Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.





EVALUAREA NIVELULUI DE RISC DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA MEDIC SPECIALITATI MEDICALE CLINICE

EVALUAREA NIVELULUI DE RISC 

DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA  LA  

MEDIC SPECIALITATI MEDICALE CLINICE 

1. INTRODUCERE 

In procesul muncii, obiectivul protejarii omului se traduce in elimiare si/ sau  cotrolul riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala specifice activitatii  desfasurate, aceasta finalizandu-se cu adoptarae unor masuri concrete. Prin urmare se  impune necesitatea elaborarii unor programe de actiune, formate din ansamblul masurilor  de securitate si sanatate in munca de implementat pentru eliminarea si/sau reducerea  riscurilor , masuri ce sunt stabilite si prioritate corect numai in urma unui proces de  evaluare a riscurilor . 

Prezenta lucrare are ca scop evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire  profesionala la clinica FIRMA TA PLOIESTI, unitate ce este amplasata in Municipiul  Ploiesti, str. R*** nr. **, in Judetul Prahova, si are ca obiect de activitate principala – activitati de asistenta medicala generala – cod CAEN 8621.  

Clinica a fost infiintata in anul 2002, in prima faza doar cu activitate de ingrijiri la  domiciliu, iar prin realizarea unui sediu propriu si-a extins activitatea printr-o baza de  fizioterapie si sectii dupa cum urmeaza:  

∙ baza de tratament si recuperare fizioterapie : 

-cu 6 paturi  

-sauna 

-kinetoterapie 

-bai galvanice 

-bazin de recuperare 

-masaj si hidromasaj 

-impachetari cu parafina 

-tratamente cu UV 

-tratamente diadinamice 

-tratamente magneto-diaflux 

∙ cabinet de medicina muncii 

∙ laborator 

∙ medicina interna cu 6 paturi  

∙ chirurgie generala 

∙ cardiologie 

∙ oftalmologie 

∙ contabilitate 

∙ sector administrativ 

Pentru optimizarea activitatii de prevenire a accidentelor de munca si a  imbolnavirilor profesionale intr-un sistem, punctul de plecare este evaluarea  riscurilor din sistemul respectiv. 

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul  analizat si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri:  gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman. Se obtin astfel niveluri de risc partial pentru fiecare factor de risc, respectiv  niveluri de risc global pentru intregul sistem(loc de munca)

 

Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja in standardele europene  (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN1050/96) si sta la baza diferitelor  metode cu aplicabilitate practica. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat i Romania  dupa standardul european amintit, in cap.6, precizeaza ca “factorii ce trebuie luati  in considerare la evaluarea riscurilor sunt: 

a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii; 

 b) Gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii.” Obligativitatea evaluarii riscurilor la locurile de munca in tara noastra  decurge din legislatia actuala in domeniu, care a fost armonizata cu  legislatia Uniunii Europene privind sanatatea si securitatea in munca.  

Metoda a fost avizata de Ministerul Muncii si Solidaritatii sociale in anul 1993. Aplicarea metodei permite: 

-radiografierea situatiei existente la locul de munca, reflectandu-se  riscurile acceptabile si cele inacceptabile, precum si masurile ce trebuiesc  adoptate; 

-compararea si ierarhizarea locurilor de munca dupa criteriul gravitatii  riscurilor, ceea ce asigura: 

∙ justificarea riguros economica si sociala pentru decizia manageriala  vizand ordinea de adoptare a masurilor preventive; 

∙ baza obiectiva in discutiile dintre consiliul de conducere si lucratori  privind salarizarea si acordarea diferitelor compensatii. 

∙ 

2.1.Descrierea locului de munca –medic specialitati medicale clinice a) Amplasarea: 

In cadrul unitatii isi desfasoara activitatea un nr. de 15 lucratori incadrati in functia de  medic specialitati clinice. 

Lucratorii isi desfasoara activitatea in cabinetele ambulatorii si in saloanele cu paturi  conform specialitatii fiecaruia. 

2.2.Sarcina de munca: 

∙ Examineaza bolnavii imediat la internare si completeaza foaia de observatie in  primele 24 de ore, iar in cazuri de urgenta imediat; 

∙ Foloseste investigatiile paraclinice efectuate in ambulatoriu;  

∙ Examineaza zilnic bolnavii si consemneaza in foaia de observatii evolutia,  explorarile de laborator, alimentatia si tratamentul corespunzator; 

∙ La sfarsitul internarii intocmeste epicriza; 

∙ Prezinta la cererea medicului sef de sectie, situatia bolnavilor pe care ii are in  ingrijire si solicita sprijinil acestuia ori de cate ori este necesar; 

∙ Participa la consulturi cu medicii din alte specialitati si in cazuri deosebite la  examenele paraclinice, precum si la expertizele medico-legale si expertiza  capacitatii de munca; 

∙ Comunica medicului de garda, bolnavii gravi pe care-i are in ingrijire si care  necesita supravegherea deosebita; 

∙ Recomanda si urmareste zilnic regimul alimentar al bolnavului;

 

∙ Asigura si raspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena si antiepidemice; ∙ Raporteaza cazurile de boli infectioase si boli profesionale potrivit dispozitiilor in  vigoare; 

∙ Raspunde de disciplina, tinuta si comportamentul personalului din subordine si a  bolnavilor pe care ii are in ingrijire; 

∙ Intocmeste formele de externare ale bolnavilor si redacteaza orice act medical,  aprobat de conducerea unitatii in legatura cu bolnavii pe care ii are sau i-a avut in  ingrijire; 

∙ Executa sarcini de indrumare si control tehnic, precum si consultatii de  specialitate in ambulatoriu, conform planului intocmit de medical sef de sectie; ∙ Desfasoara dupa caz, activitate de cercetare medicala; 

∙ Depune o activitate permanenta de educatie sanitara a bolnavilor si  apartinatorilor; 

∙ Intocmeste si semneaza condica de medicamente pentru bolnavii pe care-I  ingrijeste; 

∙ Supravegheaza tratamentele medicale executate de cadrele medii si auxiliar  sanitare, iar la nevoie le efectueaza personal; 

∙ Controleaza si raspunde de intreaga activitate de ingrijire a bolnavilor, desfasurata  de personalul mediu, auxiliar si elementar sanitar cu care lucreaza; 

∙ Asigura contravizita si garzile in sectie , potrivit graficului de munca stabilit de  catre medicul sef de sectie, sau in situatii deosebite , din dispozitia acestuia; ∙ Raspunde prompt la toate solicitarile de urgent si la consulturile din aceeasi sectie  si din alte sectii; 

∙ Colaboreaza cu toti medicii din sectiile si laboratoarele din policlinica, in interesul  ingrijirii medicale a bolnavilor; 

∙ Pastreaza confidentialitatea fata de terti 

∙ Examineaza bolnavii imediat la internare si completeaza foaia de observatie in  primele 24 de ore , iar in cazuri de urgent , imediat; 

∙ Asigura si raspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena si antiepidemice; ∙ Raporteaza cazurile de boli profesionale si boli infectioase potrivit dispozitiilor in  vigoare; 

2.3. Mijloace de productie 

Echipamente tehnice 

Aparatura fiecarui compartiment din cadrul unitatii. Medicul este obligat sa  cunoasca in detaliu aparatura aflata in dotarea sectiei, laboratorului sau cabinetului unde  isi desfasoara activitatea. Echipamentele tehnice pot fi alimentate la sursa de current  electric, fixe sau mobile, sau sa functioneze pe baza de acumulatori(baterie). De  asemenea medicul foloseste in activitatea sa instrumentar specific specialitatii,  tensiometre, stetoscoape, consumabile sanitare(seringi, ace, perfuzoare, branule, etc.)

2.4.Procesul de munca: 

Principalul scop al medicului este acela de a descoperi la timp afectiunile  pacientului, de a trata afectiunile deja existente, de a proteja colectivitatile de cazurile  infecto-contagioase, de a sprijini pacientul(macar din punct de vedere moral in cazurile  foarte grave, fara sperante) dar si pe apartinatorii acestuia. 

Pe langa riscurile ce pot aparea datorita folosirii inadecvate a echipamentelor tehnice, a  contaminarii cu produsele biologice infectate de la pacient, apare suprasolicitarea psihica  si chiar si fizica in cazul unor interventii cu o durata de timp mai mare. 

2.Cap.1 PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE 

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile.  O asemenea tratare a riscului ridică două probleme: 

⮚ cum se stabilesc coordonatele riscului: cuplul gravitate – probabilitate; ⮚ ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate. 

Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit în elaborarea metodei de  evaluare a fost relaţia risc – factor de risc. 

Determinarea coordonatelor riscului 

Existenţa riscului într-un sistem de muncă este datorată prezenţei factorilor de risc  de accidentare şi îmbolnăvire profesională. Prin urmare, elementele cu ajutorul cărora  poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt  probabilitatea cu care acţiunea unui factor de risc poate conduce la accident şi gravitatea  consecinţei acţiunii factorului de risc asupra victimei.  

În consecinţa, pentru evaluarea riscului, respectiv a securităţii, este necesară  parcurgerea următoarelor etape: 

a. identificarea factorilor de risc din sistemul analizat; 

b. stabilirea consecinţelor acţiunii asupra victimei, ceea ce înseamnă  determinarea gravitǎţii lor; 

c. stabilirea probabilităţii de acţiune a lor asupra executantului;

d. atribuirea nivelurilor de risc funcţie de gravitatea şi probabilitatea consecinţelor acţiunii factorilor de risc. 

a. Modelul teoretic al genezei accidentelor de muncă şi bolilor profesionale  elaborat în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti, abordând sistematic cauzalitatea acestor  evenimente, permite elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor  factorilor de risc dintr-un sistem . 

  

Scop şi finalitate 

Metoda elaboratǎ în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti are ca scop determinarea  cantitativă a nivelului de risc/securitate pentru un loc de muncă, sector, secţie sau  întreprindere, pe baza analizei sistemice şi evaluării riscurilor de accidentare şi  îmbolnăvire profesională. Aplicarea metodei se finalizează cu un document centralizator  (FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ), care cuprinde nivelul de risc global pe loc de muncă. 

Fişa locului de muncă astfel întocmită constituie baza fundamentării programului de  prevenire a accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale pentru locul de muncă,  sectorul, secţia sau întreprinderea analizată. 

Principiul metodei 

Esenţa metodei constă în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul  analizat (loc de muncă) pe baza unor liste de control prestabilite şi cuantificarea  dimensiunii riscului pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi frecvenţa consecinţei  maxim previzibile. 

Nivelul de securitate pentru un loc de muncă este invers proporţional cu nivelul de  risc. 

Utilizatori potenţiali 

În prima situaţie, metoda constituie un instrument util şi necesar pentru proiectanţi în  vederea integrării principiilor şi măsurilor de securitate a muncii în concepţia şi  proiectarea sistemelor de muncă.

În faza de exploatare, metoda este utilă personalului de la compartimentele de  protecţie a muncii din întreprinderi pentru îndeplinirea următoarelor atribuţii:  ⮚analiza pe o bază ştiinţifică a stării de securitate a muncii la fiecare loc de  muncă; 

⮚fundamentarea riguroasă a programelor de prevenire. 

Etapele metodei 

Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii: 

1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă); 

2. identificarea factorilor de risc din sistem; 

3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională; 4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire; 

5. propunerea măsurilor de prevenire. 

Instrumente de lucru utilizate 

Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem,  descrise anterior, se realizează utilizând următoarele instrumente de lucru: a.Lista de identificare a factorilor de risc; 

b.Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra  organismului uman; 

c.Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor; 

d.Grila de evaluare a riscurilor; 

e.Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de  securitate; 

f. Fişa locului de muncă – document centralizator; 

g.Fişa de măsuri propuse. 

Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt prezentate în continuare. 

● Lista de identificare a factorilor de risc -este un formular care  cuprinde, într-o formă uşor identificabilă şi comprimată, principalele categorii de 

factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, grupate după criteriul  elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant, sarcină de  muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă). 

●Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra  organismului uman, este un instrument ajutător în aplicarea scalei de  cotare a gravităţii consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi  vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman, localizarea  posibilă a consecinţelor în raport cu structura anatomo-funcţională a  organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei. 

● Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii  factorilor de risc asupra organismului uman, este o grilă de clasificare a  consecinţelor în clase de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor. 

Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe  criteriile medicale de diagnostic clinic, funcţional şi de evaluare a capacităţii de  muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale  şi Familiei. 

În ceea ce priveşte clasele de probabilitate, în urma experimentărilor s-a  optat în forma finală a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene,  astfel încât în locul intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare  următoarele: 

- clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;  

- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani; 

- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani; 

- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani; 

- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună; 

- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună. 

● Grila de evaluare a riscurilor 

Liniile din tabel sunt liniile claselor de gravitate din grafic, iar coloanele – coloanele claselor de probabilitate. Fiecare căsuţă corespunde câte unui punct din 

grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează secţiunile obţinute în grafic  prin trasarea curbelor de nivel. 

Cu ajutorul grilei se realizează exprimarea efectivă a riscurilor existente în  sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate – frecvenţă de apariţie. 

● Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii ,  construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în  aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate. 

Scala cuprinde în fapt cele 7 zone din matricea Mg,p , transformate în niveluri,  numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc şi de la 7 la 1 pentru nivelul de  securitate.  

În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit elementele din  submatricele delimitate, precum şi elementele singulare corespunzătoare fiecărui  nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate – probabilitate aferente nivelurilor  de risc. 

● Fişa de evaluare a locului de muncă este documentul centralizator  al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde: 

∙ date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia , locul de  muncă; 

∙ date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie; ∙ componentele generice ale sistemului de muncă; 

∙ nominalizarea factorilor de risc identificaţi; 

∙ explică formelor concrete de manifestare a factorilor de risc  identificaţi 

 (descriere, parametri şi caracteristici funcţionale); 

∙ consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc; 

∙ clasa de gravitate şi probabilitate previzionată; 

∙ nivelul de risc.

● Fişa de măsuri propuse este un formular pentru centralizarea  măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de  muncă sub aspectul securităţii muncii. ce disfuncţii poate prezenta, în toate  situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare. 

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea  funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri, metodele de lucru fiind observarea directă şi deducţia logică. 

În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau  mediul de muncă), identificarea lor se face pe baza parametrilor şi  caracteristicilor funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, a proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor şi materialelor utilizate sau pe baza buletinelor de  analiză a condiţiilor de mediu. 

Referitor la executant, operaţia implică un grad ridicat de nedeterminare.  Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în  raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale  greşite, precum şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte  elemente ale sistemului. 

Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se  realizează, pe de o parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi  capacitatea de muncă a executantului căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte,  prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă, procedee de lucru greşite. 

Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de  muncă, unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de  manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se  apreciază respectivul factor. 

Evaluarea riscurilor 

Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii  consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor  profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.

10 

Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe  bază statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele  (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transformă ulterior în  frecvenţe exprimate prin număr de evenimente posibile pe an. 

Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor şi se înscrie în Fişa locului de muncă . Cu ajutorul scalei de  încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru  fiecare factor de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la  locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de  prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. 

Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie  ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca  rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca  element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc. 

În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel  mai mare. Se elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între  extreme, pe care îl implică orice medie statistică, să mascheze prezenţa factorului  cu nivel maxim de risc. 

Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: 

∑ ⋅ 

r R 

i i 

N = r 

i=1 

unde:  

∑ i=1 

r i 

Nr este nivelul de risc global pe loc de muncă; ri - rangul factorului de risc „i”; 

Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”; n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.

11 

Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de  încadrare a nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers  proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate. 

Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa  locului de muncă . 

În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se  calculează media ponderată a nivelurilor medii de securitate/ risc determinate  pentru fiecare loc de muncă analizat din componenţa macrosistemului (locurile  de muncă similare se consideră ca un singur loc de muncă), pentru a se obţine  nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secţia/sectorul sau  întreprinderea investigată – Ngr: 

l p ∑ ⋅ n 

gr 

p=1 

nl 

unde: 

rp este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul de risc al  locului); 

n - numărul de locuri de muncă analizate; 

nlp – numărul de locuri de muncă pentru locul de muncă „p”; 

nl – numărul total de lucrători din unitatea, secţia, atelierul, punctul de  lucru analizat. 

Stabilirea măsurilor de prevenire 

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a  sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei  riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a  muncii în ordinea: 

⮚7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;

12 

⮚1 – 7dacă se operează cu nivelurile de securitate. 

De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de  prevenire, respectiv: 

∙ măsuri de prevenire intrinsecă; 

∙ măsuri de protecţie colectivă; 

∙ măsuri de protecţie individuală. 

Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse . Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta  

este un instrument neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint,  următoarele: 

∙ modul de desfăşurare a analizei; 

∙ persoanele implicate; 

∙ rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de  risc; 

∙ interpretarea rezultatelor evaluării; 

∙ fişele de măsuri de prevenire. 

Condiţii de aplicare 

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate,  prima condiţie este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un loc de  muncă, bine definit sub aspectul scopului şi elementelor sale. În acest mod se  limitează numărul şi tipul de inter-relaţionări potenţiale ce urmează să fie  investigate şi implicit factorii de risc de luat în considerare. 

Un avantaj al metodei elaborate în cadrul I.N.C.D.P.M. Bucureşti îl  constituie faptul că aplicarea ei nu este limitată de condiţia existenţei fizice a  sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizată în toate etapele legate de viaţa unui  sistem de muncă sau a unui element al acestuia: concepţia şi proiectarea,  realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea procesului de  muncă.

13 

CAP.2 EVALUAREA RISCURILOR LA - SPECIALITATI MEDICALE  CLINICE 

2.1.Descrierea locului de munca –medic specialitati medicale clinice AMPLASAREA: 

In cadrul unitatii isi desfasoara activitatea un nr. de 15 lucratori incadrati in functia de  medic specialitati clinice. 

Lucratorii isi desfasoara activitatea in cabinetele ambulatorii si in saloanele cu paturi  conform specialitatii fiecaruia. 

SARCINA DE MUNCA: 

∙ Examineaza bolnavii imediat la internare si completeaza foaia de observatie in  primele 24 de ore, iar in cazuri de urgenta imediat; 

∙ Foloseste investigatiile paraclinice efectuate in ambulatoriu;  

∙ Examineaza zilnic bolnavii si consemneaza in foaia de observatii evolutia,  explorarile de laborator, alimentatia si tratamentul corespunzator; 

∙ La sfarsitul internarii intocmeste epicriza; 

∙ Prezinta la cererea medicului sef de sectie, situatia bolnavilor pe care ii are in  ingrijire si solicita sprijinil acestuia ori de cate ori este necesar; 

∙ Participa la consulturi cu medicii din alte specialitati si in cazuri deosebite la  examenele paraclinice, precum si la expertizele medico-legale si expertiza  capacitatii de munca; 

∙ Comunica medicului de garda, bolnavii gravi pe care-i are in ingrijire si care  necesita supravegherea deosebita; 

∙ Recomanda si urmareste zilnic regimul alimentar al bolnavului; 

∙ Asigura si raspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena si antiepidemice; ∙ Raporteaza cazurile de boli infectioase si boli profesionale potrivit dispozitiilor in  vigoare; 

∙ Raspunde de disciplina, tinuta si comportamentul personalului din subordine si a  bolnavilor pe care ii are in ingrijire; 

∙ Intocmeste formele de externare ale bolnavilor si redacteaza orice act medical,  aprobat de conducerea unitatii in legatura cu bolnavii pe care ii are sau i-a avut in  ingrijire; 

∙ Executa sarcini de indrumare si control tehnic, precum si consultatii de  specialitate in ambulatoriu, conform planului intocmit de medical sef de sectie; ∙ Desfasoara dupa caz, activitate de cercetare medicala; 

∙ Depune o activitate permanenta de educatie sanitara a bolnavilor si  apartinatorilor;

14 

∙ Intocmeste si semneaza condica de medicamente pentru bolnavii pe care-I  ingrijeste; 

∙ Supravegheaza tratamentele medicale executate de cadrele medii si auxiliar  sanitare, iar la nevoie le efectueaza personal; 

∙ Controleaza si raspunde de intreaga activitate de ingrijire a bolnavilor, desfasurata  de personalul mediu, auxiliar si elementar sanitar cu care lucreaza; 

∙ Asigura contravizita si garzile in sectie , potrivit graficului de munca stabilit de  catre medicul sef de sectie, sau in situatii deosebite , din dispozitia acestuia; ∙ Raspunde prompt la toate solicitarile de urgent si la consulturile din aceeasi sectie  si din alte sectii; 

∙ Colaboreaza cu toti medicii din sectiile si laboratoarele din policlinica, in interesul  ingrijirii medicale a bolnavilor; 

∙ Pastreaza confidentialitatea fata de terti 

∙ Examineaza bolnavii imediat la internare si completeaza foaia de observatie in  primele 24 de ore , iar in cazuri de urgent , imediat; 

∙ Asigura si raspunde de aplicarea tuturor masurilor de igiena si antiepidemice; ∙ Raporteaza cazurile de boli profesionale si boli infectioase potrivit dispozitiilor in  vigoare; 

MIJLOACE DE PRODUCTIE 

Echipamente tehnice 

Aparatura fiecarui compartiment din cadrul unitatii. Medicul este obligat sa  cunoasca in detaliu aparatura aflata in dotarea sectiei, laboratorului sau cabinetului unde  isi desfasoara activitatea. Echipamentele tehnice pot fi alimentate la sursa de current  electric, fixe sau mobile, sau sa functioneze pe baza de acumulatori(baterie). De  asemenea medicul foloseste in activitatea sa instrumentar specific specialitatii,  tensiometre, stetoscoape, consumabile sanitare(seringi, ace, perfuzoare, branule, etc.) 

PROCESUL DE MUNCA: 

Principalul scop al medicului este acela de a descoperi la timp afectiunile  pacientului, de a trata afectiunile deja existente, de a proteja colectivitatile de cazurile  infecto-contagioase, de a sprijini pacientul(macar din punct de vedere moral in cazurile  foarte grave, fara sperante) dar si pe apartinatorii acestuia. 

Pe langa riscurile ce pot aparea datorita folosirii inadecvate a echipamentelor tehnice, a  contaminarii cu produsele biologice infectate de la pacient, apare suprasolicitarea psihica  si chiar si fizica in cazul unor interventii cu o durata de timp mai mare. 

FISA DE IDENTIFICARE A RISCURILOR  

Riscurile s-au identificat si s-au inregistrat in cuprinsul Fisei de Evaluare a locurilor de  munca de mai jos

15 

2.2.FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ 

 

Unitatea 

S.C. FIRMA  TA

 

Numar de  

persoane  

expuse

 

Sectia 

interne 

FISA DE EVALUARE A  

LOCULUI DE MUNCA

Durata  

expunerii  

(h/zi)

 

Locul de  

munca

Medic  

specialitati  

medicale  

clinice

 

Nivel de risc  global

3,24



FACTORI DE RISC IDENTIFICATI

FORMA CONCRETA  DE  

MANIFESTARE A  

FACTORILOR DE  

RISC 

Descriere-parametri

Consecin ta 

maxima 

previzibi la

Clasa 

de 

gravita 

te

Clasa 

de 

proba 

bi 

litate

Nivel 

parti 

al 

de 

risc

6

           

A.FACTORI DE  

RISC 

PROPRII 

EXECUTANTULUI

         

1.ACTIUNI GRESITE

         

1.1.Executare  

defectuoasa  

de operatii 

1.caderea de la acelasi nivel  prin alunecare, 

Impiedicare,dezechilibrare lovirea partilor corpului 

deces 

3

 

2.pozitia de lucru vicioasa,  neergonomica, 

nerespectarea distantei si a  pozitiei indicate in relatia cu bolnavii 

neglijabil 

1

 

3.patrunderea in alte spatii  ale policlinicii in mod 

Neautorizat sau  

nejustificativ si intempestiv

deces 

3

 

4.intrebuintarea gresita a  instrumentelor, 

Instrumentarului si a altor 

ITM 3-45 

2



16 

 

accesorii taietoare,  

intepatoare, scarificatoare sterile

       
 

5. intrebuintarea gresita a  instrumentelor, 

Instrumentarului si a altor  accesorii taietoare,  

intepatoare, scarificatoare nesterile

deces 

4

 

6. accidente de circulatie in  timpul deplasarii la/de la  Unitati,institutii,locatii, cu  sarcini de serviciu

deces 

3

 

7. deplasarea in interesul  serviciului pe alte trasee Decat cele normale 

patrunderea neglijenta in  zona de  

Trafic auto, traversari fara  asigurare, lovirea partilor Corpului sau a intregului  corp de catre autovehicule  in miscare-consecinte  

minim-maxim

deces 

3

 

8.utilizarea  

neconforma/gresita a  

echipamentelor 

Medicale si/sau de birou

ITM3-45 

1

 

9.pozitia neergonomica a  monitoarelor, aparatelor Medicale,panourilor de  comanda si control si/sau a  Echipamentelor de birou

ITM3-45 

1

1.2.Nesincronizari de operatii

10.aplicarea procedurilor  medicale in echipa cu  

Personal cu nivel diferit de  experienta in practica 

Respectiva si cunostinte  teoretice insuficiente

ITM 45- 

180

4

 

11.nevoia unor utilitati  diferite-lumina, aer  

rece,cald 

disconfort

ITM 3-45 

1

1.3.Efectuarea de 

12.actionarea altor aparate 

deces 

3



17

operatii 

neprevazute prin  

sarcina de  

munca

electricepersonale sau 

Din dotare, fara masuri de  securitate si fara a fi instruit (cafetiere,fierbatoare,  

aparate termice,  

distrugatoare de  

Documente, cuttere, etc)

       
 

13.deplasari in afara unitatii  spitalicesti, in interes 

Propriu sau de serviciu fara  autorizare si/sau fara drept

deces

7

1

3

 

14. intrebuintarea unei  autorizari partiale fara 

Permisiune suplimentara- conducerea altui autoturism  Decat cel atribuit sau in alt  scop decat cel stabilit, 

sau conducerea fara drept a  unui autoturism de serviciu

deces

7

1

3

 

15 convorbiri telefonice in  masini neechipate  

Corespunzator si/sau in  timpul mersului

deces

7

1

4

1.4.Comunicari 

accidentogene 

16. stari conflictuale in  timpul muncii cu pacientii agitati, apartinatorii, alte  persoane implicate in actul medical sau aflate in zona  de munca

ITM 45- 

180

3

5

4

 

17.Modificarea sarcinii de  munca pe traseul de 

deplasare sau in timpul  indeplinirii ei in teren,in  afara unitatii sau in alte  

spatii decat cele de birou, nu se iau masurile de  

securitate prealabile 

corespunzatoare

deces

7

1

3

2. OMISIUNI

         

2.1. Omiterea unor  operatii

18. Omiterea operatiilor  care ii asigura securitatea la  locul de munca-asepsie,  antisepsie, protectie  

corporala

deces

7

1

4



18

 

respiratorie 

       
 

19. Neluarea masurilor de  protectie fata de agresiunile  fizice/verbale ale  

persoanelor violente cu care  poate 

relationa in timpul actului  medical

INV  

GR.III

4

 

20. Nerespectarea regulilor  de circulatie sau atunci  cand conduc autoturismul,  lipsa de atentie, 

experienta si previziune

deces 

4

 

21.nerespectarea  

prevederilor de  

reglementare a  

accesului si de securitatea  muncii la intrarea in 

spatiile de lucru proprii sau  in alte sectii/sectoare 

de activitate in care se  

manifesta riscuri diferite 

deces 

3

 

22. omiterea utilizarii  

echipamentului individual de protectie,specific locului  de munca

deces 

4

B.FACTORI DE  

RISC 

PROPRII SARCINII  DE 

MUNCA

         

1.CONTINUTUL  

NECORESPUNZATO R 

AL SARCINII DE  MUNCA 

IN RAPORT CU  

CERINTELE 

DE SECURITATE

         

1.1.Operatii,reguli, 

procedee gresite

23. Organizarea muncii si  procedurilor fara a tine  cont de elementele esentiale 

ITM 45- 

180

3



19

 

ale sistemului de  

munca, complexitatea si  responsabilitatea muncii, urgenta interventiilor,  

sarcinile conexe, atributiile  suplimentare,cumulul de  functii, timpul de lucru, 

pauzele de munca, climatul  social al muncii

       
 

24.Atribuirea unor sarcini  suplimentare personalului neinstruit, fara calificarile  necesare, fara experienta, generatoare de riscuri  

neprevazute pentru ceilalti participanti la procesul de  munca 

INV gr.I 

3

1.2. Absenta unor  

operatii

25. instruiri de securitate  insuficiente fata de  

Complexitatea sarcinilor  sau pentru sarcinile care Impun alte medii decat  clinica(situatii de urgenta)

deces 

4

 

26.neluarea masurilor de  securitate specifice 

Mediului sau de munca sau  alte zone de lucru in  

care-si desfasoara  

activitatea la un moment  dat

deces 

4

1.3.Metode de munca necorespunzatoare

27. Mobilarea si dotarea  locurilor de munca fara a se  Efectua studii ergonomice  prealabile

neglijabil 

1

 

28. Distribuirea  

neechilibrata, excesiva sau  limitativa 

a sarcinilor de munca

ITM 3-45 

2

 

29. Atribuirea cu sarcini  complexe fara o evaluare  prealabila a capacitatii  medicului

ITM 45- 

180

2

 

30. Necunoasterea 

deces 

3



20

 

echipamentelor tehnice din  alte 

Locuri de munca si riscurile  la care poate fi expus 

Medicul in zonele de  

actiune ale acelor ET

       
 

31.Necunoasterea si/sau  neaplicarea masurilor de  securitate tehnice si  

organizatorice in relatia cu  alte 

ET decat cele de birou si in  alte locuri de munca

deces 

4

 

32. Autorizare si autoritate  nerelevanta in raport cu  Ceilalti participanti la  

procesul de munca in care Medicul are sarcini de  indrumare, control,  

verificare,  

supraveghere, supervizare

neglijabil 

2

 

33.lipsa trasabilitatii asupra  performantelor muncii si  Efectelor acesteia asupra  medicului

neglijabil 

1

2.SARCINA SUB/ 

SUPRADIMENSION ATA 

IN RAPORT CU 

CAPACITATEA 

EXECUTANTULUI

         

2.1.Solicitare fizica 

34. Efortul este  

predominant static,  

solicitari de tip 

postural,pozitii dificile,  contractura izometrica

ITM 3-45 

1

 

35. Efort dinamic al  

medicului in situatii de  urgenta 

sau in intentia de  

mobilizare a pacientului

ITM 3-45 

1

2.2.Solicitare psihica 

36. Raspunderea pentru  viata pacientului

neglijabil 

3



21

 

37. Decizii dificile si in  scurt timp pentru medicul sef de sectie pe pozitia de  conducere si cu atributii complexe 

neglijabil 

1

 

38.Decizii dificile si in  scurt timp pentru medicul curant in situatii de urgenta 

neglijabil 

3

 

39. Intocmirea, lectura,  intelegerea, prelucrarea  unui  

volum mare de informatii  primite pe canale diferite clasificarea importantei si  solutionarea in ordinea  corecta 

neglijabil 

1

 

40. Stres cauzat de relatia  profesionala cu diversi 

pacienti dificili,  

colaboratori, sefi,  

subalterni,  

apartinatori, organele de  ordine

ITM 45- 

180

3

 

41. Munca peste norma,  peste program,in zilele  libere 

munca nenormata sau  

normata necorespunzator 

ITM 3-45 

2

C. FACTORI DE  

RISC 

SPECIFICI 

MIJLOACELOR DE PRODUCTIE

         

1. FACTORI DE  

RISC MECANIC

         

1.1 Miscari  

periculoase

42. Suprafete, instrumente,  instrumentar cu 

contururi  

periculoase(intepataore,  taioase)-ace, 

pense, foarfeci,manipulate  de medic sau de ajutoarele  sale neglijent sau pe un  pacient agitat in situatii de

deces 

4



22

 

urgenta

       
 

43. Cadere libera de obiecte  de la mica inaltime, sau de la inaltimea zonei de  depozitare,(echipamente medicale, de birou,  

mobilier, dosare, etc.) 

deces 

3

1.1.2.Autodeclansari  sau  

autoblocari  

contraindicate 

ale miscarilor  

functionale ale 

echipamentelor  

tehnice sau ale 

fluidelor

44.Interventia medicului cu  scopul repararii, 

deblocarii, sau punerii in  functiune a unui  

echipament 

medical sau de alta natura  fara calificarea  

necesara si masuri de  

protectie adecvate

deces 

3

1.1.3 Deplasari sub  efectul  

gravitatiei

45.Desprinderea unor  

aparate medicale,  

monitoare, 

componente de mobilier  suspendate, instalatii,  

placari 

ale peretilor, tavanului  insuficient fixate sau  

deteriorate

deces 

3

1.3.Recipiente sub  

presiune

46. Butelii cu aer, oxigen,  narcotice,tubulatura  

aferenta 

Instalatiilor de gaz ale  

policlinicii deteriorata,  fisurata 

lovita, desprinsa din  

suporti,in sectia proprie sau  in alte 

sectoare in care este  

chemat in consult sau cand  este  

de garda pe policlinica 

deces 

3

2.FACTORI DE RISC  TERMIC

         

2.1. Temperatura  

ridicata a 

obiectelor sau  

suprafetelor 

47. Copiator, imprimanta,  aparatura electrocasnica din dotarea oficiilor,  

termostate,pupinele,instrum

neglijabil 

1



23

 

entar 

insuficient racit daca  

solicita in urgenta

       

2.2. Flacari, flame 

48. Incendiu la locul de  munca din cauze 

neprecizate

deces 

3

3 FACTORI DE RISC  ELECTRIC

         

3.1. Curent electric

         

Atingere directa 

49. Electrocutare prin  

atingere directa-conductori Neizolati sau cu izolatia  imbatranita si/sau umeda

deces 

4

Atingere indirecta 

50. Electrocutare prin  

atingere indirecta sau prin  aparitia tensiunii de pas:  legaturi la instalatia de  impamantare cu grad ridicat  de coroziune, fara papuci de priza; izolatii strapunse  accidental si scurgeri 

condens 

deces 

4

4.FACTORI DE RISC  CHIMIC

         

4.1. Substante toxice,  explozive 

inflamabile

51. Contactul intamplator  cu substante toxice sau cu  potential toxic in alte zone  decat in sectia proprie, 

buteliile cu oxigen sub  presiune sau din reteaua de  distributie manipulate  

necorespunzator, alcoolul  medicinal avand potential  de diseminare a unui  

eventual incendiu,  

medicamente alergogene  pentru  

medic

ITM 45- 

180

2

4.2. Substante 

52. Oxigenul in butelii sub  presiune

deces 

3

 

53. Alcoolul,ingestie,  

determinant al unui  

incendiu

deces 

3

D.FACTORII DE 

         



24

RISC SPECIFICI 

MEDIULUI DE  

MUNCA

         

1.FACTORI DE RISC  FIZIC

         

1.1 Temperatura  

aerului

         

ridicata 

54. Temperaturi ridicate  vara mai ales in sectiile  ultimelor nivele

neglijabil 

1

scazuta 

55. Variatii de temperatura  ca urmare a reglarii 

necorespunzatoare a  

temperaturii aerului  

conditionat

neglijabil 

1

1.2.Iluminat

         

stralucire 

56. Contrastul  

necorespunzator la  

monitoarele din  

sectii

neglijabil 

1

palpaire 

57.Rata de refresh si  

frecventa limitate si  

necorespunzatoare la  

monitoarele medicale si ale  computerelor

neglijabil 

1

reflexii 

58. Pozitionarea  

necorespunzatoare a  

monitoarelor 

si lipsa masurilor de  

limitare a reflexiei altor  surse de  

lumina, inclusiv solara in  planul ecranelor 

monitoarelor 

neglijabil 

2

1.3.Radiatii

         

1.3.1.Ionizante 

59. Expunere prelungita in  timpul activitatilor in 

zonele de actiune ale  

surselor de radiatii  

ionizante

deces 

3

1.4. Potential  

electrostatic

60. Lipsa legaturilor  

suplimentare la nul sub 4Ω pentru unitatile electronice 

deces 

4



25

 

medicale, PC si  

perifericilor de birou

       

1.5. Calamitati  

naturale

61. Efectele cutremurului,  inundatiilor,alunecarilor de pamant, furtunilor,  

vijeliilor asupra medicului, policlinicii, personalului si  pacientilor

deces 

3

2.FACTORI DE RISC  CHIMIC

         

2.1.Gaze,  

vapori,aerosoli toxici sau caustici 

62. Fum si gaze toxice in  caz de incendiu- aparat respirator consecinte  

minime, evacuarea este  posibila 

imediat

deces 

3

 

63. Contactul accidental cu  substantele periculoase pentru medicul cu atributii  in sectoarele in care 

acestea se utilizeaza 

deces 

3

3.FACTORI DE RISC BIOLOGIC

         

3.1. Microorganisme 

64.Infectare cu ciuperci,  bacterii, alte  

microorganisme 

paraziti, acharieni, la  

contactul neprotejat cu  diversi 

pacienti

deces 

5

 

65. Infectii profesionale  prin solutii de continuitate neglijate

deces 

4

 

66.Infectii profesionale prin  intepare,taiere, scarificare cu obiecte infectate  

provenind de la pacienti  infectati

deces 

5

 

67. Microorganisme in  suspensie in aer

ITM 45- 

180

4

           



26

 NIVELUL DE RISC GLOBAL este: 

67 

Σ ri Ri  

i=1 2(5X5)+17(4X4)+26(3X3)+7(2X2)+15(1X1)  

599 

Nrg1= ----------- = ----------------------------------------------------------------------- = - ----- = 3,24 

67 2X5 + 17X4 + 26X3 + 7X2 + 15X1  

185 

Σri 

i=1 

FISA DE MASURI PROPUSE 

LOCUL DE MUNCA 

MEDIC SPECIALIST SPECIALITATI MEDICALE CLINICE

Simbol factor

Factor de risc 

Nivel  de  

risc

Masura propusa

F64

Infectare cu virusi, bacterii,alte  microorganisme ,  

paraziti,acharieni,la contactul  neprotejat cu diversi pacienti

5

∙ Asigurarea EIP din surse  

sigure si certificate 

∙ Selectia procedurala a  

furnizorilor de catre persoane  competente si cu cunostinte  

in domeniu 

∙ Se vor asigura mijloace  

tehnice si personal competent  pentru mentinerea pacientilor  agitati in siguranta si  

protejarea personalului  

medical 

∙ Se vor asigura mijloace si  conditii pentru igienizarea  

pacientilor si prevenirea  

riscurilor biologice raportat  

la personalul implicat si  

celorlalti pacienti 

∙ Instruirile de securitate si  

sanatate in munca vor avea in  vedere constientizarea 



27 

     

pericolului 

∙ Se va verifiva utilizarea  

corecta a mijloacelor de  

protectie individuala si  

colective din dotare, de catre  

conducatorul locului de  

munca si serviciul intern de  

prevenire si protectie

F66

Infectii profesionale prin  

intepare,taiere,scarificare,cu Obiecte infectate provenind de  la pacienti infectati

5

∙ In masura timpului disponibil  la primire se vor evita  

manevrele sangerande  

neobligatorii 

∙ Se vor lua masuri medicale  de diagnosticare precoce a  

pacientilr susceptibili a se  

incadra in grupe de risc  

epidemic 

∙ Se vor lua masuri  

organizatorice, pentru  

eliminarea sarcinilor contrare  si concomitente atunci cand  

medicul aplica proceduri  

periculoase raportate la  

instrumentarul intrebuintat 

∙ Examenele de medicina  

muncii se vor face conform  

prescriptiilor legale in  

vigoare si vor fi completate  

cu masurile stabilite de catre  

medicul specialist de  

medicina muncii 

F5

Intrebuintarea gresita a  

instrumentelor,  

instrumentarului, si a altor  accesorii taietoare, intepatoare,  scarificatoare nesterili

4

∙ Nu se vor intrebuinta  

instrumente si instrumentar  

nesteril 

∙ Substantele de dezinfectare la  rece vor fi avizate si testate 

∙ Vor fi prevazute mijloace  pentru colectarea corecta a  

instrumentelor si  

instrumentarului utilizat,atat  

pentru cele de unica folosinta  cat si pentru cele sterilizabile 

∙ Medicului i se vor asigura  spatiile necesare si 



28

     

corespunzator amenajate si  

dotate pentru manevrele  

instrumentale si linistea  

necesara 

∙ Medicii fara experienta  

relevanta vor lucra sub  

directa indrumare si  

supraveghere a medicului  

titular sau cu experienta  

necesara 

∙ Medicul va face interventii  instrumentale asistat si ajutat  

de personal calificat ori de  

cate ori tehnica manevrei o  

ompune 

∙ Protectia fata de aceste  

riscuri va face obiectul  

instructiunilor proprii si  

instruirilor SSM 

F10

Aplicarea procedurilor medicale  in echipa cu personal cu nivel  diferit de experienta in practica  respectiva si cunostinte  

teoretice insuficiente

4

∙ Se vor stabili echipele 

medicale in mod echilibrat 

∙ Personalul medical va fi  

instruit corespunzator in  

prealabil 

∙ Rezidentii practicantii si  

celalalt personal medical va  

fi instruit si antrenat pentru  

procedurile medicale pe care  

le va executa in echipa 

∙ Rezidentii, practicantii si 

celalalt personal medical vor  

aplica numai sub conducerea  

si supravegherea unui  

responsabil medical  

experimentat 

∙ Nu se admit in echipe  

complexe persoane  

neinstruite corespunzator sau  care dovedesc neatentie si  

neindemanare 

∙ Conducatorul activitatilor va  fi investit cu autoritatea  

necesara 

∙ Testarea psihologica a 



29

     

personalului investit cu  

raspundere

F15

Convorbiri telefonice in masini  neechipate corespunzator si/sau  in timpul mersului

4

∙ In orice situatie de traseu se  vor respecta prevederile  

legale si se vor avea in  

vedere riscurile aditionale la  

care se expune personalul 

∙ Se interzice utilizarea tehnicii  de comunicatie de pe pozitia  

de conducator auto altfel  

decat este prevazut prin  

dotarea/accesorizarea  

mijloacelor de transport 

∙ Se va acorda atentia necesara  accidentelor de traseu al si de  la locul de munca precum si  

in interesul serviciului in  

cadrul instruirilor de SSM

F16

Stari conflictuale in timpul  muncii cu pacienti agitati,  apartinatorii, alte persoane  

implicate in actul medical sau  aflate in zona de munca

4

∙ Se vor asigura mijloace de  securitate necesare in  

policlinica, supraveghere de  

la distanta, personal  

specializat 

∙ Se vor infiinta sisteme de  

avertizare si/sau alarmare in  

locurile de munca in care este  posibil sa se materializeze  

acest risc(inclusiv butoane de  panica) 

∙ Se vor limita accesul  

apartinatorilor in zonele de  

lucru ale medicului 

∙ Se va asigura insotirea  

apartinatorilor atunci cand  

prezenta acestora este  

solicitata de medic sau cand  

au aceste drepturi, de catre  

personal capabil sa previna  

sau sa se opuna unei violente  

de orice fel 

∙ Se vor prelucra in cadrul  

instruirilor periodice si in  

sedintele de raport aspectele  

relevante ale unor astfel de 



30

     

situatii

F18

Omiterea operatiilor care ii  asigura securitatea la locul de  munca-asepsie, antisepsie,  protectie corporala, respiratorie

4

∙ Medicul va fi instruit cu  

privire la necesitatea aplicarii  masurilor de securitate  

inscrise in documentele  

serviviului intern si in fisa  

postului, conform cerintelor  

legale 

∙ Medicul va fi constientizat  asupra riscurilor  

semnificative din meseria sa 

∙ CSSM va avea o atitudine  proactiva fata de aplicarea  

masurilor stabilite 

∙ Conducatorii locurilor de  

munca vor fi responsabilizati  

cu privire la urmarirea si  

impunerea aplicarii masurilor  de securitate si sanatate in  

munca 

∙ Medicul de medicina muncii  va stabili masurile de natura  

medicala necesare fiecarui  

post 

∙ Medicul de medicina muncii  impreuna cu specialistii in  

preventia infectiilor  

intraspitalicesti si in  

sanatatea publica vor stabili  

standardul de eficienta  

necesar pentru substantele cu  impact asupra riscurilor  

biologice din policlinica 

∙ Se vor asigura resursele  

necesare implementarii  

coerente si consecvente a  

masurilor de prevenire si  

protectie 

∙ Medicul va aviza asupra altor  operatiuni de securitate pe  

care le considera necesare din  perspectiva profesiei sale

F19 

Neluarea masurilor de protectie  fata de agresiunile fizice/verbale 

∙ Se va limita accesul  

apartinatorilor, vizitatorilor si 



31

 

ale persoanelor violente cu care  poate relationa in timpul actului  medical

 

in general a persoanelor  

straine in zonele de lucru ale  

medicului 

∙ Paza si ordinea in policlinica  vor fi asigurate cu personal  

capabil sa intervina local, la  

timp, ferm si eficient 

∙ Se va testa capacitatea  

personalului insarcinat cu  

protectia si paza corporala si  

interzicerea/reglementarea  

accesului in unitatea sanitara 

∙ Medicul va fi protejat  

impreuna cu pacientii si  

celalalt personal 

∙ Se vor instala butoane de  

panica in sectoarele expuse 

∙ Se vor face instruiri de  

securitate si se vor prelucra  

masurile aplicabile pe masura  ce acestea vor fi disponibile 

∙ Medicul va avea posibilitatea  de a se izola fata de agresori  

pana la mobilizarea acestora

F20

Nerespectarea regulilor de  circulatie sau atunci cand  

conduc autoturismul, lipsa de  atentie, experienta si  

previziunea

4

∙ Medicul va conduce  

autoturismul de serviciu  

numai in situatiile in care  

este atribuit cu aceasta  

sarcina de munca sau in  

situatii de urgenta cand alte  

situatii nu exista 

∙ Numai medicul posesor de  permis de conducere minim  

categoria B valabil va  

conduce autoturismul de  

serviciu 

∙ Respectarea normelor legale  de deplasare pe drumurile  

publice este obligatorie si  

subiect de instruire SSM 

∙ Se completeaza cu  

prevederile F15

 

Omiterea utilizarii  

echipamentului individual de 

 

∙ Conducatorul locului de  

munca va supraveghea si 



32

F22 

protectie specific locului de  munca

impune utilizarea EIP asa  

cum s-a stabilit prin  

normativ, situatie si  

instructiunile proprii 

∙ Fiecare medic va fi obligat sa  intrebuinteze corect EIP 

∙ Masurile de ordin  

administrativ vor viza in  

primul rand instruirea si  

constientizarea pericolelor

F25 

Instruiri de securitate  

insuficiente fata de  

complexitatea sarcinilor sau  pentru sarcinile care impun alte  medii decat clinica(situatii de  urgenta )

∙ Medicul care actioneaza in alte locuri decat sectia se va  

fi instruit corespunzator si  

testat asupra insusirii  

cunostintelor specifice SSM 

∙ Medicul va fi instruit separat  pentru situatiile de urgenta si  

se va face antrenamente de  

intrebuintare a  

echipamentelor

F26

Neluarea masurilor de securitate  specifice mediului sau de  

munca sau altor zone de lucru in  care-si desfasoara activitatea la  un moment dat

4

∙ Dotarea medicilor cu EIP  

corespunzator activitatii ce  

urmeaza a fi desfasurata 

∙ Instruirea medicilor privind  consecintele nerespectarii  

restrictiilor de securitate 

neutilizarea sau utilizarea  

incompleta a mijloacelor de  

protectie, etc 

∙ Verificarea prin control  

permanent, din partea sefului  direct, si/sau prin sondaj, din  

partea sefilor ierarhici  

superiori 

F31

Necunoasterea si/sau  

neaplicarea masurilor de  

securitate tehnice si 

4

∙ Asigurarea autorizarii  

personalului si repartizarea  

executarii sarcinilor  

respective de munca numai  

celor autorizati 

∙ Instruirea personalului 

∙ Supravegherea modului in  care sunt respectate  

restrictiile tehnice side  

securitate a muncii



33

 

organizatorice in relatia cu alte  ET decat cele de birou si in alte  locuri de munca

 

∙ Instruirea medicilor si a altor  lucratori cu care acestia  

coopereaza permanent si/sau  

punctual privind consecintele  nerespectarii disciplinei  

tehnologice si a restrictiilor  

de securitate-neatentie fata de  operatiile executate, omiterea  unora din operatiile  

prevazute prin sarcina de  

munca, neutilizara sau  

utilizarea incompleta a  

mijloacelor de protectie, etc 

∙ Instruirea si verificarea  

periodica a personalului, atat  

profesional, cat si pe linie de  

securitate a muncii, pe baza  

unor teste de verificare a  

cunostintelor adecvate 

∙ Se stabilesc masurile prin  planul de prevenire si  

protectie 

∙ Se transpun masurile prin  instructiuni proprii 

∙ Se insista asupra masurilor  cu caracter tehnic 

∙ Se face instruirea privind  

tehnica medicala si aparatura  

intrebuintata si se verifica  

insusirea cunostintelor 

∙ Se fac demonstratii si  

verificari practice –training,  

coaching 

∙ Se afiseaza instructiunile  

tehnice de lucru si  

instructiunile proprii de  

securitate si sanatate in  

munca 

∙ Se supravegheaza respectarea  masurilor si tehnicilor  

stabilite 

∙ Se aplica masuri de natura  administrativa celor care nu  

le respecta



34

F42

Suprafete, instrumente,  

instrumentar cu contururi  

periculoase(intepatoare,taioase)- ace, pense, foarfece, manipulate  de medic sau de ajutoarele sale  

neglijent sau pe un pacient  agitat in situatii de urgenta

4

∙ Se asigura sedare,  

tranchilizare, imobilizarea  

pacientilor agitati anterior  

aplicarii procedurilor  

medicale 

∙ Se asigura masurile  

prevazute in procedurile  

referitoare la astfel de situatii 

∙ Se asigura spatiu de manevra  si se vor asigura spatiile  

necesare si corespunzator  

amenajate si dotate pentru  

manevrele instrumentale si  

linistea acestora 

∙ Nu se vor intrebuinta  

instrumente si instrumentar  

nesteril 

∙ Substantele de dezinfectare la  rece vor fi avizate si testate 

∙ Vor fi prevazute mijloace  pentru colectarea corecta a  

instrumentelor si  

instrumentarului utilizat, atat  

pentru cele de unica folosinta  cat si pentru cele sterilizabile

F49 

F50

Electrocutare prin atingere  directa- conductori neizolati sau  cu izolatia imbatranitasi/sau  umeda 

Electrocutare prin atingere  indirecta sau prin aparitia  

tensiunii de pas:legaturi la  instalatia de impamantarecu  grad ridicat de coroziune;  izolatii strapunse accidental si  scurgeri condens

4

∙ Verificarea periodica, la  

intervale stabilite in functie  

de uzura instalatiilor, a  

integritatii cablurilor si a  

tuturor elementelor care nu  

permit contactul direct  

lucrator-circuite sub tensiune 

∙ Verificarea periodica a starii  tehnice a elementelor  

instalatiei, cu inlocuirea  

imediata a pieselor defecte  

sau care prezinta un stadiu  

avansat de uzura 

∙ Efectuarea de interventii la  instalatie numai de catre  

persoane autorizate in acest  

sens 

∙ Instructaje periodice privind  riscul de electrocutare



35

     

∙ Interzicerea efectuarii de  

interventii la instalatia  

electrica sub tensiune 

∙ Legarea la pamant sau la  

conductorul de nul se va  

executa in conformitate cu  

prescriptiile in vigoare

F60 

Lipsa legaturilor suplimentare  la nul sub 4Ω pentru unitatile  electronice medicale, PC si  perifericelor de birou

∙ Se vor verifica legaturile  

pentru descarcarea capacitiva  a carcaselor calculatoarelor 

∙ Se vor face aceste legaturi  acolo unde nu exista, de catre  personal specializat

F65 

Infectii profesionale prin solutii  de continuitate neglijate

4

∙ Orice solutie de continuitate  va fi diagnosticata, tratata si  

protejata 

∙ Medicul va solicita  

consultatia medicului de  

medicina muncii care va  

stabili aptitudinea sa pentru  

munca in functie de  

gravitatea solutiei de  

continuitate, tratamentul  

necesar, riscurile la care este  

expus si cerintele minime de  

securitate si sanatate  

prevazute in situatia concreta 

∙ Se interzic activitati ale  

medicului cu solutii de  

continuitate ale pielii  

nediagnosticate, netratate si  

neprotejate corespunzator 

∙ Medicul de medicina muncii  va stabili investigatii  

suplimentare, supravegherea  

medical activa si tratamente  

specifice, dupa caz 

∙ Se vor raporta bolile  

profesionale

     

∙ Se vor aplica masurile legale  privind prevenirea infectiilor  

intraspitalicesti 

∙ Medicul de medicina muncii  analizeaza aceste aspecte din 



36

F67 

Microorganisme in suspensie in  aer

4

perspectiva lucratorului in  

spital si stabileste masuri  

suplimentare specifice  

fiecarei zone de lucru si  

situatii concrete 

∙ Se vor intretine si se vor  

schimba periodic filtrele  

instalatiilor de aer  

conditionat conform  

graficelor stabilite de  

producator si analizate si  

aprobate de conducerea  

spitalului 

∙ Se vor stabili masurile de  carantina si se vor lua  

masurile administrative  

adecvate, avandu-se in  

vedere si capacitatea  

operativa a personalului  

desemnat sa reglementeze  

circulatia persoanelor pe  

teritoriul clinicii 

∙ Se vor efectua campaniile de  vaccinare stabilite prin  

programul anual de medicina  preventiva si medicina  

muncii



INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII 

In urma analizei factorilor de risc si evaluarii efectuate, nivelul de risc  global (Ng) calculat conform metodei avizate are valoarea de 3,24, situaindu-se  peste limita de acceptabilitate (3,5), in categoria riscurilor medii. 

s-au identificat un nr. de 67 factori de risc, dintre care : 19 factori au nivel partial  de risc peste limita de acceptabilitate de 3,5 si 48 factori au niveluri partiale de  risc sub limita de acceptabilitate. 

In ceea ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se  prezinta astfel :

37 

EXECUTANT 

32,48%

SARCINA DE MUNCA 

28,36%

MIJLOACE DE PRODUCTIE 

17,91%

MEDIUL DE MUNCA 

20,90%

Total Factori de Risc evaluati 

67

Ponderea Factorilor de Risc apartinand executantul in total FR 

32,84%

Numar FR cu consecinte ireversibile 

38

Ponderea FR cu consecinta maxima in totalul Factorilor de Risc 

56,72%

Numar factori de risc cu consecinta maxima previzibila in subtotal FR proprii  executantului

15

Ponderea FR cu consecinta maxima in Factorii de Risc proprii executantului 

68,18%



Factorii de Risc ce pot avea consecintele maxime previzibile-Deces,  

reprezinta 56,72% din totalul factorilor de risc si 68,18% din totalul factorilor de risc proprii executantului. 

Evenimentele de munca datorate materializarii acestor riscuri au in cea mai mare  parte consecinte ireversibile asupra executantului , ceea ce impune o atentie  sporita implementarii masurilor care conduc la eliminarea sau diminuarea lor .

38