la 28 de  grade si ce pot forma un volum de pina la 5%. 

Categoria B: fac parte aule incaperi constructii prezente procese tehnologice cu  utilizarea substantelor infamabile cu tempaeratura de 60 de grade si ce pot forma un  volum de 10%. 

Categoria C: fac parte aule incaperi in care sunt subtante inflamabile cu temperature  mai mare de 61 de grade si pot forma un volum mai mare de 10 procente si prezenta  prafului tehnologic ce poate forma o concentractie de 65 mg/m3 si un volum mai mare  de 10%. 

Categoria D: aule incaperi in care sunt prezente procesele tehnologice de prelucrare a  metalelor la temperaturi inalte sudare, topire, fierarie. 

Categoria E: incaperi cu prezenta proceselor tehnologice de prelucrare a metalelor si  pot sa se inkalzeasca.  

52.Intrebarea 

Vibratia.Notiuni fizice.Actiunea asupra organismului uman. 

După modul de acţiune asupra organismului uman vibraţiile pot fi generale şi locale. Vibraţiile  generale care au frecvenţa similară cu frecvenţa oscilaţiilor corpului uman sau a organelor lui  interne prezintă un pericol deosebit, deoarece pot provoca leziuni mecanice sau chiar rupturi ale  unor organe.Frecvenţa oscilaţiilor proprii ale şoldurilor, capului omului faţă de suprafaţa de  sprijin (poziţia „stând") constituie 4-6 Hz , capului faţă de umeri (poziţia „şezând”) 25-30 Hz.  Pentru majoritatea organelor interne frecvenţele proprii constituie 6-9 Hz.Acţiunea sistematică a  vibraţiilor generale asupra organismului uman poate provoca dereglări stabile ale funcţiilor  acestuia, în deosebi,, asupra sistemului nervos, care se manifestă prin dureri de cap, ameţeli şi  dereglarea activităţii cardiace.Vibraţia locală provoacă spasme ale vaselor sangvine, acţionează 

asupra terminaţiilor nervoase, asupra ţesutului muscular şi sistemului nervos central, provocând  dereglarea sensibilităţii, osificarea tendoanelor şi a muşchilor, depunerea sărurilor în  articulaţii.Boala vibraţiei este o boală profesională periculoasă, tratamentul căreia poate fi  efectiv doar în stadiul timpuriu al bolii. In cazuri extrem de grave în organismul omului au loc  schimbări ireversibile, care duc la pierderea parţială sau totală a capacităţii de muncă  profesională. 

Caracteristicile vibraţiei 

Caracteristicile vibraţiei sunt: amplitudinea, A(m), frecvenţa/(Hz), vibroviteza, F(ms) şi  vibroacceleraţia, a (ms-2).Dacă oscilaţiile corpului sunt aproape de cele armonice, e suficient de  ştiut frecvenţa oscilaţiilor şi una din valorile A, V ori a, pentru a putea calcula celelalte valori,  utilizând următoarele formule: 

V=2πfA=ωA 

= ⋅ π A 

1000 

unde: ω- frecvenţa circulară a oscilaţiilor,  

f- frecvenţa oscilaţiilor (Hz).  

Acțiunea vibrației asupra omului se apreciază prin nivelul vibrovitezei sau nivelul  vibroaccelerației, care se determină cu unități logaritmice-dB ( deciBell ): 

unde: 

20lg , V 

20lg , a 

V0- valoarea de prag a vibrovitezei,  

8 1 5 10 ; ms 

⋅ 

− − 

a - valoarea de prag a vibroaccelerației,  

4 1 3 10 ; ms 

⋅ 

Clasificarea vibraţiilor 

− − 

Conform STAS 12.1.012-90, după modul de transmitere asupra omului, vibraţiile se clasifică în  modul următor: 

generale, care se transmit prin suprafeţele de sprijin asupra corpului omului, care şede sau stă; - locale, care se transmit prin mâini. 

Conform direcţiei de acţiune, vibraţiile se divizează în: 

- cu acţiune de-a lungul axelor sistemului ortogonal de coordonate X, Y, Z pentru vibraţia  generală  

unde: Z- axa verticală,  

X şi Y- axele orizontale (des. 1); 

- cu acţiune de-a lungul axelor sistemului ortogonal de coordonate Xm, Ym, Zm pentru vibraţia  locală,

 

unde: Xm coincide cu axa zonei care cuprinde sursa de vibraţie, axa Zm se găseşte în planul  alcătuit de către axaXm şi direcţia de avans sau de aplicare a forţei, ori axa antebraţului  In conformitate cu sursa de provocare, vibraţia generală se clasifică în următoarele  categorii: 

1 - de transport, care acţionează asupra conducătorilor maşinilor mobile şi a mijloacelor de  transport în timpul mişcării lor; 

2 - de transport-tehnologică, care acţionează asupra conducătorilor maşinilor şi agregatelor care  se mişcă pe căi tehnologice; 

3 - tehnologică, care acţionează asupra operatorilor instalaţiilor staţionare sau se transmite la  locurile de muncă ce nu posedă surse de vibraţie. 

53.Intrebarea 

Masurarea vibratiei.Normarea 

Măsurarea vibraţiei la locurile de muncă se efectuează conform STAS 12.1.012-83  „Mijloacele de măsurare şi control a vibraţiei la locurile de muncă. Cerinţe tehnice".Vibraţia  periodică a utilajului şi maşinilor care funcţionează în condiţiile de producţie şi laborator se  măsoară cu vibrometrul VIP-2.Aparatul este alcătuit din redresorul de vibraţie D 21 A cu  receptorul seismic, dispozitivul de măsurare şi cablul de legătură. Pe carcasa aparatului se află  contactoarele de cuplare a redresorului de vibraţie şi a oscilografului. 

Măsurarea vibraţiei.Pentru a măsura vibroviteza V (mms-1), e necesar de a instala inversorul  ROD RABOTÎ în poziţia mm/s, de conectat sursa de vibraţie şi de ales poziţia inversorului  PREDEL IZMERENIA în aşa fel, ca acul aparatului să se stabilească în a doua treime a scării  de măsurare. Mărimea reală a vibrovitezei se determină prin înmulţirea indicaţiei respective a  aparatului la valoarea preţului diviziunii, care se determină prin împărţirea diapazonului de  măsurare la lungimea scării. Valoarea măsurată a vibrovitezei se înscrie în tabelul măsurărilor 

Normarea vibrației 

Aprecierea igienică a vibrației care acționează asupra omului în condițiile de producție se face  prin una din următoarele metode: 

1- analiza spectrală a parametrului de normare; 

2- aprecierea integral după frecvența parametrului de normare; 

3- doza de vibrație; 

La analiza spectral parametrii de normare sunt valorile medii pătratice ale vibrovitezei V sau  L , a 

vibroaccelerației a și nivelurilor lor logaritmice ( v 

L)- pentru vibrația general în diapazonul  

de frecvențe de o octavă sau 1/3 de octavă; pentru vibrațiile locale- în intervalul de frecvență de  o octavă. 

Intervalul de frecvențe (octava) se caracterizează prin valoarea medie geometric a frecvenței:  f f f = ⋅.Valorile admisibile ale parametrilor vibrațiilor generale și locale pentru diferite  m g s l . . 

categorii de vibrații sunt indicate în tabelele corespunzătoare ale normelor.

 

54.Intrebarea 

Zgomotul.Parametrii caracteristici.Actiunea asupra organismului uman. Acţiunea zgomotului asupra omului depinde de mai mulţi factori: caracteristicele  zgomotului, durata acţiunii,calităţile individuale ale omului (strea psihică şi fizică). Acţiunea negativă a zgomotului influenţează mai întîi de toate asupra organelor auditive şi  se manifestă în trei forme: obosirea auzului,traumă sonoră, hipoacuzie profesională. Zgomotul influeţează negativ asupra proceselor fiziologice, provocînd în primul rînd îngustarea  capacităţilor, mărire tensiunii arteriale şi dereglarea ativităţii cardiovasculare, mărirea  conţinutului de zahăr în sînge: în al doile rînd, spasme ale tractului intestinal, şi micşorarea  contracţiilor stomacale, eliminării sucului gastic şi salivei, cea ce duce la bolile de gastrită şi  ulcer stomacal.Zgomotul exercită acţiune nemijlocită supra scoarţei cerebrale. Conform standartului de stat (GOST 12.1. 003 – 83 SSBT „Шум.Обшие требования  безопасности”) zgomotul este clasificat după epecrul şi caracteristecile temporare.Spectrul de  fregvenţă – repartizarea nivelurilor presiunii sonore după game de fregvenţe (octave).După  caracrerul spectrului zgomotil se împarte în: zgomot de bandă largă – cu specrul continu mai  lat decît o octavă; tonal – cu spectrul discret în care componentele de fregvinţă sunt despărţite  una de alta prin intervale de fregvenţă destul de însemnate.După caracteristicele temporare  zgomotul se împarte în permanent, nivelul căruia în timpul scimbului de lucru (8 ore) se  schimbă nu mai mult decît cu 5dBA; variabil (întrerupt, impulsiv, oscilator în timp), nivelul  sunetului căruia în timpul schimbului de lucru (8 ore) se schimbă în timp cu mai mult de 5 dB  A. Zgomotul la locurile de muncă nu trebuie să depăşescă nivelurile admisibile, zonele cu  nivelul sunetului mai înalt de 85 dBA trebuie să fie marcate cu semne de pericol. Administraţia  este obligată să-i asigure pe angajaţii ce muncesc în aceste zone cu mijloace de protecţie  individuală.