Protecia muncii si a naturii

9. Protecţia muncii şi a naturii 

 În condiţile actuale de dezvoltare a societăţii se deschid posibilităţi pentru asigurarea în toate domeniile agro-industriale a condiţiilor sănătoase şi inofensive de muncă . Pentru aceasta se introduce protecţia muncii-sistem de acte legislaţie şi acţiune social-economice, tehnice, igienice şi organizatorice corespunzătoare acestora care întreţin inofinsivitatea , păstrarea sănătăţii şi activităţii productive a omului în procesul de muncă . 

 Păzînd lucrătorii de pericolul traumelor de producere şi de ofensivitatea factorilor nocivi, creînd pentru ei un mediu cînd mai favorabil de producere, protecţia muncii face ca oamenii să se poată impune mai activ în viaţa social politică şi să satisfacă cerinţele culturale ale acestora . 

 Ceea ce-am amintit mai sus, ţine neseparat şi de industria vinicolă, mai ales importanţă protecţiei muncii pentru aceasta ramură creşte semnificativ, luînd în consideraţie rolul şi cota marea domeniului viti-vinicol pentru economia Republicii Moldova. 

În procesul de producere a interprinderii vinicole se vor forma diferiţi compuşi care prin structura sa fizico-chimică acţionează în sens negativ asupra componenţilor mediului ambiant (a solului, apei, aerului, biosferei). De aceea va apărea necesitatea de a diminua sau dupa posibilitate de a elimina complet aceşti compuşi nocivi. 

Pentru aceasta la fabrică se folosesc de unele metode şi instrumente de preîntîmpinare a poluării mediului ambiant. Pentru aceasta toată apa ce se evacuează de la interprindere prin canalizare va merge la staţia de epurare a apei a fabricii de vin. Deşeurile în urma diferitor procese tehnologice trebuie izolate de contactarea mediului ambiant prin îngroparea în locuri speciale. 

Pentru a îmbunătăţi mijloacele de combatere a poluării mediului la fabrică se va amplasa utilaj modern şi mai puţin ofensiv în această privinţă.

9.1 Analiza condiţiilor de muncă. 

De la început trebuie de menţionat că fabrica de “Ungheni Vin” este destul de avansată în ceea ce priveşte protecţia muncii şi a mediului ambiant. Dacă luam să caracterizăm teritoriul unităţii economice din punct de vedere a protecţiei muncii, putem concluziona corectitudinea aproape deplină a amplasării clădirilor, a subunităţilor de producţie şi auxiliare, amplasarea căilor de comunicaţii, a conductelor termice, de apă, de gaz, de canalizare, reţele electrice toate sunt în corespundere cu normele prevăzute de legislaţia în vigoare. 

Încăperile de producţie pot fi clasificate după gradul de pericol electric ca fiind majoritatea fără pericol sporit (blocurile administrative, publice, de locuit) şi cu pericol sporit ( secţiile de producere, de păstrare şi de turnare). După pericolul de explozie şi de incendiu, clădirile fac parte majoritatea din clasa încăperilor fără pericol sporit de explozie şi de incendiu , excepţie făcînd încăperile unde sunt instalate cavanele de aburi pentru încălzirea apei şi încăperilor. 

Microclima unităţii este destul de favorabilă efectuării lucrărilor de către personal, cu temperatuta 18-22°С în secţiile administrative, publice, de producere, îmbuteliere şi cu cea de 10-14 °С în secţiile de maturare. Umeditatea la fel fiind inofensivă lucrărilor de producere si nu depăşind 60-70%, excepţie făcînd secţiile de maturare, acolo condiţiile de umeditate fiind necesare din punct de vedere tehnologic. 

Iluminatul la fabrica este corespunzător tuturor necesităţilor productive, acolo unde este posibil ziua este prezentă şi iluminaţia naturală, restul necesităţilor de iluminare fiind acoperite pe sama iluminaţiei artificiale. 

Zgomotul utilajului şi vibraţiile pe măsura posibilităţii se diminuează, o latură favorabilă avînd-o şi introducerea utilajului modern de vinificaţie, în a cărui caracteristici se ţine cont şi de diminuarea zgomotului şi a vibraţiilor. 

Indicii de frecvenţa şi de graviatate a traumatismului de producţie şi a bunelor profesionale sunt foarte reduşi.

9.2 Măsurile în domeniul Protecţiei Muncii. 

Igiena muncii şi sănităria de producţie. 

Necătînd la succesul în domeniul mecanizării şi automatizării proceselor de producţie de bază şi auxiliare, în industria vinicolă mai sunt încă unele operaţii dificile, îndeplinite de muncitori manual. 

La prelucrarea strugurilor lucrul în procese separate este legat de o încordare fizică şi psihică semnificativă, care creşte în legătură cu graficul naţional de lucru. Durata schimbului de lucru de dimineaţă a ajunge la 10 ore. Totodata lipseşte pauza reglementată de odihnă. 

La liniile automatizate de îmbuteliere a produsului finit încă se folosesc operaţii manuale. Lucrătoarele ce se ocupă cu operaţiile de înfăşurare şi aranjarea sticlelor în cutii sunt impuse de a efectua un lucru de o mare greutate fizică. 

În afară de încordările fizice si euro-psihice, lucrătorii fabricilor de vin sunt supuşi acţiunilor altor factori nocivi de producţie dintre care cele mai semnificative sunt condiţiile meteorologice nefavorabile şi substanţele nocive, ce se conţin în aerul încăperilor de producţie: bioxidul de carbon, dioxidul de sulf, vaporii alcoolului etilic a acizilor, bazelor, agenţii frigorifici toxici, dizolvanţi chimici etc. 

În secţiile de zdrobire-presare (prelucrare) a fabricilor şi a celor de îmbuteliere, procesul de producere se petrece însoţit de zgomot peste normele prevăzute. Valorile optimale admisibile ale temperaturii, umeditătii relative şi vitezei de mişcare a aerului sunt instalate pentru zona de lucru a încăperilor productive, luînd în consideraţie excesul de caldura, greutatea lucrului executat şi a timpului anului. Temperatura, umeditatea relativă şi viteza de mişcare a aerului în zona de lucru a încăperilor productive trebuie să corespundă normelor determinate de GOST 12.1.005-76. 

În corespundere cu cerinţele instrucţiunilor de ramură la înterprinderele de prelucrare a strugurilor şi de îmbuteliere a vinului trebuie de folosit încălzirea cu aer, combinată cu sistemul de ventilare şi condiţionare a aerului. Caloriferele are astfel de sisteme de încălzire sunt amplasate în afara încăperilor încălzite.

Înstalaţiile de încălzire ca radiatoarele, ţevi în serpantină ş.a. sunt admise să fie instalate în încăperile fabricii de vin, unde după cerinţele antiincendiare şi sanitare este interzisă recircularea aerului (secţiile de fermentare, secţiile de tratare termică a vinului materiei prime) ş.a. 

Încăperile fabricilor cu procesele tehnologice, care nu necesită păstrarea permanentă a parametrilor termici ai aerului este prevăzută încălzirea de serviciu. În încăperile administrative, publice şi alte încăperi auxiliare trebuie de instalat instalaţii locale de încălzire. 

Ventilarea încăperilor de producere şi a locurilor de muncă este unul din mijloacele de bază pentru însănătoşirea condiţiilor de muncă, majoritatea productivităţii acestora, înlăturarea pericolului de îmbolnăvire profisionale. 

Înainte de a da în exploatare sistemul de ventilare, acesta este supus încercărilor tehnice şi sanitaro-igienice. În timpul încercărilor tehnice se determină productivitatea reală a ventialatoarelor, frecvenţa de rotire a rotorului ventilatorului şi mecanismului de acţiune, caracterul de distribuire a aerului, caracteristici termice a caloriferului ş.a. 

Fiecare instalaţie de ventilare se dotează cu paşaport în care se semnează rezultatele încercărilor. Prin dispozitivul administraţiei se aleg oameni, care vor fi responsabili de securitatea funcţionării sistemului de ventilare. 

Sisteme de condiţioanare a aerului la fabricile de vin se prevăd în acele încăperi unde după condiţiile tehnologiei este necesar de menţinere a parametrilor fixi ai mediului de aer, de exemplu în secţiile de tratare şi păstrare a vinurilor cu denumire de origine. 

Iluminarea raţională trebuie să preîntîmpine oboseala ochilor şi îmbolnăvirea profesionala a organului de vedere. La fabricile de vin iluminarea are un rol important ca factor de îmbunătăţire a stării sanitaro-igienice totale încăperilor de producere şi auxiliare, de diminuare a nivelului de traumatism profesional, majoritatea productivităţii muncii şi îmbunătăţire calităţii producţiei finite.

Iluminarea în încăperile de producţie, auxiliare şi depozite, cît şi a teritoriului fabricii de vin trebuie să corespundă cerinţelor capitolului “Iluminarea naturală şi artificială. Normele de proiectare”.  

Nivelul limită admis al zgomotului la locurile de muncă şi dispozitivul de bază de securitate la zgomot la producere e reglement la cerintele GOST 12.1.003-76. Metodele inginereşti de luptă cu zgomotul şi vibraţiile de producere prevăd eliminarea pricinilor sau micşorarea zgomotului în sursa apariţiei acestuia, izolarea de zgomot şi vibraţii a celor mai zgomotoase agregate şi locuirilor de muncă, folosirea comlexelor de activiătăţii acustico-constructive de micşorare a zgomotului şi vibraţiilor. 

Mecanizarea şi automatizarea complexă a industriei vinicole este îsoţită, ca şi alte ramuri , de mărirea semnificativă a unităţilor utilajului consumator de energie electrică în legatură cu aceasta se mareşte şi potenţialul pericol de electrotraumatism. 

La deteriorarea izolării părţile neconductoare a izolaţiei electrice se află sub tensiune . În acest caz legare de rotecţie cu pamîntul este metoda tehnică de bază a protecţiei a oamenilor de elecrtrocutare de asemenea legarea la zero şi deconectarea de protecţie. 

La mijloacele de protecţie se referă idicatorii profesionali de tensiune, cleştele isolator ,cleştele de masurare a tensiunei curentului, instrumentele pentru montarea electro instalaţiilor cu mînere isolate ş.a. 

Pentru asigurarea securităţii de exploatare a cazanelor şi rezervoarelor ce lucrează sub presiune, printr- o dispoziţie pe intreprindere se desemnează o persoană , pe care se lasă supravegherea pe acestea şi persoana , responsabilă pentru funcţionarea fără de reglări şi activitatea inofensivă a acestora. Acestea trebuie să fie lucrători igieno-tehnici, ce-au trecut pregătirile necesare.

9.3 Tehnica securităţii 

În cazul prelucrării strugurilor tehnica securităţii în exploatarea utilajului se  începe de la buncărul de alimentare. Construcţia buncărelor trebuie să corespundă  cerinţelor specifice de securiatate, care sunt expuse în capitol aparte a GOST 27-31- 133-78. 

La exloatarea buncărului de alimentare este necesar de a respecta urmatoarele  cerinţe de securitate. Nu se permite de a sta pe reşoul buncărului. Mecanismul de  acţionare a buncărului trebuie să fie dotat cu mecanism de blocare şi carcasă de  îngradire . 

În exploatarea zdrobitoarelor – dezciorchinătoarelor la fel apare riscul de  vătămare la spălarea şi deservirea acestora. De aceeea în primul rînd se va avea în  vedere dotarea mecanismului de acţioanare cu un mecanism de blocare şi un  mecanism de semnalizare (vizual, auditiv) a încăperii funcţionării utilajului dat. În  cazul cînd amplasăm la fabrică utilaj modern riscul de vătămare se va micşora din  cauza dispozitivelor de securitate prezente. Cu acest scop, la căpăcelul  zdrobitoarelor se amplasează un mecanism de blocare, ce va împiedica pornirea  mecanismului de acţionare cînd căpăcelul este scos. 

Acelaşi mecanism de blocare se instalează şi la transportoare. Pe lîngă aceasta,  dacă va fi necesară o trecere peste transportor, atunci vor fi montate reşouri de  protecţie. 

La exploatarea scurgătoarelor şi preselor , prezenţa unor factori de risc de  vătămare este mai mică. Totuşi cere a se instala un mecanism de blocare a  mecanismului de acţionare şi o carcasă de îngrădire a acestuia. În cazul instalării  utilajului modern de presare, aceste riscurui se exclude aproape complet. 

La exploatarea vaselor şi rezervoarelor se va avea în vedere securitatea la  spălarea şi deservirea acestora. Pentru aceasta rezervoarele trebuie în partea de jos  sa fie dotate cu ştuţuri destul de mari (ovale de 325 si 400 mm, iar rotunde nu mai  puţin de 400mm), pentru a permite pătrunderea omului în interior. Toate acestea  menţionate mai sus trebuie referite şi în cazul exloatării instalatiilor de fermentare si fermentare-macerare. Aici se mai adaugă securitatea la exploaterea 

amestecătoarelor, a carui mecanism de acţionare trebuie îngrădit. Se ţine cont şi de  prezenţa CO2 care trebuie imediat evacuat. 

 Securitatea de exploatare a utilajului de filtrare include prezenţa manometrelor pentru determinarea presiunii pînă la filtrare şi după filtrare. 

Conductele ce vin la filtru şi ies din el trebuie să fie unite ermetic la filtru, iar  mecanismul de acţionare trebuie să fie îngrădit cu carcasa de protecţie. La efectuare lucrarilor cu sulfodozatorul se va avea în vedere riscul de  intoxicare cu SO2. Pentru aceasta toate conductele care vin în contact cu  sulfodozatorul trebuie ermetizate, pentru a exclude eliminare SO2 în mediu.  Acţiunile înterprinse de muncitori la deservirea sulfodozatorului se face cu  echipament special. 

O deosebită atenţie se va acorda schimbătoarelor de căldură, unde există un  potenţial de risc de traumare. În primul rînd se va ţine cont de dotarea acestora cu  manometre pentru controlul presiunii aburului. Conductele de la schimbător trebuie  sa fie unite ermetic de utilaj. Suprafeţele care încălzesc trebuie izolate pentru a nu  provoca traume termice. 

Pentru toate cazurile expuse mai sus, utilajul modern are o superioritate mare  faţa de cel vechi, la deservirea căruia, instrumentele de securitate, în exploatare,  sunt mai numeroase, astfel riscul de traumatism micşorîndu-se. Pe lîngă aceasta  zgomotul, vibraţiile, radiaţiile termice se emit mai puţin insistent, ceea ce  îmbunatăţeşte lucrul la ele. 

9.4 Măsurile contra incendiilor si exploziilor 

Activitatea de asigurare a securităţii antiincendiare este exercitată la înterprindere de către personalul de ingineri şi tehniceni (P.I.T). Responsabilitatea pentru securitatea antiincendiară şi-o asumă directorul. În secţiile de producţie , depozite, alte secţii şi subunităţi, această responsabilitate şi-o asumă conducătorii subunităţiilor. 

Proiectarea fabricilor de vin trebuie să ia în consideraţie prevenirea izbucnirii incendiilor şi a explozilor. Pentru aceasta se vor întreprinde de la bun început masuri ce vor favoriza securitatea contra exploziilor

La proiectarea clădirilor şi a încăperilor în unităţi vinicole trebuie sa se conducă după cerinţele prezentelor documente normative. Construcţiile în condiţii de incindiere sub acţiunea temperaturii înalte trebuie să-şi mentină stabilitatea şi forma. 

Pentru a localiza incendiul unele clădiri sunt despărţite cu bariere antiincendiare. În clădiri în calitate de ecrane de protecţie contra incendiilor servesc zidele parafoc; la ele se referă planşeuriile ignifuge în care sunt în care nu sunt goluri sau găuri neprotejate; zidurile parafoc trebuie să depăşească înălţimea acoperişului plan greu inflamabil cu cel puţin 30cm, iar a celor inflamabile cu 60cm. 

În caz de incediu este necesar să asigurăm securitatea evacuării personalului şi a materialului aflat în clădire. În clădire vor fi prezente ieşiri de evacuare. Căile de evacuare nu vor avea praguri , planuri înclinate cu pană de peste 1:5, scări turnate şi alte obstacole. Căile de evacuare vor avea iluminaţie naturală şi de avarie. 

În dependenţă de proprietăţile şi de cantitatea de substanţe combustibile , sunt aplicate diverse procedee si mijloace de stingere a incendiilor cu ajutorul cărora substanţele arzînde sunt isolate partial sau comlet de oxigenul din aer sau este micşorată concentraţia vaporilor , gazelor combustibile în mediul de ardere. 

Pentru a preveni începutul incendiului vom dota toate secţiile de activitate a unităţii viticole cu stingătoare chimice cu spumă ОХП-10, care este destinat stingerii incendiilor la începutul izbucnirii lor. Particularitatea distinctiva a stingătorului ОХП-10 constă în aceea că dispozitivul de stropire este situată la gîtul corpului, iar partea acidă e pusă într-un păhar de polietelena, nu de sticlă.