ipssm operator ompresor

Instrucţiuni Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă pentru OPERATOR COMPRESOR DIN CADRUL SECŢIEI TERMOMECANICĂ

Instrucţiuni Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă pentru OPERATOR COMPRESOR DIN CADRUL SECŢIEI TERMOMECANICĂ 

1. SCOP 

Art. 1. Lucrătorii Electrocentrale Deva, ce-şi desfăşoară activităţile operator compresor din cadrul secţiei termomecanică, pot să fie expuşi, în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, acţiunii factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională identificaţi în lucrarea „Evaluarea nivelului de risc de accidente sau îmbolnăvire profesională pentru 84 locuri de muncă din cadrul S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A.” 

Art. 2. Prevederile prezentului capitol stabilesc regulile de conduită pe care trebuie să le respecte lucrătorii astfel încât să evite acţiunea factorilor de risc evidenţiaţi la articolul precedent. 

2. DOMENIU DE APLICARE 

Art. 3. Instrucţiunile se aplică tuturor lucrătorilor care desfăşoară activităţi de operator compresor din cadrul secţiei termomecanică, din cadrul Electrocentrale Deva. 

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 

Art. 4. Activităţile lucrătorilor, se vor efectua în conformitate cu prevederile cuprinse în: - Legea 319/2006 – legea securităţii şi sănătăţii în muncă; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; 

- Hotărârea de Guvern nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot; - Hotărârea de Guvern nr. 1146 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de 

securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; 

- PE 205/81 Norme de protecţia muncii pentru partea mecanică a centralelor electrice; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii si protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru manipularea manuala a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă; 

- Hotărârea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sănătate la locul de muncă; 

- Standarde conexe; 

precum şi cu respectarea celorlalte reglementări în domeniul energetic şi  prezentelor instrucţiuni

4. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI 

Art. 5. În prezentele instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au semnificaţia redată în  continuare: 

­ Accident de muncă – vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. 

­ Angajator – persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă sau de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii. ­ Acţiune corectivă - acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităti detectate sau a altei situaţii nedorite. 

­ Boală profesională – afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.  

­ Distanţă de securitate – distanţă minimă admisă între executant şi sursa de risc, necesară pentru asigurarea securităţii acestuia. 

­ Echipament de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă. ­ Evaluare risc - Proces de estimare a riscului care rezultă dintr-un pericol, ţinând seama de caracterul corespunzător al oricăror controale existente, şi de luare a deciziei asupra faptului că riscul este sau nu este acceptabil. 

­ Eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. 

­ Îmbunătăţire continuă - proces repetat de dezvoltare a sistemului de management OH&S pentru obţinerea îmbunătăţirii performanţelor globale OH&S, în acord cu politica OH&S a organizaţiei. 

­ Loc de muncă – locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în incinta unităţii, inclusiv orice alt loc din aria unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.  

­ Lucrător – persoană angajată de către unitate, potrivit legii, inclusiv studenţii şi elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi alţi participanţi la procesul de muncă. 

­ Lucrător expus – orice lucrător care se află în întregime sau parţial în zona periculoasă. 

­ Manevră – ansamblul unor operaţii, prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor, elementelor sau schema tehnologică în care funcţionează acestea. ­ Operaţie – acţionarea detaliată de către personalul de deservire operativă a elementelor unui echipament (ex: închiderea sau deschiderea organelor de închidere, cuplarea sau decuplarea motoarelor, blocarea organelor de închidere etc.). 

­ Pericol – sursă, situaţie sau acţiune cu potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire profesională, sau o combinaţie a acestora. 

­ Identificare pericol - Proces de recunoaştere a faptului că există un pericol şi de definire a caracteristicilor acesteia 

­ Personal de exploatare – personalul de deservire operativă care are ca sarcină supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor şi efectuarea de manevre prin serviciul de tură, precum şi personalul folosit pentru lucrări curente de întreţinere şi care are ca sarcină executarea în tură a unor lucrări de volum redus, stabilite prin instrucţiuni tehnice sau atribuţii 

­ Post de lucru – element al structurii organizatorice ce constă în ansamblul obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabilităţilor care, în mod regulat, revin spre exercitare unui lucrător. 

­ Prevenire – ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate sau prevăzute în toate etapele procesului de muncă în scopul evitării/diminuării riscurilor profesionale. ­ Acţiune preventivă - acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităti potenţiale sau a altei posibile alte situaţii nedorite 

­ Protecţie – acţiune, act de apărare, de ocrotire (concretă) faţă de un pericol; ansamblu de măsuri (concrete, materializate) care protejează şi rezultatul lor; dispozitiv, sistem tehnic etc. care serveşte la protejare. 

­ Risc acceptabil - Risc care a fost redus la un nivel care poate fi acceptat de către organizaţie în raport cu obligaţiile sale legale şi propria sa politică OH&S. ­ Securitate şi sănătate în muncă – ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi ale altor persoane participante la procesul de muncă. 

­ Semnalizarea de securitate şi sănătate în muncă – semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest – semnal, după caz. 

­ Solicitare (a omului în muncă) – mobilizare a funcţiilor şi capacităţilor fizice şi psiho fiziologice ca efect al acţiunii cerinţelor externe asupra executantului, în funcţie de nivelul capacităţii sale de muncă. 

­ Înregistrare - document prin care se declară rezultate obţinute sau se furnizează dovezi ale activităţilor realizate. 

­ Incident - Eveniment legat de muncă care a generat sau ar fi putut să genereze o rănire  sau îmbolnăvire profesională sau deces. 

­ Invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept. ­ Invaliditate evidentă - pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente, cum ar fi un braţ smuls din umăr, produse în urma unui eveniment, până la emiterea  deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de către organele medicale în drept; ­ Audit - proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de „dovezi de  audit" şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt  îndeplinite „criteriile de audit". 

­ Echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit  de un lucrător pentru a-1 proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să  îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment  sau accesoriu proiectat pt. a îndeplini acest obiectiv;

 

­ Înregistrare - document prin care se declară rezultate obţinute sau se furnizează dovezi ale activităţilor realizate. 

­ SSM – Securitate şi sănătate în muncă 

­ EIP – Echipament Individual de Protecţie. 

­ IPSSM – Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă. 

5. RESPONSABILITĂŢI 

Art. 6. Responsabilităţile şi atribuţiile managerilor şi lucrătorilor pentru IPSSM - 23 din cadrul Electrocentrale Deva: 

­ Directorul General aprobă instrucţiunile proprii de securitatea muncii; ­ Şeful structurii organizatorice de Securitate şi Sănătate în Muncă verifică instrucţiunile proprii de SSM elaborate în cadrul secţiilor. 

­ Directorii executivi/ inginerii şefi/ şefii de departamente/ servicii/ birouri/ secţii numesc persoana care elaborează, verifică şi iniţiază instrucţiunile şi răspund pentru informarea lucrătorilor cu privire la toate măsurile de securitate şi sănătate luate, şi lucrătorii să fie instruiţi cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă;  

­ Lucrătorii care desfăşoară activităţi pentru care s-a identificat necesitatea de a se elabora prezentele instrucţiuni răspund de cunoaşterea şi aplicarea acestora. 

6. DESCRIEREA INSTRUCŢIUNILOR 

Art. 7. Lucrătorii se vor prezenta la lucru sănătoşi, apţi de muncă, fără să fi consumat alcool, droguri sau medicamente care le pot afecta capacitatea de muncă.  

Art. 8. În timpul lucrului este interzis consumul de alcool, droguri, medicamente psihotrope.  

Art. 9. Lucrătorii vor efectua sarcinile de muncă primite numai dacă şi-au însuşit prevederile legislaţiei specifice domeniului securitate şi sănătate în muncă şi în special instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă (IPSSM) - prezentele instrucţiuni - elaborate pentru postul de lucru respectiv. 

Art. 10. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. 

Art. 11. Lucrătorul trebuie să se comporte astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.  

Art. 12. În timpul efectuării sarcinilor de muncă, lucrătorilor le este interzis să-şi părăsească postul de lucru fără motiv, să încalce disciplina în muncă, în raport cu ceilalţi lucrători. 

Art. 13. Lucrătorii trebuie să facă vizita medicală programată. Dacă medicul de medicina muncii stabileşte un diagnostic incompatibil cu sarcina de muncă, lucrătorul va solicita conducătorului locului de muncă reîncadrarea într-un loc de muncă compatibil. 

Art. 14. La deplasarea în interiorul unităţii, lucrătorul se va asigura împotriva obstacolelor, va evita, pe cât posibil, raza de acţionare a maşinilor de ridicat. 

Art. 15. Lucrătorii sunt obligaţi să cunoască măsurile de prim-ajutor în caz de accidentare (electrocutări, arsuri, fracturi etc.) şi să acorde primul ajutor accidentaţilor, conform prezentelor instrucţiuni sau reglementărilor specifice. 

Art. 16. Lucrătorul este obligat să cunoască şi să aplice cu stricteţe prevederile instruc ţiunilor şi reglementărilor de exploatare, pe linie tehnică, organizatorică, S.S.M., S.U., atât pentru condiţii normale, cât şi în cazul unor situaţii anormale, neprevăzute (incidente, avarii, accidente, incendii, calamităţi). 

Art. 17. Locul de muncă trebuie astfel amenajat încât să ofere lucrătorilor confort şi libertate de mişcare şi să reducă la minimum posibil riscurile de suprasolicitare vizuală, mentală şi fizică. El trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile antropofuncţionale ale lucrătorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia. 

Art. 18. Amenajarea locurilor de muncă în vederea desfăşurării de activităţi se va face astfel încât să se asigure: 

− accesul uşor şi rapid al utilizatorilor; 

− posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru în timpul activităţii; dacă lucrătorii se deplasează de la un punct de lucru la altul, este indicat să se prevadă elemente de prindere sub planul de lucru (de ex. o canelură sub birou cu adâncime suficientă pentru prindere); 

− accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentelor, la poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fără întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu o întrerupere minimă; 

− un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare între indivizi şi de intimitate. 

Art. 19. Mobilierul de lucru trebuie să asigure lucrătorilor libertatea de mişcare, ca şi o poziţie de lucru corectă şi confortabilă. 

− Planul de lucru trebuie să aibă o suprafaţă suficientă pentru o amplasare flexibilă a echipamentului de birou, cu toate componentele sale. Suprafaţa de lucru trebuie să fie mată. Sunt contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanţă. 

− Adâncimea minimă a spaţiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de lucru va fi de 700 mm.

Art. 20. (1)La instalaţiile de producere a aerului comprimat se vor afişa, la loc vizibil, instrucţiuni specifice de securitate a muncii privind exploatarea acestora. (2)La agregatele de comprimare din import se vor respecta şi măsurile de securitate a muncii prevăzute în Cartea tehnică a utilajului. 

Art. 21. Dotarea operatorilor cu echipament individual de protecţie se va face conform reglementărilor în vigoare. 

Art. 22. (1)Exploatarea agregatelor de comprimare va fi încredinţată numai operatorilor calificaţi în acest scop. 

(2)Pentru exploatarea şi întreţinerea agregatelor de comprimare trebuie să se folosească numai mecanici de utilaje şi electricieni care au fost instruiţi în conformitate cu prevederile IP 03 şi autorizaţi conform reglementările în vigoare "Prescripţiilor tehnice CR 5" - Colecţia ISCIR. 

Art. 23. (1)Fiecare instalaţie de producere a aerului comprimat va avea un Registru unic de evidenţă, cu pagini numerotate şi vizat de conducerea unităţii deţinătoare, unde operatorul va consemna zilnic tot ceea ce se întâmplă în schimbul său, legat de instalaţia respectivă (zgomote anormale, consum de ulei excesiv, început de incendiu etc.). Registrul unic de evidenţă va cuprinde cel puţin următoarele date: 

-data, ora şi localizarea defecţiunii, semnătura celui care a observat-o; 

-data şi ora intervenţiei pentru remediere, semnătura celui care a efectuat-o; -data la care s-au efectuat lucrările de întreţinere, reparaţii şi revizii. 

(2)Tot în Registrul unic de evidenţă se vor nota şi valorile parametrilor funcţionali (debit, presiune, temperatură etc.). 

Art. 24. Periodicitatea la care se vor consemna valorile parametrilor de funcţionare măsuraţi (de mai sus) este cea prevăzută în Cartea tehnică a utilajului, dar nu mai mare de o oră.  

Art. 25. Registrul unic de evidenţă se va ţine la secţia de producere a aerului comprimat şi trebuie păstrat până la terminarea reparaţiilor capitale ale instalaţiei. 

Art. 26. La fiecare instalaţie de producere a aerului comprimat vor exista următoarele documente: 

- schema reţelelor de aer şi apă cu indicarea tuturor armăturilor şi aparatelor de măsură şi control; 

- schema instalaţiilor electrice de forţă şi de comandă; 

- schema de ungere; 

- instrucţiuni de utilizare şi securitate a muncii; 

- grafic de revizii şi reparaţii anuale. 

Graficele vor cuprinde lucrările scadente, iar periodicitatea de realizare a lor nu va depăşi pe cea indicată în Cartea tehnică a utilajului. 

Art. 27. Este interzis operatorilor de la agregatele de comprimare şi recipientele tampon să părăsească locul de muncă în timpul funcţionării acestora sau să desfăşoare alte activităţi în afara sarcinii de muncă.

Art. 28. Operatorul care lucrează la instalaţiile pentru producerea aerului comprimat va avea echipamentul de lucru, încălţămintea şi mâinile curate, fără urme de ulei sau grăsimi. 

Art. 29. În staţia de compresoare trebuie să se monteze indicatoare de avertizare privind pericolele specifice. 

Art. 30. Operatorul este obligat să menţină în perfectă stare de funcţionare dispozitivele de supraveghere automată şi dispozitivele de oprire în caz de urgenţă. 

Art. 31. Operatorul trebuie să menţină în perfectă stare de curăţenie elementele de prefiltrare ale prizei de aer. 

Art. 32. Curăţarea filtrelor de aer trebuie efectuată periodic, în conformitate cu indicaţiile întreprinderii constructoare prevăzute în Cartea tehnică a utilajului sau ori de câte ori este nevoie. 

Art. 33. Atunci când agregatul de comprimare are un singur filtru de aer este interzisă curăţarea acestuia în timpul funcţionării. 

Art. 34. În cazul În care sunt mai multe filtre, montate în paralel, verificarea şi curăţarea se vor face individual, numai după izolarea filtrului respectiv. 

Art. 35. (1)Înainte de punerea în funcţiune a agregatului de comprimare se va verifica de către operator întreaga instalaţie, inclusiv legarea la nulul de protecţie şi la priza de pământ, conform prevederilor standardelor în vigoare, după care se va deschide robinetul cu ventil pentru alimentarea cu apă de răcire a instalaţiei. 

(2)Debitul apei de răcire va fi reglat astfel încât temperatura finală a apei, după răcirea instalaţiei, să nu depăşească temperatura indicată în Cartea tehnică a utilajului. 

Art. 36. Se interzice pornirea agregatului de comprimare fără ca apa de răcire să circule în instalaţie. 

Art. 37. Pornirea şi oprirea agregatului de comprimare trebuie să se facă conform instrucţiunilor prevăzute în Cartea tehnică a utilajului. 

Art. 38. Operatorul nu va permite funcţionarea agregatului dacă temperatura aerului comprimat va depăşi 600 C, la ieşirea din răcitoarele finale. 

Art. 39. În timpul funcţionării agregatului de comprimare este interzisă orice intervenţie la organele de maşini aflate în mişcare. 

Art. 40. Nu se admite ungerea manuală în timpul funcţionării agregatului de comprimare decât în cazul în care acesta este prevăzut cu dispozitive de ungere (pulverizatoare), care asigură operatorilor o securitate perfectă 

Art. 41. Consumul de ulei se va evidenţia pe schimburi şi agregate de comprimare în Registrul unic de evidenţă.

Art. 42. Orice creştere a consumului de ulei, peste cel indicat în Cartea tehnică a utilajului, va fi analizată la sfârşitul fiecărui schimb, de către persoane autorizate, luându se măsuri în vederea eliminării cauzei care a produs-o. 

Art. 43. La scăderea nivelului de ulei din instalaţia de ungere sub nivelul limită admisibil stabilit în Cartea tehnică a utilajului sau la întreruperea debitului de ulei trebuie oprit imediat agregatul de comprimare, dacă acesta nu este prevăzut cu un dispozitiv automat de deconectare. 

Art. 44. Se interzice funcţionarea agregatului de comprimare, dacă temperatura aerului din interiorul staţiei de compresoare nu se încadrează în intervalul de temperaturi admisibile ale aerului, prevăzute în Cartea tehnică a utilajului, măsurate conform standardelor în vigoare. 

Art. 45. Controlul temperaturii aerului comprimat trebuie efectuat de către operator pe toate treptele de comprimare. Temperaturile trebuie să fie măsurate şi consemnate în Registrul unic de evidenţă a instalaţiei la intervalul prescris în Cartea tehnică a utilajului, dar nu mai mare de o oră. 

Art. 46. Temperatura apei de răcire la evacuarea din răcitoarele intermediare, precum şi din cămăşile de răcire, nu trebuie să depăşească valorile prescrise în Cartea tehnică a utilajului. 

Art. 47. Se interzice utilizarea agregatelor de comprimare a aerului dacă apa de răcire nu are parametrii în conformitate cu cei indicaţi în Cartea tehnică a utilajului. 

Art. 48. Înainte de oprirea agregatului de comprimare se va proceda la purjarea impurităţilor şi a condensului din răcitoarele intermediare şi finale, oalele de condens, recipientele tampon, precum şi a celorlalte puncte de purjare ale separatoarelor pe o distanţă de 50 m de staţia de compresoare în toate direcţiile. 

Art. 49. Dispozitivele de purjare automată sau manuală trebuie să fie accesibile şi uşor de manevrat. 

Art. 50. Agregatul de comprimare a aerului trebuie să fie oprit în mod obligatoriu în următoarele cazuri: 

a)spargerea unei conducte; 

b)vibraţii datorate cuplajelor defecte ale organelor în mişcare şi fixării incorecte a conductelor; 

c)creşterea presiunii de refulare peste limita maximă prescrisă; 

d)scăderea presiunii de separaţie sub limita prescrisă; 

e)jocuri radiale sau zgomote anormale ale agregatului de comprimare; 

f)defecţiuni în sistemul de ungere; 

g)defecţiuni în sistemul de răcire; 

h)defecţiuni în sistemul de transmisie.

Art. 51. Dacă se observă şi alte defecţiuni, decât cele menţionate mai sus, operatorul trebuie să oprească imediat agregatul de comprimare şi să anunţe şeful ierarhic superior. 

Art. 52. Se interzice depozitarea în spaţiile de compresoare a materialelor de întreţinere (scule pentru lăcătuşerie şi montaj, combustibili lichizi etc.) mai mult decât necesarul pentru 24 de ore. 

Art. 53. Se interzice funcţionarea agregatului de comprimare dacă izolaţia termică a conductelor de transport a aerului comprimat este deteriorată sau lipseşte. 

Art. 54. Purjarea (eşaparea) în atmosferă trebuie efectuată numai prin intermediul atenuatorului de zgomot. 

Art. 55. Recipientul tampon trebuie scos imediat din funcţiune şi izolat de restul instalaţiei, atunci când se constată: 

- deformaţii sau fisuri; 

- scurgeri la îmbinări; 

- defecţiuni la aparatele de măsură şi control precum şi la supapele de siguranţă; - defecţiuni la organele de fixare a capacelor de protecţie (dopuri). 

Art. 56. Înaintea punerii în funcţiune a agregatului de comprimare a aerului trebuie verificate toate aparatele dacă sunt corect interconectate şi rigid fixate. Reglarea supapei de siguranţă trebuie făcută la presiunea indicată în prescripţiile ISCIR, controlându-se etanşeitatea racordurilor şi a flanşelor la aceste aparate. 

Art. 57. Dacă se constată defecţiuni care să pericliteze siguranţa de funcţionare a recipientului tampon, operatorul trebuie să oprească imediat agregatul mobil de comprimare a aerului şi să anunţe persoana însărcinată cu supravegherea funcţionării recipientelor sub presiune pentru a se lua măsurile necesare, conform "Prescripţiilor tehnice C4-90"- Colecţia ISCIR. 

Art. 58. Acest operator trebuie să cunoască funcţionarea aparatelor de măsură şi control precum şi a dispozitivelor de supraveghere automată. 

Art. 59. Schimbarea sau reglarea supapelor de siguranţă nu se poate face decât de persoanele autorizate ISCIR. 

Art. 60. Este interzis a fuma sau a umbla cu flacără deschisă în apropierea rezervorului de combustibil al agregatului mobil de comprimare. 

Art. 61. După alimentarea cu combustibil a agregatului mobil de comprimare a aerului trebuie să fie curăţate eventualele urme de combustibil scurs pe rezervor. 

Art. 62. În cazul aprinderii agregatului mobil de comprimare, flacăra trebuie stinsă cu extinctorul. Se interzice stingerea cu apă.

Art. 63. Deschiderea recipientului sub presiune se va face după ce operatorul s-a asigurat că nu există presiune în recipient. 

Art. 64. Reducerea presiunii se va face treptat, cu respectarea măsurilor prescrise în instrucţiunile din Cartea tehnică a utilajului. 

Art. 65. Toate aparatele de măsură şi control folosite în instalaţiile pentru producerea aerului comprimat trebuie să fie verificate în conformitate cu instrucţiunile de metrologie în vigoare. 

Art. 66. Se interzice utilizarea manometrelor dacă: 

- lipseşte sigiliul de verificare; 

- acul indicatoarelor nu revine la "0" după dispariţia presiunii; 

- este spartă sticla cadranului sau apar alte defecţiuni, care pot deforma exactitatea indicaţiei acestuia; 

- nu are marcată cu roşu presiunea maximă admisibilă de lucru. 

Art. 67. Este interzisă reducerea numărului supapelor de siguranţă şi înlocuirea celor montate iniţial, cu supape de siguranţă, care nu corespund din punctul de vedere al debitului de evacuare al fluidului şi al presiunii de deschidere a acestora. 

Art. 68. Operatorii agregatelor de comprimare a aerului acţionate electric, trebuie să verifice vizual, înainte de punerea sub tensiune a acestora, următoarele măsuri de protecţie: - existenţa şi montarea corectă a protectorilor; 

- lipsa crăpăturilor, ciupiturilor, înnădirilor de la cablurile electrice de alimentare; - legarea la priza de pământ a agregatelor de comprimare (motoarelor, carcaselor şi elementelor de fixare). 

Art. 69. Agregatele de comprimare a aerului acţionate electric trebuie exploatate după luarea tuturor măsurilor de electrosecuritate impuse. 

Art. 70. Se interzice curăţarea prin ardere sau cu lichide uşor volatile şi inflamabile a depunerilor de ulei oxidat din conducte, recipiente, separatoare şi răcitoare. 

Art. 71. În caz de îngheţ, conductele de aer comprimat şi dispozitivele aferente, vor fi dezgheţate cu apă caldă sau abur. 

Art. 72. Pereţii interiori ai cilindrilor de la compresoarele cu piston trebuie curăţaţi numai cu petrol. 

Art. 73. Este interzisă spălarea cu benzină sau gazolină a conductelor de aer comprimat, înainte de montare sau după reparaţii. 

Art. 74. Curăţarea conductelor de aer comprimat se execută prin introducerea şi menţinerea timp de 20 de ore a unei soluţii apoase de sodă caustică NaOH, cu o concentraţie de 5 - 10%, pe toată lungimea respectivă.

Art. 75. Pentru îndepărtarea soluţiei de NaOH din conductele de aer comprimat, acestea trebuie spălate cu apă sub presiune, până ce se va constata, cu ajutorul hârtiei de filtru, impregnată cu turnesol sau fenoftaleină, lipsa oricărei alcalinităţi. Această curăţare a conductelor trebuie făcută la un interval de minimum un an. După montarea şi curăţarea conductelor, acestea trebuie uscate cu aer comprimat şi unse cu ulei mineral. 

Art. 76. La oprirea instalaţiilor de producere a aerului comprimat, înainte de a începe lucrările de demontare, trebuie obturate (blindate) toate conductele prin care ar putea să pătrundă în recipiente sau la locul de muncă, lichide sau gaze sub presiune. 

Art. 77. Pentru pornirea agregatului de comprimare, după reparaţii, se vor verifica următoarele: 

a) montarea corectă a tuturor conductelor, elementelor de susţinere a capacelor, a apărătorilor (protectorilor); 

b) existenţa şi funcţionarea corectă a aparatelor de măsură şi control; 

c) funcţionarea corectă a tuturor dispozitivelor de siguranţă; 

d) nivelul uleiului şi al lichidului de răcire; 

e) poziţionarea corectă a tuturor armăturilor şi a instalaţiei de aer comprimat; f) funcţionarea instalaţiei electrice şi de combustibil; 

g) montarea corectă a conductelor, a recipientelor sub presiune, precum şi a separatoarelor de ulei şi apă de pe conductele de alimentare ale recipientului tampon; h) montarea corectă a demarorului, funcţionarea corectă a sistemului de angrenare şi starea tehnică corespunzătoare a angrenajelor. 

Art. 78. Se interzice exploatarea agregatelor de comprimare după reparaţii fără să se efectueze probe de presiune, în conformitate cu prescripţiile tehnice C4 şi C5 din Colecţia ISCIR. 

Art. 79. În vederea evacuării în caz de incendiu, uşile şi ferestrele sălii unde sunt montate agregatele de comprimare a aerului trebuie să se deschidă spre exterior. Uşile şi ferestrele vor fi montate astfel încât să ofere o bună vizibilitate a întregii instalaţii, în timpul zilei. 

Art. 80. Priza de aer a agregatelor de comprimare a aerului trebuie montată într-un loc cât mai ferit de soare, praf, fum sau gaze şi, în orice caz, în exteriorul clădirii. 

Art. 81. Pentru evitarea electrocutării prin "atingere directă" instalaţiile electrice trebuie să fie în construcţie închisă, iar atunci când sunt în construcţie deschisă, se vor lua măsuri ca toate piesele aflate sub tensiune să fie inaccesibile unei atingeri directe, neprevăzute, conform prevederilor din standardele în vigoare. 

Art. 82. Toate părţile conductoare ale instalaţiilor electrice, alimentate cu tensiunea nominală mai mare decât tensiunea nepericuloasă, care nu fac parte din circuitele curenţilor de lucru, dar care accidental pot ajunge sub tensiune, trebuie să fie conectate la instalaţiile de protecţie prin legare la pământ, conform prevederilor pentru "atingere indirectă" din IP.

7. REVIZUIRI 

Art. 83. Prezentele instrucţiuni se revizuiesc periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă, a schimbărilor intervenite în tehnologia de fabricaţie şi a particularităţilor metodelor de lucru ce urmează a fi reglementate din punct de vedere al securităţii muncii.