Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.
EVALUAREA NIVELULUI DE RISC DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA MEDIC SPECIALITATI MEDICALE CLINICE
EVALUAREA NIVELULUI DE RISC
DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA
MEDIC SPECIALITATI MEDICALE CLINICE
1. INTRODUCERE
In procesul muncii, obiectivul protejarii omului se traduce in elimiare si/ sau cotrolul riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala specifice activitatii desfasurate, aceasta finalizandu-se cu adoptarae unor masuri concrete. Prin urmare se impune necesitatea elaborarii unor programe de actiune, formate din ansamblul masurilor de securitate si sanatate in munca de implementat pentru eliminarea si/sau reducerea riscurilor , masuri ce sunt stabilite si prioritate corect numai in urma unui proces de evaluare a riscurilor .
Prezenta lucrare are ca scop evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala la clinica FIRMA TA PLOIESTI, unitate ce este amplasata in Municipiul Ploiesti, str. R*** nr. **, in Judetul Prahova, si are ca obiect de activitate principala – activitati de asistenta medicala generala – cod CAEN 8621.
Clinica a fost infiintata in anul 2002, in prima faza doar cu activitate de ingrijiri la domiciliu, iar prin realizarea unui sediu propriu si-a extins activitatea printr-o baza de fizioterapie si sectii dupa cum urmeaza:
∙ baza de tratament si recuperare fizioterapie :
-cu 6 paturi
-sauna
-kinetoterapie
-bai galvanice
-bazin de recuperare
-masaj si hidromasaj
-impachetari cu parafina
-tratamente cu UV
-tratamente diadinamice
-tratamente magneto-diaflux
∙ cabinet de medicina muncii
∙ laborator
∙ medicina interna cu 6 paturi
∙ chirurgie generala
∙ cardiologie
∙ oftalmologie
∙ contabilitate
∙ sector administrativ
Pentru optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale intr-un sistem, punctul de plecare este evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.
Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman. Se obtin astfel niveluri de risc partial pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru intregul sistem(loc de munca)
Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja in standardele europene (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN1050/96) si sta la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practica. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat i Romania dupa standardul european amintit, in cap.6, precizeaza ca “factorii ce trebuie luati in considerare la evaluarea riscurilor sunt:
a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii;
b) Gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii.” Obligativitatea evaluarii riscurilor la locurile de munca in tara noastra decurge din legislatia actuala in domeniu, care a fost armonizata cu legislatia Uniunii Europene privind sanatatea si securitatea in munca.
Metoda a fost avizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii sociale in anul 1993. Aplicarea metodei permite:
-radiografierea situatiei existente la locul de munca, reflectandu-se riscurile acceptabile si cele inacceptabile, precum si masurile ce trebuiesc adoptate;
-compararea si ierarhizarea locurilor de munca dupa criteriul gravitatii riscurilor, ceea ce asigura:
∙ justificarea riguros economica si sociala pentru decizia manageriala vizand ordinea de adoptare a masurilor preventive;
∙ baza obiectiva in discutiile dintre consiliul de conducere si lucratori privind salarizarea si acordarea diferitelor compensatii.
∙
2.1.Descrierea locului de munca –medic specialitati medicale clinice a) Amplasarea:
In cadrul unitatii isi desfasoara activitatea un nr. de 15 lucratori incadrati in functia de medic specialitati clinice.
Lucratorii isi desfasoara activitatea in cabinetele ambulatorii si in saloanele cu paturi conform specialitatii fiecaruia.
2.2.Sarcina de munca:
∙ Examineaza bolnavii imediat la internare si completeaza foaia de observatie in primele 24 de ore, iar in cazuri de urgenta imediat;
∙ Foloseste investigatiile paraclinice efectuate in ambulatoriu;
∙ Examineaza zilnic bolnavii si consemneaza in foaia de observatii evolutia, explorarile de laborator, alimentatia si tratamentul corespunzator;
∙ La sfarsitul internarii intocmeste epicriza;
∙ Prezinta la cererea medicului sef de sectie, situatia bolnavilor pe care ii are in ingrijire si solicita sprijinil acestuia ori de cate ori este necesar;
∙ Participa la consulturi cu medicii din alte specialitati si in cazuri deosebite la examenele paraclinice, precum si la expertizele medico-legale si expertiza capacitatii de munca;
∙ Comunica medicului de garda, bolnavii gravi pe care-i are in ingrijire si care necesita supravegherea deosebita;
∙ Recomanda si urmareste zilnic regimul alimentar al bolnavului;
∙ Asigura si raspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena si antiepidemice; ∙ Raporteaza cazurile de boli infectioase si boli profesionale potrivit dispozitiilor in vigoare;
∙ Raspunde de disciplina, tinuta si comportamentul personalului din subordine si a bolnavilor pe care ii are in ingrijire;
∙ Intocmeste formele de externare ale bolnavilor si redacteaza orice act medical, aprobat de conducerea unitatii in legatura cu bolnavii pe care ii are sau i-a avut in ingrijire;
∙ Executa sarcini de indrumare si control tehnic, precum si consultatii de specialitate in ambulatoriu, conform planului intocmit de medical sef de sectie; ∙ Desfasoara dupa caz, activitate de cercetare medicala;
∙ Depune o activitate permanenta de educatie sanitara a bolnavilor si apartinatorilor;
∙ Intocmeste si semneaza condica de medicamente pentru bolnavii pe care-I ingrijeste;
∙ Supravegheaza tratamentele medicale executate de cadrele medii si auxiliar sanitare, iar la nevoie le efectueaza personal;
∙ Controleaza si raspunde de intreaga activitate de ingrijire a bolnavilor, desfasurata de personalul mediu, auxiliar si elementar sanitar cu care lucreaza;
∙ Asigura contravizita si garzile in sectie , potrivit graficului de munca stabilit de catre medicul sef de sectie, sau in situatii deosebite , din dispozitia acestuia; ∙ Raspunde prompt la toate solicitarile de urgent si la consulturile din aceeasi sectie si din alte sectii;
∙ Colaboreaza cu toti medicii din sectiile si laboratoarele din policlinica, in interesul ingrijirii medicale a bolnavilor;
∙ Pastreaza confidentialitatea fata de terti
∙ Examineaza bolnavii imediat la internare si completeaza foaia de observatie in primele 24 de ore , iar in cazuri de urgent , imediat;
∙ Asigura si raspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena si antiepidemice; ∙ Raporteaza cazurile de boli profesionale si boli infectioase potrivit dispozitiilor in vigoare;
2.3. Mijloace de productie
Echipamente tehnice
Aparatura fiecarui compartiment din cadrul unitatii. Medicul este obligat sa cunoasca in detaliu aparatura aflata in dotarea sectiei, laboratorului sau cabinetului unde isi desfasoara activitatea. Echipamentele tehnice pot fi alimentate la sursa de current electric, fixe sau mobile, sau sa functioneze pe baza de acumulatori(baterie). De asemenea medicul foloseste in activitatea sa instrumentar specific specialitatii, tensiometre, stetoscoape, consumabile sanitare(seringi, ace, perfuzoare, branule, etc.)
4
2.4.Procesul de munca:
Principalul scop al medicului este acela de a descoperi la timp afectiunile pacientului, de a trata afectiunile deja existente, de a proteja colectivitatile de cazurile infecto-contagioase, de a sprijini pacientul(macar din punct de vedere moral in cazurile foarte grave, fara sperante) dar si pe apartinatorii acestuia.
Pe langa riscurile ce pot aparea datorita folosirii inadecvate a echipamentelor tehnice, a contaminarii cu produsele biologice infectate de la pacient, apare suprasolicitarea psihica si chiar si fizica in cazul unor interventii cu o durata de timp mai mare.
2.Cap.1 PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE
Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridică două probleme:
⮚ cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate; ⮚ ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate.
Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de evaluare a fost relaţia risc – factor de risc.
Determinarea coordonatelor riscului
Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea consecinţei acţiunii factorului de risc asupra victimei.
În consecinţa, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară parcurgerea următoarelor etape:
a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;
b. stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnă determinarea gravitǎţii lor;
c. stabilirea probabilităţii de acţiune a lor asupra executantului;
5
d. atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii factorilor de risc.
a. Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale elaborat în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem .
Scop şi finalitate
Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti are ca scop determinarea cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă.
Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă, sectorul, secţia sau întreprinderea analizată.
Principiul metodei
Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxim previzibile.
Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de risc.
Utilizatori potenţiali
În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în vederea integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi proiectarea sistemelor de muncă.
6
În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de protecţie a muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii: ⮚analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de muncă;
⮚fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire.
Etapele metodei
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; 4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.
Instrumente de lucru utilizate
Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise anterior, se realizează utilizând următoarele instrumente de lucru: a.Lista de identificare a factorilor de risc;
b.Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c.Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
d.Grila de evaluare a riscurilor;
e.Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f. Fişa locului de muncă – document centralizator;
g.Fişa de măsuri propuse.
Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare.
● Lista de identificare a factorilor de risc -este un formular care cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de
7
factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).
●Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman, este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a gravităţii consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.
● Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman, este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a optat în forma finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare următoarele:
- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;
- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună.
● Grila de evaluare a riscurilor
Liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuţă corespunde câte unui punct din
8
grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează secţiunile obţinute în grafic prin trasarea curbelor de nivel.
Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie.
● Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii , construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p , transformate în niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor de risc.
● Fişa de evaluare a locului de muncă este documentul centralizator al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:
∙ date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia , locul de muncă;
∙ date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie; ∙ componentele generice ale sistemului de muncă;
∙ nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
∙ explică formelor concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
∙ consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
∙ clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
∙ nivelul de risc.
9
● Fişa de măsuri propuse este un formular pentru centralizarea măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub aspectul securităţii muncii. ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.
Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri, metodele de lucru fiind observarea directă şi deducţia logică.
În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de muncă), identificarea lor se face pe baza parametrilor şi caracteristicilor funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, a proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor şi materialelor utilizate sau pe baza buletinelor de analiză a condiţiilor de mediu.
Referitor la executant, operaţia implică un grad ridicat de nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, precum şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.
Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă, procedee de lucru greşite.
Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă, unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor.
Evaluarea riscurilor
Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.
10
Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transformă ulterior în frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor şi se înscrie în Fişa locului de muncă . Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.
În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
n
∑ ⋅
r R
i i
N = r
i=1
n
unde:
∑ i=1
r i
Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă; ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”; n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.
11
Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.
Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă .
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media ponderată a nivelurilor medii de securitate/ risc determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din componenţa macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un singur loc de muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată – Ngr:
n
l p ∑ ⋅ n
r
p
N
gr
=
p=1
nl
unde:
rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al locului);
n - numărul de locuri de muncă analizate;
nlp – numărul de locuri de muncă pentru locul de muncă „p”;
nl – numărul total de lucrători din unitatea, secţia, atelierul, punctul de lucru analizat.
Stabilirea măsurilor de prevenire
Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
⮚7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
12
⮚1 – 7dacă se operează cu nivelurile de securitate.
De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire, respectiv:
∙ măsuri de prevenire intrinsecă;
∙ măsuri de protecţie colectivă;
∙ măsuri de protecţie individuală.
Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse . Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta
este un instrument neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
∙ modul de desfăşurare a analizei;
∙ persoanele implicate;
∙ rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
∙ interpretarea rezultatelor evaluării;
∙ fişele de măsuri de prevenire.
Condiţii de aplicare
Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de muncă, bine definit sub aspectul scopului şi elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de inter-relaţionări potenţiale ce urmează să fie investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare.
Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti îl constituie faptul că aplicarea ei nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea procesului de muncă.
13
CAP.2 EVALUAREA RISCURILOR LA - SPECIALITATI MEDICALE CLINICE
2.1.Descrierea locului de munca –medic specialitati medicale clinice AMPLASAREA:
In cadrul unitatii isi desfasoara activitatea un nr. de 15 lucratori incadrati in functia de medic specialitati clinice.
Lucratorii isi desfasoara activitatea in cabinetele ambulatorii si in saloanele cu paturi conform specialitatii fiecaruia.
SARCINA DE MUNCA:
∙ Examineaza bolnavii imediat la internare si completeaza foaia de observatie in primele 24 de ore, iar in cazuri de urgenta imediat;
∙ Foloseste investigatiile paraclinice efectuate in ambulatoriu;
∙ Examineaza zilnic bolnavii si consemneaza in foaia de observatii evolutia, explorarile de laborator, alimentatia si tratamentul corespunzator;
∙ La sfarsitul internarii intocmeste epicriza;
∙ Prezinta la cererea medicului sef de sectie, situatia bolnavilor pe care ii are in ingrijire si solicita sprijinil acestuia ori de cate ori este necesar;
∙ Participa la consulturi cu medicii din alte specialitati si in cazuri deosebite la examenele paraclinice, precum si la expertizele medico-legale si expertiza capacitatii de munca;
∙ Comunica medicului de garda, bolnavii gravi pe care-i are in ingrijire si care necesita supravegherea deosebita;
∙ Recomanda si urmareste zilnic regimul alimentar al bolnavului;
∙ Asigura si raspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena si antiepidemice; ∙ Raporteaza cazurile de boli infectioase si boli profesionale potrivit dispozitiilor in vigoare;
∙ Raspunde de disciplina, tinuta si comportamentul personalului din subordine si a bolnavilor pe care ii are in ingrijire;
∙ Intocmeste formele de externare ale bolnavilor si redacteaza orice act medical, aprobat de conducerea unitatii in legatura cu bolnavii pe care ii are sau i-a avut in ingrijire;
∙ Executa sarcini de indrumare si control tehnic, precum si consultatii de specialitate in ambulatoriu, conform planului intocmit de medical sef de sectie; ∙ Desfasoara dupa caz, activitate de cercetare medicala;
∙ Depune o activitate permanenta de educatie sanitara a bolnavilor si apartinatorilor;
14
∙ Intocmeste si semneaza condica de medicamente pentru bolnavii pe care-I ingrijeste;
∙ Supravegheaza tratamentele medicale executate de cadrele medii si auxiliar sanitare, iar la nevoie le efectueaza personal;
∙ Controleaza si raspunde de intreaga activitate de ingrijire a bolnavilor, desfasurata de personalul mediu, auxiliar si elementar sanitar cu care lucreaza;
∙ Asigura contravizita si garzile in sectie , potrivit graficului de munca stabilit de catre medicul sef de sectie, sau in situatii deosebite , din dispozitia acestuia; ∙ Raspunde prompt la toate solicitarile de urgent si la consulturile din aceeasi sectie si din alte sectii;
∙ Colaboreaza cu toti medicii din sectiile si laboratoarele din policlinica, in interesul ingrijirii medicale a bolnavilor;
∙ Pastreaza confidentialitatea fata de terti
∙ Examineaza bolnavii imediat la internare si completeaza foaia de observatie in primele 24 de ore , iar in cazuri de urgent , imediat;
∙ Asigura si raspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena si antiepidemice; ∙ Raporteaza cazurile de boli profesionale si boli infectioase potrivit dispozitiilor in vigoare;
MIJLOACE DE PRODUCTIE
Echipamente tehnice
Aparatura fiecarui compartiment din cadrul unitatii. Medicul este obligat sa cunoasca in detaliu aparatura aflata in dotarea sectiei, laboratorului sau cabinetului unde isi desfasoara activitatea. Echipamentele tehnice pot fi alimentate la sursa de current electric, fixe sau mobile, sau sa functioneze pe baza de acumulatori(baterie). De asemenea medicul foloseste in activitatea sa instrumentar specific specialitatii, tensiometre, stetoscoape, consumabile sanitare(seringi, ace, perfuzoare, branule, etc.)
PROCESUL DE MUNCA:
Principalul scop al medicului este acela de a descoperi la timp afectiunile pacientului, de a trata afectiunile deja existente, de a proteja colectivitatile de cazurile infecto-contagioase, de a sprijini pacientul(macar din punct de vedere moral in cazurile foarte grave, fara sperante) dar si pe apartinatorii acestuia.
Pe langa riscurile ce pot aparea datorita folosirii inadecvate a echipamentelor tehnice, a contaminarii cu produsele biologice infectate de la pacient, apare suprasolicitarea psihica si chiar si fizica in cazul unor interventii cu o durata de timp mai mare.
FISA DE IDENTIFICARE A RISCURILOR
Riscurile s-au identificat si s-au inregistrat in cuprinsul Fisei de Evaluare a locurilor de munca de mai jos
15
2.2.FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
Unitatea |
S.C. FIRMA TA |
Numar de persoane expuse |
||
Sectia |
interne |
FISA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCA |
Durata expunerii (h/zi) |
|
Locul de munca |
Medic specialitati medicale clinice |
Nivel de risc global |
3,24 |
FACTORI DE RISC IDENTIFICATI |
FORMA CONCRETA DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC Descriere-parametri |
Consecin ta maxima previzibi la |
Clasa de gravita te |
Clasa de proba bi litate |
Nivel parti al de risc |
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
A.FACTORI DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI |
|||||
1.ACTIUNI GRESITE |
|||||
1.1.Executare defectuoasa de operatii |
1.caderea de la acelasi nivel prin alunecare, Impiedicare,dezechilibrare lovirea partilor corpului |
deces |
7 |
1 |
3 |
2.pozitia de lucru vicioasa, neergonomica, nerespectarea distantei si a pozitiei indicate in relatia cu bolnavii |
neglijabil |
1 |
2 |
1 |
|
3.patrunderea in alte spatii ale policlinicii in mod Neautorizat sau nejustificativ si intempestiv |
deces |
7 |
1 |
3 |
|
4.intrebuintarea gresita a instrumentelor, Instrumentarului si a altor |
ITM 3-45 |
2 |
1 |
2 |
16
accesorii taietoare, intepatoare, scarificatoare sterile |
|||||
5. intrebuintarea gresita a instrumentelor, Instrumentarului si a altor accesorii taietoare, intepatoare, scarificatoare nesterile |
deces |
7 |
1 |
4 |
|
6. accidente de circulatie in timpul deplasarii la/de la Unitati,institutii,locatii, cu sarcini de serviciu |
deces |
7 |
1 |
3 |
|
7. deplasarea in interesul serviciului pe alte trasee Decat cele normale patrunderea neglijenta in zona de Trafic auto, traversari fara asigurare, lovirea partilor Corpului sau a intregului corp de catre autovehicule in miscare-consecinte minim-maxim |
deces |
7 |
1 |
3 |
|
8.utilizarea neconforma/gresita a echipamentelor Medicale si/sau de birou |
ITM3-45 |
2 |
1 |
1 |
|
9.pozitia neergonomica a monitoarelor, aparatelor Medicale,panourilor de comanda si control si/sau a Echipamentelor de birou |
ITM3-45 |
2 |
1 |
1 |
|
1.2.Nesincronizari de operatii |
10.aplicarea procedurilor medicale in echipa cu Personal cu nivel diferit de experienta in practica Respectiva si cunostinte teoretice insuficiente |
ITM 45- 180 |
3 |
5 |
4 |
11.nevoia unor utilitati diferite-lumina, aer rece,cald disconfort |
ITM 3-45 |
2 |
1 |
1 |
|
1.3.Efectuarea de |
12.actionarea altor aparate |
deces |
7 |
1 |
3 |
17
operatii neprevazute prin sarcina de munca |
electricepersonale sau Din dotare, fara masuri de securitate si fara a fi instruit (cafetiere,fierbatoare, aparate termice, distrugatoare de Documente, cuttere, etc) |
||||
13.deplasari in afara unitatii spitalicesti, in interes Propriu sau de serviciu fara autorizare si/sau fara drept |
deces |
7 |
1 |
3 |
|
14. intrebuintarea unei autorizari partiale fara Permisiune suplimentara- conducerea altui autoturism Decat cel atribuit sau in alt scop decat cel stabilit, sau conducerea fara drept a unui autoturism de serviciu |
deces |
7 |
1 |
3 |
|
15 convorbiri telefonice in masini neechipate Corespunzator si/sau in timpul mersului |
deces |
7 |
1 |
4 |
|
1.4.Comunicari accidentogene |
16. stari conflictuale in timpul muncii cu pacientii agitati, apartinatorii, alte persoane implicate in actul medical sau aflate in zona de munca |
ITM 45- 180 |
3 |
5 |
4 |
17.Modificarea sarcinii de munca pe traseul de deplasare sau in timpul indeplinirii ei in teren,in afara unitatii sau in alte spatii decat cele de birou, nu se iau masurile de securitate prealabile corespunzatoare |
deces |
7 |
1 |
3 |
|
2. OMISIUNI |
|||||
2.1. Omiterea unor operatii |
18. Omiterea operatiilor care ii asigura securitatea la locul de munca-asepsie, antisepsie, protectie corporala |
deces |
7 |
1 |
4 |
18
respiratorie |
|||||
19. Neluarea masurilor de protectie fata de agresiunile fizice/verbale ale persoanelor violente cu care poate relationa in timpul actului medical |
INV GR.III |
4 |
5 |
4 |
|
20. Nerespectarea regulilor de circulatie sau atunci cand conduc autoturismul, lipsa de atentie, experienta si previziune |
deces |
7 |
1 |
4 |
|
21.nerespectarea prevederilor de reglementare a accesului si de securitatea muncii la intrarea in spatiile de lucru proprii sau in alte sectii/sectoare de activitate in care se manifesta riscuri diferite |
deces |
7 |
1 |
3 |
|
22. omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie,specific locului de munca |
deces |
7 |
1 |
4 |
|
B.FACTORI DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA |
|||||
1.CONTINUTUL NECORESPUNZATO R AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU CERINTELE DE SECURITATE |
|||||
1.1.Operatii,reguli, procedee gresite |
23. Organizarea muncii si procedurilor fara a tine cont de elementele esentiale |
ITM 45- 180 |
3 |
3 |
3 |
19
ale sistemului de munca, complexitatea si responsabilitatea muncii, urgenta interventiilor, sarcinile conexe, atributiile suplimentare,cumulul de functii, timpul de lucru, pauzele de munca, climatul social al muncii |
|||||
24.Atribuirea unor sarcini suplimentare personalului neinstruit, fara calificarile necesare, fara experienta, generatoare de riscuri neprevazute pentru ceilalti participanti la procesul de munca |
INV gr.I |
6 |
1 |
3 |
|
1.2. Absenta unor operatii |
25. instruiri de securitate insuficiente fata de Complexitatea sarcinilor sau pentru sarcinile care Impun alte medii decat clinica(situatii de urgenta) |
deces |
7 |
2 |
4 |
26.neluarea masurilor de securitate specifice Mediului sau de munca sau alte zone de lucru in care-si desfasoara activitatea la un moment dat |
deces |
7 |
1 |
4 |
|
1.3.Metode de munca necorespunzatoare |
27. Mobilarea si dotarea locurilor de munca fara a se Efectua studii ergonomice prealabile |
neglijabil |
1 |
2 |
1 |
28. Distribuirea neechilibrata, excesiva sau limitativa a sarcinilor de munca |
ITM 3-45 |
2 |
3 |
2 |
|
29. Atribuirea cu sarcini complexe fara o evaluare prealabila a capacitatii medicului |
ITM 45- 180 |
3 |
1 |
2 |
|
30. Necunoasterea |
deces |
7 |
1 |
3 |
20
echipamentelor tehnice din alte Locuri de munca si riscurile la care poate fi expus Medicul in zonele de actiune ale acelor ET |
|||||
31.Necunoasterea si/sau neaplicarea masurilor de securitate tehnice si organizatorice in relatia cu alte ET decat cele de birou si in alte locuri de munca |
deces |
7 |
1 |
4 |
|
32. Autorizare si autoritate nerelevanta in raport cu Ceilalti participanti la procesul de munca in care Medicul are sarcini de indrumare, control, verificare, supraveghere, supervizare |
neglijabil |
1 |
3 |
2 |
|
33.lipsa trasabilitatii asupra performantelor muncii si Efectelor acesteia asupra medicului |
neglijabil |
1 |
2 |
1 |
|
2.SARCINA SUB/ SUPRADIMENSION ATA IN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI |
|||||
2.1.Solicitare fizica |
34. Efortul este predominant static, solicitari de tip postural,pozitii dificile, contractura izometrica |
ITM 3-45 |
2 |
1 |
1 |
35. Efort dinamic al medicului in situatii de urgenta sau in intentia de mobilizare a pacientului |
ITM 3-45 |
2 |
1 |
1 |
|
2.2.Solicitare psihica |
36. Raspunderea pentru viata pacientului |
neglijabil |
1 |
6 |
3 |
21
37. Decizii dificile si in scurt timp pentru medicul sef de sectie pe pozitia de conducere si cu atributii complexe |
neglijabil |
1 |
2 |
1 |
|
38.Decizii dificile si in scurt timp pentru medicul curant in situatii de urgenta |
neglijabil |
1 |
5 |
3 |
|
39. Intocmirea, lectura, intelegerea, prelucrarea unui volum mare de informatii primite pe canale diferite clasificarea importantei si solutionarea in ordinea corecta |
neglijabil |
1 |
2 |
1 |
|
40. Stres cauzat de relatia profesionala cu diversi pacienti dificili, colaboratori, sefi, subalterni, apartinatori, organele de ordine |
ITM 45- 180 |
3 |
3 |
3 |
|
41. Munca peste norma, peste program,in zilele libere munca nenormata sau normata necorespunzator |
ITM 3-45 |
2 |
2 |
2 |
|
C. FACTORI DE RISC SPECIFICI MIJLOACELOR DE PRODUCTIE |
|||||
1. FACTORI DE RISC MECANIC |
|||||
1.1 Miscari periculoase |
42. Suprafete, instrumente, instrumentar cu contururi periculoase(intepataore, taioase)-ace, pense, foarfeci,manipulate de medic sau de ajutoarele sale neglijent sau pe un pacient agitat in situatii de |
deces |
7 |
1 |
4 |
22
urgenta |
|||||
43. Cadere libera de obiecte de la mica inaltime, sau de la inaltimea zonei de depozitare,(echipamente medicale, de birou, mobilier, dosare, etc.) |
deces |
7 |
1 |
3 |
|
1.1.2.Autodeclansari sau autoblocari contraindicate ale miscarilor functionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor |
44.Interventia medicului cu scopul repararii, deblocarii, sau punerii in functiune a unui echipament medical sau de alta natura fara calificarea necesara si masuri de protectie adecvate |
deces |
7 |
1 |
3 |
1.1.3 Deplasari sub efectul gravitatiei |
45.Desprinderea unor aparate medicale, monitoare, componente de mobilier suspendate, instalatii, placari ale peretilor, tavanului insuficient fixate sau deteriorate |
deces |
7 |
1 |
3 |
1.3.Recipiente sub presiune |
46. Butelii cu aer, oxigen, narcotice,tubulatura aferenta Instalatiilor de gaz ale policlinicii deteriorata, fisurata lovita, desprinsa din suporti,in sectia proprie sau in alte sectoare in care este chemat in consult sau cand este de garda pe policlinica |
deces |
7 |
1 |
3 |
2.FACTORI DE RISC TERMIC |
|||||
2.1. Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor |
47. Copiator, imprimanta, aparatura electrocasnica din dotarea oficiilor, termostate,pupinele,instrum |
neglijabil |
1 |
1 |
1 |
23
entar insuficient racit daca solicita in urgenta |
|||||
2.2. Flacari, flame |
48. Incendiu la locul de munca din cauze neprecizate |
deces |
7 |
1 |
3 |
3 FACTORI DE RISC ELECTRIC |
|||||
3.1. Curent electric |
|||||
Atingere directa |
49. Electrocutare prin atingere directa-conductori Neizolati sau cu izolatia imbatranita si/sau umeda |
deces |
7 |
2 |
4 |
Atingere indirecta |
50. Electrocutare prin atingere indirecta sau prin aparitia tensiunii de pas: legaturi la instalatia de impamantare cu grad ridicat de coroziune, fara papuci de priza; izolatii strapunse accidental si scurgeri condens |
deces |
7 |
1 |
4 |
4.FACTORI DE RISC CHIMIC |
|||||
4.1. Substante toxice, explozive inflamabile |
51. Contactul intamplator cu substante toxice sau cu potential toxic in alte zone decat in sectia proprie, buteliile cu oxigen sub presiune sau din reteaua de distributie manipulate necorespunzator, alcoolul medicinal avand potential de diseminare a unui eventual incendiu, medicamente alergogene pentru medic |
ITM 45- 180 |
3 |
1 |
2 |
4.2. Substante |
52. Oxigenul in butelii sub presiune |
deces |
7 |
1 |
3 |
53. Alcoolul,ingestie, determinant al unui incendiu |
deces |
7 |
1 |
3 |
|
D.FACTORII DE |
24
RISC SPECIFICI MEDIULUI DE MUNCA |
|||||
1.FACTORI DE RISC FIZIC |
|||||
1.1 Temperatura aerului |
|||||
ridicata |
54. Temperaturi ridicate vara mai ales in sectiile ultimelor nivele |
neglijabil |
1 |
2 |
1 |
scazuta |
55. Variatii de temperatura ca urmare a reglarii necorespunzatoare a temperaturii aerului conditionat |
neglijabil |
1 |
2 |
1 |
1.2.Iluminat |
|||||
stralucire |
56. Contrastul necorespunzator la monitoarele din sectii |
neglijabil |
1 |
2 |
1 |
palpaire |
57.Rata de refresh si frecventa limitate si necorespunzatoare la monitoarele medicale si ale computerelor |
neglijabil |
1 |
2 |
1 |
reflexii |
58. Pozitionarea necorespunzatoare a monitoarelor si lipsa masurilor de limitare a reflexiei altor surse de lumina, inclusiv solara in planul ecranelor monitoarelor |
neglijabil |
1 |
3 |
2 |
1.3.Radiatii |
|||||
1.3.1.Ionizante |
59. Expunere prelungita in timpul activitatilor in zonele de actiune ale surselor de radiatii ionizante |
deces |
7 |
1 |
3 |
1.4. Potential electrostatic |
60. Lipsa legaturilor suplimentare la nul sub 4Ω pentru unitatile electronice |
deces |
7 |
2 |
4 |
25
medicale, PC si perifericilor de birou |
|||||
1.5. Calamitati naturale |
61. Efectele cutremurului, inundatiilor,alunecarilor de pamant, furtunilor, vijeliilor asupra medicului, policlinicii, personalului si pacientilor |
deces |
7 |
1 |
3 |
2.FACTORI DE RISC CHIMIC |
|||||
2.1.Gaze, vapori,aerosoli toxici sau caustici |
62. Fum si gaze toxice in caz de incendiu- aparat respirator consecinte minime, evacuarea este posibila imediat |
deces |
7 |
1 |
3 |
63. Contactul accidental cu substantele periculoase pentru medicul cu atributii in sectoarele in care acestea se utilizeaza |
deces |
7 |
1 |
3 |
|
3.FACTORI DE RISC BIOLOGIC |
|||||
3.1. Microorganisme |
64.Infectare cu ciuperci, bacterii, alte microorganisme paraziti, acharieni, la contactul neprotejat cu diversi pacienti |
deces |
7 |
3 |
5 |
65. Infectii profesionale prin solutii de continuitate neglijate |
deces |
7 |
1 |
4 |
|
66.Infectii profesionale prin intepare,taiere, scarificare cu obiecte infectate provenind de la pacienti infectati |
deces |
7 |
2 |
5 |
|
67. Microorganisme in suspensie in aer |
ITM 45- 180 |
3 |
5 |
4 |
|
26
NIVELUL DE RISC GLOBAL este:
67
Σ ri Ri
i=1 2(5X5)+17(4X4)+26(3X3)+7(2X2)+15(1X1)
599
Nrg1= ----------- = ----------------------------------------------------------------------- = - ----- = 3,24
67 2X5 + 17X4 + 26X3 + 7X2 + 15X1
185
Σri
i=1
FISA DE MASURI PROPUSE
LOCUL DE MUNCA
MEDIC SPECIALIST SPECIALITATI MEDICALE CLINICE
Simbol factor |
Factor de risc |
Nivel de risc |
Masura propusa |
F64 |
Infectare cu virusi, bacterii,alte microorganisme , paraziti,acharieni,la contactul neprotejat cu diversi pacienti |
5 |
∙ Asigurarea EIP din surse sigure si certificate ∙ Selectia procedurala a furnizorilor de catre persoane competente si cu cunostinte in domeniu ∙ Se vor asigura mijloace tehnice si personal competent pentru mentinerea pacientilor agitati in siguranta si protejarea personalului medical ∙ Se vor asigura mijloace si conditii pentru igienizarea pacientilor si prevenirea riscurilor biologice raportat la personalul implicat si celorlalti pacienti ∙ Instruirile de securitate si sanatate in munca vor avea in vedere constientizarea |
27
pericolului ∙ Se va verifiva utilizarea corecta a mijloacelor de protectie individuala si colective din dotare, de catre conducatorul locului de munca si serviciul intern de prevenire si protectie |
|||
F66 |
Infectii profesionale prin intepare,taiere,scarificare,cu Obiecte infectate provenind de la pacienti infectati |
5 |
∙ In masura timpului disponibil la primire se vor evita manevrele sangerande neobligatorii ∙ Se vor lua masuri medicale de diagnosticare precoce a pacientilr susceptibili a se incadra in grupe de risc epidemic ∙ Se vor lua masuri organizatorice, pentru eliminarea sarcinilor contrare si concomitente atunci cand medicul aplica proceduri periculoase raportate la instrumentarul intrebuintat ∙ Examenele de medicina muncii se vor face conform prescriptiilor legale in vigoare si vor fi completate cu masurile stabilite de catre medicul specialist de medicina muncii |
F5 |
Intrebuintarea gresita a instrumentelor, instrumentarului, si a altor accesorii taietoare, intepatoare, scarificatoare nesterili |
4 |
∙ Nu se vor intrebuinta instrumente si instrumentar nesteril ∙ Substantele de dezinfectare la rece vor fi avizate si testate ∙ Vor fi prevazute mijloace pentru colectarea corecta a instrumentelor si instrumentarului utilizat,atat pentru cele de unica folosinta cat si pentru cele sterilizabile ∙ Medicului i se vor asigura spatiile necesare si |
28
corespunzator amenajate si dotate pentru manevrele instrumentale si linistea necesara ∙ Medicii fara experienta relevanta vor lucra sub directa indrumare si supraveghere a medicului titular sau cu experienta necesara ∙ Medicul va face interventii instrumentale asistat si ajutat de personal calificat ori de cate ori tehnica manevrei o ompune ∙ Protectia fata de aceste riscuri va face obiectul instructiunilor proprii si instruirilor SSM |
|||
F10 |
Aplicarea procedurilor medicale in echipa cu personal cu nivel diferit de experienta in practica respectiva si cunostinte teoretice insuficiente |
4 |
∙ Se vor stabili echipele medicale in mod echilibrat ∙ Personalul medical va fi instruit corespunzator in prealabil ∙ Rezidentii practicantii si celalalt personal medical va fi instruit si antrenat pentru procedurile medicale pe care le va executa in echipa ∙ Rezidentii, practicantii si celalalt personal medical vor aplica numai sub conducerea si supravegherea unui responsabil medical experimentat ∙ Nu se admit in echipe complexe persoane neinstruite corespunzator sau care dovedesc neatentie si neindemanare ∙ Conducatorul activitatilor va fi investit cu autoritatea necesara ∙ Testarea psihologica a |
29
personalului investit cu raspundere |
|||
F15 |
Convorbiri telefonice in masini neechipate corespunzator si/sau in timpul mersului |
4 |
∙ In orice situatie de traseu se vor respecta prevederile legale si se vor avea in vedere riscurile aditionale la care se expune personalul ∙ Se interzice utilizarea tehnicii de comunicatie de pe pozitia de conducator auto altfel decat este prevazut prin dotarea/accesorizarea mijloacelor de transport ∙ Se va acorda atentia necesara accidentelor de traseu al si de la locul de munca precum si in interesul serviciului in cadrul instruirilor de SSM |
F16 |
Stari conflictuale in timpul muncii cu pacienti agitati, apartinatorii, alte persoane implicate in actul medical sau aflate in zona de munca |
4 |
∙ Se vor asigura mijloace de securitate necesare in policlinica, supraveghere de la distanta, personal specializat ∙ Se vor infiinta sisteme de avertizare si/sau alarmare in locurile de munca in care este posibil sa se materializeze acest risc(inclusiv butoane de panica) ∙ Se vor limita accesul apartinatorilor in zonele de lucru ale medicului ∙ Se va asigura insotirea apartinatorilor atunci cand prezenta acestora este solicitata de medic sau cand au aceste drepturi, de catre personal capabil sa previna sau sa se opuna unei violente de orice fel ∙ Se vor prelucra in cadrul instruirilor periodice si in sedintele de raport aspectele relevante ale unor astfel de |
30
situatii |
|||
F18 |
Omiterea operatiilor care ii asigura securitatea la locul de munca-asepsie, antisepsie, protectie corporala, respiratorie |
4 |
∙ Medicul va fi instruit cu privire la necesitatea aplicarii masurilor de securitate inscrise in documentele serviviului intern si in fisa postului, conform cerintelor legale ∙ Medicul va fi constientizat asupra riscurilor semnificative din meseria sa ∙ CSSM va avea o atitudine proactiva fata de aplicarea masurilor stabilite ∙ Conducatorii locurilor de munca vor fi responsabilizati cu privire la urmarirea si impunerea aplicarii masurilor de securitate si sanatate in munca ∙ Medicul de medicina muncii va stabili masurile de natura medicala necesare fiecarui post ∙ Medicul de medicina muncii impreuna cu specialistii in preventia infectiilor intraspitalicesti si in sanatatea publica vor stabili standardul de eficienta necesar pentru substantele cu impact asupra riscurilor biologice din policlinica ∙ Se vor asigura resursele necesare implementarii coerente si consecvente a masurilor de prevenire si protectie ∙ Medicul va aviza asupra altor operatiuni de securitate pe care le considera necesare din perspectiva profesiei sale |
F19 |
Neluarea masurilor de protectie fata de agresiunile fizice/verbale |
4 |
∙ Se va limita accesul apartinatorilor, vizitatorilor si |
31
ale persoanelor violente cu care poate relationa in timpul actului medical |
in general a persoanelor straine in zonele de lucru ale medicului ∙ Paza si ordinea in policlinica vor fi asigurate cu personal capabil sa intervina local, la timp, ferm si eficient ∙ Se va testa capacitatea personalului insarcinat cu protectia si paza corporala si interzicerea/reglementarea accesului in unitatea sanitara ∙ Medicul va fi protejat impreuna cu pacientii si celalalt personal ∙ Se vor instala butoane de panica in sectoarele expuse ∙ Se vor face instruiri de securitate si se vor prelucra masurile aplicabile pe masura ce acestea vor fi disponibile ∙ Medicul va avea posibilitatea de a se izola fata de agresori pana la mobilizarea acestora |
||
F20 |
Nerespectarea regulilor de circulatie sau atunci cand conduc autoturismul, lipsa de atentie, experienta si previziunea |
4 |
∙ Medicul va conduce autoturismul de serviciu numai in situatiile in care este atribuit cu aceasta sarcina de munca sau in situatii de urgenta cand alte situatii nu exista ∙ Numai medicul posesor de permis de conducere minim categoria B valabil va conduce autoturismul de serviciu ∙ Respectarea normelor legale de deplasare pe drumurile publice este obligatorie si subiect de instruire SSM ∙ Se completeaza cu prevederile F15 |
Omiterea utilizarii echipamentului individual de |
∙ Conducatorul locului de munca va supraveghea si |
32
F22 |
protectie specific locului de munca |
4 |
impune utilizarea EIP asa cum s-a stabilit prin normativ, situatie si instructiunile proprii ∙ Fiecare medic va fi obligat sa intrebuinteze corect EIP ∙ Masurile de ordin administrativ vor viza in primul rand instruirea si constientizarea pericolelor |
F25 |
Instruiri de securitate insuficiente fata de complexitatea sarcinilor sau pentru sarcinile care impun alte medii decat clinica(situatii de urgenta ) |
4 |
∙ Medicul care actioneaza in alte locuri decat sectia se va fi instruit corespunzator si testat asupra insusirii cunostintelor specifice SSM ∙ Medicul va fi instruit separat pentru situatiile de urgenta si se va face antrenamente de intrebuintare a echipamentelor |
F26 |
Neluarea masurilor de securitate specifice mediului sau de munca sau altor zone de lucru in care-si desfasoara activitatea la un moment dat |
4 |
∙ Dotarea medicilor cu EIP corespunzator activitatii ce urmeaza a fi desfasurata ∙ Instruirea medicilor privind consecintele nerespectarii restrictiilor de securitate neutilizarea sau utilizarea incompleta a mijloacelor de protectie, etc ∙ Verificarea prin control permanent, din partea sefului direct, si/sau prin sondaj, din partea sefilor ierarhici superiori |
F31 |
Necunoasterea si/sau neaplicarea masurilor de securitate tehnice si |
4 |
∙ Asigurarea autorizarii personalului si repartizarea executarii sarcinilor respective de munca numai celor autorizati ∙ Instruirea personalului ∙ Supravegherea modului in care sunt respectate restrictiile tehnice side securitate a muncii |
33
organizatorice in relatia cu alte ET decat cele de birou si in alte locuri de munca |
∙ Instruirea medicilor si a altor lucratori cu care acestia coopereaza permanent si/sau punctual privind consecintele nerespectarii disciplinei tehnologice si a restrictiilor de securitate-neatentie fata de operatiile executate, omiterea unora din operatiile prevazute prin sarcina de munca, neutilizara sau utilizarea incompleta a mijloacelor de protectie, etc ∙ Instruirea si verificarea periodica a personalului, atat profesional, cat si pe linie de securitate a muncii, pe baza unor teste de verificare a cunostintelor adecvate ∙ Se stabilesc masurile prin planul de prevenire si protectie ∙ Se transpun masurile prin instructiuni proprii ∙ Se insista asupra masurilor cu caracter tehnic ∙ Se face instruirea privind tehnica medicala si aparatura intrebuintata si se verifica insusirea cunostintelor ∙ Se fac demonstratii si verificari practice –training, coaching ∙ Se afiseaza instructiunile tehnice de lucru si instructiunile proprii de securitate si sanatate in munca ∙ Se supravegheaza respectarea masurilor si tehnicilor stabilite ∙ Se aplica masuri de natura administrativa celor care nu le respecta |
34
F42 |
Suprafete, instrumente, instrumentar cu contururi periculoase(intepatoare,taioase)- ace, pense, foarfece, manipulate de medic sau de ajutoarele sale neglijent sau pe un pacient agitat in situatii de urgenta |
4 |
∙ Se asigura sedare, tranchilizare, imobilizarea pacientilor agitati anterior aplicarii procedurilor medicale ∙ Se asigura masurile prevazute in procedurile referitoare la astfel de situatii ∙ Se asigura spatiu de manevra si se vor asigura spatiile necesare si corespunzator amenajate si dotate pentru manevrele instrumentale si linistea acestora ∙ Nu se vor intrebuinta instrumente si instrumentar nesteril ∙ Substantele de dezinfectare la rece vor fi avizate si testate ∙ Vor fi prevazute mijloace pentru colectarea corecta a instrumentelor si instrumentarului utilizat, atat pentru cele de unica folosinta cat si pentru cele sterilizabile |
F49 F50 |
Electrocutare prin atingere directa- conductori neizolati sau cu izolatia imbatranitasi/sau umeda Electrocutare prin atingere indirecta sau prin aparitia tensiunii de pas:legaturi la instalatia de impamantarecu grad ridicat de coroziune; izolatii strapunse accidental si scurgeri condens |
4 |
∙ Verificarea periodica, la intervale stabilite in functie de uzura instalatiilor, a integritatii cablurilor si a tuturor elementelor care nu permit contactul direct lucrator-circuite sub tensiune ∙ Verificarea periodica a starii tehnice a elementelor instalatiei, cu inlocuirea imediata a pieselor defecte sau care prezinta un stadiu avansat de uzura ∙ Efectuarea de interventii la instalatie numai de catre persoane autorizate in acest sens ∙ Instructaje periodice privind riscul de electrocutare |
35
∙ Interzicerea efectuarii de interventii la instalatia electrica sub tensiune ∙ Legarea la pamant sau la conductorul de nul se va executa in conformitate cu prescriptiile in vigoare |
|||
F60 |
Lipsa legaturilor suplimentare la nul sub 4Ω pentru unitatile electronice medicale, PC si perifericelor de birou |
4 |
∙ Se vor verifica legaturile pentru descarcarea capacitiva a carcaselor calculatoarelor ∙ Se vor face aceste legaturi acolo unde nu exista, de catre personal specializat |
F65 |
Infectii profesionale prin solutii de continuitate neglijate |
4 |
∙ Orice solutie de continuitate va fi diagnosticata, tratata si protejata ∙ Medicul va solicita consultatia medicului de medicina muncii care va stabili aptitudinea sa pentru munca in functie de gravitatea solutiei de continuitate, tratamentul necesar, riscurile la care este expus si cerintele minime de securitate si sanatate prevazute in situatia concreta ∙ Se interzic activitati ale medicului cu solutii de continuitate ale pielii nediagnosticate, netratate si neprotejate corespunzator ∙ Medicul de medicina muncii va stabili investigatii suplimentare, supravegherea medical activa si tratamente specifice, dupa caz ∙ Se vor raporta bolile profesionale |
∙ Se vor aplica masurile legale privind prevenirea infectiilor intraspitalicesti ∙ Medicul de medicina muncii analizeaza aceste aspecte din |
36
F67 |
Microorganisme in suspensie in aer |
4 |
perspectiva lucratorului in spital si stabileste masuri suplimentare specifice fiecarei zone de lucru si situatii concrete ∙ Se vor intretine si se vor schimba periodic filtrele instalatiilor de aer conditionat conform graficelor stabilite de producator si analizate si aprobate de conducerea spitalului ∙ Se vor stabili masurile de carantina si se vor lua masurile administrative adecvate, avandu-se in vedere si capacitatea operativa a personalului desemnat sa reglementeze circulatia persoanelor pe teritoriul clinicii ∙ Se vor efectua campaniile de vaccinare stabilite prin programul anual de medicina preventiva si medicina muncii |
INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII
In urma analizei factorilor de risc si evaluarii efectuate, nivelul de risc global (Ng) calculat conform metodei avizate are valoarea de 3,24, situaindu-se peste limita de acceptabilitate (3,5), in categoria riscurilor medii.
s-au identificat un nr. de 67 factori de risc, dintre care : 19 factori au nivel partial de risc peste limita de acceptabilitate de 3,5 si 48 factori au niveluri partiale de risc sub limita de acceptabilitate.
In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se prezinta astfel :
37
EXECUTANT |
32,48% |
SARCINA DE MUNCA |
28,36% |
MIJLOACE DE PRODUCTIE |
17,91% |
MEDIUL DE MUNCA |
20,90% |
Total Factori de Risc evaluati |
67 |
Ponderea Factorilor de Risc apartinand executantul in total FR |
32,84% |
Numar FR cu consecinte ireversibile |
38 |
Ponderea FR cu consecinta maxima in totalul Factorilor de Risc |
56,72% |
Numar factori de risc cu consecinta maxima previzibila in subtotal FR proprii executantului |
15 |
Ponderea FR cu consecinta maxima in Factorii de Risc proprii executantului |
68,18% |
Factorii de Risc ce pot avea consecintele maxime previzibile-Deces,
reprezinta 56,72% din totalul factorilor de risc si 68,18% din totalul factorilor de risc proprii executantului.
Evenimentele de munca datorate materializarii acestor riscuri au in cea mai mare parte consecinte ireversibile asupra executantului , ceea ce impune o atentie sporita implementarii masurilor care conduc la eliminarea sau diminuarea lor .
38