INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA ACTIVITATEA DE CITIRE CONTORI APA RECE

INSTRUCTIUNE PROPRIE DE SANATATE SI  SECURITATE IN MUNCA  

ACTIVITATEA DE CITIRE  CONTORI APA RECE  

 

1. SCOP SI DOMENIU DE APLICARE 

Prezenta instructiune proprie se aplica in toate sectiile societatii care efectueaza citiri de contori  apa rece. 

Pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai pe trotuar, iar in lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stanga a drumului, in directia lor de mers. Cand si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa  circule cat mai aproape de marginea din partea stanga a partii carosabile, in directia lor de mers.  

Pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule numai atunci cand sunt angajati in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la  culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.  

Traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar in lipsa acestora, in localitati, pe la coltul  strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la  trafic.  

Pietonii surprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a  semaforului destinat acestora, sau a nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere poarta  intreaga raspundere a accidentarii lor, in conditiile in care conducatorul vehiculului respectiv a respectat  prevederile legale privind circulatia prin acel sector.  

Sunt asimilate pietonilor persoanele care conduc un scaun rulant de constructie speciala, cele care  conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau impingerii cu mana, precum si cele care se deplaseaza pe  patine sau dispozitive cu role.  

Se excepteaza de la respectarea regulilor stabilite pentru pietoni politistul rutier si persoanele care  se afla pe platforma drumului public si sunt autorizate, in exercitarea atributiilor de serviciu, sa indrume  sau sa dirijeze circulatia rutiera, in conditiile stabilite prin regulament.  

Este interzisa ocuparea trotuarelor cu vehicule imobilizate, iar cand aceasta este permisa, conform  indicatoarelor sau marcajelor, latimea minima a trotuarului lasat la dispozitia pietonilor trebuie sa fie de  cel putin un metru.  

Este interzis a se impune conducatorului mijlocului de transport sa plece in cursa daca starea  tehnica a autovehiculului sau a remorcilor este necorespunzatoare.  

Se interzice conducerea autovehiculului de catre conducatorii auto bolnavi sau sub influenta  bauturilor alcoolice  

Conducerea persoanei juridice sau fizice trebuie sa verifice permanent si sa ia masuri pentru  respectarea regimului normal de lucru, interzicand conducerea mijloacelor de transport de catre cei  bolnavi sau sub influenta bauturilor alcoolice.  

Persoanele transportate sunt obligate sa respecte cu strictete regulile de transport, fiind direct  raspunzatoare de nerespectarea lor.  

Este interzisa urcarea sau coborarea persoanenlor in/din autovehicul in timpul mersului.  Participantii la trafic trebuie sa aiba un comportament care sa nu afecteze fluenta si siguranta  circulatiei, sa nu puna in pericol viata sau integritatea corporala a persoanelor si sa nu aduca prejudicii  proprietatii publice ori private. 

2. DESCRIEREA ACTIVITATII  

2.1 Cititorul executa citiri lunare si intermediare astfel incat pe data de 25 ale lunii in curs sa fie incheiata  activitatea privind stabilirea consumurilor de apa in baza proceselor verbale intocmite in prezenta  consumatorilor , dupa aparate de masura , citite impreuna cu consumatorul, iar in lipsa aparatelor de  masura conform Ord.29N/1993; HCL 80/2002; HCL 182/2002; HCL 31/2003; HCL 310/2008;  2.2.In situatia in care consumatorul refuza sa semneze procesul verbal pentru stabilirea consumului de  apa din diferite motive, cititorul informeaza seful de sector ca in termen de 5 zile calendaristice de la  efectuarea citirii sa poata lua masurile corespunzatoare;  

2.3.Cititorul verifica inainte de citirea contoarelor de apa rece, integritatea sigiliilor aplicate pe aparate si  bransamente, conforme cu dovezile de montare si sigilare ;  

2.4.Cititorul in situatia cand constata violarea sigiliilor nu executa citirea , intocmeste procesul verbal de  constatare cu consumatorul si instiinteaza seful de sector;  

2.5. Cititorul verifica prin sondaj la indicatia sefului de sector, corectitudinea citirilor la toate categoriile  de consumatori ;  

2.6. Cititorul executa periodic recensamantul consumatorilor de apa din sectorul respectiv pentru  depistarea agentilor economici si aduce la cunostinta sefului de sector pentru luarea masurilor legale;  2.7. Cititorul identifica in teren seria contorului montat, nume consumator si locatia. Datele centralizate  se vor transmite Sectiei Contorizare pentru completarea bazei informationale;  

2.8. In perioada de vegetatie, cititorul sub directa indrumare a sefului de sector, inventariaza si masoara  suprafetele cultivate si stabileste, conf. Ord.29N/1993, consumul de apa pentru aceste suprafete, daca nu  sunt contorizate ;  

2.9. Cititorul intocmeste procese verbale de constatare cu consumatorii, la depistarea de avarii la reteaua  interioara de alimentare cu apa rece ;  

2.10. Cititorul aduce la cunostinta sefului de sector avariile aparute la reteaua de alimentare cu apa ;  2.11. Cititorul. verifica consumatorii care au anuntat oficial intreruperea activitatii totale sau temporare  pentru a constata exactitatea acestor instiintari ;  

2.12. Operatorul verifica corectitudinea datelor primare din procesele verbale de stabilire a consumurilor  pentru prestatiile de apa si canalizare ce stau la baza intocmirii facturilor ;  

2.13 Operatorul introduce in baza de date cantitatile cuprinse in procesele verbale de taxare ;  2.14. Operatorul respecta termenul limita de introducere a datelor in calculator in vederea emiterii  facturilor ;  

2.15 Operatorul arhiveaza si pastreaza in conditii optime toate documentele emise, in baza carora s-au  introdus date in calculator;  

2.16 Seful de sector coordoneaza si centralizeaza actele finale pentru stabilirea cantitatilor de apa rece  pentru prepararea apei calde menajere din PT/SC-uri distribuite consumatorului de catre S.C. APATERM  S.A. Galati ;  

2.17.Seful de sector raspunde de realizarea la termen a stabilirilor consumurilor de apa rece in baza  proceselor verbale de taxare ;  

2.18. Seful de sector verifica consumatorii si depisteaza consumatorii fraudulosi luand masurile necesare  in conformitate cu prevederile legale pentru recuperarea prejudiciului produs societatii ; 2.19. Seful de sector urmareste clarificarea litigiilor aparute la stabilirea si semnarea proceselor-verbale  de taxare cu consumatorii ;  

2.20. Seful de sector urmareste pe teren rezolvarea reclamatiilor si sesizarilor facute de consumatori  privind modul de stabilire a volumului de apa rece ; 

2.21. Seful de sector verifica permanent modul de taxare a consumatorilor si in totalitate a abonatilor  aferenti sectorului ;  

2.22. Seful de sector verifica daca s-au infiintat noi agentii economici, consumatori de apa rece,  solicitandu-le actele legale privind executarea bransamentului de apa, contractul de furnizare al apei si  certificatului de inmatriculare eliberat de Camera de Comert. In situatia in care consumatorii respectiv nu  prezinta aceste documente va instiinta in cel mai scurt timp seful direct pentru sistarea serviciilor ;  2.23. Seful de sector repartizeaza personalul din subordine pe zone, pentru citirile intermediare si lunare ;  2.24. Seful de sector intocmeste nota de comanda catre Sectia Contorizare pentru inlocuirea aparatelor de  masura defecte ;  

2.25. Seful de sector participa in fiecare luna la citirea aparatelor de masura si stabileste consumurile de  apa rece pentru prepararea apei calde menajere din PT/SC-uri, si raspunde de corectitudinea completarii  proceselor-verbale impreuna cu sefii de formatie din S.C. APATERM S.A. Galati ;  2.26. Seful de sector colaboreaza si transmite catre alte sectii si servicii, date si situatii necesare bunei  desfasurari a intregii activitati a societatii ;  

2.27. Seful de sector este obligat sa sesizeze in scris orice neregula constatata intre dispozitie si legalitate;  2.28. Seful de sectie raspunde de realizarea la termen a stabilirilor consumurilor de apa rece a celor 4  sectoare de cititori ;  

2.29. Seful de sectie urmareste clarificarea litigiilor aparute la stabilirea si semnarea proceselor-verbale  de taxare cu consumatorii ;  

2.30. Seful de sectie urmareste rezolvarea reclamatiilor si sesizarilor facute de consumatori impreuna cu sefii de sector, privind modul de stabilire a volumului de apa rece ;  

2.31. Seful de sectie verifica prin sondaj modul de taxare a consumatorilor ;  

2.32. Seful de sectie certifica si raspunde de toate documentele ce se intocmesc in cadrul Sectiei si  urmeaza a fi difuzate in afara acestuia ;  

2.33. Seful de sectie colaboreaza si transmite catre alte sectii si servicii, date si situatii necesare bunei  desfasurari a intregii activitati a societatii ;  

2.34. Seful de sectie sesizeaza in scris orice neregula constatata intre dispozitie si legalitate ;  3. RESPONSABILITATI  

3.1. Sef Sector  

3.1.1. raspunde de intreaga activitate a sectorului pe care-l coordoneaza sub toate aspectele implicand  atat fondul cat si formele problemelor pe care le impune aceasta coordonare;  

3.1.2. raspunde de gestionarea, intretinerea si asigurarea integritatii patrimoniului incredintat ;  3.1.3. raspunde de verificarea corectitudinii stabilirii consumurilor fizice pe fiecare consumator, iar in cazul constatarii unor inscrieri eronate a acestor consumuri se vor lua toate masurile necesare stabilirii  persoanelor vinovate ;  

3.1.4. raspunde de realizarea la termen si de calitate a sarcinilor programate sau primite in cursul lunii ;  3.1.5. raspunde de cunoasterea si realizarea tuturor masurilor privind protectia muncii si a mediului in  conformitate cu legislatia in vigoare si reglementarile interne ale societatii ;  

3.1.6. raspunde de luarea tuturor masurilor necesare pentru prevenirea avariilor, exploziilor, incendiilor  si a altor accidente ; 

3.1.7. raspunde de anuntarea imediata a accidentelor de munca, a fenomenelor care conduc la poluarea  mediului si inlaturarea cauzelor generatoare de pericol ; 

3.1.8. nu intreprinde, nu incurajeza si/sau sprijina in nici o situatie nici un demers a carui finalitate ar  putea sa conduca la prejudicierea sub aspect economic, financiar, tehnic, organizatoric sau de imagine  societatea ;  

3.1.9. asigura conditii pentru auditul intern si extern ;  

3.1.10. raspunde de urmarirea si rezolvarea neconformitatilor constatate in urma auditurilor ; 3.2. Cititor  

3.2.1.executa citirea indexurilor la contoarele de apa si stabileste consumul de apa pe fiecare consumator;  3.2.2.raspunde de corectitudinea citirii contorilor de apa si intocmirii PV de taxare pentru stabilirea  consumurilor de apa;  

3.2.3. raspunde de legalitatea si exactitatea actelor intocmite in sectorul sau de activitate ;  3.2.4.orice diferenta constatata in urma stabilirii consumurilor fizice pe fiecare client , sau in urma  inscrierii acestor consumuri in procesele verbale, se imputa direct cititorului constatator.  3.2.5. Raspunde de exactitatea si corectitudinea datelor introduse in calculator ;  

3.2.6. Raspunde de pastrarea secretului de serviciu si a documentelor aferente ; 

4. INSTRIREA  

4.1. Instruirea introductiv generala  

Instruirea introductiv generala se face in conformitate cu Legea Securitatii si Sanatatii in Munca  nr. 319/2006, cap. V, sect. a-2-a, art. 83 la :  

-a) angajarea lucratorilor;  

-b) lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta;  

-c) lucratorilor delegati de la o intreprindere la alta;  

-d) lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar;  

Scopul instruirii este de a informa despre activitatile specific societatii, riscurile pentru securitate si sanatate in munca precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul  societatii.  

In conformitate cu Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006, cap.V, sect. a-2-a,  art. 88, in cadrul instruirii introductive generale se vor expune urmatoarele probleme :  --legislatia de securitate si sanatate in munca respectiv :  

--Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006;  

--H.G. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii  Securitatii si Sanatatii in Munca nr. 319/2006 cu modificarile si completarile din HG 955/2010;  --H.G. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si sanatate in munca;  

--H.G. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea  in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca;  

--H.G. 600/2007 privind protectia tinerilor in munca;  

--Codul Rutier.  

--consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca, cu exemple pe meseria pe care salariatul urmeaza sa se angajeze; 

--riscurile de accindentare si imbolnavire profesionala specific cu exemplificarea din  evaluarea de riscuri atat a incidentelor, accidentelor si a imbolnavirilor profesionale la care salariatul se  expune prin activitatea depusa cat si a masurilor ce se impun a fi luate pentru diminuarea, pe cat posibil  excluderea incidentelor, accidentelor sau a imbolnavirilor profesionale prin purtarea echipamentului  individual de protectie, respectarea normelor de igiena si a legislatiei in vigoare.  

Instruirea introductiv generala se face de catre un lucrator al serviciului intern de prevenire si  protectie, iar durata instruirii introductiv generale nu va fi mai mica de 8 ore si se va finaliza cu  verificarea insusirii cunostintelor pe baza de teste. Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de  instruire.  

4.2.Instruirea la locul de munca  

Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv generala si are ca scop prezentarea  riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca precum si masurile si activitatile de prevenire si  protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si / sau fiecarei functii exercitate.  

Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor prevazuti in cap V, sect. a-2-a, art. 83  inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul societatii si/sau al unitatii.  

In conformitate cu art. 91, sect. a-3-a, cap V din Legea Securitatii si Sanatatii in Munca nr.  31/2006 instruirea se face de catre conducatorul direct al locului de munca pe baza tematicilor intocmite  de catre angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca.  

Durata instruirii de securitate si sanatate in munca se stabileste prin instructiuni proprii in functie  de riscurile pentru securitate si sanatate in munca.  

4.3.Instruirea periodica  

Instruirea periodica se efectueaza tuturor lucratorilor si are drept scop reimprospatarea si  actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca.  

Periodicitatea instructajului de securitate si sanatate in munca se face dupa cum urmeaza :  

--muncitori si sefi sectoare – 1/1 luna;  

--ingineri tehnologi din Uzina 1 si Uzina 2, sef sectie si adjunct sef sectie – 1/3 luni;  Pentru TESA din cadrul tuturor compatimentelor de productie :  

-- sef Departament Mecanic – 1/6 luni;  

--sef/adjunct Departament Apa Exterioare – 1/6 luni;  

--sef/adjunct Statii Pompare – 1/6 luni;  

--sef Uzina de Apa nr.1, sef Uzina de Apa nr.2 – 1/6 luni;  

--sef/adjunct Departament Apa – 1/6 luni;  

--sef Departament Canalizare – 1/6 luni;  

--sef/adjunct Departament Tehnic, Proiectare, Investitii – 1/6 luni.  

Pentru TESA cu functii si fara functii din cadrul compartimentelor functionale de la  suprastructura periodicitate 1/12 luni. 

 

4.4.Instruirea periodica suplimentara  

Instruirea periodica suplimentara se va efectua suplimentar in urmatoarele cazuri :  --cand un lucrator a lipsit peste 30 zile lucratoare; 

--cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitatea  specifica locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii inclusive datorita  evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate;  

--la reluarea activitatii dupa accident de munca;  

--la executarea unor lucrari speciale;  

--la introducerea unui echipament de munca sau modificari a echipamentului existent;  --la modificarea tehnologiilor existente sau a procedurii de lucru;  

--la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.  

In functie de meseria si locul de munca pe care il ocupa fiecare salariat instructajul de securitate si  sanatate in munca va cuprinde urmatoarele :  

1.prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca din evaluarea de riscuri pe fiecare  loc de munca;  

2.masurile de prevenire si protectie ca urmare a evaluarii de riscuri la nivelul fiecarui loc de  munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate;  

3.importanta respectarii normelor de igiena, a purtarii echipamentului individual de protectie din dotare, specific activitatii depuse, precum si a modului de folosire a materialelor igienico-sanitare si a  alimentatiei de protectie ;  

4.disciplina si interzicerea consumului de alcool in timpul programului dar si prezentarea la  serviciu in conditii optime de lucru;  

5.exemplificarea riscurilor de imbolnaviri profesionale specific locului de munca si/sau postului  de lucru precum si a riscurilor de accidentare cu prelucrarea in cadrul instructajului a ultimului accident  de munca care a avut loc in societate;  

6.instruirea salariatilor din instructiunile proprii elaborate pentru fiecare loc de munca si/sau post  de lucru;  

7.masurile ce se impun a fi luate la fiecare loc de munca cu privire la acordarea primului ajutor,  stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor in conditii de siguranta;  

8.prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitatile specific  fiecarui loc de munca;  

9.salariatilor li se vor prelucra in cadrul instructajului de securitate si sanatate in munca articole  din legislatia in vigoare mentionata in prezenta tematica de instruire;  

10.instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind  utilizarea mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si prim ajutor precum si modul de utilizare a  echipamentului individual de protectie;  

11.inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru se face numai dupa verificarea cunostintelor  de catre seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza in fisa de instruire  individuala.  

12.salariatii au obligatia sa-si insuseasca cunostinte din cadrul instructajului de securitate si  sanatate in munca, orice nelamurire sa o aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si sa  respecte normele de securitate si sanatate in munca;  

13.dupa efectuarea instruirii, fisa individuala de instructaj se semneaza de catre salariatul instruit  si de catre persoana care a efectuat instruirea si se pastreaza la conducatorul locului de munca, impreuna  cu fisa de aptitudine pentru fiecare salariat. 

5. MASURI DE PRIM AJUTOR  

5.1. Principiile de baza ale primului aiutor  

In toate cazurile de acordare a primului ajutor, este important sa se:  

- asigure locul accidentului ; 

- ia masurile de prevenire pentru ca starea de fapt sa nu se inrautateasca ;  

- stabileasca contactul cu persoana bolnava sau accidentata ;  

- actioneze corespunzator cand persoana accidentata sau bolnava este lipsita de cunostinta ;  - aline durerea ;  

- stabileasca prioritatile.  

Asigurarea locului accidentului: personalul de prim ajutor trebuie, in primul rand, sa asigure  securitatea persoanei accidentate si a celor din jur, cat si a lui insusi. De fapt, aceasta inseamna scoaterea  persoanei accidentate din zona in care a avut loc accidentul, daca exista pericol de incendiu, explozie, etc.  Prevenirea agravarii situatiei  

Pentru a preveni agravarea traumatismelor sau a bolii, personalul de prim ajutor trebuie sa examineze  accidentatul/accidentatii. El/ea va trebui sa evalueze situatia si sa inteleaga cauzele care au provocat-o.  Tratamentul stabilit a se aplica in urma acestei evaluari nu trebuie sa contribuie la agravarea situatiei.  Urmeaza cateva exemple asupra modului in care personalul de prim ajutor trebuie sa gandeasca si sa  actioneze pentru a preveni agravarea situatiei in timpul tratamentului.  

1. Pentru a preveni sufocarea, asezati persoana care si-a pierdut cunostinta in pozitie laterala, stabila.  2. Hemoragia trebuie sa fie oprita rapid, pentru a preveni pierderea inutila a sangelui. In cazul  sintomelor si a indiciilor de oase fracturate, personalul de prim ajutor va lua masurile necesare  pentru prevenirea agravarii fracturii si a perforarii pielii de catre oasele fracturate.  

3. Cand temperatura aerului este scazuta, trebuie sa se previna scaderea inutila a temperaturii  corpului.  

5.2. Preluarea controlului  

Asigurarea locului accidentului.  

Pentru a preveni implicarea altor persoane in accident, este necesar sa se asigure locul  accidentului. In accidentele rutiere, acest lucru se face prin instalarea semnalelor de avertizare sau prin semnale luminoase de avertizare.  

Nu uitati sa opriti motoarele masinilor implicate in accident. In caz de pericol de foc, explozie sau  avalanse, persoanele accidentate trebuie puse la adapost.  

Imaginea de ansamblu asupra situatiei.  

In timp ce evaluati gravitatea accidentului si numarul persoanelor accidentate, asezati toate  persoanele care si-au pierdut cunostinta, in pozitie laterala, stabila. Evaluati cat mai rapid cu putinta  nevoia de ajutor. Repartizati pe cei care va ajuta pe langa persoanele afectate.  

Raportarea accidentului.  

Telefonati la numarul special stabilit pentru cazurile de urgenta si solicitati ajutor imediat din partea politiei, spitalului si a pompierilor. 

Un raport corect trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: 

- Cine telefoneaza? lndicati adresa si numarul de telefon de la care telefonati ;  

- Ce s-a intamplat ? Coliziune, incendiu, explozie de gaze, etc. Dati informatii despre felul  ajutorului care trebuie sa fie trimis la locul accidentului si numarul de personae  

accidentate. Comunicati daca este nevoie de echipament special;  

- Unde este locul accidentului ? Locul, strada, numarul ;  

- Cereti confirmarea raportului: cereti ca raportul sa va fie repetat pentru confirmare.  Cand aceste sarcini prioritare au fost indeplinite, asigurati-va ca se poate trece la reluarea  traficului rutier, ocolindu-se locul accidentului. Liderul trebuie sa verifice. daca totul functioneaza normal  si daca vreunul dintre ajutoare are nevoie de asistenta sau trebuie sa fie inlocuit.  

 

5.3. PLAGI  

Tipuri de plagi  

Se disting urmatoarele:  

- taieturi simple, cu afectarea exclusiva a pielii ;  

- taieturi complexe, cand leziunea cuprinde dupa caz si osul, arterele, nervii, tendoanele si  organele interne.  

Diferitele tipuri de plagi :  

- sfasierea/frecarea sunt plagi superficiale ale pielii. Daca nu se infecteaza, ele se vindeca  fara a lasa cicatrice ; inciziile adanci provocate de taisuri ascutite. Ele pot sangera din abundenta. Taietura este de obicei curata. Sangerarea are un efect de curatire si astfel  pericolul infectarii este mic, daca obiectul care a provocat rana nu a fost murdar sau  ruginit ;  

- penetrari prin strapungere (cu cuiul, cutitul, geamul) cu o deschizatura mica de intrare si  un canal ingust de-a lungul taieturii. Atingerea organelor interne este frecventa. Adeseori,  impuritatile patrund adanc in tesut, marind riscul infectarii. Toate plagile provocate prin injunghiere (ale pieptului sau abdomenului) trebuie tratate de medic (pericol de perforare).  Sectionarea incheieturilor trebuie sa fie examinata de medic, pentru a evita infectiile ;  plagile provocate prin lovirea puternica cu un obiect contondent. Plagile sunt neregulate,  iar tesutul este rupt si insangerat. Infectiile sunt frecvente. Exista pericolul intreruperii  circulatiei, daca taietura este larga ;  

- ranile provocate prin impuscare pot avea aspecte diferite, in functie de calibrul armei si  de viteza glontului. Osul se sfarama cand este lovit de un glont. Orificiul de intrare al  glontului poate fi mic si adanc, iar cel de iesire poate fi larg si zdrentuit, tesuturile fiind  rupte si insangerate. Schijele provoaca o combinatie de rani zdrobite si rani adanci,  similare celor provocate prin impuscare.  

Complicatii ale plagilor Sangerarea.  

Sangerarea va inceta de la sine in cazul taieturilor minore. In cazul unei pierderi mari de sange,  exista pericolul intreruperii circulatiei. 

Infectia. 

Pielea este o protectie externa impotriva impuritatilor care pot patrunde in corp cand pielea este  rupta. Plaga se inflameaza, se irita, temperatura creste, tesutul se umfla si, dupa un timp, se formeaza o  plaga purulenta. Sistemul de aparare al corpului reuseste, adeseori, sa limiteze raspandirea infectiei. In anumite situatii, se formeaza dungi rosii pe piele, insotite de umflarea ganglionilor limfatici zonali.  Aceasta indica o otravire a vaselor limfatice (in mod gresit denumita septicemie). Dupa ce bacteria intra  in fluxul sanguin, atunci si numai atunci acesta se infecteaza, fapt care se manifesta prin febra foarte  ridicata si stare general a alterata.  

Leziunile interne.  

Datorita pericolului perforatiei, toate ranile de cutit in piept si abdomen trebuie sa fie tratate de un  medic. O taietura a incheieturii poate avea ca rezultat infectarea capsulei articulare. De aceea, este  important ca un medic sa examineze toate taieturile incheieturilor.Taieturi ale nervilor, tendoanelor si  muschilor. Acestea au ca rezultat diminuarea simturilor si a miscarilor, precum si aparitia durerii.  Tetanos.  

Plagile infectate cum ar fi cele zdrobite sau taiate (cu obiecte ascutite) pot conduce la tetanos.  Complicatia poate fi observata abia dupa cateva zile sau o saptamana, de la infectare.  

Primul aiutor in cazul ranilor prin taiere.  

Acoperiti rana si opriti sangerarea ;  

Tineti, ridicata pe cat posibil, zona afectata a corpului ;  

Preveniti intreruperea circulatiei ;  

Transportati ranitulla medic sau la spital.  

Acoperiti rana si opriti sangerarea.  

Taieturile mici, deschise, pot fi tratate cu apa curata, apa cu sapun sau cu o solutie de curatat  ranile. Marginile deschise ale unei taieturi trebuie sa fie puse cap la cap inainte de acoperirea taieturii cu  un bandaj sau comprese. Daca taietura este mare si trebuie sa fie tratata de un medic, persoana care  acorda primul ajutor trebuie sa curete rana si apoi sa aplice un bandaj curat. De obicei, se acopera cu o compresa. Este important ca nimeni sa nu atinga interiorul compresei cu degetele. Sangele, impuritatile,  fragmentele corpilor straini nu se indeparteaza, deoarece aceasta poate provoca o sangerare si mai mare,  crescand pericolul infectarii.  

Tratamentul plagilor deosebite, provocate prin taiere  

Rani deschise ale pieptului. O astfel de rana poate fi urmata de un colaps al plamanilor,  determinat de eliminarea aerului. Se poate auzi un zgomot de absortie, iar persoana accidentata are  dificultati in respiratie.  

Rana se poate acoperi cu un plasture chirurgical sau cu o compresa curata, peste care se aseaza  materiale care sa nu permita iesirea aerului. Dupa aceea, asigurati zona cu un bandaj care sa inconjoare  intreaga cavitate toracica. Daca nu exista si alte simptome care sa necesite o alta pozitie, ridicati torsul  ranitului pentru a-i usura respiratia. Un pacient lipsit de cunostinta trebuie sa fie asezat intr-o pozitie  laterala stabila, cu partea accidentata in jos. Daca este posibil, administrati oxigen.  

Rani deschise ale abdomenului. O plaga deschisa a abdomenului poate fi urmata de o sectionare a  intestinelor, cu continutul acestora varsat in abdomen. Acest lucru va provoca o infectie. Organele  interne cum ar fi ficatul, rinichii si vasele importante de sange pot fi, de asemenea, afectate. In aceste  situatii, ranitul poate suferi intreruperi ale circulatiei.  

In cazul penetrarii prin rana a unor fragmente de intestin, ranitul trebuie asezat intr-o asemenea  pozitie, incat presiunea pe intestine sa fie cat mai mica. Genunchii trebuie sa fie indoiti. 

Daca intestinele ies in afara, acoperiti rana cu o compresa, asezati deasupra bandaje si apoi legati.  Bandajele nu trebuie sa fie prea stranse. Cand exista pericolul unei intreruperi a circulatiei, asezati  picioarele in pozitie ridicata. Nu dati ranitului nimic de baut.  

Leziuni ale ochilor.  

In cele mai multe dintre aceste cazuri, persoana care acorda primul ajutor trebuie sa aplice numai  o compresa si sa bandajeze ambii ochi, astfel incat accidentatul sa nu fie nevoit sa-i mai miste, iar  durerea sa fie redusa cat mai mult posibil. Alte tratamente trebuie sa fie lasate in grija medicului sau a  spitalului.  

Cu toate acestea, anumite leziuni ale ochiului solicita tratament imediat. Daca accidentatul are in ochi praf de detergent de rufe, de vase sau de alte chimicale, trebuie imediat sa i se faca spalaturi cu foarte multa apa. Puteti folosi o sticla prevazuta cu un orificiu de pulverizare, dusul, cana sau orice  altceva. Apa trebuie sa fie calduta, iar suvoiul de apa pulverizat, nu prea puternic. Ploapele sunt trase in sus, pentru a fi siguri ca o suprafata cat mai mare a ochiului este spalata. Persoana care acorda primul  ajutor va continua sa faca spalaturi ale ochilor in timpul transportarii accidentatului la medic sau spital.  Este important sa actionam rapid, pentru a evita eventualele leziuni ireversibile ulterioare ale ochiului  sau orbirea.  

Afectarea timpanului urechii. Presiunea cauzata de o explozie, o lovitura peste urechi si  scufundarea pot avea ca rezultat afectarea timpanului urechii si sangerarea prin ureche. Sangerarea poate  surveni si in cazul fracturii craniene. Urechea se acopera cu un bandaj, dar nu se pune nimic in canalul  urechii.  

Flictenele (Basicile ).  

Pielea indelung expusa stransorii sau frecarii se va inflama. Dupa inflamare, apar basici si rani.  Basicile se infecteaza usor si, prin urmare, trebuie tratate imediat. De indata ce pielea s-a inflamat,  trebuie sa fie protejata cu o fasie larga de plasture. Daca s-a format, totusi, o basica, spalati suprafata  respectiva si intepati partea de jos a basicii.  

5.4. FRACTURILE  

Tipuri de fracturi  

O fractura sau ruptura poate fi cauzata de suprasolicitare, violenta externa sau presiune. Persoana  care acorda primul ajutor trebuie sa fie in stare sa deosebeasca o fractura inchisa de una deschisa. Pielea  peste o fractura inchisa nu este strapunsa, in timp ce pielea din jurul unei fracturi deschise este strapunsa.  Rana poate fi cauzata de o forta extern a sau de fragmentele osului care forteaza iesirea prin piele.  Simptome ale fracturilor  

Toate fracturile produc durere, umflarea suprafetei respective si conduce la reducerea miscarii.  Anumite fracturi pot cauza modificarea culorii pielii, datorita sangerarii de sub piele.  Urmatoarele indicii ne conduce la depistarea fracturilor/rupturilor:  

- pozitie nefireasca ;  

- miscare nenaturala ;  

- brat sau picior scurtat.  

Daca aveti indoieli asupra unei posibile fracturi, tratati traumatismul ca si cum ar fi o fractura. 

Primul aiutor in cazul fracturilor  

- acoperiti rana si opriti sangerarea ;  

- imobilizati, pe cat posibil, partea accidentata ;  

- preveniti intreruperea circulatiei ;  

- transportati cu atentie accidentatul la spital sau medic; 

- daca fractura este deschisa, acoperiti rana si inecrcati sa opriti sangerarea.  

Este necesara cat mai putina miscare.  

Fractura unor oase si rupturi in apropierea incheieturilor se produce din cauza rezistentei  insuficiente. Este vorba, in mod special, de fracturile oaselor lungi, cum ar fi cele ale piciorului sau  coapse, bratului si antebratului. Este necesar sa se mentina fractura cat mai fixa. De asemenea, poate  fi nevoie de ajutor suplimentar, pentru imobilizarea cu atele, daca accidentatul trebuie transportat  altfel decat cu ambulanta.  

Imobilizarea cu atele.  

O atela functioneaza ca un suport. Daca persoana ranita trebuie sa fie transportata pe o distanta  lunga pana la masina atela trebuie sa fie adaptata acestei situatii.  

Criteriile de care trebuie sa se tina cont la imobilizarea cu atele:  

- atela trebuie sa fie sufficient de lunga, pentru a acoperi atat zona de deasupra, cat si cea de  sub fractura ;  

- pentru a evita stransoarea si frecarea, captusiti atela ;  

- evitati intreruperea circulatiei ;  

- atela trebuie sa fie rigida ;  

- atela nu trebuie sa fie prea grea.  

In situatia in care lipseste echipamentul necesar, persoana care acorda primul ajutor trebuie sa  faca apel la fantezie si sa improvizeze.  

Ca material pentru atele se poate folosi:  

- cartonul ;  

- metalul;  

- plasticul ;  

- paturile (infasurate) .  

Prevenirea intreruperii circulatiei.  

In afara de oprirea hemoragiei, este, de asemenea important sa prevenim intreruperea circulatiei.  Transport.  

Asa cum s-a mentionat anterior, persoana care acorda primul ajutor trebuie sa aiba grija ca  accidentatul sa se miste cat mai putin in timpul transportului.  

Tratamentul diverselor tipuri de fracturi. Fractura soldului.  

Daca transportul la medic sau spital este lung si dificil, atela trebuie fixata pe partea laterala  exterioara a piciorului, de la zona axilara pana la talpa piciorului. Partea lateral a interioara a piciorului  trebuie sa fie imobilizata, de la radacina coapsei pana la talpa. Este important sa capitonati bine atela.  Cand transportul este scurt si simplu, sau cand asteptati sosirea ambulantei este sufficient sa sprijiniti  persoana accidentata cu paturi sau perne, astfel in cat piciorul sa fie intr-o pozitie fireasca si stabila  (usor indoit).  

Hemoragia la un sold fracturat poate fi substantiala. Chiar si o fractura inchisa poate provoca o  pierdere de sange, de pana la 1 - 2 litri, determinand astfel pericolul unei intreruperi a circulatiei. 

Fractura membrului inferior. 

Un picior rupt trebuie sa fie imobilizat in atele, de la degete la sold. Laba piciorului trebuie  sa fie sprijinita sufficient. Este important ca atela sa fie capitonata.  

Fractura labei piciorului si a gleznei.  

Fracturile labei piciorului si gleznei trebuie imobilizate de la degete pana la genunchi. Nu este  intotdeauna necesar sa imobilizam o glezna rupta cu o atela rigida. Un bandaj gros poate constitui un suport suficient.  

Fractura bratului.  

O fractura a bratului poate fi tratata prin asezarea antebratului intr-o esarfa si bandajarea stransa  langa corp.  

Fractura antebratului si a incheieturii mainii.  

Daca distanta pana la medic sau spital este mica, asezati bratul intr-o esarfa si imobilizati-l strans  langa corp.  

Daca distanta este mare, asezati o rola de bandaj in palma mainii, astfel incat sa ramana intr-o  pozitie fireasca, iar bratul prindeti-l cu o esarfa.  

Fractura degetelor.  

In cazul fracturarii unuia sau a mai multor degete, asezati bratul intr-o esarfa. Fractura de  clavicula.  

O persoana cu clavicula fracturata are umarul intr-o pozitie atarnand, usor inainte si in jos.  Fractura se trateaza prin asezarea bratului intr-o esarfa si bandajarea lui strans, langa corp.  Fracturile costale.  

Fracturile costale provoaca dureri violente in timpul inspiratiei, tusei, etc. O fractura inchisa nu  necesita un prim ajutor special, cu exceptia situatiilor in care exista dureri. Daca fractura este deschisa,  rana trebuie tratata.  

Fracturile costa1e, atat cele deschise, cat si cele inchise pot provoca leziuni ale cutiei toracice,  plamanilor si ale vaselor de sange. Acestea s-ar putea sa nu fie vizibile, dar accidentatul poate scuipa  sange si spuma de sange, usor colorata.  

Fractura catorva coaste poate fi serioasa si poate avea drept urmare oprirea respiratiei.  Asezati un bandaj in jurul cosului pieptului, pentru mai multa stabilitate si pentru alinarea durerii.  Traumatisme ale gatului.  

Traumatismele gatului pot avea loc ca urmare a accidentelor de masina, caderilor, scufundarilor  etc. Persoana care acorda primul ajutor adesea gaseste victima la volan, cu capul usor inclinat inainte.  Daca accidentatul nu respira, asigurati-va ca sunt deschise, caile de acces al aerului si aduceti  capul intr-o pozitie verticala, fireasca. Daca persoana tot nu respira, prima urgenta este sa i se faca  respiratia artificiala. Persoana accidentata trebuie scoasa cu multa grija din masina. Tot tratamentul  trebuie facut cu cea mai mare grija, pentru a evita complicatiile ulterioare sub forma paraliziilor.  O persoana constienta, care are gatul rupt, in mod automat va simti o contractura reflexa a  muschilor, asa incat capul va fi tinut intr-o anumita pozitie. Sustineti capul cu perne sau haine. Nu incercati niciodata sa indreptati capul unei personae constiente.  

Lovitura "sfichiuire de bici" este un traumatism al gatului, care se produce usor in cazul  coliziunilor din spate. Corpul este impins inainte, iar capul este aruncat inapoi. Gatul poate avea de  suferit. Simptomele sunt marcate prin dureri de gat. Accidentatul trebuie sa fie examinat de un medic. 

In cazul accidentarii gatului, ridicarea se face pe o targa improvizata, confectionata din haine.  2-3 persoane vor ridica picioarele si corpul persoanei accidentate, incercand sa tina corpul cat se  poate de intins.  

O persoana sustine capul. Sustineti capul intre maini si ridicati-l odata cu cei care ridica corpul  persoanei accidentate.  

Fractura de coloana.  

O fractura a coloanei vertebrale este periculoasa, deoarece poate afecta maduva, ceea ce poate  avea ca rezultat paralizia partii inferioare a corpului. Trebuie sa verificati reactiile persoanei  accidentate, la atingere. In timpul transportarii si al miscarii, coloana vertebrala trebuie sa stea cat mai  nemiscata. Asezati un sui mic, facut din haine, sub scobitura spatelui. Daca persoana accidentata  prezinta o arcuire a spatelui, nu incercati sa o indreptati. Asezati accidentatul pe o suprafata rigida.  Traumatisme craniene.  

Traumatismul cranian poate conduce la pierderea cunostintei, de diferite grade. O fractura  deschisa este evidenta cand la cap, in zona fracturii, exista o rana. Hemoragia din ureche, nas si gura pot  fi indicii ale unui traumatism cranian.  

Primul aiutor in cazul unui traumatism cranian.  

- bandajati fractura daca este deschisa ;  

- daca urechea sangereaza, acoperiti-o cu un bandaj curat, dar nu incercati sa opriti  hemoragia ;  

- observati respiratia si, daca este cazul deschideti caile de acces al aerului ;  

- accidentatul trebuie sa fie culcat pe o targa plana in timpul transportului.  

Folosirea corespunzatoare a castii va poate ajuta sa evitati multe dintre traumatismele grave ale  capului, care se produc in timpul accidentelor de motocicleta. Cu toate acestea, casca nu poate  intotdeauna sa va protejeze in timpul accidentelor si, adeseori, se produc multiple traumatisme craniene  care pot conduce la pierderea cunostintei.  

Unele casti au viziere si daca o persoana lipsita de cunostinta respira inauntrul vizierei inchise, va  inspira aer expirat. Exista difetite modalitati de a deschide o viziera, iar cand se reuseste acest lucru fiti  atenti sa nu traumatizati gatul persoanei accidentate prin miscari necorespunzatoare.  

Daca este necesar sa aplicati metoda respiratiei artificiale, indepartati mai intai cas ca.  Tratamentul entorselor. Entorse ale articulatiilor.  

Entorsa este un accident comun, ca urmare a unei supratorsionari. Capsula articulatiilor si  ligamentele pot fi afectate. De obicei, entorsa afecteaza mai des membrele inferioare, in special glezna.  Uneori, entorsa este insotita de o fractura si, in aceste situatii, se acorda primul ajutor fracturii. Persoana  accidentata are dureri si miscari reduse. Articulatia afectata se umfla.  

Primul ajutor in cazuri de entorse ale gleznei:  

- ridicati piciorul in sus ;  

- aplicati un bandaj elastic strans ;  

- scadeti temperatura prin aplicarea pachetelor cu gheata pe bandaj .  

Dupa acordarea primului ajutor, pentm reducerea durerilor, zona afectata se tine in repaus. Este  necesar un examen medical.  

Luxatiile.  

Capul unei articulatii poate iesi din lacasul sau. Aceasta se poate intampla uneori in cazul unei  fracturi si atunci capsula este afectata. Tratati-o ca pe o fractura si nu incercati sa puneti la locul ei  articulatia dislocata. 

5.5. ARSURILE 

Primul aiutor in cazul arsurilor:  

- raciti zona rapid cu apa rece ;  

- acoperiti rana ;  

- preintampinati o intrerupere a circulatiei ;  

- observati si verificati respiratia ;  

- transportati accidentatulla medic sau spital.  

Primul aiutor in caz de arsuri.  

Racirea imediata a zonei arse cu apa rece (dus, cada, lac). Racirea trebuie continuata timp de  jumatate de ora sau pana cand, dupa indepartarea apei de pe arsura, durerile au disparut. Nu este asa de  importanta temperatura apei de racire la inceput ; oricum, apa trebuie mentinuta la o temperatura de 15 -  20 C.  

In afara de diminuarea durerilor, racirea locului previne patrunderea mai adanca a arsurii in tesuturile pielii. Daca este posibil sa se procedeze in felul acesta, tumati apa rece peste zona arsa.  Comprese inmuiate in apa pot fi, de asemenea, asezate pe arsura. Mentineti compresa umeda, tumand  continuu apa peste zona arsa. Racirea imediata a zonei arse este mai importanta decat transportarea la  medic. Imbracamintea arsa de pe pie1e nu trebuie indepartata. Cu toate acestea, imbracamintea care arde  inabusit trebuie sa fie imediat indepartata.  

Acoperiti rana.  

Bandajarea trebuie facuta cu comprese sterile, cearsafuri si prosoape curate. Plagile rezultate din arsura sunt curatate imediat dupa accidentare. Este important sa mentinem zona arsa curata. Daca nu aveti  bandaje corespunzatoare, tratati rana fara aceste bandaje.  

Prevenirea intreruperii circulatiei.  

Daca suprafata pielii este arsa mai mult de 20% (gradul doi), dupa cateva ore intreruperea  circulatiei se poate transform a intr-o problema reala. Copiii si oamenii in varsta sunt cei mai vulnerabili  la o intrerupere de circulatie. Determinarea gradului de intindere a unei arsuri se poate estima astfel :  suprafata unei maini reprezinta cca 1 % din suprafata intregului corp; un brat cca 9%, un picior 18%,  abdomenul si toracele cca 18%, iar posteriorul cca 18%.  

Supravegherea respiratiei.  

Accidentatii cu leziuni provocate de arsuri pot inhala aer cald sau gaze otravitoare. Acestia trebuie  sa fie supravegheati cu mare grija.  

Transportul la medic sau spital.  

Tratamentul final in caz de arsuri de gradul doi si trei trebuie facut de medic.  

Primul ajutor in caz de accidente electrice  

Accidentele datorate curentului electric apar in urma trecerii acestuia prin corpul uman sau  datorita producerii unui arc electric.  

Tesuturile interne ale corpului, umede si sarate, sunt bune conducatoare de electricitate, bariera  principala la trecerea curenlului venind din partea pielii. Pielea uscata este un bun izolator si prezinta o  rezistenta mai mare spre deosebire de pielea umeda. 

Consecintele accidentelor electrice pot fi variate: 

 sindroame cardio-vasculare (tulburari de ritm cardiac, colaps, soc etc). De exemplu este suficienta o  descarcare cu intensitatea de 10 amperi pentru a produce tulburari de ritm cardiac;   sindroame respiratorii (insuficienta respiratorie, stop respirator, pneumotorax);   sindroamc neurologice (convulsii, paralizii, tulburari de comportament);  

 arsuri (la locurile de intrare/iesire ale curentului si la nivelul mucoaselor etc.)  

Uneori aceste sindroame specifice actiunii curentului electric asupra organismului uman pot fi  Insotite si de patologie asociata de obicei traumatica (fracturi. plagi).  

Primul ajutor in caz de electrocutare  

Conduita de urmat in cazul electrocutarii este dependenta de mai multi factori:  

- Varsta si afectiunile asociate ale persoanei clectrocutate; de exemplu. copiii au rezistenta  la nivelul tegumentului foarte mica si arsurile sunt mai grave, persoanele in varsta care au  afectiuni cardiace sunt mult mai expuse in cazul unui accident;  

- Timpul scurs pana cand persoana a primit asistenta medicala: reanimarea trebuie  intreprinsa cat mai rapid posibil (in primele 5 minute);  

- Tensiunea si intensitatea eurentului electric; un curent de intensitate mare produs de  tensiuni inalte poate carboniza tesuturile in locurile unde rezistenta este cea mai mare:  - Gradul de umiditate in mediul inconjurator, acesta fiind un bun conducator de  electricitate.  

Este obligatoriu ca orice manevra de prim ajutor sa fie precedata de intreruperea sursei de curent,  nerespectarea acestei cerinte prezinta un risc vital pentru salvator. Cand acest lucru este imposibil,  victima trebuie indepartata cu ajutorul unui lemn, avand grija sa punem sub propriile picioare un obiect  uscat.  

Dupa aceea se urmeaza una dintre variante:  

- Daca pacientul este inconstient: se pozitioneaza pe o parte, se inveleste cu o patura sau cu folia termoizolanta din trusa de prim-ajutor, se panseaza steril arsurile cutanate si se  imobilizeaza fracturile dupa care se transporta la cea mai apropiata unitate spitalieeasca  pentru evaluare si continuarea terapiei;  

- Daca pacientul este inconstient si prezinta lipsa respiratici spontane si a pulsului la  carotide se incepe resuscitarea cardio-respiratorie: masaj cardiac extern si respiratie gura  la gura (5 cornpresii pe torace altemativ cu 2 respiratii gurala gura), care nu se va  intrerupe pana la sosirea unui echipaj dotat cu echipament corespunzator pentru sustinerea  functiilor vitale (ambulanta de reanimare).  

- Daca pacientul prezinta respiratie spontana, se pozitioneaza pe o parte sau in pozitia  culcata de securitate si se procedeaza ca la punctul 1, adica se supravegheaza tot timpul  activitatea respiratorie si cardiaca.  

Important de retinut :  

In general tensiunile mari produc arsuri iar intensitatile mari produc tulburari cardiac,  neurologice;  

Arsurile prin arc electric se trateaza ca cele termice; 

Gravidele electrocutate se transporta obligatoriu la spital pentru evaluare chiar daca nu prezinta  vreo tulburare oricare ar fi ea (risc de moarte fetala);  

Trasnetul asociaza intotdeauna electrizare, arsura termica, traumatism sifototraumatism ("arsura"  retinei prin intensitate lumilloasa foarte mare);  

Este o greseala ca un pacient electrocutat sa fie lasat la locul accidentului sau lasat sa plece la  domiciliul fara o evaluare completa intr-o unitate spitaliceasca.  

Intreruperea circulatiei sangelui  

Primul aiutor in cazul intreruperii circulatiei sangelui.  

Cand personalul care acorda primul ajutor este sigur ca exista pericolul intreruperii circulatiei:  - Opreste hemoragia ;  

- Aseaza persoana accidentata pe spate, cu picioarele ridicate in sus ;  

- Tine accidentatul acoperit ;  

- Calmeaza durerile ;  

- Nu-i da lichide ;  

- Supravegheaza accidentatul ;  

- Cheama ajutor pentru transportarea rapida a accidentatului la spital sau medic, cu scopul  de a ii se face perfuzie.  

Oprirea hemoragiei :  

In cazul in care diminuarea cireulatiei este cauzata de o hemoragie, accidentatul moare daca  hemoragia nu este oprita. Asezati accidentatul pe spate, cu picioarele ridicate.  

In aceasta pozitie, o cantitate suplimentara de sange se va scurge dinspre picioare spre organele vitale ale  corpului.  

Daca accidentatul este in stare de inconstienta asezati-l intr-o pozitie stabila laterala.  Tineti accidentatul acoperit :  

Acesta trebuie sa fie acoperit, dar nu excesiv.  

Calmati durerile :  

Fracturile si leziunile mari sunt imobilizate cu atele si, respectiv, bandajate, daca este posibil, cu  bandaje de sustinere.  

Reasigurati accidentatul :  

Adeseori, el simte o stare de disconfort si are nevoie de o persoana care sa-l sustina si care sa-l  calmeze.  

Fara lichide :  

Accidentatul cu intrerupere de circulatie nu trebuie sa primeasca lichide. Acestea nu vor crea  decat stari de ameteala, greata si voma, cu posibila sufocare. Voma va avea ca rezultat o pierdere si mai  mare de lichide.  

Transport rapid la medic sau spital:  

Persoana accidentata are nevoie urgenta de lichide in vasele de sange, ceea ce necesita un transport rapid la medic sau spital. 

Primul aiutor in caz de hemoragii:  

 Exercitati presiune asupra punctului hemoragic ;  

 Ridicati zona cu hemoragie ;  

 Aplicati un bandaj compresiv ;  

 Asezati accidentatul culcat pe spate, cu picioarele ridicate ;  

 Cal mati durerea ;  

 Linistiti accidentatul ;  

 Transportati-l la spital sau medic;  

• Nu-i dati lichide daca exista pericolul unei hemoragii interne.  

Tratament pentru hemoragia interna.  

Daca suspectati ca accidentatul are hemoragie intern a, transportati-l imediat la spital sau la  medic. In timpul transportului, accidentatul va trebui sa stea cu1cat pe spate, cu picioarele ridicate. Un accidentat in stare de inconstienta va trebui sa fie asezat intr-o pozitie laterala stabila. Nu dati lichide  accidentatului.  

Tratament in cazul hemoragiei externe.  

 Exercitati presiune asupra punctului hemoragic ;  

 Folositi o compresa sau, in cazuri urgente, orice materiale textile curate disponibile.  Ridicati zona hemoragica si, in acelasi timp, presati rana bandajata ;  

 Asezati persoana accidentata in asa fel, incat rana sangeranda sa fie mai sus decat planul  corpului.  

Sangerarea va fi astfel diminuata, iar in cazul sangerarilor capilare, acestea vor inceta ;   In cazul unei amputari, bratul sau piciorul se va bandaja complet ;  

 Aplicati un bandaj compresiv. Aplicati o compresa peste rana si strangeti apoi cu clame.  Asezati un obiect (piatra, o bucata de lemn) deasupra compresei si bandajati rana.  Bandajul trebuie aplicat strans, asa incat hemoragia sa se opreasca. Daca rana continua sa  sangereze dupa aplicarea bandajului, mariti compresia printr-o curea, esarfa etc. ;  

 Daca este amputat un brat sau un picior, bontu] trebuie sa fie complet bandajat. Daca este  posibil, bratul, sau piciorul trebuie, de asemenea, transportate la spital. Partea amputata  trebuie tin uta la rece, de exemplu intr-o punga de plastic, care, la randul ei, se aseaza  intr-o alta punga de plastic cu gheta si putina apa.  

Important in cazul hemoragiei masive :  

 Datorita pericolului de intrerupere a circulatiei, asezati persoana accidentata culcata pe  spate, cu picioarele ridicate. O persoana lipsita de cunostinta trebuie intotdeauna asezata  intr-o pozitie laterala stabila ;  

 Calmati durerile si imobilizati fracturile ;  

 Nu dati niciodata lichide unei persoane accidentate si care prezinta o posibila intrerupere  a circulatiei sangelui;  

• Protejati persoana accidentata impotriva frigului .  

Cand accidentatul prezinta hemoragie masiva asigurati imediat transportul acestuia la medic sau  spital. Persoana accidentata are nevoie de perfuzie.  

Tratamentul hemoragiei nazale.  

Hemoragia nazala se poate opri daca accidentatul sta in pozitie verticala, se apleaca putin inainte  si-si strange amandoua narile, circa 5 - 10 minute 

5.6. Transportul accidentatilor  

A.Scoaterea accidentatului de la locul dezastrului. 

Scoaterea imediata a victimei unui accident de la locul dramei este indispensabila pentru stabilirea gravitatii leziunilor, pentru instituirea rapida a masurilor de prim ajutor, ca si pentru  indepartarea riscului unei noi accidentari (incendiul masinii daca a fost un accident auto, prabusirea unui  zid dupa un cutremur etc.) Daca la locul accidentului pot patrunde trei sau mai multi salvatori, apucarea,  ridicarea si transportul victimei se va face dupa unul din modelele de interventie pe care le vom descrie  mai tarziu. Interventia devine mult mai dificila cand accidentatul se afia intr-un spatiu inchis si stramt in care nu pot patrunde decat unul sau doi salvatori. Vom exempli fica trei dintre situatiile de acest gen :   1. Scoaterea unui ranit in stare de inconstienta dintr-un vehicul tamponat.  

Dupa deschiderea sau taierea portierei se introduce un brat al salvatorului pe sub bratul dinspre portiera  al accidentatului, strecurand mana pana sub barbia acestuia. Barbia se apuca cu putere iar caput ranitului  se impinge putin pe spate. Cel de al doilea brat al salvatorului inconjoara pe la spate talia ranitului iar  mana se strecoara pe sub celalalt brat al accidentatului pentru a apuca cu putere pumnul membrului  superior al acestuia. In acest mod accidentatul este apucat ferm si poate fi tras spre portiera deschisa,  unde poate intra in actiune un al doilea salvator.  

2. Scoaterea unui accidentat in stare de inconstienta de sub o masina sau de sub materiale care s-au prabusit, acoperindu-l.  

Daca victima este asezata pe spate, cu picioarele catre salvator, ea va fi pur si simplu trasa de picioare.  Daca victima este asezata cu capul spre salvator, acesta va trece antebratul drept pe sub axila dreapta a  accidentatului, pentru a-i apuca cu putere pumnul stang. In aceasta pozitie, capul ranitului se sprijina pe  umarul salvatorului, se retrage cu spatele - tarand astfel si accidentatul. In acelasi mod se poate interveni  si in scoaterea unui accidentat printr-un, sau dintr-un tunel ingust si cu tavanul foarte jos.  3. Daca dintr-o situatie similara (tunel ingust, cu tavanul foarte jos) salvatorul trebuie sa inainteze, se va  proceda in felul urmator : daca accidentatul este prabusit cu fata in jos, el va ti rastumat cu fata in sus.  Ambele maini ale ranitului vor fi legate intre ele cu o esarfa si astfel vor fi petrecute, ca un colier, peste  ceafa salvatorului. Acesta, asezat calare peste accidentat, sprijinit in maini si in genunchi, va putea  inainta tarand dupa el ranitul.  

B. Transportul accidentatului.  

De catre o singura persoana :  

I. Cand accidentatul este in stare de inconstienta, accidentatul va trebui purtat pe umar - ca pe un sac. Exista doua prize posibile :  

a) ranitul este sustinut numai pe umarul drept al salvatorului. Cu mana dreapta, salvatorul isi petrece  antebratul prin fata si apuca genunchii ranitului care atama pe spatele lui. Cu mana stanga  salvatorul isi asigura priza, sustinand cotul stang al ranitului.  

b) Ranitul este rasturnat peste ceafa si umerii salvatorului care echilibreaza greutatea acestuia  tinandu-l, cu ambele maini, de pumnul si respectiv bratul stang sau drept al accidentatului.  Bineinteles pentru acest tip de transport, salvatorul trebuie sa fie puternic, cu forta fizica necesara  pentru a-l ridica intai pe umar, pentru a-l sustine si transporta. 

Cand accidentatul este in stare de constienta, lucrurile sunt mai simple. Daca accidentatul are o  greutate corporal a mai mica (este un copil sau o femeie mai usoara) - poate fi tinut in brate cu o mana  petrecuta in jurul spatelui si cu cea de-a doua sub genunchi. Poate fi si mai usor, cand accidentatul poate  fi tinut pe spate - termenul popular fiind « in carca ». In aceste pozitii accidentatul isi ajuta salvatorul prin faptul ca se sustine si el cu ambele membre superioare de gatul acestuia.  

c) Trecerea de catre un singur salvator peste un parapet, se poate face cu ajutorul unui artificiu. In timpul in care este culcat la pam ant, picioarele ii sunt ridicate pe un suport improvizal. Fiind apucat  de talie este transportat de catre doua persoane.  

Atunci cand accidentatul este in stare de inconstienta :  

- o pozitie de transportat este : apucat de mijloc - pe sub axile de catre salvatorul care merge in  spate, si apucat de genunchi de catre salvatorul care merge in fata.  

- o varianta a acestui fel de transport este posibila cand sunt trei salvatori. In aceasta situatie ei pot  transporta doua victime concomitent. Doi dintre salvatori apuca fiecare accidentat de talie, in timp ce al  treilea salvator tine in fiecare mana de o parte si de alta a taliei ambele picioare ale celor doi accidentati.  

- mult mai usor, doi salvatori pot transporta accidentatul asezat pe un scaun cu speteaza.  Salvatorul din spate sustine speteaza scaunului, in timp ce salvatorul din fata sustine picioarele din fata  ale aceluiasi scaun.  

Accidentatul in stare de constienta :  

a) Poate fi transportat, salvatorii facand un scaun cu toate cele patru maini sau cu trei maini. In prima pozitie accidentatul trebuie sa fie suficient de prezent ca sa se sustina cu ambele brate petrecute pe  dupa gatul celor doi salvatori.  

b) In pozitia a doua, formand scaunul pe care se aseaza bolnavul prin impreunarea a numai trei  maini, ramane libera a patra mana a unuia dintre salvatori - mana cu care se sprijina spatele  accidentatului.  

c)Doi salvatori pot transporta accidentatul pe o chinga petrecuta pe dupa gatullor si care foloseste  mijlocul ei ca scaun de transport. Accidentatul asezat pe chinga isi mentine echilibrul sustinandu-se cu cele doua brate pe dupa gatul salvatorilor.  

Transportul cu targa.  

Targa poate sa fie obiectul de transport specializat si omologat de catre Ministerul Sanatatii, sau  in lipsa acestuia, poate fi improvizata. Cand avem nevoie de 0 targa cu blat tare, poate fi folosita orice  platforma rigida (placa de lemn, usa). Cand ea poate sa fie moale, targa poate fi improvizata prin imbracarea a doua stinghii lungi si rezistente, cu doua haine, un palton sau 0 patura groasa ale caror  margini laterale sunt impreunate si fixate cu ace de siguranta.  

De obicei, mai ales in anotimpurile racoroase, peste targa trebuie sa se aseze oblic un pled care sa  poata, prin pliere, sa imbrace accidentatul.  

Ridicarea de la sol si transportul cu targa.  

a) de catre doi salvatori  

Ridicarea se face pastrand corpul victimei cat se poate de drept. Primul salvator sustine capul si  toracele accidentatului. 

Al doilea salvator sustine fesa si coapsele. Asezat pe targa si invelit cu un pled - accidentatul  trebuie legat de aceasta cu trei chingi care se trec pe sub targa si peste gleznele, coapsele si bazinul  accidentatului. Manerele de la extremitatile targii sunt prinse solid de extremitatile cate unei chingi a  caror parte de mijloc este petrecuta pe dupa gatul salvatorilor. Amandoi salvatorii culca cate un genunchi  la pamant si se ridica in picioare absolut sincron, la comanda : « atentie - ridicat ». Pentru ca in timpul  inaintarii mersului sa fie cat mai lin, pasii celor doi salvatori trebuie sa fie asincroni. Pomirea o face  salvatorul din fata cu piciorul stang, iar salvatorul din spate cu piciorul drepl. Acest asincronism se  mentine pe tot parcursul transportului.  

b) de catre trei salvatori  

Pentru ca trecerea bolnavului de pe sol pe targa sa se faca cat mai lin, salvatorul dinspre capul  accidentatului va privi catre picioarele lui, in timp ce urmatorii doi salvatori se vor aseza invers, cu fata  catre capul accidentatului. Cei trei salvatori se vor aseza cu picioarele de o parte si de alta a targii si vor  apuca accidentatul de bazin. In cazul in care accidentatul are o greutate mare iar salvatorii nu au forta  suficienta, ridicarea se poate face: salvatorul din mijloc apuca de bluza si cordonul pantalonilor  accidentatului, salvatorul din spate apuca cu putere pantalonii victimei la nivelul genunchiului si al  gambei, iar cel de-al treilea ii va sustine capul si umerii. La comanda : « atentie - ridicat - asezat » se  actioneaza sincron.  

Cand spatiul este mai mic - toti trei salvatorii se pot aseza pe aceeasi parte a bolnavului  procedand in acelasi fel ca la tehnica descrisa inainte. In acest procedeu, denumit « in lingura », la  comanda, accidentatul este ridicat pe genunchii salvatorilor - dupa care ei se ridica in picioare si fac  cativa pasi pana la targa.  

c) de catre patru salvatori  

O varianta de tehnica este aceea de a aseza bolnavul in lungul targii. Pentru ridicarea  accidentatului de la sol sunt folositi trei dintre salvatori. Primul, cu fata catre picioarele victimei, sustine  ceafa si umerii, al doilea si al treilea sunt asezati invers cu fata catre primul salvator si sustin, unul  bazinul iar celalalt coapsele si gamba accidentatului.  

Cei trei salvatori stau cu picioarele asezate de o parte si de cealalta a accidentatului. La comanda  cunoscuta victima este ridicata de la sol, moment in care al patrulea salvator impinge targa sub accidental.  

Intr-o alta varianta, salvatorii se aseaza de o parte si de cealalta parte a accidentatului. Mainile  celor patru sunt asezate altemant - pe toata lungimea corpului victimei. Salvatorii stau cu un genunche pe  pamanl. Ei ridica simultan, la comanda, accidentatul si-l aseaza pe targa.  

Transportul cu targa peste obstacole.  

Cand se urea o scara, salvatorul din fata tine targa cu bratele intinse jos, in timp ce salvatorul din spate, ridica capetele targii pe umeri. Scopul este de a mentine targa si accidentatul cat mai orizontal. La  coborarea scarilor se procedeaza invers.  

Cand se trece targa peste un parapet, capetele targii se aseaza pe parapet, unul sau doi salvatori  sar peste el si trag targa - pana ce aceasta ajunge sa se sprijine pe parapet cu bratele din spate. In acest  moment sar parapetul si salvatorul sau salvatorii din spate - dupa care preiau integral targa si merg mai  departe. Si in cazul transportarii pe targa de catre patru salvatori - cei care tin barele din fata si din spate -  acestia vor pasi in contratimpi. Ceilalti doi vor sustine targa la mijlocul ei - asezati de o parte si de alta a  acesteia. 

Pozitia bolanvului pe targa. 

Pozitia bolnavului pe targa in functie de tipul de accident suferit si de gravitatea starii generale.  a) Bolnavul in stare de inconstienta se transporta in decubit lateral (asezat pe o parte) cu capul  intr-o parte, cu gura in jos. In aceasta pozitie accidentatul nu se poate sufoca cu propriullichid de voma  sau cu sangele care-i poate curge pe gura.  

b) Accidentatul cu fractura de coloana vertebral a toracala sau lombara.  

Daca blatul targii este tare, accidentatul este asezat pe spate, cu un suI facut dintr-o alta patura  asezata sub zona dureroasa a spatelui, transversal fata de targa.  

Daca blatul targii este moale este preferabil ca bolnavul sa fie asezat pe burta. In acesta pozitie -  corpii vertebrali sunt indepartati intre ei, fapt care impiedica agravarea tasarii lor si ca urmare  compresiunea asupra maduvei spinarii. In fracturile coloanei cervicale (gat) - este bine ca umerii  pacientului sa fie imobilizati cu o chinga trecuta peste acesta si pe sub targa, in timp ce capul trebuie sa  fie si el imobilizat : fie legat si el de targa cu o chinga, fie fixat intre doua obiecte grele (carti, etc.). Astazi se folosesc pe ambulante niste gulere tari speciale - care au menirea sa imobilizeze provizoriu  gatul, in asa fel incat capul sa nu se poata misca fata de umeri.  

c) Accidentatul cu leziuni abdominale.  

Pentru ca durerile abdominale sa scada, musculatura abdominala trebuie relaxata, iar acest lucru  se obtine ridicand putin toracele pe o perna si indoind (flectand) genunchii peste un suI facut din a doua  patura.  

d) Accidentatii cu traumatisme toracice  

trebuie transportati cu toracele ridicat (pentru ca plamanul sa se expansioneze mai usor in timpul  respiratiei) si asezat pe partea lezata (fractura costala este astfel imobilizata de greutatea corpului in contact cu blatul targii).  

e) Accidentatii cu pierdere mare de sange si tensiune arterial a mica - trebuie asezati cu membrele  inferioare ridicate cu aproximativ 30 de grade fata de planul targii.  

C. Ridicarea accidentatului in vehicolul de transport.  

Si in acest moment trebuie sa facem tot posibilul pentru a mentine pozitia orizontala a targii si a  accidentatului. Se va proceda exact cum a fost descris la trecerea targii peste obstacole.  In ceea ce priveste mijlocul de transport, trebuie mentionat ca numai autosanitarele pot sa asigure  securitatea accidentatului pana la spital.  

Numai in cazul in care sosirea unei autosanitare este imposibila sau nu poate fi realizata decat cu o intarziere mare, se poate apela pentru transport la alte tipuri de autovehicule : turisme, camioane.  Caruta trebuie evitata pe cat posibil pentru ca prin lipsa amortizoarelor, poate agrava situatia  accidentatului pana la riscul decesului.