Legislatia privind igiena si securitatea muncii in unitatile de alimentatie

IGIENA SI PROTECTIA MUNCII 

Legislatia privind igiena si securitatea muncii in unitatile de alimentatie 

 Protectia muncii este considerata o problema de stat ce vizeaza imbunatatirea continua a  conditilor de munca si inlaturarea cauzelor care pun in pericol viata si sanatatea oamenilor  muncii in procesul de productie. Pentru asigurarea calitatii alimentelor si preparatelor culinare au  fost elaborate o serie de norme, standarde, coduri de buna practica, coduri de igiena interna si  internationala. 

In acest sens au fost elaborate o serie de acte legislative: 

Legea 150/2004 privind siguranta alimentara 

OMS 611/1995 – norme de igiena rivind alimentele si protectia sanitara a acestora 

HG 168/1997 – privind regimul produselor si servicilor care pot pune in pericol sanatatea si  securitatea consumatorilor 

OMS 863/1995 – norme de igiena privind producerea, prelucrarea, depozitarea, pastrarea,  transportul alimentelor 

Codul muncii- legea 53 din 24 ian 2003 

Legea 319/2006 – legea securitatii si sanatatii in munca 

Legea 307/2006 – privind apararea impotriva incendiilor 

Legislatia privind igiena in unitatile de alimentatie se refera la: 

Caracteristicile constructive si dotarea diferitelor spatii 

Operatiile de depozitare, pastrare, transport 

Procesul tehnologic 

Personalul 

Curatenia si intretinerea igienica a unitatii 

In vederea prevenirii cu succes a accidentelor si a bolilor profesionale, angajatorul trebuie sa  inttreprinda o serie de actiuni: 

Evaluarea riscurilor ce afecteaza securitatea si sanatatea la locul de munca si implementarea unui  plan de masuri de eliminare sau reducere la minim a acestora

Informarea si educarea personalului in scopul dobandiii cunostintelor generale cu privire la  protectia consumatorului 

Instruirea personalului care trebuie sa includa: 

Instructajul introductiv general, care cuprinde : 

prezentarea riscurilor de accidentare si de imbolnavire profesionala specifice unitatii prezentarea legislatiei in vigoare de protectia muncii 

consecintele posibile ale necunoasterii si ale nerespectarii legislatiei de protectie a muncii Instructajul la locul de munca care cuprinde: 

prezentarea riscurilor si a masurilor de prevenire specifice locului de munca efectuarea, in mod obligatoriu de demonstratii practice 

consemnarea in fisa de instruire individuala 

Instructajul periodic : 

- se realizeaza la nivelul intregului personal, pe baza unei tematici ce cuprinde in mod  obligatoriu demonstratii practice 

- are drept scop aprofundarea normelor de protectia muncii 

Pentru efectuarea instructajului de protectie a muncii, SC Rodis SRL a incheiat un contract de  colaborare cu o firma specializata pe SSM, care a desemnat un inspector de specialitate pentru a  venii periodic in unitate, sa monitorizeze modul de aplicare a normelor de igiena si securitate a  muncii si pentru a completa si semna Fisele individuale de instructaj. El verifica folosirea  echipamentelor de lucru si protectie de catre lucratori si existenta trusei de prim ajutor. 

Unul dintre elementele importante care asigura o igiena individuala a muncii il reprezinta  echipamentul de protectie, care are rolul de a proteja angajatul impotriva unor accidente sau  imbolnaviri profesionale. 

Echipamentele individuale de protectie (EIP) trebuie sa fie etichetate cu marcajul CE de catre  producator( HG 115/2004). Daca se anticipeaza accidentari sau vatamari ale sanatatii lucratorilor, angajatorul trebuie sa furnizeze EIP pentru: 

• protectia capului 

• protectia picioarelor 

• protectia ochilor si a fetei 

• masti respiratorii 

• protectia corpului 

In cazul utilizarii agentilor de curatenie periculosi, personalul trebuie sa poarte echipament  individual de protectie care include:

masti si ochelari de protectie 

masti de protectie respiratorie 

manusi de protectie 

sort din cauciuc 

cizme de protectie 

Nerespectarea normelor si instructiunilor de igiena individuala a muncii, refuzul de a purta  echipament de protectie pot avea consecinte grave pentru toate partile implicate: salariat, firma,  clienti. 

 Activitati de evitare a riscurilor privind igiena si securitatea muncii 

 Factorii de risc de accidentari si de imbolnaviri profesionale sunt insusiri ,stari, procese,  fenomene, comportamente proprii elementelor sistemului de munca ce pot provoca in anumite  conditii, accidente de munca sau boli profesionale.  

 Factorii de risc pot fi grupati in 4 categorii: 

• proprii executantului 

• proprii mediului de munca 

• proprii sarcinii de munca 

• proprii mijloacelor de munca 

Problema prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale se reduce la depistarea şi eliminarea sau  anihilarea acţiunii acestora.

Factorii de risc proprii executantului: 

 deficienţe ale capacităţii de muncă; 

 acţiuni greşite, omisiuni (ex. neutilizarea mijloacelor de protecţie). 

Factorii de risc proprii sarcinii de lucru pot rezulta din: 

 conţinutul necorespunzător al sarcinii de muncă în raport cu cerinţele de securitate: operaţii,  reguli, procedee de lucru greşite, cunoaşterea insuficientă a metodelor de lucru; 

 sarcină sub/supradimensionată în raport cu capacitatea executantului. Factorii de risc proprii mediului de muncă: 

 prezenţa unor gaze toxice în atmosfera mediului de lucru; 

 zgomot excesiv, temperatură foarte ridicată;  

 prezenţa unor spori sau viruşi în atmosfera mediului de lucru; 

 factori de risc de suprasolicitare psiho- fiziologică a executantului. 

Factorii de risc proprii mijloacelor de producţie care pot fi: 

 factori de risc mecanic, termic, electric; 

 factori de risc chimic (acizi, substanţe toxice, substanţe inflamabile, substanţe explozive);  factori de risc biologic (microorganisme, plante periculoase, etc.).

Rezolvarea situaţiilor provocate de accidente: 

 oprirea echipamentului de muncă şi/sau activităţii; 

 evacuarea personalului din zona periculoasă; 

 anunţarea serviciilor specializate; 

 anunţarea conducătorilor ierarhici; 

 eliminarea cauzelor care au dus la apariţia pericolului. 

Prevenirea incendiilor şi exploziilor 

Conform normelor interne si internaţionale, incendiile sunt clasificate in clasele A, B, C, D  şi instalaţii electrice. 

Clasa A: materiale combustibile solide (lemn, hârtie, haine,gunoi, plastic, etc.)  Clasa B: lichide inflamabile (benzină, petrol, gaz, vopsele, etc.)  

Clasa C: gaze inflamabile (gaz metan, propan, butan, hidrogen, etc.)  

Clasa D: metale inflamabile (potasiu, sodiu, aluminiu, magneziu, etc.)  

Clasa E: incendii ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune.  

 STIATI CA... ? 

In medie 88% dintre accidente au cauze dependente de executant 

47% se produc din cauze legate de mijlocul de munca 

39% au avut cauze dependente de sarcina de munca 

12% au avut loc din cauza mediului de munca 

Principalele riscuri observate in sectorul hoteluri, restaurante si catering sunt: Munca fizica dificila caracterizata prin : 

• Pozitii statice si in picioare prelungite 

• Transportul si ridicarea unor obiecte grele voluminoase 

• Miscari repetitive

• Nivel ridicat de zgomot 

• Medii de munca cu temperaturi inalte sau scazute 

• Posibilitatea producerii unor accidentari precum: 

• Taieturi si arsuri 

• Impiedicari, alunecari si caderi 

• Intoxicatii cu substante periculoase 

• Solicitari psiho-sociale determinate de: 

• Program de lucru prelungit neregulat si atipic 

• Volum de munca ridicat si sub presiune 

• Lipsa sprijinului din partea colegilor si al sefilor care poate genera stres 

• Contactul continuu cu clientii care constituie o alta sursa de stres  

  

 Accidentele profesionale  

Accidentul de munca este vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta  profesionala, care au loc in timpul procesului de munca pe durata indeplinirii indatoririi de  serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca, invaliditate ori deces. 

Principalele categorii de accidente de munca din sectorul hoteluri, restaurante si catering:

 Bolile profesionale 

Boala profesionala este afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau a unei  profesii cauzata de factori nocivi de la locul de munca sau de supra solicitarea diferitelor organe  sau sisteme ale organismului in procesul de munca. 

Cauze care genereaza factorii nocivi la locul de munca:  

Organizarea defectuoasa a muncii prin efort exagerat, pozitie fortata a corpului timp indelungat,  regim nerationat de munca 

Nerespectarea regulilor de igiena privind procesul muncii: factori fizici, chimici, biologici 

Nerespectarea regulilor de igiena in salile de productie: insuficienta volumului de aer, deficiente  ale sistemului de iluminat, incalzire, amenajarea defectuoasa a locului de munca 

Bolile profesionale apar ca rezultat al persistentei, timp indelungat al unor noxe profesionale la  care se adauga insuficienta masurilor de protectie sau nerespectarea lor. 

In functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica in  urmatoarele grupe:  

Intoxicatii provocate de inhalare, ingeratii sau contact al epidermei cu substante toxice Dermatoze  

Alergii profesionale 

Boli prin expunere la temperaturi inalte sau scazute 

Boli prin expunere la zgomot 

Cancerul profesional 

Boli infectioase si parazitare 

Boli prin supra solicitare 

Cele mai intalnite imbolnaviri profesionale in sectorul de alimentatie sunt intoxicatile si alergiile

Microclimatul de munca constituie o posibila sursa de imbolnaviri profesionale. El reprezinta  ansamblul factorilor de mediu ( fizici, chimici, biologici, psihologici), care actioneaza pe un  teritoriu delimitat.  

Microclimatul este caracterizat prin temperatura aerului, umiditatea relativa, curentii de aer si  radiatia calorica. 

Zona de confort intr-o bucatarie profesionala este caracterizata prin: 

Temperatura maxima vara 28 grade C 

Temperatura ambientala iarna 20 grade C 

Umiditatea relativa medie < de 70 % 

Numarul de schimburi de aer pe ora va fi cuprins intre 30-50 schimburi/ora 

Nivelul acustic nu trebuie sa depaseasca 60 decibeli 

Realizarea unui iluminat igienic: 

Asigurarea pe cat posibil a luminii naturale directe , precum si a unui iluminat artificial , suficient si uniform 

Eliminarea riscului de orbire prin directa sau reflectata  

 Existenţa trusei de prim ajutor şi a materialelor igienico sanitare  

O trusă medicală trebuie să aibă în dotare următoarele: vată hemostatică, leucoplast, garou,  bandaj, unguent contra arsurilor, substanţe dezinfectante, etc 

Măsurile organizatorice de prevenire a incendiilor: 

respectarea normelor şi prescripţiilor de prevenire a incendiilor, interzicerea folosirii flăcării  deschise şi a fumatului în mediile periculoase; 

stabilirea unor sarcini precise privind prevenirea şi combaterea incendiilor şi asigurarea  prelucrării şi a afişării lor; 

prevederea unor aparate de deconectare automată în caz de avarie; 

asigurarea unei bune evacuări a oamenilor şi a bunurilor din clădire în caz de incendiu; instalarea de scări de incendiu, guri de apă, cu utilajul necesar (furtun cu lance, pompe etc.) marcarea zonelor periculoase, a mediilor explozive, a căilor de evacuare din clădiri; Principalele mijloace de intervenţie în caz de incendiu sunt stingătoarele 

 Identificarea surselor de poluarea de la locul de munca si din  vecinatatea acestuia 

 Poluarea reprezinta, în principiu, orice alterare a mediului cauzata direct sau indirect  prin activitatea sau omisiunea omului, alterare care ar face acest mediu mai putin propriu sa  îndeplineasca unul din rolurile pe care i le-a dat starea sa naturala. 

Notiunea clasica de poluare retinuta de Recomandarea Consiliului Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare (OCDE) din 14 noiembrie 1974 se definesteastfel: introducerea de catre om, direct  ori indirect, de substante ori de energie în mediu, care antreneaza consecinte prejudiciabile de  natura sa puna în pericol sanatatea umana, sa prejudicize resursele biologice si sistemele  ecologice, sa aduca atingere agrementelor ori sa jeneze alte utilizari legitime ale mediului. 

- Impactul pe care îl prezinta activitatile poluante(centralele termice de încalzire, gropile de  gunoi menajer neamenajate corespunzator, sursele radioactive etc)se refera la atmosfera, sol, apa, asezari umane (infrastructura si factorul uman), stratul de ozon, ecosisteme si accepta aspecte din cele mai diversificate, în functie de tipul poluantului la care se refera. 

 In toata lumea hotelurile si restaurantele consuma cantitati importante de resurse  pentru a satisface cererea consumatorilor de servicii si pentru mentinerea standardelor de operare. 

 Resursele consumate in industria ospitalitatii sunt: 

Materiale de constructii utilizate pentru realizarea sau renovarea obiectivelor 

Resurse energetice folosite pentru incalzire, prepararea apei calde, functionarea instalatilor  utilajelor 

Apa care este o resursa scumpa  

Echipamente si instalatii inglobate in constructile propriu zise 

Materiale si dotari necesare operarii curente : mobilier, vesela, detergenti, materiale de  constructie 

Alimente 

Hotelurile si restaurantele reprezinta prin resursele consumate si evacuarile naturale sau  accidentale, o amenintare pentru mediul ecologic. Restauratorii trebuie sa includa in dotarea  unitatilor lor echipamente si tehnologii performante care sa elimine riscul si sa protejeze mediul  ambiant aducand profit prin economiile realizate prin economisirea resurselor. 

Majoritatea deseurilor din industria ospitalitatii sunt deseuri solide provenite din materiale de  constructii utilizate pentru modernizari si reparatii, din despachetari utilizate in bucatarii, baruri,  spalatorii. 

SC Rodis SRL sorteaza deseurile astfel: 

Deseuri reciclabile : cartoane, hartie, sticle, care sunt depozitate in containere speciale pentru a fi  livrate companiilor care colecteaza deseuri

Deseuri organice – cele rezultate din procesele tehnologice din bucatarii, utilizate ca hrana pentru animale 

Deseuri nereciclabile – adevaratul gunoi colectat in pungi de plastic si pus in containere speciale,  inchise cu capace care este ridicat de servicile de salubritate avand contract cu SC ROSAL SA  

Echipamente de protecţie –  

PROTECŢIE MÂINI 

  

 

Mănuşi chirurgicale Mănuşi anticalorice 

  

 

  

Mănuşi electroizolante Mănuşi de protecţie din  bumbac 

Echipamente de protecţie – ÎNCĂLŢĂMINTE 

Mănuşi antichimice

 

Încălţăminte albă Pantof alb 

 

Bocanc din piele cu talpă  antiderapantă 

Echipamente de lucru 

Cizme industrie 

alimentară

 

  

Costum salopetă standard Costum salopetă cu pieptar Costum salopetă termorezistentă 

 

  

Impermeabile Halat de protecţie alb 

TRUSĂ DE PRIM AJUTOR BRANCARDĂ DE PRIM AJUTOR

Materiale igienico - sanitare: 

 

Folosirea stingătorului 

1. scoateţi piedica de siguranţă;  

2. îndreptaţi furtunul la baza focului;  

3.apăsati mânerul pentru a permite eliberarea agentului de stingere;  

4. mişcati furtunul astfel încât să stingeţi incendiul.

ACCESORII PSI 

 Cutie hidrant Iluminatul de siguranţă  

  

 

 Centrale antiincendiu Detectoare optice de fum PREGĂTIREA SALONULUI PENTRU SERVIREA CONSUMATORILOR 

În vederea asigurării condiţiilor necesare servirii clienţilor, o mare parte din volumul de muncă al personalului dintr-o unitate publică de alimentaţie se realizează înainte de începerea programului de funcţionare a acesteia. Astfel, in acest interval de timp, care este mai mare sau mai mic, în funcţie de tipul unităţii, structura personalului, volumul şi natura operaţiilor ce urmează să se efectueze. amenajarea şi dotarea unităţii etc., personalul de serviciu din salon execută operaţiile privind: pregătirea obiectelor de servire necesare transportării, prezentării, servirii şi consumării preparatelor şi băuturilor, aranjarea salonului pentru servirea clienţilor precum şi pregătirea sa pentru începerea activităţii de primire şi realizare a comenzilor date de clienţi. 

De felul în care sunt executate aceste operaţii în cele mai mici amânunte depinde desfăşurarea muncii zilei respective pentru servirea cu minim de efort, dar cu maximum de realizări cantitative (volumul încasărilor) şi calitative (buna servire a clienţilor). Pregătirea salonului înainte de sosirea clienţilor se face în două etape: 

— după terminarea programului de funcţionare a unităţii de către fiecare chelner împreună cu ajutorul său: 

— înainte de începerea programului de funcţionare a unităţii de către echipa de serviciu prevăzută în graficul de lucru sau cea stabilită de patron, şeful unităţii sau şeful de sală. 

1) După terminarea activităţii de servire. Pregătirea se face numai după ce ultimul client a părăsit salonul. Fiecare chelner, împreună cu ajutorul său debarasează mesele si masa de serviciu de toate obiectele de servire. folosite sau nefolosite, transportându-le la oficiile de menaj. Aceste operaţii se fac cu mare atenţie, respectându-se toate regulile privind manipularea obiectelor de servire (farfurii,

tacâmuri, pahare). Apoi, ridică frapierele din suporturi şi le transportă în oficiu, la locul dinainte fixat, în apropierea barului de serviciu. Se golesc de apă sau resturile de gheaţă şi se aşează în stive. una peste alta. cu gura în jos. 

Feţele de masă se strâng pe trei categorii, in funcţie de starea în care se găsesc după ce clienţii au fost serviţi: 

— feţele de masă curate se strâng cu grijă şi se împăturesc fără să se şifoneze, respectându-se cutele făcute iniţial la călcat. In acest scop, chelnerul sau ajutorul său apucă, cu trei degete (cel mare, arătător şi mijlociu) de la mâna dreaptă, cutele ce se întretaie la mijlocul feţei de masă şi o ridică circa 5—10 cm. Cu degetul arătător şi cel mare de la mâna stângă prinde marginea feţei de masă din partea stângă în dreptul cutei proeminente formate pe toată lungimea feţei de masă, ridicând-o până la nivelul mâinii drepte. Răsuceşte cu 180° mâna stângă spre cuta adâncită, pr inde şi marginea feţei de masă opusă şi apoi ridică şi scutură uşor întreaga faţă de masă, după care se continuă împăturirea pe blatul mesei, urmărindu-se respectarea cutelor făcute iniţial la călcat. Feţele de masă se aşează în seturi de câte 10, pentru a fi mai uşor de numărat; 

— feţele de masă murdare se ridică de pe masă, se strâng câte 9 şi se înfăşoară intr-o altă faţă de masă pentru a fi duse la spălătorie: 

— feţele de masă ude şi murdare se ridică de pe masă, se numără şi se duc la uscătorie. Nu est e admis ca aceste feţe de masă să se strângă, deoarece ţinute prea mult timp împachetate mucegăiesc, iar in această stare ele devin nefolosibile, petele de mucegai nemaiputind fi scoase de pe ţesături. 

Scaunele. Cu ajutorul unei perii sau cârpe pentru praf se curăţă fiecare scaun în parte şi se aşează răsturnat (cu picioarele in sus) pe blatul mesei, iar peste ele se aşează suportul frapierelor.  Scaunele sau canapelele tapiţate se scutură uşor cu ajutorul unei mături mici şi apoi se şterg cu o  cârpă de praf. Fiind grele, nu se mai ridică pe blatul mesei, ci se aşează pe părţile laterale ale sălii. 

Curăţenia pardoselii se face de către personalul de îngrijire, în mod diferit, în funcţie de materialul din care este confecţionată aceasta şi perioada în care se execută (zilnic sau periodic). Când pardoseala este din mozaic, piatra sau marmura se mătură, se freacă cu peria şi cu apă săpunită şi se şterge cu o cârpă groasa din cânepă (sac), care se clăteşte din timp în timp, pentru a fi mereu curată. Când pardoseala este din parchet, se mătură, iar resturile menajere şi praful ce nu au putut fi luate cu mătura se strâng cu o cârpă umedă sau cu aspiratorul. In cazul in care pardoseala este acoperită, parţial sau integral cu covoare sau mochetă, resturile menajere şi praful se strâng cu ajutorul aspiratorului. Pentru evitarea ridicării prafului, mătura trebuie să fie în permanenţă umedă şi curată, introducându se din când în când într-o căldare cu apă. Concomitent cu efectuarea curăţeniei se asigură aerisirea sălii prin deschiderea ferestrelor şi uşilor sau prin punerea în funcţiune a instalaţiei de ventilaţie. Activitatea de curăţenie se extinde şi asupra celorlalte obiecte de servire şi a mobilierului existent în salon, făcându-se sub îndrumarea şi supravegherea permanentă a şefului de unitate sau şefului de sală, care se ocupă de: instruirea personalului din subordine, asigurarea echipamentului de lucru necesar, aprovizionarea cu materiale şi funcţionarea echipamentelor tehnice, întreţinerea şi depozitarea materialelor şi a echipamentelor tehnice, programarea lucrărilor prin grafic. urmărirea şi îndrumarea realizării acestora şi controlul permanent asupra modului cum sunt realizate lucrările respective. Pentru realizarea curăţeniei se folosesc detergenţi, produse petroliere, săpunuri, dezinfectante pentru întreţinerea pardoselilor. odorizante şi dezodorizante, insecticide, mături, perii, spălătoare, materiale textile şi din hârtie obiecte de colectare şi depozitare, aspiratoare, maşini pentru spălat vesela şi paharele, maşini pentru ceruit şi lustruit pardoseli etc. Curăţenia şi întreţinerea se realizează zilnic, de către lucrătorii prevăzuţi în grafic şi se referă la salon, la bar, holuri, grupuri sanitare, oficii, spaţii pentr u depozitarea gheţii, camere pentru gunoi etc. 

Ştergerea prafului se face după o perioadă de 20—30 minute de la terminarea curăţeniei, 

cu ajutorul unei cârpe curate, care se scutură des. Se şterge praful de pe mobila existentă în salon (mese, scaune, canapele, console, gheridon, pian etc.), de pe tocurile ferestrelor şi ale uşilor, de pe

oglinzi. geamuri, lambriuri etc. 0 dată eu ştergerea prafului, scaunele şi suporturile frapierelor sunt coborâte de pe blatul meselor şi aşezate la mesele respective. Periodic. se efectuează curăţenia generală a salonului, când în afară de operaţiunile zilnice, se curăţă şi se ceruieşte parchetul. Covoarele, scaunele şi canapelele tapisate sunt scoase afară pentru a fi scuturate şi frecate cu o cârpă înmuiată în oţet, reîmprospătându-le culorile. Se spală geamurile ferestrele şi uşile. Se lustruieşte mobila şi lambriurile. Se spală şi se curăţă corpurile de iluminat (lustre, aplice, globuri, becuri etc.). Se înlocuiesc perdelele şi se scutură draperiile. Pereţii se curăţă de praf şi păianjeni, folosindu-se perii cu mâner lung. In cazul când servirea se face pe terase, în grădini sau la mese aşezate pe trotuar, acestea se stropesc, se mătură şi se spală cu apă, cu ajutorul unui furtun. Florile şi copacii se udă şi se spală zilnic, grilajele, gărduleţele, stâlpii pentru susţinerea corpurilor de iluminat se şterg de praf. Firmele şi copertinele se scutură de praf. 

2) înainte de sosirea clienţilor. Pregătirea se realizează în următoarele direcţii: pregătirea personalului, aranjarea mesei (mise-en-place-ul), aşteptarea clienţilor. 

Pregătirea personalului. Prin pregătirea personalului înainte de sosirea clienţilor se înţelege totalitatea operaţiilor efectuate de către întregul personal, privind ţinuta corporală şi vestimentară, verificarea locului de muncă, cunoaşterea sortimentelor de preparate şi băuturi ce se găsesc în unitate pentru servire precum şi a sarcinilor deosebite din perioada de lucru respectivă. Realizarea acestor operaţiuni în cele mai mici amănunte uşurează desfăşurarea în condiţii optime a activităţii privind servirea, realizarea obiectivelor muncii zilei de lucru respective, cu minimum de efort şi maximum de eficientă. 

a) Pregătirea corporală începe de la domiciliu, unde fiecare lucrător trebuie să facă baie generală 

folosind şi dezodorizante. Părul va fi pieptănat si periat, unghiile tăiate scurt. Bărbaţii se vor bărbieri şi vor purta părul scurt, femeile se vor farda discret. Se pot folosi parfumurile însă cu mirosuri suave.