Drumuri protectia muncii

R E P U B L I C A M O L D O V A D

CODPRACTIC ÎN CONSTRUCŢII 

CONSTRUCȚII HIDROTEHNICE, RUTIERE ȘI SPECIALE  

CP D.02.18:2017 

Drumuri și poduri 

Reguli de protecţie a muncii la construcţia, reparaţia  şi întreţinerea drumurilor 

EDIŢIE OFICIALĂ 

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR CHIŞINĂU 2017 

CP D.02.18:2017 

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP D.02.18:2017 ICS 93.080.01  

Drumuri și poduri 

Reguli de protecţie a muncii la construcţia, reparaţia şi  întreţinerea drumurilor 

CZU 697 

Cuvinte cheie: reguli de securitate, mașini rutiere, lucrări pregătitoare. 

Preambul 

1 ELABORAT de către ICȘC ”INCERCOM” Î.S.: ing. A. Ababii, ing. A. Cuculescu, ing. E. Cebotari. 

2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică şi Standardizare în Construcţii  CT-C 06 "Construcții hidrotehnice, rutiere și speciale", procesul-verbal nr. 1 din 12 aprilie 2017. 

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale şi construcţiilor  nr. 78 din 14.07.2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 316-321, art. 1579), cu  aplicare din 01.07.2017. 

4 Elaborat pentru prima dată. 

MDRC, 2017 EDIŢIE OFICIALĂ

II 

CP D.02.18:2017 

Cuprins 

1 Cerinţe generale privind tehnica securităţii, igiena industrială şi legislaţia muncii ...........................1 1.1 Dispoziţii generale .........................................................................................................................1 

2 Referinţe normative ...........................................................................................................................2 

3 Reguli de securitate la exploatarea maşinilor rutiere ........................................................................5 3.1 Prescripţii generale.........................................................................................................................5 3.2 Maşini rutiere..................................................................................................................................7 

4 Cerinţe de securitate la construcţia terasamentelor drumurilor ......................................................10 4.1 Doborîrea, corhănirea, secţionarea arborilor ...............................................................................10 4.2 Lucrări pregătitoare ......................................................................................................................12 

5 Cerinţe de securitate la executarea structurilor rutiere ...................................................................13 5.1 Dispoziţii generale ........................................................................................................................13 5.2 Construirea straturilor de fundaţie din pămînturi şi agregate minerale, stabilizate cu lianţi.........14 5.3 Construcţia îmbrăcăminţilor şi straturilor de bază din betoane asfaltice şi materiale  

bituminoase ..................................................................................................................................16 5.4 Construcţia îmbrăcăminţilor şi straturilor de bază din betoane de ciment ...................................17 5.5 Construcţia îmbrăcăminţilor din dale prefabricate din beton armat .............................................19 5.6 Ermetizarea rosturilor...................................................................................................................20 

6 Cerinţe de securitate pentru baze de producție şi uzine.................................................................21 6.1 Prescripţii generale.......................................................................................................................21 6.2 Instalaţii de concasare şi sortare..................................................................................................23 6.3 Baze de bitum şi de emulsii .........................................................................................................25 6.4 Bazele pentru prepărarea bitumurilor...........................................................................................27 6.5 Uzine şi baze de preparare a betoanelor, mortarelor şi articolelor din beton armat....................28 6.6 Uzine de preparare a mixturilor asfaltice......................................................................................30 

7 Cerinţe de securitate la construcţia drumurilor pe timp de iarnă.....................................................31 7.1 Dispoziţii generale ........................................................................................................................31 7.2 Construirea terasamentelor drumului...........................................................................................32 7.3 Construcţia structurilor rutiere. .....................................................................................................34 7.4 Construcţia şi reparaţia podurilor, podeţelor înfundate, clădirilor şi edificiilor..............................34 7.5 Exploatarea mașinelor..................................................................................................................35 

8 Cerinţe de securitate la lucrări cu substanţe, ce prezintă proprietăţi toxice....................................37 8.1 Cerinţe generale...........................................................................................................................37 8.2 Cerinţe de securitate la folosirea substanţelor toxice pentru stabilizarea pămînturilor cu lianţi ..38 8.3 Cerinţe de securitate la folosirea substanţelor nocive pentru prepararea mixturilor asfaltice .....40 8.4 Cerinţe de securitate la folosirea substanţelor nocive pentru prepararea betoanelor de ciment.41 8.5 Cerinţe de securitate la folosirea substanţelor nocive pentru protecţia betonului proaspăt  

pus în operă .................................................................................................................................45 8.6 Cerinţe de securitate la folosirea răşinilor epoxidice şi altor substanţe nocive la construcția,  reparația şi întreţinerea podurilor şi podeţelor .............................................................................47 

9 Cerinţe de securitate la exploatarea carierelor pe traseul drumului ...............................................49 9.1 Cerinţe generale...........................................................................................................................49 9.2 Cerinţe de securitate la exploatarea carierelor de piatră şi gropilor de împriumut ......................49 

10 Cerinţele de securitate la deservirea tehnică şi repararea maşinilor ..............................................52 10.1 Cerinţe generale...........................................................................................................................52 10.2 Cerinţe de securitate la deservirea tehnică şi reparaţia maşinilor rutiere în situ .........................53 10.3 Cerinţe de securitate la deservirea şi reparaţia maşinilor rutiere în condiţii staţionare ...............55 10.4 Lucrări de montare-demontare a anvelopelor..............................................................................59 10.5 Lucrări de vopsire.........................................................................................................................60

III 

CP D.02.18:2017 

11 Cerinţele de protecţie a muncii la lucrări cu unelte .........................................................................61 11.1 Cerinţe generale...........................................................................................................................61 11.2 Unelte electrice.............................................................................................................................62 11.3 Unelte pneumatice .......................................................................................................................64 11.4 Unelte nemecanizate....................................................................................................................65 

12 Cerinţe de protecţia muncii la reparaţia şi întreţinerea drumurilor ..................................................66 12.1 Cerinţe generale...........................................................................................................................66 12.2 Întreţinerea terasamentelor şi îmbrăcăminţilor rutiere .................................................................67 12.3 Reparaţia îmbrăcăminţilor rutiere.................................................................................................70 12.4 Cerinţe de securitate la reparaţia îmbrăcăminţilor asfaltice cu maşina de tip „Remixer”.............72 

13 Cerinţele de securitate la reparaţia şi întreţinerea podurilor, podeţelor şi clădirilor ........................76 13.1 Cerinţe generale...........................................................................................................................76 13.2 Lucrări de pregătire ......................................................................................................................77 13.3 Lucrări de zidărie..........................................................................................................................77 13.4 Lucrări de betonare şi beton armat ..............................................................................................79 13.5 Lucrări de dulgherie (de cofraj) ....................................................................................................81 13.6 Lucrări de piloţi .............................................................................................................................82 13.7 Lucrări de montaj..........................................................................................................................85 13.8 Lucrări de tencuire........................................................................................................................87 13.9 Lucrări de zugrăvire şi de izolare .................................................................................................89 13.10 Revizia şi încercarea podurilor.....................................................................................................91 

14 Cerinţe de securitate la trecerea debaclului şi apelor de viitură, folosirea bacurilor şi altor  mijloace de trecere peste ape.........................................................................................................92 14.1 Trecerea debaclului şi a apelor de viitură ....................................................................................92 14.2 Folosirea bacurilor şi altor mijloace de trecere a rîurilor ..............................................................93 

Bibliografie..............................................................................................................................................96 Traducerea prezentului cod practic în construcții în limba rusă……………………….……..…………....97

IV 

CP D.02.18:2017 

C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I 

Reguli de protecţie a muncii la construcţia, reparaţia şi întreţinerea drumurilor 

Правила охраны труда при строительстве, ремонте и содержании автомобильных  дорог  

Safety regulations during the construction, repair and maintenance of roads Data punerii în aplicare: 2017-07-01 

1 Cerinţe generale privind tehnica securităţii, igiena industrială şi legislaţia  muncii 

1.1 Dispoziţii generale 

1.1.1 Prezentul Cod practic este elaborat în conformitate cu normative tehnice, standarde și legis laţia în vigoare. 

Structura Codului practic cuprinde toate tipurile principale de lucrări de construcţii rutiere, prezentate  în СНиП 3.06.03. În prezentul Cod sînt expuse cerinţele principale privind organizarea şi asigurarea  procesului de muncă în condiţii de siguranţă și sănătate în muncă, normele de igienă industrială şi  legislaţia muncii care trebuie respectate la construcţia, repararea şi întreținerea drumurilor, la fabricile  şi bazele industriale care deservesc activitatea de construcţii rutiere. 

1.1.2 La construcţia, întreţinerea şi reparația drumurilor trebuie respectate măsurile privind utilizarea  raţională a pămîntului şi bogăţiilor subsolului, resurselor forestiere şi acvatice, protecţia mediului am biant. 

1.1.3 La implementarea noilor procedee de lucru, modificarea proceselor tehnologice, utilizarea ma terialelor noi, noilor tipuri de maşini, dispozitive şi utilaje, pentru care cerinţe privind executarea lucrări lor în condiţii de siguranţă nu sunt prevăzute în prezentul Cod practic, trebuie respectate cerinţele in strucţiunilor şi indicaţiilor elaborate şi aprobate în organizaţia rutieră și coordonate de inspectoratul  

teritorial al muncii. 

1.1.4 Organizarea instruirii muncitorilor şi personalului tehnico-ingineresc se va desfăşura în con formitate cu GOST 12.0.004 ținînd cont de prevederile prezentului Cod practic. 

1.1.5 Obligaţiile conducătorilor şi persoanelor cu funcție ale subdiviziunilor structurale resposabile  de securitate a muncii în organizaţiile de construcţie se determină în baza regulamentului-tip conform  NCM A.08.02. 

1.1.6 În baza prevederilor Regurilor şi standardelor privind protecţia muncii, instrucţiunilor-tip de pro tecţia muncii, administraţia întreprinderii de comun acord cu serviciul de protecţie a muncii este obliga tă să elaboreze instrucţiuni de protecţie a muncii pentru fiecare grup profesional şi tip de lucrări ținînd  cont de specificului întreprinderii date, particularităţile utilajului şi a lucrărilor executate. Astfel de in 

strucţiuni se aprobă de către administraţie în comun cu comitetul Sindical al întreprinderii. Revizuirea instrucţiunilor de protecţie a muncii se efectuează o dată în 5 ani. 

2 Referinţe normative 

În prezentul document normativ sunt utilizate referințe la următoarele documente normative: NCM A.08.02:2014 Securitate și sănătatea muncii în construcții 

1 

CP D.02.18:2017 

NCM C.04.02-2005 Iluminatul natural şi artificial. Естественное и искусственное  освещение.  

NCM D.02.01-2014 Drumuri. Norme de proiectare  

NCM E.03.02-2014 Protecţia împotriva incendiilor a clădirilor şi instalaţiilor. Пожарная  безопасность зданий и сооружений  

СНиП 3.06.03-85 Автомобильные дороги  

СНиП 3.01.01-85* Организация строительного производства 

GOST 12.0.004-90 Система стандартов безопасности труда. Организация обучения  безопасности труда. Общие положения  

GOST 12.1.003-83 Система стандартов безопасности труда. Шум. Общие  требования безопасности  

GOST 12.1.004-91 Система стандартов безопасности труда. Пожарная  безопасность. Общие требования  

GOST 12.1.005 -88 Система стандартов безопасности труда. Общие санитарно гигиенические требования к воздуху рабочей зоны  

GOST 12.1.007-76 Система стандартов безопасности труда. Вредные вещества.  Классификация и общие требования безопасности  

GOST 12.1.013-78 Система стандартов безопасности труда. Строительство.  Электробезопасность. Общие требования  

GOST 12.1.046-85 Система стандартов безопасности труда. Строительство. Нормы  освещения строительных площадок  

GOST 12.2.003-91 Система стандартов безопасности труда. Оборудование  производственное. Общие требования безопасности  

GOST 12.2.007.1-75 Система стандартов безопасности труда. Машины электрические  вращающиеся. Требования безопасности  

GOST 12.2.010-75 Система стандартов безопасности труда. Машины ручные  пневматические. Общие требования безопасности  

GOST 12.2.011-75 Система стандартов безопасности труда. Машины строительные  и дорожные. Общие требования безопасности  

GOST 12.2.022-80 Система стандартов безопасности труда. Конвейеры. Общие  требования безопасности  

GOST 12.2.026.0-93 Оборудование деревообрабатывающее. Требования  безопасности к конструкции  

GOST 12.2.061-81 Система стандартов безопасности труда. Оборудование  производственное. Общие требования безопасности к рабочим  

местам  

GOST 12.2.062-81 Система стандартов безопасности труда. Оборудование  производственное. Ограждения защитные  

GOST 12.3.005-75 Система стандартов безопасности труда. Работы окрасочные.  Общие требования безопасности 

2 

CP D.02.18:2017 

GOST 12.3.009-76 Система стандартов безопасности труда. Работы погрузочно разгрузочные. Общие требования безопасности  

GOST 12.3.010-82 Система стандартов безопасности труда. Тара производственная.  Требования безопасности при эксплуатации  

GOST 12.3.020-80 Система стандартов безопасности труда. Процессы  перемещения грузов на предприятиях. Общие требования  

безопасности 

GOST 12.3.028-82 Система стандартов безопасности труда. Процессы обработки  абразивным и эльборовым инструментом. Требования  

безопасности  

GOST 12.4.009-83 Система стандартов безопасности труда. Пожарная техника для  защиты объектов. Основные виды. Размещение и обслуживание  

GOST 12.4.103-83 Система стандартов безопасности труда. Одежда специальная  защитная, средства индивидуальной защиты ног и рук.  

Классификация  

GOST 305-82 Топливо дизельное. Технические условия  

GOST 1038-75 Пек каменноугольный. Технические условия  GOST 6848-79 Диспергатор НФ технический. Технические условия  GOST 18499-73 Керосин для технических целей. Технические условия  

GOST 21807-76 Бункеры (бадьи) переносные вместимостью до 2 куб.м для  бетонной смеси. Общие технические условия  

GOST 23239-89 Кислоты жирные синтетические фракций С5-С6, С7-С9, С5-С9,  С10-С13, С10-С16, С17-С20. Технические условия 

GOST 23407-78 Ограждения инвентарные строительных площадок и участков  производства строительно-монтажных работ. Технические  

условия  

GOST 27372-87 Люльки для строительно-монтажных работ. Технические условия  

SM GOST 12.1.012:2004 Система стандартов безопасности труда. Вибрационная  безопасность. Общие требования  

SM GOST R 51256:2009 Mijloace tehnice pentru organizarea traficului rutier. Marcaje rutiere.  Tipuri şi parametri de bază. Cerinţe tehnice generale  

SM SR EN ISO 4589-3:2013 Materiale plastice. Determinarea comportării la foc cu ajutorul indicelui  de oxigen. Partea 3: Încercarea la temperatură ridicată  

SM SR EN 60990:2013 Metode de măsurare a curentului de contact şi a curentului din con ductorul de protecţie. 

SM EN 60745-1:2014(E) Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea 1: Prescripţii  generale 

SM GOST R 12.4.026:2006 Sistemul de standarde de securitate a muncii. Culori de semnalizare,  indicatoare de securitate şi marcaj de semnalizare. Destinaţie şi reguli 

3 

CP D.02.18:2017 

de aplicare. Cerinţe tehnice generale şi caracteristici. Metode de în 

cercări.  

NRS 35-03-59-2003 Reguli de construire si exploatare inofensiva a cazanelor de abur si  cazanelor de apa fierbinte  

NRS 35-03-67:2004 Reguli de construire si exploatare inofensiva a recipientelor sub presi une  

NRS 35-03-70 – 2005 Reguli de instalare şi exploatare inofensivă a conductelor de abur şi  apă fierbinte 

NRS 35-03-96-2008 Cerințe de securitate industrială la construcția, montarea, punerea în  funcțiune, utilizare, repararea și verificarea tehnică a macaralelor  

NRS 35-04-09 -2002 Reguli de securitate în ramura gazificării 

NRS PB 06-07:2003 Reguli unice de securitate la exploatarea la suprafaţă a zăcămintelor  de substanţe minerale utile.  

RG 16-002-9 Regulile de protecţie a muncii la transportul auto 

Norme 6335 din 21.08.2003 Normativele igienice privind reziduurile preparatelor de uz fitosanitar  în obiectele mediului înconjurător  

Norme Nr. 40 din 16.08.2001 Pentru elaborarea şi realizarea măsurilor de protecţie a muncii  

ВСН 24-88 Технические правила ремонта и содержания автомобильных  дорог  

ВСН 37-84 Инструкция по организации движения и ограждению мест  производства дорожных работ  

ВСН 59-68 Инструкция по использованию поверхностно-активных веществ  при строительстве дорожных покрытий и оснований с  

применением битумов 

P 2.2.755 – 99 Evaluărea criteriilor igienice şi clasificării condiţiilor de muncă conform  factorilor nocivi şi de risc ai mediului de producere, gravitatea şi inten 

sitatea procesului de muncă  

ПБ 13-407-01 Единые правила безопасности при взрывных работах  СН 245-71 Санитарные нормы проектирования промышленных предприятий  

ВУПП-88 Ведомственные указания по противопожарному проектированию  предприятий, зданийи сооружений нефтеперерабатывающей и  

нефтехимической промышленности  

ППБ-79 Правила пожарной безопасности при эксплуатации  нефтеперерабатывающих предприятий  

ТУ 6-02-795-78 Амины алифатические С17-С21 (технические) - продукт  гидрирующего аминирования жирных кислот C17-C21  

ТУ 6-02-750-87 Кубовые остатки аминов C17-C21  

ТУ 113-03-13-30-88 Кубовые остатки, получаемые на стадии дистилляции  дифениламина при производстве диафена "ФП" (продукт КОДА)

4 

CP D.02.18:2017 

ОСТ 38-01182-80 Кубовый остаток производства синтетических жирных кислот  (КОСЖК)  

ТУ 38 УССР 201/170-78 БП-3 - продукт на основе полиэтиленполиамина и синтетических  жирных кислот C21-С25  

ТУ 6-02-1067-81 Коллектор АНП-2 

ОСТ 13-183-83 Лигносульфонаты технические 

ТУ 13-05-02-83 Смола древесная омыленная СДО 

ТУ 81-05-7-74 Смола нейтрализованная воздухововлекающая СНВ  ТУ ОП 13-05-109-82 Мыло сульфатное ППФ  

ТУ 113-03-488-84 ЩСПК-М1 Добавка ЩСПК (щелочной сток производства  капролактама) 

ТУ 6-14-625-80 Разжижитель С-3  

3 Reguli de securitate la exploatarea maşinilor rutiere 

3.1 Prescripţii generale 

3.1.1 Maşinile rutiere şi de construcţii, precum şi utilajele, trebuie să aibă carte tehnică, ghid de  exploatare şi să corespundă cerinţelor din prescripţiile tenhnice pentru fabricarea acestora,  GOST 12.2.011, GOST 27372, GOST 12.2.026.0 etc.  

3.1.2 Maşinile primite de la uzinele producătoare sau de întreprinderile de reparaţie, care au abateri  de la documentaţia tehnică, ce nu asigură condiţii în siguranță de muncă, nu se admit în exploatare.  

3.1.3 La exploatarea maşinilor, utilajelor, sculelor trebuie respectate cerinţele instrucțiunilor de ex ploatare şi reglementările tehnologice. 

3.1.4 Mașiniști maşinilor de construcţii rutiere pot fi doar persoane cu vîrsta de peste 18 ani, care au  fost supuși examenului medical şi au fost considerate apte, privind starea sănătăţii, pentru conducerea  maşinilor rutiere. 

3.1.5 La conducerea maşinilor de construcţii rutiere, instalate pe şasiu de alt tip, decît cel de auto mobil, se admit persoanele care au legitimație pentru conducerea acestora. 

3.1.6 La conducerea maşinilor rutiere speciale, instalate pe şasiu de automobil, se admit persoanele  care au şi legitimaţie de mașinist şi permis de conducere, eliberat în conformitate cu legislația Repu blicii Moldova. 

3.1.7 La conducerea maşinilor cu acţionare electrică se admit persoanele care au permis de  conducere, şi categoria respectivă de calificare privind securitatea electrică conform [1] și [2] aprobate  de organele competente. 

3.1.8 La conducerea maşinilor şi utilajelor, se admit persoanele, care pe lîngă permisul de  conducere au şi legitimaţie de absolvire a studiilor speciale privind regulile şi instrucţiunile privind ex ploatarea acestora în siguranță. 

3.1.9 Repartizarea maşinii către mașinist se legalizează prin ordin. 

3.1.10 Mașiniștii maşinilor rutiere trebuie să lucreze în salopete, în încălţăminte de protecţie şi să  folosescă mijloace individuale de protecţie în corespundere cu caracterul lucrului executat.

5 

CP D.02.18:2017 

3.1.11 În cabinele maşinilor nu trebuie să fie obiecte străine, iar în zona de lucru a maşinilor – persoane străine. 

3.1.12 Este interzisă păstrarea în cabinile maşinilor a combustibilului şi altor lichide uşor inflamabile,  materialelor de şters îmbibate cu ulei. Cabinile trebuie echipate cu stingătoare manuale cu spumă în  stare de funcţionare la care se va asigura accesul liber. 

3.1.13 Maşinile rutiere, de construcţii și utilajele nu trebuie să lucreze la o disatanţă mai mică de  20 m de la depozitele deschise (în aer liber) de carburanţi. 

3.1.14 Carburanţii şi lubrifianţii trebuie transportaţi în vehicule, echipate cu instalaţii speciale contra  incendiilor şi cu legături la pămînt sub formă de lanţ metalic pentru scurgerea electricităţii statice.  Ţeava de eşapament trebuie să fie orientată înainte şi înclinată în jos pentru evitatarea nimeririi  schîteelor pe cisternă. 

3.1.15 Este interzis lucrul la maşinile şi la mecanismele cu îngrădirile părţilor mobile defectate sau  demontate. 

3.1.16 Dispozitivele de transpotare trebuie să fie dotate cu îngrădiri, care exclud posibilitatea de  cădere a materialelor şi a încărcăturilor transportate. 

3.1.17 Locul de muncă pentru mașinist la maşini şi utilaje trebuie menţinut în curăţenie şi asigurat cu  material de şters, accesorii pentru curăţat, care trebuie păstrate în locuri amenajate special. Pentru  curățarea prin suflare a utilajului, locurilor de muncă şi a îmbrăcămintei de protecţie trebuie folosite  instalaţii de aspiraţie. Utilizarea în acest scop a aerului comprimat este interzisă. 

3.1.18 Montarea, exploatarea şi întreţinerea utilajelor de forţă acţionate cu abur, conductelor de abur  şi de gaze, armăturii şi instalaţiilor de focar, precum şi a generatoarelor de acetilenă, compresoarelor  şi altor echipamente, care se află sub presiune, trebuie efectuate conform NRS 35-03-59 şi  NRS 35-03-67. 

3.1.19 Zona de lucru a maşinilor şi utilajelor trebuie iluminată în conformitate cu СНиП II-4 şi  GOST 12.1.046. 

3.1.20 Vopsea de semnalizare a maşinilor, utilajelor, conductelor, precum şi semnalele de siguranţă  trebuie să corespundă cerinţelor GOST 12.4.026. 

3.1.21 După finalizarea lucrărilor maşina rutieră se retrage în locuri speciale (pentru a nu crea  obstacole circulaţiei mijloacelor de transport), i se opreşte motorul, se decuplează ambreiajul, maneta cutiei de viteze se fixează în poziţia neutră, maşina se blochează, organule de lucru se coboară la  pămînt. 

3.1.22 Lucrările şi deplasările maşinilor rutiere în zona periculoasă a liniilor electrice trebuie  desfăşurate sub supravegherea unui lucrător din cadrul personalului tehnico-ingineresc, numele  căruia se indică în fișa de permis pentru lucrări. 

3.1.23 Este interzis lucrul maşinilor de construcţii rutiere, încărcătoarelor, excavatoarelor, macaralelor  cu braţ şi altor maşini nemijlocit sub firele liniilor electrice aeriene, care se află sub tensiune. 

3.1.24 La tecerea pe sub liniile electrice organele de lucru ale maşinii se fixează în poziţia de  transport. Deplasarea maşinilor sub linii electrice în afara drumurilor trebuie să se producă în locurile cu săgeata minimă a firelor (mai aproape de stîlpul liniei). 

3.1.25 Lucrul macaralelor cu braţ sub liniile de contact ale transportului urban sub tensiune poate fi  efectuat numai sub supravegherea unui lucrător din cadrul personalului tehnico-ingineresc; macaraua  trebuie să fie legată la pămînt, iar distanţa dintre braţul macaralei şi firele de contact de minim 1 m. 

3.1.26 Deplasarea maşinilor de construcții rutiere prin autopropulsare se admite numai după revizia  de control pentru a se asigura de bună funcționare ale acestora.

6 

CP D.02.18:2017 

La transportarea maşinilor rutiere pe trailere, trebuie puşi saboţi de frînă sub şenilele sau roţile  acestora, organul de lucru coborît, iar maşina ancorată de platformă cu ajutorul tiranţilor. 

3.1.27 În cazul trecerii pe pod, în prealabil, trebuie verificată capacitatea portantă şi starea tehnică a  acestuia. 

3.1.28 În cazul trecerii maşinilor rutiere pe sub poduri trebuie verificată corespunderea dimensiunilor  admisibile ale locului de trecere cu gabaritele maşinilor de tipul dat. 

3.1.29 La trecerea maşinilor rutiere peste rîuri şi pîrîuri în vad, se va convinge, că adîncimea  acestora nu depăşeşte înălţimea şenilei sau distanţa pînă la axele maşinilor pe roţi. Locul de trecere  ales trebuie să aibă fundul stabil. 

3.1.30 La deplasarea maşinilor rutiere pe drumurile publice trebue respectate regulile de circulaţie  rutieră în vigoare. 

3.1.31 Se interzice lăsarea maşinii rutiere fără supraveghere şi cu motorul în funcţiune. 3.2 Maşini rutiere 

3.2.1 La alegerea maşinilor pentru execuţia lucrărilor de terasamente trebuie luată în considerare  capacitatea portantă a terenului. Pe sectoarele cu grad înalt de înmlăştinire, presiunea admisibilă pe  teren trebuie să constituie maxim 0,025 MPa, cu grad mediu de înmlăştinire – maxim 0,035 MPa. 

3.2.2 La exploatarea maşinilor rutiere de toate tipurile, pe lîngă respectarea cerinţelor de securitate  la exploatarea tractoarelor, trebuie respectate şi următoarele cerinţe: 

− la deplasarea pămîntului cu buldozerul declivităţile sectoarelor nu trebuie să depăşească valo rile, indicate în cartea tehnică a maşinii (maxim 30°); 

− este interzis de a întoarce buldozerul cu lama înfiptă sau încărcată cu pămînt; 

− la descărcarea pămîntului în pantă, buldozerul nu trebuie să iasă peste marginea platformei  drumului;  

− la deplasarea pămîntului cu buldozerul în rampă se va urmări ca lama să nu pătrundă în  pămînt;  

− este interzis lucrul cu pămînturi argiloase pe timp ploios în pantă, care nu asigură deplasarea  stabilă a maşinilor. 

3.2.3 Viteza de deplasre a buldozerului pe teren accidentat sau pe drumuri în stare rea nu trebuie  să depășească viteza a doua. 

3.2.4 Deplasarea buldozerului în alt loc de lucru prin autopropulsare trebuie efectuată cu lama  ridicată în poziţia de transport. 

3.2.5 Montarea şi demontarea echipamentului suspendat a buldozerului pe tractor se admite numai  sub conducerea mecanicului sau a maistrului, responsabil de executarea acestor lucrări. 

3.2.6 Se interzice aflarea persoanelor între tractor şi lamă sau sub tractor cu motorul în funcţiune. 3.2.7 La staţionarea buldozerului lama trebuie să fie coborîtă pe pămînt. 

3.2.8 Tăierea şi umplerea cu pămînt a screperelor se admite numai în aliniament. Virarea screpere lor la umplerea benei este interzisă. La toate procedeele de tăiere, umplerea cu pămînt a benei trebu ie executată la prima treaptă de viteză a remorcherului. 

3.2.9 Excavarea pămîntului cu screperele în rampă sau în pantă se admite numai la unghiurile de  înclinare nu mai mari decît cele indicate în cartea tehnică a maşinii.

7 

CP D.02.18:2017 

3.2.10 Tractarea screperului plin pe intrările în rambleurile în construcţie trebuie efectuată la prima  sau a doua treaptă de viteză. 

3.2.11 Curăţarea benei screperului de pămîntul lipit pe ea se permite numai după oprirea completă a  tractorului, folosind în acest scop lopata şi racleta. 

3.2.12 Nu se admite descărcarea screperului în pantă la deplasarea acestuia înapoi. 

3.2.13 Cuplarea remorcherului cu screperul trebuie efectuată doar printr-o bridă specială. Se interzi ce folosirea în acest scop a cablurilor sau altor dispozitive. 

3.2.14 Remorcarea screperului autopropulsat trebuie efectuată numai prin cuplarea rigidă, fixată de  ambele cîrlige de remorcare din faţă. 

3.2.15 În timpul staţionării screperul autopropulsat trebuie blocat prin punerea saboţilor, coborîrea  benei pe pămînt şi oprirea motorului. Staționarea screperului în rampă sau în pantă este interzisă.  Aceleaşi măsuri urmează să fie întreprinse şi în cazul opriri neprevăzute. 

3.2.16 La executarea rambleurilor cu screpere trebuie amenajate întrări cu declivitate de maxim 7°  pentru trecerea screperului încărcat şi de 27-30° - descărcat. 

3.2.17 Se interzice aflarea personelor străine pe screper, între screper şi tractor, precum şi în zona  de acţiune a maşinii în procesul executării lucrărilor. 

3.2.18 La executarea rambleurilor din pămînturi coiezive distanţa dintre muchia platformei drumului şi  şenila (roata) buldozerului, autogrederului, screperului, autobasculantei şi excavatorului trebuie sa fie  de minim 1 m. La lucrări cu pămînturi necoezive, zona periculoasă pentru tipurile de maşini enumerate  trebuie să fie mărită de 1,5 ori. 

3.2.19 La excavarea, transportarea, încărcarea, descărcarea, nivelarea şi compactarea pămîntului cu  două şi mai multe maşini autopropulsate sau tractate (screpere, gredere, compactoare, buldozere  etc.), care se deplasează una după alta, trebuie respectată distanţa dintre ele de minim 5 m.  

3.2.20 La întoarcerea grederului tractat şi autogrederului la sfîrșitul sectorului nivelat, precum şi în  viraje bruște, deplasarea acestora trebuie realizată cu viteze minime. Raza de întoarcere a  autogrederului trebuie să depășească 10 m, a grederului tractat – 9 m.  

3.2.21 Nivelarea pămîntului pe rambleurile recent ridicate, cu înalţimea de peste 1,5 m trebuie execu tată cu o deosebită atenţie şi sub supravegherea persoanei responsabile. Distanţa dintre muchia  platformei drumului şi roţile exterioare (după direcţie) ale autogrederului sau şenila tractorului trebuie  să depășească 1 m. 

3.2.22 Montarea șablonului de taluz şi a prelungitorului de lamă, scoaterea lamei lateral pentru  formarea taluzurilor, precum şi reaşezarea lamei trebuie efectuată conform instrucţiunii de exploatare  a maşinilor. 

3.2.23 Grederul remorcat cu roţi rigide poate fi transportat cuplat cu tractorul cu viteza de maxim  7-8 km/h, cu pneuri, cuplat cu automobilul - cu viteza pînă la 20 km/h, în funcţie de tipul îmbracăminţii  rutiere. Remorcarea grederului trebuie efectuată cu muncitorul aflat la bordul acestuia. 

3.2.24 Exploatarea grederului-elevator se admite cu cuplare rigidă la cercelul de tracţiune al  tractorului. 

3.2.25 Modificarea unghiurilor de atac şi de tăiere a plugului polidisc, precum şi a unghiului de  înclinare a transportorului grederului-elevator se admite numai după oprirea completă a maşinii. 

3.2.26 La încărcarea pămîntului în autobasculantă transportorul grederului-elevator trebuie dezactivat  în momentul apropierii cabinei automobilului de pămîntul descărcat.

8 

CP D.02.18:2017 

3.2.27 Platforma pe care lucrează excavatorul, trebuie să fie nivelată şi să aibă o declivitate de maxim 5°; la declivităţi mai mari pentru evitarea autodeplasării, acesta se fixează cu suporturi mobile  speciale.  

3.2.28 În procesul de lucru al excavatorului este interzisă: schimbarea lungimii săgeţii braţului avînd  cupa încărcată; tragerea greutăţilor cu braţul şi reglarea frînelor cu cupa ridicată; efectuarea lucrărilor  de reparaţie şi de reglare a ansamblurilor; utilizarea cablurilor cu uzura mai mare decît cea admisibilă;  aflarea persoanelor sub cupă sau braţ; executarea lucrărilor din partea abatajului; trecerea cu cupa pe  deasupra cabinei a autovehiculului; aflarea persoanelor în zona razei de acţiune a excavatorului plus  5 m. 

3.2.29 Distanţa dintre abataj şi excavator (cu excepţia organului de lucru în orice poziţie a acestuia)  trebuie să constituie de minim 1 m. 

3.2.30 Se admite excavarea în trepte, situate una deasupra alteia, cu două excavatoare concomitent  numai în cazul, în care distanţa dintre excavatoare pe direcţia frontului de lucru va fi de minim 10 m  plus raza de acţiune a echipamentului de lucru a celor două excavatoare. 

3.2.31 În cazul depistării în pămînt a unor cablulri, ţevi sau a altor comunicaţii subterane şi obiectelor  necunoscute, lucrările trebuie stopate imediat şi anunţat dirigintele de şantier. 

La depistarea în pămîntul excavat a unor pietre mari şi a altor obiecte, care împiedică deplasarea sau  procesului de lucru a maşinii terasiere, aceasta trebuie oprită iar obstacolul înlăturat. Dacă pietrele  mari se află pe taluzurile debleurilor şi abatajelor, atunci maşina terasieră trebuie retrasă la o distanţă  de siguranţă, şi numai atunci pietrele trebuie îndepărtate. 

3.2.32 Excavarea pămîntului în debleuri, gropile de împrumut, cariere şi executarea rambleurilor se  realizează cu ansambluri de maşini în strictă conformitate cu proiectul de execuţie a lucrărilor. 

3.2.33 La încărcarea pămîntului cu excavatorul trebuie: 

− de amplasat mijloacele de transport, aflate în aşteptarea încărcării, în afara limitelor razei de  acţiune a braţului excavatorului plus 5 m; 

− de tras mijloacele de transport la încărcare numai după semnalul excavatoristului; − de încărcat mijloacele de transport numai din partea oblonului din spate sau lateral; − de retras mijloacele de transport încărcate numai după semnalul excavatoristului. 3.2.34 În procesul de lucru a draglinei: 

− urmează de a nu admite devieri considerabile ale cupei de la direcţia proiecţiei axei braţului,  fapt posibil la aruncarea cupei la rotire; 

− urmează de a ocoli obstacolele întîlnite în calea cupei la încărcarea ei sau a lua măsuri pentru eliminarea acestora; 

− este interzisă depăşirea obstacolelor prin smucitura bruscă a cupei. 

3.2.35 Cabina autobasculantei trebuie echipată cu copertină de protecţie. În lipsa acesteia şoferul  autobasculantei este obligat să părăsească cabina în timpul încărcării pămîntului. 

3.2.36 Încărcarea unilaterală, precum şi încărcarea volumului de pămînt, ce depăşeşte capacitatea  de încărcare stabilită a autobasculantei, este interzisă. 

3.2.37 Calea, pe care excavatorul se deplasează în limitele obiectului de execuţie a lucrărilor, trebuie  să fie din timp îndreptată şi nivelată, iar pe terenuri slabe - consolidată cu panouri şi podini.

9 

CP D.02.18:2017 

La deplasărea excavatorului cu o singură cupă, braţul acestuia trebuie poziţionat în direcţia de  deplasre, iar cupa - ridicată deasupra terenului cu 0,5-0,7 m. Este interzisă deplasarea excavatorului cu cupa încărcată. 

3.2.38 În timpul întreruperilor în lucru (indiferent de durată), precum şi la curăţarea cupei, braţul  excavatorului trebuie îndepărtat de la abataj, iar cupa - coborîtă pe pămînt. 

În cazul sistării temporare a lucrărilor sau la reparaţia excavatorului acesta trebuie să fie reamplasat  de la marginea debleului sau tranşeei săpate la o distanţa de minim 2 m. De ambele părţi ale şenilelor  sau roţilor trebuie puse saboţi speciali. 

Scările de eşafodaj şi scările destinate deservirii excavatorului, mereu trebuie să fie în stare funcţiona lă. 

4 Cerinţe de securitate la execuția lucrărilor de terasamente la drumuri  4.1 Doborîrea, corhănirea, secţionarea arborilor 

4.1.1 Tăierea arborilor şi arbuştilor pe terenul destinat pentru construcţia drumului trebuie realizată  în limitele, determinate în proiectele de execuţie a lucrărilor şi de СНиП 3.06.03. 

Proiectul de organizare a construcţiei (POC) şi proiectul de execuţie a lucrărilor (PEL) trebuie să cu prindă soluţii tehnice privind executarea lucrărilor în condiţii de siguranţă pe orice anotimp, deservirea  igienico-sanitară a angajaţilor, iluminaţia locurilor de muncă, securitatea antiincendiu conform  СНиП 3.01.01. 

4.1.2 Doborîrea, corhănirea şi secţionarea arborilor trebuie executate în conformitate cu normativele  și regulile în vigoare.  

4.1.3 La folosirea metodei cu explozivi la defrişarea buturugilor, arbuştilor, precum şi la sfărîmarea  bolovanilor mari, trebuie condus de normativele și regulile în vigoare. 

4.1.4 În zona doborîrii arborilor la o distanţă de 50 m de la aceasta, în toate direcţiile trebue să fie  instalate indicatoare mobile speciale de avertizare de acelaşi model „Trecerea persoanelor şi utlajelor  interzisă! Doborîrea arborilor”. 

Responsabilitatea pentru instalarea corectă a indicatoarelor de avertizare, reamplasarea la timp a  acestora şi repartizarea posturilor de pază este pusă în sarcina conducătorului de lucrări (dirigintelui  de şantier, maistrului). 

4.1.5 La lucrările de doborăre a arborilor nu se admit persoane cu vărsta sub 18 ani. 

4.1.6 În parchetul (exploatarea forestieră), unde se produce doborîrea arborilor, nu trebuie să se  afle persoane străine. Prezenţa conducătorului de lucrări este obligatorie. 

4.1.7 Muncitorii, ocupaţi la doborîrea arborilor, îndepărtarea zăpezii de lîngă copaci şi pregătirea  parchetului pentru tăiere, trebuie asiguraţi cu căşti de protecţie. 

4.1.8 Pînă la începerea doborîrei arborilor tăietorii trebuie să pregătească sculele şi dispozitivele  (pene, furci, căngi, funii, scripete), care asigură siguranţa lurărilor. 

La doborîrea arborilor pe timp de iarnă trebuie în prealabil de a îndesa zăpada în jurul arborelui şi de a  bătători cărări sub un unghi de 45° (de la arbore) lungi de 4-5 m pentru a asigura retragerea rapidă de  la copac în momentul căderii acestuia. 

4.1.9 Doborîrea arborilor cu diametrul de peste 30 cm trebuie să se efectueze prin tăierea acestora  precedată în mod obligatoriu de executarea unei tape cu ferestrăul sau cu toporul.

10 

CP D.02.18:2017 

Tapă trebuie executată numai din partea, în care se prevede doborîrea copacului, şi nu din două sau  mai multe părţi. Adîncimea tapei la arborii verticali trebuie să constituie minim 1/4 din diametrul  capătului gros al bușteanului. Planul inferior al tapei trebuie să fie perpendicular pe axa copacului, iar  planul ei superior – să formeze cu partea inferioară un unghi de 35-40°. 

La formarea tapei prin două tăieri paralele, distanţa dintre acestea trebuie să constituie minim 3/4 din  adîncimea tapei. 

4.1.10 Planul de tăiere în toate cazurile trebuie să fie mai sus de planul inferior şi să se afle la nivelul  muchiei superioare al tapei. Este interzisă tăierea copacului la nivelul marginii inferioare a tapei pentru  a se evita lovitura cu capătul gros al copacului la cădere. Tăierea trebuie să fie orizontală pentru a  evita alunecarea prematură a capătului gros al copacului în partea tăieturii oblice. 

4.1.11 Copacii înclinaţi se doboară în direcţia înclinării. Tapa trebuie făcută cu adîncimea de minim  1/3 din diametrul capătului gros al bușteanului pentru a evita alunecarea copacului la cădere. 

4.1.12 Pînă la doborîrea arborilor putrezi şi uscaţi trebuie să se verifice cu prăjina rezistenţa lor.  Asemenea copaci trebuie doborîti cu ferestrăul, şi nu cu toporul. 

4.1.13 Partea netăiată, pînă la ieşirea la tapă, a copacilor sănătoşi nu trebuie să depăşească 2-3 cm,  a copacilor uscaţi, putrezi şi scorburoşi – 4-5 cm. 

Este interzisa tăierea completă a arborelui. 

4.1.14 În momentul iniţial de cădere a arborelui muncitorul care îl doboară şi ajutorul acestuia trebuie  să se retragă la o distanţa de 4-5 m pe cărările pregătite din timp. 

4.1.15 Este interzisă doborîrea arborilor în grup (în baterii) prin doborîrea unuia sau cîtorva copaci cu  tape de către alt copac. 

4.1.16 Este interzisă doborîrea arborilor peste copacii vecini, cu excepţia lucrărilor de pregătire a  parchetelor, tăierilor selective şi treptate. 

4.1.17 Este interzisă doborărea arborilor de către un singur muncitor fără ajutor: − la exploatarea parchetelor de pădure afectată de furtună şi pădure arsă; − la tăieri selective; 

− la vîntul frontal cu puterea mai mare de 3 grade; 

− iarna la adîncimea stratului de zăpadă 0,5 m şi mai mare; 

− pe pante mai mari de 15°; 

− la doborîrea arborilor mari (cu diametrul la nivelul pieptului 30 cm şi mai mare) fără dispozitive  mecanice speciale; 

− la doborîrea arborilor putrezi, uscaţi şi altor copaci, ce prezintă pericol. 

4.1.18 Coborîrea copacilor atîrnaţi la cădere trebuie să fie făcută numai sub conducerea maistrului  sau șefului de echipă prin una din următoarele procedee: 

− prin împingerea copacului din părţi cu prăjini şi căngi; 

− prin tragerea cu funia şi cangea; 

− prin mutarea capătului gros al copacului într-o parte şi înapoi cu ajutorul pîrghiilor; în acest caz  toţi muncitorii trebuie să se afle de aceiaşi parte a trunchiului;

11 

CP D.02.18:2017 

− cu ajutorul cabestanului, troliului sau tractorului. 

4.1.19 La coborîrea copacului atîrnat la cădere este interzis: 

− să se taie copacul, de care acesta este atîrnat; 

− să se taie crengile, pe care acesta se reazemă; 

− să se doboare copacul atîrnat prin răsturnarea peste el a altui copac; 

− de crestat capătul gros sau buturuga. 

4.1.20 Doborărea forţată a arborelui se foloseşte în cazul, în care partea netăiată constituie 2-3 cm  iar arborele nu cade, atunci acesta trebuie doborît în partea opusă înclinaţiei naturale. 

Doborărea forţată a arborelui se face cu ajutorul penelor, bătute în tapă, sau cu furca pentru doborît,  fixată pe o prăjină cu lungimea de la 5 pînă la 6,5 m. 

4.1.21 Este interzisă doborîrea arborilor la puterea vîntului mai mare de 3 grade, noaptea și la  vizibilitatea sub 50 m. 

4.1.22 Pentru a exclude ruperea firelor de telecomunicaţii şi liniilor electrice, de arborele căzător tre buie de tras arborele într-o parte de la fire cu ajutorul unui cablu sau tiranților de funie (nu mai puţin de  două). Funiile se fixează de copac pînă a începe tăierea tapei. 

4.1.23 Este interzis de a lăsa nedoborît arborele la care s-a efectuat tapa și tăierea parțială după  terminarea lucrului, la întreruperi în lucru şi de a trece la doborîrea altor arbori. 

4.1.24 Tăierea crengilor se admite numai la copacul, doborît la pămînt şi poziţionat stabil, la distanţa  de minim 50 m de la locul de doborîre a arborilor, aflîndu-se în partea opusă a trunchiului faţă de  crengile care se taie. Este interzisă retezarea şi tăierea crengilor, stînd pe copacul doborît. Tăierea  crengilor la copacii doborîţi trebuie făcută în direcţia de la capătul gros spre vîrf. 

Este interzisă tăierea crengilor în direcţia inversă, precum şi dezbaterea cu capul toporului a crengilor  moarte, pe care se reazemă copacul. 

4.1.25 Muncitorii care nu sunt ocupaţi la tăierea crengilor trebuie să se afle la o distanţa de minim  5 m de la tăietor. 

4.1.26 Corhănirea bîrnilor se admite numai cu ajutorul mijloacelor de tracţiune de pe sectoarele,  situate nu mai aporoape de 50 m de locul de doborîre a arborilor sau tăierii crengilor. 

4.1.27 De pe traseul tractoarelor de corhănit trebue înlăturaţi copacii, lăstărişul, arbuştii etc., iar  cioturile retezate la nivelul pămîntului. 

4.1.28 La corhănirea bîrnilor cu tractoarele lăţimea potecilor de corhănit trebuie să fie de minim 5 m.  Distanţa de corhănire a bîrnilor de la parchet pînă la depozitul provizoriu trebuie să constituie maxim  500 m. 

4.1.29 Secţionarea bîrnilor trebuie făcută pe un loc curăţat în prealabil. Înainte de secţionare, bîrna  trebuie aşezată bine pe talpe. Bascularea, ridicarea şi aşezarea bîrnilor pe talpe se face numai cu  ajutorul pîrghiilor de rostogolit, răngilor cu articulaţie. 

4.2 Lucrări pregătitoare 

4.2.1 Lucrărilor de construire a terasamentelor trebuie să preceadă lucrările pregătitoare – defrişarea şi asanarea sectorului, reconstrucţia şi mutarea comunicaţiilor şi construcțiilor, instalarea  îngrădirilor şi amenajarea căilor de acces. Efectuarea concomitentă a lucrărilor pregătitoare şi de  terasamente este interzisă cu excepţia cazurilor, prevăzute special de proiectul de executare a  lucrărilor.

12 

CP D.02.18:2017 

4.2.2 În timpul funcţionării maşinilor de defrișare şi troliulor, instalate pe tractor, trebuie îndeplinite  următoarele cerinţe: 

− fixarea cablurilor pe buturuga „de ancorare” şi buturuga de scos trebuie să excludă  posibilitatea alunecării lor la întindere. În acest scop pe buturugi trebuie să se facă crestături  suficient de adînci; 

− cablurile folosite trebuie să fie în bună stare, iar diametrul lor să corespundă valorilor indicate  în tabelul 1; 

− la defrișare toţi muncitorii trebuie să se îndepărteze de la cablu la o distanţă, egală cu distanţa  dintre buturugile „de ancorare” şi de scoatere; lîngă maşina de defrișare pot să se afle numai  persoane, legate nemijlocit de funcţionarea ei. 

Tabelul 1 

4.2.3 La curățarea zonei drumului de arbuşti şi arborii tineri cu maşina de tăiat arbuşti, zona ei de  lucru trebuie să fie în prealabil curăţată de pietre, buturugi, precum şi de copaci, diametrul cărora la  linia de tăiere depăşeşte 20 cm. 

4.2.4 În procesul de lucru a maşinii de defrişat trebuie asigurată starea bună a îngrădirii, care apără  mașinistul de loviturile arborilor şi arbuştilor doborîţi. În timpul funcţionării maşinii de ambele părţi ale  fîşiei de curăţare se instalează steguleţe roşii. 

4.2.5 Se admite funcționarea concomitentă a două maşini de tăiat arbuști pe un sector în fîşii aparte  sau pe sectoare separate, situate unul de la altul la o distanţa de minim 40 m. 

4.2.6 Muncitorii auxiliari trebuie să se afle nu mai aproape de 25 m de la locul de funcţionare a  maşinii de tăiat arbuști. 

4.2.7 Lucrul cu maşina de tăiat arbuști este interzis în următoarele cazuri: 

− la prezenţa pe sector a arborilor tare încovoiaţi sau înclinaţi în direcţia de deplasare a maşinii; − pe sectoarele înmlăştinite (neasanate); 

− pe terenuri accidentate (rîpi şi vîlci), după ploi torenţiale pînă la uscarea pămîntului; − pe timp de noapte, precum şi la vizibilitatea sub 50 m. 

4.2.8 Pentru deplasarea maşinii de tăiat arbuști la locul nou trebuie: 

− să se ridice partea frontală a maşinii la înălţimea de minim 30 cm de la sol şi să se fixeze; − să se verifice fixarea sigură a maşinii de tractor; 

− să se asigure de lipsa obstacolelor (bolovani, pietre mari, tulpini de copaci groşi, gropi) pe  calea de deplasare. 

4.2.9 Pîrghia de comandă a troliului trebuie cuplată şi decuplată lin. La bobinarea cablului pe  tamburul troliului se interzice îndreptarea cablului cu mîna sau cu alt obiect (rangă sau pîrghie), pre cum şi atingerea cablului cu mîna în timpul funcţionării troliului.

13 

CP D.02.18:2017 

5 Cerinţe de securitate la realizarea structurilor rutiere 

5.1 Dispoziţii generale 

5.1.1 Proiectul de organizare a lucrărilor privind stabilizarea pămînturilor cu lianţi hidraulici şi orga nici trebuie să prevadă un grad maximal de mecanizare şi automatizare a proceselor tehnologice şi  masuri, ce limitează şi previn contactul nemijlocit al oamenilor cu substanţele toxice şi nocive. 

5.1.2 Muncitorii care deservesc malaxoarele de pămînt şi instalaţiile de tratare a pămîntulrilor, ca mioanele-cisternă pentru ciment, distribuitoarele, frezele rutiere în procesul de malaxare, descărcare  şi repartizare a cimentului, varului şi cenuşii de filtru, trebuie să folosească îmbrăcămintea de pro tecţie, prevăzută de normele departamentale tip şi alte mijloace individuale de protecţie (respiratoare,  ochelari, mănuşi). 

5.1.3 Pînă la începerea lucrărilor de relizare a îmbrăcăminţilor din mixturi asfaltice şi anrobate bitu minoase sectorul de lucru trebuie împrejmuit; instalate indicatoare rutiere conform ВСН 37 şi schemei,  avizate de Inspectoratul Național de Patrulare şi aprobate de conducătorul întreprinderii rutiere; redi recţionată circulaţia mijloacelor de transport pe drumul de ocolire; marcată zona de siguranţă pentru  muncitorii ocupaţi la punerea în operă, schema de intrare şi ieşire din zona lucrărilor a autobasculante lor, care transportă mixtura asfaltică. 

Indicatoarele rutiere şi barierele de protecţie se instalează de întreprinderile care execută lucrările ru tiere. 

5.2 Lucrări de realizare a straturilor de fundaţie din pămînturi şi agregate minerale, stabilizate cu lianţi 

5.2.1 La executarea lucrărilor pe banda de consolidare, muncitorii rutieri şi alte persoane trebuie să  se afle de partea expusă la vînt de la utilajele în funcţiune (autocisternele pentru bitum, autogudrona toarele, malaxoarele de pămînt, frezele rutiere). 

5.2.2 În procesul de lucru a finisorului - distribuitor şi malaxorului de pămînt se interzice: − strîngerea şuruburilor pe vibratoarele pornite; 

− înlăturarea oricăror parapete şi platelaj şi lucrul fără acestea;  

− executarea oricăror lucrări electrice cu generatorul în funcţiune; 

− deconectarea vibratorului, în cazul în care grinda vibratoare nu este pozată pe fundaţie; 

− aflarea pe mantaua rotorului, grinda vibratoare sau banda transportorului, precum şi aflarea în  zona de acţiune a organelor de lucru sau în apropierea nemijlocită de maşina în funcţiune; 

− reglarea întinderii curelelor la vibrator sau îndreptarea lor la grinda vibratoare în funcţiune; − alimentarea malaxorului de pămînt cu apă din autocisterna în mers; 

− desfundarea injectoarelor sistemului de distribuţie, în timpul funcţionării aceteia. 

5.2.3 Curăţarea rotorului şi schimbarea paletelor trebuie făcute după aşezarea rotorului pe tălpi re zistente şi oprirea motorului maşinii. 

5.2.4 La distribuirea lianţilor (bitumurilor, emulsiilor, gudroanelor, etc.) cu autogudronatoare, pe  pămîntul stabilizat sau pe suprafaţa stratului executat din pămînt stabilizat cu ciment, trebuie îndeplini te următoarele cerinţe:

14 

CP D.02.18:2017 

− pînă la începerea lucrărilor se verifică funcţionarea sistemului de conducte, robinetele şi  duzele de bitum, acestea se curăţă, se verifică prezenţa şi funcţionalitatea stingătoarelor,  ilumintul electric şi semnalizărea sonoră; 

− pînă la umplerea cisternei autogudronatorul se pozează şi se blochează pe platformă  orizontală, se verifică furtunul de încărcare şi siguranța cuplării acestuia cu manşonul de  aspiraţie, precum şi curăţenia filtrului în ţeava de recepţie; 

− cisterna se umple numai prin filtru la turaţii mici şi medii ale pompei. Se interzice turnarea  liantului fierbinte (cu temperatura mai mare de 50°C) pînă la înlăturarea completă din aceasta  a apei, emulsiei bituminoase, solventului etc., diluarea liantului în cisternă, aflarea sub cisterna  umplută; 

− pînă la ieşirea din unitate se verifică siguranţa fixării ţevilor de distribuţie şi a distribuitorului  manual; 

− înainte de aprinderea injectorului se verifică siguranţa cuplării conductei de combustibil, buna  funcţionare a alimentării cu combustibil şi presiunea în rezervorul de combustibil, se asigură  de lipsa picăturilor şi prelingerilor de bitum în focar; 

− injectorul se aprinde numai cu o făclie de aprindere (aprinzător) cu mîner lung de 1,5 - 2 m, aflîndu-se dintr-o parte; alimentarea se efectuează printr-un jet de combustibil slab,  mărind treptat alimentarea pînă la cea normală; 

− pînă la distribuirea liantului trebuie de stins injectoarele şi de închis robinetele conductei de  alimentare cu combustibil; 

− nu se lasă fără supraveghere sistemul de încălzire în funcţiune. 

5.2.5 Tragerea şi decuplarea brațului flexibil de alimentare la pomparea lianţilor cu o temperatură  înaltă, trebuie efectuate numai în mănuşi. 

5.2.6 La încălzirea liantului în cisterna autogudronatorului se interzice: 

− aprinderea arzătoarelor şi efectuarea încălzirii, în cazul în care stratul de liant deasupra ţevilor  de flacără este mai subţire de 20 cm, precum şi în cazul în care cisterna este umplută pînă la  refuz şi nu este spaţiu liber pentru dilatarea lianţilor la încălzire; 

− încălzirea în cisternă a liantului hidratat; 

− alimentarea rezervorului de combustibil al injectoarelor cu benzină (sau ligroină) în loc de  kerosen. 

5.2.7 La aprinderea injectoarului portabil mașinistul gudronatorului trebuie să se afle dintr-o parte de  ea. 

5.2.8 Se interzice ridicarea țevilor de distribuție după distribuirea liantului pînă la comutarea la  procesul de circulaţie. 

5.2.9 La distribuirea bitumului se interzice aflarea persoanelor la o distanţă sub 10 m de la țevile de  distribuție a autogudronatorului. 

5.2.10 La amplasarea insatalaţiilor de malaxare a pămînturilor transportorul principal trebuie  amplasat după direcţia vînturilor predominante. 

5.2.11 Pentru prevenirea înlăturării prin suflare a lianţilor pe transportor trebuie prevăzute parapete. 5.2.12 În procesul de lucru a agitatorului cu palete a malaxorului se interzice scoaterea capacelor  superioare de protecţie. 

5.2.13 Legarea ansamblurilor instalaţiei trebuie efectuată în locurile, marcate cu un semn special.

15 

CP D.02.18:2017 

5.2.14 La ridicarea ansamblurilor instalaţiilor, deplasarea şi coborîrea lor la loc trebuie folosite  cabluri-tiranţi. 

5.2.15 Asamblarea, dezasamblarea şi reparaţia unor piese aparte a maşinii de malaxare a pămîntului  se poate realiza după ridicarea şi instalarea lor pe capre de reazem. 

5.2.16 Funcţionarea depozitului mobil de ciment la temperatura aerului mai joasă de minus 30 °С  este interzisă. 

5.2.17 Deschiderea capacului superior al depozitului se admite numai dacă în rezervor nu este  presiune. 

5.2.18 Se interzice decuplarea furtunurilor şi conductelor de aer, aflate sub presiune, efectuarea  lucrăilor cu manovacuummetrul defectat. Revizia şi sigilarea manovacuummetrului trebuie efectuată  nu mai rar de o dată pe an, precum şi după fiecare reparaţie a aparatului. 

5.3 Lucrări de realizare a îmbrăcăminţilor şi straturilor de bază din betoane asfaltice şi materiale bituminoase 

5.3.1 Pe timp de noapte locul de punere în operă a mixturii asfaltice trebuie să fie iluminat conform  GOST 12.1.046. 

Pentru iluminarea trebuie folosite aparate de iluminat mobile, transportabile şi instalate pe maşinile  rutiere. 

5.3.2 Deplasarea autobasculantelor în zona de punere în operă a mixturii asfaltice se admite numai  după semnalul recepţionerului de mixtură; înainte de a începe delasarea şoferul este obligat să dea  un semnal sonor. 

5.3.3 Deschiderea oblonului din spate al autobasculantei la descărcarea mixturii asfaltice în  buncărul repartuzorului-finisor de asfalt, se face cu un cîrlig metalic special. 

5.3.4 Se interzice curăţarea aripilor buncărulului de recepție de resturile mixturii asfaltice la  deplasarea repartizorului-finisor de asfalt. 

5.3.5 Descărcarea mixturii asfaltice din autobasculantă în buncărul de recepție al repartizorului finisor de asfalt trebuie efectuată numai după oprirea completă a acesteia, după semnalul de  avertizare a mașinistului la repartizor-finisor de asfalt şi evacuărea muncitorilor la distanţa de 1 m de la  pereţii laterali ai buncărului. 

5.3.6 Bena autobasculantei trebuie curăţată de resturile de mixtură asfaltică stînd pe pămînt folo sind răzuitori speciali şi lopeţi cu coada cu lungime de minim 2 m. 

5.3.7 În procesul executării lucrărilor distanţa dintre compactoare şi alte maşini autopropulsate  trebuie să fie de minim 5 m. La o distanţă mai mică trecerea printre compactoare și alte maşini în  mişcare se interzice. 

5.3.8 În procesul de lucru al repartizatoarelor-finisoare de asfalt şi compactoarelor se interzice: − aflarea persoanelor în zona de acţiune a organelor de lucru; 

− intrarea pe platforma de comandă pînă la oprirea completă a maşinii; 

− reglarea funcţionării organelor de compactare; 

− lăsarea fără supraveghere a maşinilor cu motoarele pornite; 

− reparaţia şnecurilor, alimentatoarelor şi altor mecanisme.

16 

CP D.02.18:2017 

5.3.9 La întreruperile de lungă durată (6 ore şi mai mult) repartizoarele-fonisoare de asfalt şi  compactoarele trebuie curăţate, aşezate într-un rînd şi frînate.  

Din ambele părţi ale coloanei de maşini trebuie instalate îngrădiri cu semnale de culoare roşie: ziua – steguleţe, noaptea – felinare. 

5.3.10 În cazul executării manuale a lucrărilor de așternere şi corectare a sectoarelor îmbrăcăminţii  rutiere cu defecte, distanţa de aducere a mixturii asfaltice cu lopeţile nu trebuie să depăşească 8 m.  La o distanţă mai mare trebuie folosite tărgile cu borduri pe trei părţi sau roabe uşoare cu bascularea  înainte. 

5.3.11 La lucrări cu mixturile asfaltice ce conţin substanţe tensioactive şi aditivi, trebuie respectate  regulile de protecţie a muncii, expuse în ВСН 59. Muncitorii trebuie să treacă regulat examenul  medical. Persoanele care suferă de boli de piele şi de ochi, femeile gravide şi mamele care alăptează  nu se admit la lucrările cu substanţe tensioactive. 

5.3.12 La folosirea în mixturile asfaltice a lianţilor pe baza de bitum şi polimeri urmează de condus de  SM SR EN ISO 4589 

5.3.13 Distanţa de la rezervoarele cu solvenţi, soluţii termoelastoplast de divinilstiren şi alţi polimeri  pînă la clădiri, edificii, cazane de topit bitum trebuie să fie de minim 50 m. 

Locurile de păstrare a solvenţilor şi soluţiilor de polimeri trebuie să fie marcate cu inscripţii de avertiza re „Pericol de foc”, „Fumatul este interzis”, „Lucrările de sudare sunt interzise”. La amestecarea soluţii lor de polimeri sau cauciuc cu bitumul se interzice încălzirea cazanului de topit bitum. Introducerea soluţiilor de polimeri în bitum se admite numai prin furtun, introducîndu-i capătul în bitum. 

Prepararea liantului pe baza de bitum şi polimeri sau a compoziţiei de bitum şi cauciuc se admite numai pe timp de zi, sub conducerea persoanei responsabile. 

5.3.14 Muncitorii ocupaţi la executarea îmbrăcăminților și a straturilor de bază asfaltice şi anrobate cu  bitum, sunt obligati să poarte peste hainele de protecţie veste de avertizare de culoare aprinsă. 

5.3.15 La lucrările cu mixtura asfaltică, care conţine substanţe tensioactive şi aditivi, trebuie folosiţi  ochelari ermetici şi respiratoare universale. 

5.3.16 Muncitorii ocupaţi la prepararea mixturilor asfaltice, care conţin gudroane şi reziduuri de  smoală, se asigură cu mijloace individuale de protecţie în conformitate cu normele în vigoare. 

5.3.17 La lucrările de diluare a bitumului trebuie folosite respiratoare, ochelari, mănuşi. 

5.3.18 Persoanele care nu au mijloacele individuale de protecţie respective, nu se admit la  executarea îmbrăcăminţilor şi a straturilor de bază din mixturi asfaltice şi anrobate cu bitum. 

5.4 Realizarea îmbrăcăminţilor şi straturilor de bază din betoane de ciment 

5.4.1 Mașinistul repartizatorului-finisor de beton de ciment trebuie să se afle la locul său de muncă  (platforma de comandă), să conducă mersul maşinii, funcţionarea organelor de lucru, să supraveghe ze siguranţa persoanelor ce lucrează, starea furtunurilor hidraulice şi cuplărilor acestora, precum şi  temperatura şi presiunea uleiului în sistemele hidraulice. 

5.4.2 Temperatura şi presiunea uleiului nu trebuie să depăşească limitele maxime admisibile pentru  tipul concret de maşini. 

5.4.3 La depistarea defecţiunii sau deteriorării furtunurilor transmisiei hidraulice, imediat trebuie oprit  utilajul, sistemul depresionat şi astupate locurile cu rupturi. 

5.4.4 Mașinistul nu trebuie să părăsească platforma de comandă, fără a opri motorul, totodată  pîrghiile de comandă trebuie puse în poziţia neutră.  

5.4.5 La instalarea longrinelor trebuie:

17 

CP D.02.18:2017 

− să se ridice longrinele mai întîi la înălţimea 20-30 cm şi la asigurarea că agăţarea la cîrligile de  ridicare este sigură, să se efectueze ridicarea şi deplasarea lor ulterioară; 

− să se efectueze o ghidare precisă a longrinelor la locul montării acestora la înălţimea de  ridicare deasupra fundaţiei de minim 25 cm; 

− să se direcționeze deplasarea longrinei, manipulată cu macaraua, cu cîrlige de manevrare sau  cu funii de dirijare. 

5.4.6 Pînă la aşternerea betonului de ciment trebuie să se verifice stabilitatea longrinelor prin  trecera de probă peste ele a repartizatorului cu buncărul încărcat. Longrine trebuie fixate la joante cu  o atenţie deosebită. 

5.4.7 În timpul funcţionării repartizatorului-finisor de beton de ciment se interzice de a sta pe grindă  vibrantă şi grindă de finisare, precum şi de a pune pe ele scule şi alte obiecte. 

5.4.8 La oprirea repartizatorului-finisor de beton de ciment pe sectoare cu pantă longitudinală  trebuie să se instaleze pe longrine saboţi de frînare pentru evitarea autodeplasării maşinilor. 

5.4.9 La transportarea betonului proaspăt pe acostament trebuie să fie asigurată trcerea liberă a  autobasculantelor şi siguranţa muncitorilor. 

Deplasarea autobasculantelor în zona de punere în operă a betonului de ciment se admite numai du pă semnalul recepţionerului de beton; la pornire şoferul este obligat să claxoneze. 

5.4.10 Descărcarea betonului proaspăt poate fi ajutată cu lopata pe coadă lungă, stînd pe pămînt,  însă nu din partea descărcării betonului. 

5.4.11 La punerea în operă a betonului de ciment cu repartizatorul cu cofraje glisante persoanele  străine trebuie să se afle la o distanţa de minim 5 m de la maşina în funcţiune. 

5.4.12 La instalarea coardei de ghidare trebuie să se fixeze minuțios capetele acesteia în troliurile de  întindere. Se interzice aflarea persoanelor străine în zona de întindere a coardei. 

5.4.13 Înaintarea reparizatorului-finisor de beton de ciment trebuie precedată de un semnal sonor. Se  interzice aflarea persoanelor în zona înaintării repartizatorului-finisor de beton de ciment şi în zona de  acces la el a autobasculantei. 

5.4.14 Se interzice punerea pe banda transportoare a repartizatorului-finisor de beton de ciment lopeţi, răngi şi alte obiecte, precum şi de a curăţa banda transportoare de betonul alipit în timpul  funcţionării maşinii. 

5.4.15 În timpul funcţionării maşinii muncitorii nu trebuie să se afle în apropierea şenilelor, între  consolele, pe care sunt instalaţi palpatorii sistemelor automatizate, mai aprope de 5 m în fața maşinii  în mişcare, şi să împrăştie betonul în apropierea şnecului. 

5.4.16 Curăţarea organelor de lucru se admite numai după oprirea definitivă a motorului. 

5.4.17 Muncitorul ocupat la pozarea gujoanelor în rostul longitudinal al îmbrăcăminţii, nu trebuie să  părăsească locul său de lucru pînă la oprirea definitivă a motorului repartizatorului-finisor de beton de  ciment. 

5.4.18 Muncitorii-betonişti la finisarea manuală a rosturilor trebuie să folosească mănuşi de cauciuc. 

5.4.19 Muncitorii ocupați la suflarea rosturilor de deformaţie cu aer comprimat de la compresor, trebuie  echipați cu ochelari de protecţie şi respiratoare. 

5.4.20 La întinderea manuală a coardei de ghidare muncitorul trebuie să folosească mănuşile.

18 

CP D.02.18:2017 

5.4.21 Mașinistul maşinii de tăiat rosturile în betonul întărit trebuie echipat cu ochelari de protecţie; în  timpul lucrului nu se admite lubrifierea, reglarea, oricare reparaţie sau schimbare a discurilor. Capacul  carcasei discurilor tăietoare trebuie să fie închis, iar însuşi discurile fixate şi sigur ataşate pe val, pen tru a elimina bătaia frontală şi radială. 

5.4.22 Fiecare disc tăietor trebuie să fie instalat în poziţie strict verticală pentru eliminarea devierii,  blocării şi distrugerii lui în procesul de tăiere. 

5.4.23 La transportarea maşinii (pînă la încărcarea şi descărcarea acesteia) trebuie să se asigure, că  pîrghiile de comandă a şenilelor şi a organelor de lucru se află în poziţia neutră. 

5.4.24 Pentru încărcarea maşinii pe trailer trebuie folosită o macara cu capacitaea de ridicare de  minim 25 tone. 

5.4.25 După încărcarea maşinii pe trailer pentru transportare, sistemul hidraulic de propulsie trebuie  depresionat. 

5.4.26 La transportarea finisorului cu tub şi maşinii de protejat betonul, fiecare roată trebuie să fie  blocată cu pene şi fixată de podina remorcii cu tiranţi. 

5.4.27 Luînd în considerare structura şi poziţia înaltă a centrului de greutate al finisorului cu tub şi al  maşinii de protejat betonul, viteza de transportare nu trebuie să depăşescă 15 km/h pe drum de  pămînt şi de 25 km/h pe drum cu îmbrăcăminte modernizată. 

5.5 Realizarea îmbrăcăminţilor din dale prefabricate din beton armat 

5.5.1 Încărcarea, descărcarea şi pozarea dalelor rutiere trebuie executate sub conducerea persoa nei responsabile, care stabileşte succesiunea operaţiilor, determină necesarul de dispozitive de încăr care-descărcare (dispozitive de agăţare şi de prindere, traverse), supraveghează alegerea metodelor  corecte de descărcare, stivuire, încărcare şi pozare a dalelor în îmbrăcăminte. 

5.5.2 Dalele livrate pe şantierul de construcţii trebuie verificate, marcînd şi alegînd dalele cu  ochiurile de prindere deformate sau nesigure, fisuri sau cu alte defecte. 

5.5.3 Dala inferioară a stivei trebuie pozată pe bare de lemn de grosime egală, amplasate paralel la  partea scurtă a dalei, la distanţa 1 m de la margine. Dalele următoare se instalează pe garnituri de  lemn, amplasate strict deasupra barelor. 

5.5.4 În stivă pe înălţime pot fi aşezate maxim 20 dale cu armătura pretensionată şi 12 cu armătura  netensionată; distanţa dintre stive trebuie să constituie 1 m (sau conform prescripţiilor tehnice pentru  ele). 

5.5.5 Distanţa de la stiva de dale, în depozitul pe lîngă cale ferată, pînă la şina apropiată - minim  2,5 m conform GOST 12.3.020. 

5.5.6 Se interzice depozitarea dalelor sub firele liniilor electrice în funcţiune. La o strictă necesitate  de depozitare a dalelor în zona de protecţie a liniei electrice aeriene, lucrările trebuie desfăşurate în  conformitate cu cerinţele GOST 12.1.013. 

5.5.7 La transportarea dalelor la distanţe mari sau pe sectoare, pe care este posibilă deplasarea  dalelor sau a garniturilor, dalele superiore se prind în caroserie cu tiranţi din sîrmă sau cabluri. 

5.5.8 Se interzice transportarea în caroseria automobilului a dalelor cu armătura pretensionată, la  lungimea capătului liber al acestora mai mare de 2 m şi mai mare de 1,5 m – cu armătura  netensionată. 

5.5.9 Înainte de desfacerea stivei dalele trebuie eliberate de sîrmă torsionată cu ajutorul foarfecelor  speciale sau al aparatelor de tăiat. Se interzice tăerea sîrmelor torsionate prin lovirea peste scoabe de  montare. La descărcarea dalelor din platforme de cale ferată trebuie asigurat accesul sigur la locurile  de tăiere a sîrmelor torsionate.

19 

CP D.02.18:2017 

5.5.10 Se interzice: 

− ridicarea dalei, masa căreia depăşeşte capacitatea de ridicare a macaralei date la rază de  acţiune stabilită; 

− ridicarea dalei cu ochiurile de montare (scoabele de îmbinare) deteriorate; − desprinderea dalei acoperite de pămînt sau lipite de pămînt prin îngheţare; − tîrîrea dalei cu cablu aflat în poziția înclinată sau prin rotirea braţului; 

− aflarea în zona de deplasare a dalei cu macaraua în locuri strîmtorate între dala manipulată şi  alte obiecte;  

− trecerea dalei peste cabina automobilului care transportă dalele și aflarea şoferului, în timpul  operaţiunilor de încărcare-descărcare, în cabină; 

− direcționarea manuală a dalei deplasate cu macaraua; în acest scop trebuie folosite căngi de  manevrare cu o lungime de 1,5-1,8 m sau funii de dirijare; 

− folosirea cablurilor de prindere, ce nu corespund greutăţii sarcinii ridicate; − ţinerea cu mînile a cîrligelor şi ochiurilor de cablu la ridicarea dalei. 

5.5.11 Pentru a spori securitatea la pozarea dalelor trebuie: 

− dalele să se ridice mai întîi la înălţimea de 20-30 cm, iar apoi, asigurîndu-se de legarea sigură  şi de stabilitatea macaralei, să se efectueze ridicarea ulterioară şi deplasarea dalelor; 

− să se efectueze ghidarea precisă a dalelor la locul montării lor la înălţimea de ridicare  deasupra fundaţiei de maxim 20 cm; 

− să se folosească cabluri de prindere de dimensiuni, ce corespund dimensiunii dalelor ce se  montează; inghiul dintre ramurile cablurilor nu trebuie să depăşească 90°. 

5.6 Colmatarea rosturilor 

5.6.1 La executarea lucrărilor de colmatare a rosturilor folosind materiale topite, inflamabile,  substanţe ce emană vapori nocivi, care pot provoca arsuri termice sau chimice, trebuie folosite  mijloace individuale de protecţie corespunzătoare (MIP). 

5.6.2 La preparea sau încălzirea masticului trebuie respectate următoarele cerinţe de securitatea  muncii: 

− cazanul se umple nu mai mult de 3/4 din capacitate; 

− pentru evitarea incendierii, temperatura de încălzire a masticului nu trebuie să depăşească  valorile, indicate în condiţiile tehnice pentru acest mastic; 

− pentru măsurarea temperaturii masticului trebuie folosit termometrul cu scara de minim  250 °С; 

− pentru lichidarea incedierii posibile a masticului la locul lucrărilor trebuie să fie o ladă cu nisip; − încărcarea cazanului trebuie făcută din partea opusă focarului; 

− nu se admite încărcarea în cazanul cu bitum fierbinte a materialelor umede, folosite pentru  prepararea masticului, pentru evitarea înspumării intense a amestecului, revărsării acestuia  peste marginea cazanului şi înflăcărării;

20 

CP D.02.18:2017 

− preluarea probei de mastic pentru a aprecia gradul de pregătire, trebuie efectuată numai cu  căuşe speciale; 

− la prepararea materialului pentru amorsare, amestecarea masticului fierbinte cu kerosen  trebuie efectută la o distanţă de minim 50 m de la locul încălzirii masticului; 

− masticul încălzit trebuie să fie turnat în kerosen cu amestecarea necontenită; temperatura  masticului la momentul introducerii în kerosen nu trebuie să depăşească 70°С. 

5.6.3 La incendierea masticului, cazanul trebuie astupat bine cu un capac. Stingerea masticului  incendiat trebuie efectuată numai cu nisip uscat sau stingătoare cu spumă. Se interzice stingerea cu  apă a masticului incendiat. 

5.6.4 Locul de depozitare a solvenţilor, soluţiilor pentru amorsare, masticului, bitumului, trebuie să  fie echipat cu panouri antiincendiu, dotate cu lopată, rangă, topor, căldări, cîrlige, stingătoare de  incendiu. Alături de panou trebuie să se afle lăzi cu nisip uscat şi curat. Distanţa de la rezevoarele cu  solvenţi pînă la clădiri şi diferite construcţii va constitui de minim 50 m, iar între recipienţi - de minim  10 m. 

5.6.5 Locurile de păstrare a solvenţilor trebuie îngrădite şi dotate cu indicatoare conform  SM GOST R 12.4.026. 

5.6.6 Muncitorii ocupaţi la suflarea rosturilor cu aer comprimat de la compresor şi la prepararea  mortarului din nisip şi ciment, trebuie echipați cu mijloace individuale de protecţie: ochelari de protecţie  şi respiratoare. 

6 Cerinţe de securitate pentru baze de producție şi fabrici 6.1 Prescripţii generale 

6.1.1 Terenurile pentru baze de producţie şi fabrici se aleg în conformitate cu regulile generale de  alegere a terenurilor de producţie. Gradul de pregătire pentru exploatarea utlajelor trebuie înregistrat  printr-un proces-verbal al comisiei, care efectuează recepţia după finalizarea montării. 

6.1.2 Pe teritoriul fabricii sau bazei de producţie trebuie prevăzută evacuarea apelor pluviale şi de  viitură. Gurile, puțurile și gropile, necesare pentru scopuri de producere, trebuie să fie amenajate cu  podini, îngrădiri, punţi de trecere cu lăţimea de minim 0,6 m şi parapete rezistente cu înălţimea de mi nim 1,1 m. 

6.1.3 Pe timp de noapte fabrica sau baza de producţie trebuie să fie ilumimate în conformitate cu  normativele în vigoare. 

6.1.4 Toate măsurile antiincendiu se efectuează conform GOST 12.1.004 şi NCM E.03.02 şi se  coordonează cu Serviciu Protecției Civile și Situații Excepționale. 

6.1.5 Teritoriul fabricilor şi bazelor de producţie, situate în nemijlocita apropiere de localități, trebuie  să fie îngrădit cu gard masiv cu înălțime de 2,8 m conform GOST 23407, iar în afara localităților – cu  gard de grilaj cu înălțime de 2 m. 

6.1.6 Pe teritoriile fabricilor şi bazelor de producţie, precum şi pe drumurile de acces trebuie să fie  instalate indicatoare rutiere şi schema de circulaţie a trasportului conform Regulilor de circulaţie  rutieră. 

6.1.7 Intersecţiile drumurilor cu liniile de cale ferată se amenajează în conformitate cu normativele  în vigoare. 

6.1.8 Se interzice trecerea mijloacelor de transport peste liniile de căii ferate în afara locurilor  stabilite.

21 

CP D.02.18:2017 

6.1.9 Nu se admite rezemarea (sprijinirea) materialelor şi pieselor de garduri şi de elementele  construcţiilor provizorii şi capitale. 

6.1.10 Toate organele de comandă a utlajelor trebuie să aibă inscripţii clare privind destinaţia  acestora. 

6.1.11 După terminarea lucrărilor trebuie să fie exclusă posibilitatea pornirii utilajului de către  persoane neautorizate. 

6.1.12 Revizia, repararea şi deservirea utilajului se admit numai după oprirea acestuia şi  întreprinderea măsurilor, ce exclud pornirea din greşeală sau spontană. 

6.1.13 Deservirea utilajului, care funcţionează la temperaturi înalte, se admite numai după răcirea  acestuia (pînă la 40 °С). 

6.1.14 Lucrul la instalaţiile de malaxare se permite numai avînd semnalul sonor funcţional, care se dă  în mod obligatoriu la pornirea instalaţiei. 

6.1.15 Mijloacele de transport se trag pentru încărcare şi pleacă după încărcare numai la semnalul  dat de mașinistul instalaţiei. 

6.1.16 Dacă în calitate de combustibil la fabrica de preparare a mixturilor asfaltice şi trasportul auto  se foloseşte gazul, atunci trebuie respectate cerințele NRS 35-04-09 şi, respectiv, RG 16-002. 

6.1.17 Exploatarea generatoarelor de abur trebuie realizată conform NRS 35-03-59. 

6.1.18 Reparația utilajului electric se efectuează numai cu linia, scoasă de sub tensiune. Pe  dispozitivul de pornire trebuie să fie plăcuţa “Nu conectaţi. Lucrează oameni”. 

6.1.19 Locurile de muncă trebuie să fie amenajate conform GOST 12.2.061. 

6.1.20 Piesele mobile şi ansamblurile utilajelor, care prezintă pericol, trebuie să fie îngrădite conform  GOST 12.2.062, GOST 12.2.007.1 şi GOST 12.2.003. 

6.1.21 La montarea utilajului tehnologic al fabricilor de preparare a mixturilor asfaltice, al fabricilor de  preparare a betoanelor şi a macaralelor trebuie respectate cerinţele NRS 35-03-96.  

6.1.22 Persoanele ocupate la lucrările cu substanţele tensioactive şi cu alte substanţe nocive, trebuie  să aibă certificat de admitere la lucru, după trecerea examenului medical. 

6.1.23 Conductele termice de abur şi bitum trebuie să fie termoizolate în conformitate cu  NRS 35-03-70. 

6.1.24 În galeriile de sub stive distanţa dintre conveier şi perete trebuie să constituie minim 0,8 m,  înălţimea galeriei – minim 1,8 m, iar spaţiul dintre conveier şi tavan – minim 0,6 m. Lîngă stive trebuie  instalate indicatoare de restricţie conform SM GOST R 12.4.026 sau plăcuţe cu inscripţia “Intrarea pe  stivă interzisă. Sub stivă se află gura de alimentare”. Montarea şi exploatarea conveierelor trebuie să  corespundă cerinţelor GOST 12.2.022. 

6.1.25 Aprinderea duzelor o efectuează un muncitor cu făclie pe vergea cu lungimea de minim 1,5 m,  aflîndu-se lateral faţă de focar. 

6.1.26 La fiecare duză în partea ei laterală trebuie să fie un robinet pentru reglarea debitului de  combustibil. 

6.1.27 Coborîrea în buncărele sau gropile silozurilor, în care se păstrează materiale pulverulente  (filer, var, ciment), pentru revizii sau lucrări de reparaţie se admite numai în schelă autoridicătoare,  sau în schelă acţionată prin troliu, în prezenţa unei persoane care realizează asigurarea.

22 

CP D.02.18:2017 

6.1.28 La descărcarea vagoanelor de cale ferată, roţile vagoanelor trebuie să fie blocate cu șaboţi de  frînă. 

6.1.29 La descărcarea bitumului din vagoane oamenii trebuie evacuaţi de la locul descărcării la o  distanţa de minim 15 m. 

6.1.30 Nivelul de zgomot şi de vibraţie la locurile de muncă nu trebuie să depăşească cel impus de  cerinţele GOST 12.1.003. 

6.1.31 Concentraţia de praf şi de gaze în aer la fabricile şi bazele de producţie, nu trebuie să  depăşească valorile, stabilite de GOST 12.1.005 și Norme Nr. 6335. 

6.2 Instalaţii de concasare şi sortare 

6.2.1 Prelucrarea pietrei şi agregatelor naturale se produce la instalaţii mobile de concasare şi sor tare, linii tehnologice demontabile şi la instalaţii fixe. 

6.2.2 Fiecare loc de muncă pe parcursul schimbului de lucru trebuie să fie examinat de conducăto rul lucrărilor şi de muncitor. Se verifică prezenţa şi starea de funcţionare a dispozitivelor de siguranţă,  uneltelor, mecanismelor şi dispozitivelor, necesare pentru lucru. 

Dacă au fost depistate defecţiuni, pe care însuşi muncitorul poate să le lichideze, atunci el anunţă  despre ele persoana responsabilă de protecţia muncii. 

6.2.3 Deplasarea angajaţilor în limitele staţiei de concasare se admite numai prin trecerile, scările şi  platformele, prevăzute în acest scop, care trebuie să corespundă cerinţelor GOST 12.2.061. Se inter zice trecerea peste conducte, jgheaburi, bariere şi alte instalaţii. 

6.2.4 Conductele şi jgheaburile trebuie să fie pozate sub platforme sau ridicate deasupra trecerilor  la înălţimea de minim 2 m de la nivelul pardoselii. 

6.2.5 Toate organele exterioare în mişcare ale maşinilor şi mecanismelor, transmisiile prin curele şi  alte transmisii trebuie sa aibă îngrădiri bine fixate, care să excludă accesul la ele în timpul funcţionării. 

6.2.6 Înainte de pornirea utilajului trebuie să fie dat un semnal sonor de avertizare. 

În locurile cu nivelul sporit de zgomot, alături de semnalizarea sonoră trebuie prevăzută semnalizarea  luminoasă de dublare. 

Toţi angajaţii trebuie să fie familiarizaţi cu modul de dare a semnalelor înainte de pornirea utilajului.  Instrucţiunile privind destinaţia semnalelor se afişează în locurile vizibile. 

Oprirea şi pornirea utilajului după montare sau reparaţie trebuie îndeplinită cu respectarea condiţiilor  sistemului de jetoane. 

6.2.7 Se interzice reparaţia părţilor mobile şi îngradirilor de protecţie în timpul lucrului maşinilor,  îndepărtarea materialului revărsat, precum şi lubrifierea manuală în lipsa dispoztivelor speciale. 

Toate motoarele electrice ale utilajului, a căror pornire accidentală după întreruperea alimentării cu  energie electrică sau la oprirea utilajelor din alte cauze nu este admisă, trebuie să aibă dispozitive  pentru deconectarea automată. 

6.2.8 Probarea procesului tehnologic de prelucrare a materialului de piatră trebuie efectuată strict în  punctele stabilite ale schemei tehnologice, determinate prin ordinul inginerului șef al întreprinderii.  Pentru prelevarea probelor trebuie să fie amenajate locuri speciale de muncă (platforme). Probarea în  locurile întîmplătoare se interzice. 

6.2.9 Pentru crearea condiţiilor normale de igienă şi sanitarie a muncii în centralele de concasare sortare trebue prevăzute:

23 

CP D.02.18:2017 

− instalaţii de ventilaţie şi aspiraţie în conformitate cu СН 245, pentru reducerea nivelului de  formare şi de degajare a prafului; 

− zidirea pereţilor cu suprafeţe netede în încăperi pentru prevenirea acumulării prafului şi  ușurarea curăţeniei; 

− folosirea rămăşiţelor materialului descărcat din buncărul de recepţie în calitate de pernă, care  exclude intrarea aerului prăfuit în încăperea de producţie; 

− folosirea la utilajul tehnologic, a cărui exploatare este însoţită de degajarea prafului  (concasoare, ciururi etc.), a adăposturilor ermetice încorporate, dotate cu pîlnii de aspirare cu  ramificaţii pentru racordarea la instalaţiile de aspirare. 

6.2.10 Conţinutul de praf în aerul zonei de lucru nu trebuie să depăşească concentraţiile maxime  admisibile conform GOST 12.1.003. Prelevarea periodică a probelor la locurile de muncă pentru de terminarea conţinutului de praf în ele se va efectua nu mai rar de 1 dată în 6 luni, precum şi în cazul  modificării regimului tehnologic și reconstruicției, reparației capitale a instalaţiilor de ventilaţie şi aspira re.  

Se interzice pornirea utilajului tehnologic înainte de pornirea sistemelor de ventilaţie ce îl deservesc.  Aerul, evacuat de instalaţiile de ventilaţie şi aspirare, înainte de ieşirea în atmosferă trebuie curăţat  pînă la concentraţiile de praf stabilite de norme. 

6.2.11 Conveierele cu bandă trebuie înzestrate cu instalaţii pentru curăţarea mecanică a benzii tam burelor de materialul care s-a lipit de ea. Curăţarea manuală a materialului de sub tamburele principa le, de capăt şi de deviere, se permite numai cu conveierul oprit. 

La conveierele cu bandă trebuie să fie prevăzute dispozitive automate de deconectare a mecanismu lui de acţionare la ruperea sau patinarea benzii, ruperea cablurilor la dispozitivele de întindere şi în fundarea gurilor sau jgheaburilor de descărcare. 

6.2.12 Toate conveierele cu bandă şi cu plăci cu declivitatea peste 6° trebuie să aibă dispozitive de  blocare, care să împiedice deplasarea benzii încărcate în direcţia opusă, la oprirea conveierului. Ele vatoarele de asemenea se echipează cu dispozitive de frînare, care exclud mişcarea în sens invers a  mecanismului la oprirea lui, şi cu opritoare de siguranţă, care se declanşează la ruperea lanţului cu  cupe. 

Conveierele, pe care este posibilă rostogolirea materialului de pe secţia activă, trebuie să aibă borduri  de siguranţă. 

Contragreutăţile dispozitivelor de întindere ale conveierelor, precum şi rolele de întindere trebuie să fie  îngrădite şi dispuse astfel, încît la ruperea benzii sau a cablului să se excludă posibilitatea căderii ma terialului sau rolei peste oamenii sau utilajul, situate mai jos. 

6.2.13 Pe platforma de descărcare a buncărului de primire se instalează opritoare, care exclud rula rea autobasculantelor în buncăr. Deplasarea autobasculantei descărcate se admite numai după cobo rîrea benei pe şasiu. 

Pentru lichidarea bolţurilor, surpărilor sau boltirii pietrei în buncăre trebuie folosite dispozitive speciale  (vibratoare electrice, instalaţii pneumatice etc.). Se interzice de a atrage lucrătorii în aceste scopuri. 

Pentru executarea lucrărilor de reparaţie în gura de recepţie trebuie întocmită fişa de permis pentru  lucrări şi planul de organizare a lucrărilor, care prevede curăţarea deplină a buncărului de materiale şi  respectarea obligatorie a măsurilor de securitate. 

6.2.14 Bucăţile mari de piatră blocate în spaţiul de lucru al concasorului se îndepărtează din conca sor cu dispozitive de ridicare, însă nu manual. Se interzice sfărîmarea lor cu ciocane sau baroase. Pentru a preveni aruncarea bucăţilor de piatră, gurile de alimentare ale concasoarelor trebuie să se  închidă cu îngrădiri demontabile pline.

24 

CP D.02.18:2017 

Curăţarea gurilor de alimentare şi pîlniilor de evacuare trebuie efectuate numai după oprirea completă  a mecanismelor. Motoarele electrice trebuie să fie deconectate, iar pe dispozitivele de pornire atîrnate  pancarte de avertizare „Nu conectaţi. Lucrează oamenii”. 

6.3 Baze de bitum şi de emulsii 

6.3.1 Pe conturul exterior al platformei înzidirii cazanelor de topit bitum trebuie amenajate parapete  cu înălţimea de minim 1 m, scara cu lăţimea de minim 0,75 m cu balustradă, precum şi bordură de  cărămidă cu înălţimea de minim 0,2 m, ce previne scurgerea bitumului pe pereţii căptuşelii din zidărie. 

Între gurile de încărcare (de acces) ale cazanelor, instalate într-o înzidire, precum şi între guri şi para pete trebuie prevăzute treceri cu lăţimea de minim 1 m. 

6.3.2 Cazanele de topit bitum şi instalaţiile, înzidirea cărora nu este obligatorie, trebuie să aibă izo laţie termică, totodată temperatura pereţilor exteriori nu trebuie să depăşească 40 °С. 

6.3.3 Gurile de alimentare ale cazanelor de topi bitum trebuie închise cu grătare, dimensiunile ochiurilor cărora să nu depăşească 150×150 мм, precum şi cu capace metalice pline. 

6.3.4 Distanţa de la conducta magistrală de combustibil pînă la arzătoare trebuie să fie de minim  2 m. 

6.3.5 Pe conducta de alimentare cu cmbustibil la fiecare cuptor în loc accesibil trebuie insatalat un  robinet pentru stoparea debitului de combustibil. 

6.3.6 Instalaţiile de topit bitum cu comanda la distanță trebuie dotate cu un sistem automatizat de  semnalizare, precum şi cu blocare, care închide debitul de combustibil la oprirea focului. 

6.3.7 Umplerea cazanelor de bitum este admisă la maxim 3/4 din capacitatea lor totală. 

6.3.8 La apariţia semnelor de înspumare o parte din bitum trebuie pompat în cazanul de rezervă. Se  interzice tansvazarea bitumul manual cu căldările sau alte recipiente deschise. 

6.3.9 Pentru stingerea bitumului aprins în cazan, gura de alimentare trebuie astupată ermetic cu  capacul şi cuptorul stîns. Bitumul revărsat din cazan trebuie stins cu stingătoare cu spumă şi cu nisip.  Se interzice folosirea în acest scop a apei. 

6.3.10 Pornirea pompei de bitum se permite numai după încălzirea conductelor de bitum şi corpului  pompei. 

6.3.11 Presiunea bitumului în magistrală nu trebuie să depăşească nivelul stabilit pentru tipul dat de  utilaj. 

6.3.12 La pomparea succesivă a bitumului din diferite cazanuri se interzice închiderea robinetelor pe  conductele de bitum, care unesc un batal cu altul; înainte de a inchide robinetul trebuie oprită pompa. 

6.3.13 La încălzirea electrică a bitumului se interzice folosirea obiectelor metalice pentru măsurarea  nivelului bitumului şi amestecarea lui. 

Elementele de încăzire electrice trebuie să fie total cufundate în bitum. 

6.3.14 La încălzirea cu abur locurile de cuplare a furtunurilor se dotează cu robinete de închidere. Se  interzice lucrul cu vană defectată. 

6.3.15 Înainte de efectuarea lucrărilor în interiorul batalului de bitum trebuie deconectat curentul  electric, închise conductele de abur şi de bitum, evacuate din batal rămăşiţele de bitum lichid, răcit şi  ventilat batalul. 

6.3.16 Lucrul în interiorul batalului se execută de un singur muncitor, echipat cu centura de siguranţă  cu inel de salvare în exteriorul batalului; la lucrare participă încă două persone, una din care este  şeful, iar alta efectuiază asigurarea.

25 

CP D.02.18:2017 

6.3.17 Toate lucrările cu smoală se execută sub supravegherea persoanei autorizate, numită de  administraţia organizaţiei rutiere, responsabilă de protecţia muncii. Toate lucrările cu smoală trebuie  executate sub supravegherea lui. 

6.3.18 Lucrul cu smoală se permite numai în îmbrăcăminte de protecţie cu glugă şi în mănuşi din  brezent des cauciucat. 

6.3.19 Concasarea, măcinarea şi amestecarea smoalei cu uleiul antracenic sau de creozot trebuie  efectuată în maşini cu organele de lucru închise ermetic. 

6.3.20 Locurile unde se lucrează cu smoală trebuie să fie izolate de alte locuri de muncă.  

6.3.21 La folosirea substanţelor tensioactive şi aditivelor trebuie respectate regulile tehnicii de securi tate expuse în ВСН 59. 

6.3.22 La prepararea emulsiilor şi soluţiilor de emulgator în încăperi închise trebuie să fie asigurată  ventilaţia prin refulare şi aspiraţie cu frecvenţa schimbului de aer 15-20 ori. 

6.3.23 Emulgatori (hidroxidul de sodiu şi soluţiile lui), precum şi sticla solubilă trebuie păstrate în  recipienţi metalici cu capace închise ermetic, tripolifosfatul de sodiu şi emulgatorii minerali – în saci de  hîrtie, acidul clorhidric – în recipiente de sticlă cu dopuri rodate şi etichete sau în alt ambalaj  acidorezistent. Substanţele sus-menţionate se păstrează în încăpere închisă. 

6.3.24 La prepararea soluţiei de acid clorhidric şi dezolvarea hidroxidului de sodiu trebuie prevăzută  protecţia contra pulverizării stropilor de soluţie, care se formează. 

6.3.25 Buteliile cu acid clorhidric concentrat trebuie transportate de două persoane în coş împletit cu  mînere. La transvazarea acidului trebuie evitată aplecarea aproape de recipient pentru a se evita  inhalarea vaporilor de acid. 

6.3.26 La prepararea soluției, acidul trebuie turnat în apă cu porțiunile. 

6.3.27 În faţa pîlniei dispersorului trebuie să fie instalată o sticlă de protecţie pentru a preveni  împroşcarea de bitumul fierbinte şi de emulgator. 

6.3.28 Este intrezis reglarea jocului funcţional al dispersorului în timpul funcţionării lui. 

6.3.29 Umplerea recipientului în încălzire cu soluţii nu trebuie să depăşească 0,8 din capacitatea lui.  În cazul înspumării soluţiei de emulgator se adăuga 20-50 l de apă rece şi se opreşte încălzirea reci pientului. 

6.3.30 La căderea pe piele a substanţe tensioactive hidrosolubile locul trebuie spălat cu un jet puter nic de apă şi cu săpun neutru. 

6.3.31 Dacă pe piele au căzut emulgatori nesolubi în apă locul mai întîi se spală cu kerosen sau ben zină, fără al fricţiona, iar apoi cu apă şi cu săpun neutru. 

6.3.32 Acidul clorhidric se spală cu un jet puternic de apă, iar apoi pe pielea afectată se aplică un  compres din soluţie de 2% de bicarbonat (sodă). 

6.3.33 Lucrările cu varul nestins trebuie executate în mănuşi, ochelari de protecţie şi respiratoare,  aflîndu-se din partea expusă la vînt faţă de locul de degajare a aburului din varul nestins. 

6.3.34 Instalaţiile de preparare a emulsiilor trebuie să fie asigurate cu trusă medicală, cu set de  medicamente şi substanţe neutralizante (bicarbonat (sodă), acid boric, soluţie de 9% de acid acetic,  alcool etilic, leucoplast, vată, tifon etc.). Pentru personalul de deservire trebuie să fie amenajate came re de duş cu apă rece şi caldă, precum şi camere pentru păstrarea hainelor personale.

26 

CP D.02.18:2017 

6.4 Bazele pentru prepărarea bitumurilor 

6.4.1 Construcția și reconstrucția instalațiilor fără compresor, rezervoarelor pentru stocarea materiei  prime, bitumului și substanțelor tensioactive, instalațiilor de pompare pentru pomparea acestora și alte  echipamente tehnologice se efectuează în conformitate cu prevederile ВУПП-88 и СН 245. 

6.4.2 La lucrări cu materie primă și bitumuri trebuie de ghidat de prevederile ППБ-79, iar la lucrări  cu substanțe tensioactive - ВСН 59. 

6.4.3 Materie primă, bitumuri și gaze – substanțe inflamabile. Ele se încălzesc în reactor pînă la  240 °C, ceea ce depășește cu mult temperatura de aprindere (tabelul 2). Periculozitatea deosebită  prezintă gazele de oxidare, care, în amestec cu aerul, sunt inflamatoare la orice temperatură.  

6.4.4 Depozitele de gudron și bitum (la instalații de oxidare fără compresor) trebuie construite sub  acoperiș, cu scurgerea sigură a apelor de suprafață și celor subterane și cu parapete din toate părțile,  cu înălțime de cel puțin 1 m. Pe parapete trebuie plasate semne cu inscripția “Acces interzis”. 

6.4.5 Probele de produse petroliere trebuie să fie prelevate în conformitate cu cerințele [3]. 

6.4.6 Instalația de oxidare fără compresor trebuie să fie legată de pămînt și echipată cu dispozitive  de protecție împotriva trăsnetului și electricitatea statică, în conformitate cu cerințele [4].  

6.4.7 Indicile dispozitivelor de control și măsurare, amplasate pe post de comandă, trebiue, o dată  pe an, verificate cu dispozitive suplimentare, instalate lîngă aparate. Înregistrarea temperaturii se efec tuează automat fără deconectarea aparatajului de înregistrare. 

6.4.8 Pînă la umplerea reactorului cu materie primă trebuie verificată lipsa apei în acesta. Nu se  permite încărcarea reactorului cu gudron hidratat. 

6.4.9 Toți parametrii procesului tehnologic se înregistrează în registru. În caz de abateri forțate de la  regimul de lucru stabilit, precum și defectarea dispozitivelor sau echipamentelor, în registrul de servi ciu se face înregistrare corespunzătoare, se anunță conducătorul întreprinderii și se întreprind măsuri le pentru asigurarea regimului de lucru stabilit. 

Tabelul 2 

6.4.10 La lucrări cu bitumurile în laborator trebuie repectate următoarele măsuri de precăuţie: 

− încălzirea bitumului să se efectueze în vasele din metal sau porţelean, fară defecţiuni, pe  reşouri electrice cu spirala închisă cu garnitură din azbest, instalate pe suport; 

− nu se admite supraîncălzirea bitumului şi altor produse petroliere; 

− la deshidratarea bitumului nu se admite deversarea sau stropirea lui pentru evitarea aprinderii;

27 

CP D.02.18:2017 

− în cazul în care bitumul fierbinte a căzut pe piele, locul trebuie spălat imediat cu kerosen sau  motorină, pe arsură trebuie aplicat pansament cu unguent de arsuri şi de adresat la medic. 

6.5 Fabrici şi baze de preparare a betoanelor, mortarelor şi articolelor din beton  armat 

6.5.1 La funcţionarea malaxorului de preparat betoane se interzice aflarea sub malaxor şi  conveiere, precum şi urcarea pe ansamblul de malaxare. 

6.5.2 Nu se admite lichidarea defecţiunilor, curăţarea tobelor de acţionare şi de întindere,  înlăturarea obiectelor nimerite pe ramura inferioară a benzii şi a materialului vărsat în timpul  funcţionării conveierului. 

6.5.3 Pe sectoarele de sub conveiere trebuie indicate treceri. Sub fermele conveierelor, în locurile  de treceri trebuie montată o îngrădire suspendată (plasă), ce asigură securitatea de circulație a  personalului de deservire. 

6.5.4 Curăţarea gropii de alimentare a cupei de încărcare şi a încărcătorului cu schip se admite  numai după fixarea sigură a cupei în poziţie ridicată. Se interzice aflarea sub cupa ridicată nefixată. 

6.5.5 În timpul funcţionării malaxoarelor de beton se interzice descărcarea betonului proaspăt cu  lopata sau cu alte instrumente, introducîndule în interiorul malaxorului. 

6.5.6 Şinele de ghidare a cupei de încărcare ale încărcătoarelor cu schip trebuie îngradite din părţile  laterale şi de jos cu plase de sîrmă pentru protejarea persoanelor contra materialului ce cade şi în  cazul ruperii cablului troliului. 

6.5.7 În timpul funcţionării malaxoarelor cu cupă de încărcare se interzice aflarea în apropierea  şinelor de ghidare. 

6.5.8 La întreruperile în lucru toba de malaxare trebuie coborîtă. 

6.5.9 Pentru prepararea betonului se permite folosirea clorurii de calciu numai sub forma de soluţie.  Lucrătorii trebuie să folosescă respiratoare sau măşti antigaz şi mănuşi de cauciuc. Nu se admite  transvazarea soluţiei cu căldările. 

6.5.10 La descărcarea betonului se interzice aflarea sub dispozitivele de descărcare şi sub buncărul distribuitor. 

6.5.11 Confecţionarea plaselor, carcaselor şi gujoanelor din armătură, pentru armarea  îmbrăcăminţilor, trebuie realizată la baze în încăperi separate sau pe platforme îngrădite sub acoperiş de protecţie. 

6.5.12 Bancurile şi maşinile de fasonat armatura trebuie să fie bine fixate, iar bancurile bilaterale, în  afară de aceasta, trebuie de-a lungul, dotate cu o plasă metalică de protecţie cu înălţimea de 1 m. La  prelucrarea armăturilor, lungimea cărora iese în afara gabaritelor mesei, trebuie folosite îngrădiri de  siguranţă stabile portabile. Lucrătorii trebuie să folosească ochelari de protecţie. 

6.5.13 La îndreptarea armăturii la strung automat, inainte de a porni motorul electric toba acestuia,  trebuie închisă cu un tablou de protecţie. Locul de trecere a armăturii de pe tambur pe tobă trebuie  îngrădit. Tamburele pentru pozarea armăturii se instalează la o distanţă de 1,5-2 m de la toba de  îndreptat, la o înălţime de maxim 50 cm de la pardoseală şi îngrădite. Între tambur şi toba de îndreptat  trebuie aşezată o cutie de metal pentru reglarea înaintării armăturii din colac la descolăcire. 

6.5.14 Pînă la pornirea maşinii pentru tăierea armăturii trebuie verificată starea de funcţionare a  dispozitivelor de frînare şi pornire, angrenajelor cu roţi dinţate, asigurată prezenţa camașelor de  protecţie şi corectitudinea de instalare a cuţitelor. Spaţiul dintre suprafeţele cuţitului mobil şi cel fix se  admite de maxim 1 mm. Organele de comandă cu dispozitivele de frînare şi pornire trebuie montate  nemijlocit lîngă locul de muncă.

28 

CP D.02.18:2017 

6.5.15 Se interzice tăierea armăturii în bucăţi mai scurte de 30 cm la maşini mecanice, fără dispozitive corespunzătoare. 

6.5.16 Aşezarea armăturii, repoziţionarea bolţurilor şi a limitatorului la fasonarea pe maşină se  admite numai cînd discul se rotește. 

6.5.17 Pulberea metalică şi arsura, ce se formează la curăţarea şi fasonarea armăturii, trebuie  îndepărtată cu perii, sau prin metoda mecanizată; totodată trebuie folosiţi ochelari de protecţie. Maşina  trebuie oprită. 

6.5.18 Pînă la întinderea barelor şi fasciculelor de armătură pentru structurile din beton armat  precomprimat trebuie să se asigure de starea bună de funcţionare a pompelor, a cricurilor hidraulice  sau mecanice, a dispozitivelor de înregistrare a gradului de întindere şi a altui utilaj folosit.  

6.5.19 În barele de armătură nu se admit crestări, încovoieri, torsiuni. Barele cu defecte trebuie  înlocuite. 

6.5.20 La sectoarele de întindere a armăturii la capetele standurilor, trebuie montate îngrădiri de  protecţie (plase) cu înălţimea de minim 1,8 m. 

6.5.21 În timpul întinderii armăturii, pe standuri trebuie aprinse lămpi de semnalizare cu inscripţii, ce interzic accesul persoanelor care nu sunt ocupate la acest lucru, în zona de pregătire şi de întindere a  armăturii. 

6.5.22 La precomprimarea electrotermică a barelor de armături, în timpul răcirii acestora se interzice  aflarea persoanelor lîngă tipare. 

6.5.23 Pe capetele barelor cu ancoraje pentru blocare trebuie aşezate camașe de protecţie, care se  scot numai la întroducerea tiparelor cu elemente în camera de tratare cu abur. 

La încălzirea barelor în afara tiparului trebuie îngrădite instalaţiile de încălzire a barelor şi dispozitivele conductoare electrice. 

6.5.24 La precomprimarea electrotermică a barelor de armătură, tensiunea electrică în barele ce se  încălzesc nu trebuie să depăşească 36 V. 

6.5.25 Căzile pentru decaparea armăturii trebuie acoperite ermetic cu capace şi să aibă dispozitive  laterale de evacuare a gazelor nocive. Încăperea cu căzi se dotează cu ventilaţie prin refulare şi  aspiraţie. 

6.5.26 Căzile pentru decaparea armăturii trebuie îngrădite cu bariere, iar în cazul în care partea  superioară a căzii se află la nivelul pardoselii - cu îngrădire plină cu înălţimea de minim 1 m. 

6.5.27 Cofrajul din lemn pentru fabricarea pieselor din beton şi beton armat trebuie să fie asamblat  prin fixare făra cuie. 

6.5.28 Înainte de turnarea betonului în tipare trebuie verificate starea de funcţionare a încuietoarelor  şi a bălămălelor tiparului, corectitudinea şi fiabilitatea fixării a ochiurilor de montaj la armătură. 

6.5.29 Ungerea tiparelor cu pulverizatorul trebuie efectuată în locuri îngrădite. 

6.5.30 La lucrul pe platforma vibratoare (masa vibratoare) vibraţia pardoselii la locurile de muncă nu  trebuie să depăşească normele, reglamentate de GOST 12.1.012. 

Se interzice staționarea în timpul lucrului pe platforma vibratoare (masa vibratoare) sau pe tiparul,  aşezat pe ea. 

6.5.31 Pentru reducerea zgomotului trebuie asigurată o fixare strănsă a tiparului la maşinile vibratore  si folosite garnituri de amortizare.

29 

CP D.02.18:2017 

6.5.32 În timpul funcţionării instalaţiei de vibrare trebuie urmărită starea întrerupătoarelor de capăt de  cursă şi a dispozitivului de ridicare a panoului vibrator. Trebuie asigurată funcţionarea fiabilă a  lacătului închizătorului traversei în poziţia superioară. 

6.5.33 Camerele demisol pentru tratare cu abur trebuie să aibă închizătoare cu nisip sau hidraulice.  La scurgeri de abur sau de aer fierbinte trebuie efectuată ermetizarea camerelor demisol. 

6.5.34 Camerele demisol de tratare cu abur se amenajează cu sistem de ventilaţie prin refulare şi  aspiraţie, ce asigură recirea acesteia şi evacuarea aburului. 

6.5.35 Coborîrea muncitorilor în camerele demisol se admite numai după recirea lor pînă la 40°С.  Pentru coborîre trebuie folosite scări metalice permanente sau demontabile.  

6.5.36 Pe capacele cu închidere ermetică se instalează ochiuri de prindere pentru agăţarea tiparelor  cu macaraua şi dispozitive de ghidare pentru pozarea precisă pe poziţie. 

6.5.37 Încălzirea electrică a elementelor din beton şi beton armat trebuie efectuată la tensiunea sub  27 V. 

6.5.38 Folosirea curentului din reţeaua de 220 şi 380 V se admite numai în prezenţa: unei îngrădiri  sigure, instalate nu mai aproape de 3 m de la elementul supus încălzirii; lămpilor de semnalizare;  pancardelor de avertizare; legării la pămînt a firului neutru al transformatorului, care deserveşte  reţeaua de forţă. 

6.5.39 Se interzice încălzirea electrică a betonului la tensiuni peste 380 V. 

6.5.40 Pe timp umed şi în perioada de dezgheţ toate tipurile de încălzire electrică în aer liber trebuie  întrerupte. 

6.5.41 La încălzirea electrică a betonului firele electrice şi utilajul electric trebuie să fie îngrădite bine,  iar corpurile utilajelor electrice - legate la pămînt. Desesrvirea utilajul electric trebuie efectută numai de  instalatori electrici calificaţi. 

6.5.42 În zona de încălzire electrică trebuie instalate lămpi de semnalizare, care se aprind la  aplicarea tensiunii pentru încălzire, şi agăţate inscripţii de avertizare „Pericol” „Pericol de electrocuta re” etc. 

6.5.43 Sectoarele de încălzire electrică trebuie îngrădite şi supravegheate zi și noapte de către  instalatori electrici calificaţi. 

6.5.44 Aflarea persoanelor şi execuţia lucrărilor pe sectoarele de încălzire electrică nu se permite, cu  excepţia măsurării temperaturii, efectuată cu folosirea mijloacelor de protecţie. 

6.5.45 La încălzirea electrică a elementelor din beton monolit, betonate pe porțiuni, armătura  nebetonată conectată cu sectorul în încălzire, trebuie să fie legată la pămînt. 

6.6 Fabrici de preparare a mixturilor asfaltice 

6.6.1 În zona de amplasare a instalaţiei de preparare a mixturilor asfaltice într-un loc uşor accesibil  trebuie amenajat un panou antiincendiu cu tot inventarul aferent şi o ladă cu nisip. 

6.6.2 În timpul funcţionării instalaţiei de preparare a mixturilor asfaltice se interzice aflarea sub con veierul cu bandă, malaxor, în şi sub buncăr, sub cupa schipului, precum şi scoaterea grătarului de pe  buncărele agregatului de alimentare. 

6.6.3 În timpul funcţionării agregatului de uscare a agregatelor se interzice: 

− aflarea în faţa injectorului în timpul aprinderii; 

− aprinderea, cu instalaţia de aspirare a fumului nefuncționată;

30 

CP D.02.18:2017 

− alimentarea injectoarelor cu combustibil, dacă flacăra s-a stins; 

− aprinderea repetată a injectorului fără aerisirea în prealabil a focarului şi tamburului uscător cu  instalaţia de aspirare a fumului şi ventilatorului de suflare. 

6.6.4 Făclia aprinsă trebuie stinsă numai în lada metalică cu apă, special prevăzută pentru aceasta. 

6.6.5 Se interzice exploatarea tamburelor uscătoare, dacă s-a observat erupţia flacărei injectoarelor  în atmosferă prin orficiile de aprindere, crăpăturile părţii frontale a focarului. 

7 Cerinţe de securitate la construcţia drumurilor pe timp de iarnă 7.1 Dispoziţii generale 

7.1.1 Perioada de iarnă, la executarea lucrărilor de construcţii rutiere, să consideră perioada dintre  datele cu temperatura medie zilnică stabilă 0 ºC toamna şi primăvară. Începutul şi sfîrşitul perioadei de  iarnă trebuie determinate conform datelor staţiilor meteo din zona executării lucrărilor rutiere. 

7.1.2 Temperatura aerului şi viteza vîntului în zona climatică dată, la care trebuie organizate pauze - pentru încălzirea muncitorilor sau încetarea execuţiei lucrărilor rutiere în aer liber, se stabileşte de că tre conducătorul întreprinderii. 

7.1.3 Încăperile mobile pentru încălzirea, odihna şi luarea meselor trebuie asigurate cu truse dotate cu medicamente contra degerării, cu rezerve necesare de apă şi cu mijloace pentru acordarea primu lui ajutor persoanelor accidentate. 

Încăperile trebuie amplasate la o distanţa de maxim 300 m de la locurile de executare a lucrărilor. 

7.1.4 Temperatura aerului în încăperea pentru încălzire, odihna şi luarea meselor nu trebuie să fie  sub 10 °С, iar umiditatea relativă – în limitele 55-80%. 

7.1.5 Iluminatul locurilor de executare a lucrărilor şi al acceselor la ele trebuie să corespundă  cerinţelor NCM C.04.02. În cazul ceţii dense, în timpul ninsorii şi pe timp de noapte (la o vizibilitate sub 100 m) trebuie prevăzut iluminatul suplimentar. La utilizarea în acest scop a proiectoarelor trebuie  aleasă direcţia de iluminat, fără a admite orbirea lucrătorilor. 

7.1.6 Lucrările de încărcare-descărcare trebuie executate în conformitate cu cerinţele  GOST 12.3.009. Locurile de efectuare a lucrărilor de încărcare-descărcare trebuie curăţate de zăpadă  şi gheaţă şi presărate cu nisip sau cu alt material similar. 

7.1.7 Zona de execuţie a lucrărilor şi căile de acces trebuie delimitate prin indicatoare rutiere şi ja loane, bine vizibile şi pe timp de ninsoare; trebuie lichidate făgaşele adînci, curăţat de zăpadă şi pre surat cu nisip sectoarele în pantă, intersecţiile de drumuri şi curbele cu raza mică. 

7.1.8 Instalaţiile de concasare, măcinare şi malaxare trebuie amplasate în încăperi, dotate cu insta laţii de ventilaţie generală şi instalaţii de încălzire. La funcţionarea instalaţiilor în aer liber trebuie izola te termic locurile de muncă a mecanicilor. 

7.1.9 Materialele, elementele de construcţii, utilajele etc., păstrate pe sectorul de executare a lucră rilor de construcţii rutiere, trebuie amplasate pe platforme, curăţate de zăpadă şi gheaţă, comode pen tru intrarea şi manevrarea transportului auto. În afară de aceasta, ele trebuie protejate contra întroieni rii. 

Depozitarea materialelor din piatră şi agregatelor minerale pe platforme cu declivitatea mai mare de  3,0‰ nu se admite. 

7.1.10 Transportul lucrătorilor la locurile de execuţie a lucrărilor de construcţii rutiere trebuie efectuat  în autobuze sau în automobile – furgon amenajate special în acest scop.

31 

CP D.02.18:2017 

7.2 Construirea terasamentelor drumului 

7.2.1 La afînarea pămînturilor îngheţate cu maiuri sub forma de bilă sau pană, suspendate pe exca vatoare, persoanele şi tehnica se evacuează în afara limitelor (tab. 3) zonei în care zboară bucăţi de  pămînt îngheţat. 

Tabelul 3 

NOTĂ─ La temperatura aerului mai joasă de minus 20 °C distanţa de zbor a bucăţilor de pămînt îngheţat creşte de 1,5 ori. 

La executarea unor astfel de lucrări în apropierea clădirilor, construcțiilor inginereşti şi pe şantierele de  construcţii avînd spaţiul limitat, unde nu este posibil să se asigure o zonă de securitate, locurile de  execuţie a lucrărilor trebuie îngrădite cu plase de protecţie de o înălţime indicată în tabelul 4. 

Tabelul 4 

7.2.2 La execuţia lucrărilor cu scarificatorul de pămînt îngheţat cu trei dinţi şi cu berbecul diesel,  instalarea maşinii de bază pe suprafaţa cu declivitatea longitudinală mai mare de 122‰ nu se admite. 

7.2.3 Încălzirea electrică a pămîntului trebuie efectuată sub supravegeherea electricianului cu grad de calificare mai mare de 3. Pentru încălzirea electrică a pămîntului cu umiditatea normală se admite  folosirea curentului cu tensiunea de maxim 380 V. 

Platforma, pe care se desfăşoară încălzirea electrică, trebuie îngrădită şi dotată cu indicatoare de  avertizare „Pericol”, „Pericol de electrocutare”, iar pe timp de noapte - iluminată. Îngrădirile de inventar  se instalează la o distanţă de minim 3 m de la marginile sectorului încălzit. 

7.2.4 Pentru menținerea regimului de funcţionare în siguranţă, instalaţia trebuie în permanenţă  supravegheată de un electrician.

32 

CP D.02.18:2017 

7.2.5 Punctul neutru al transformatorului, la care este conectată platforma, trebuie să fie legat la  pămînt, iar firele electrice ale liniei de aducţie - izolate. La imposibilitatea montării liniei electrice pe  stîlpi permanenţi, la o înălţime de peste 3 m, pentru pozarea firelor se admite de a folosi “capre”  portabile cu înălţimea de minim 0,5 m. 

7.2.6 Pe lîngă cerinţele generale de securitate mențiuonate, la încălzirea electrică a pămîntului  trebuie respectate prevederile [2]. 

7.2.7 La dezgheţarea termică a pămîntului trebuie luate măsuri pentru prevenirea posibilelor arsuri  şi intoxicaţii: ţevi termoizolate, robinete şi vane dotate cu mînere de lemn sau de plastic, asigurată  evacuarea gazelor nocive din zona de lucru. 

7.2.8 La dezgheţarea pămîntului cu rangă (lancele) cu abur, furtunul de abur de lîngă conducta de  abur și lancel trebuie bine fixată, furtunurile de racordare trebuie să fie funcţionale şi fără defecte. 

7.2.9 La dezgheţarea pămîntului cu apă caldă capurile de furtun trebuie bine termoizolate, iar  temperatuta apei nu trebuie să depaşească 50 °С. În timpul funcţionării capului de furtun toate  celelalte lucrări în abataj se stopează. 

7.2.10 Bărăcile încălzite, amenajate pentru protejarea pămîntului de îngheţ, trebuie să aibă nu mai  puţin de două ieşiri. Pentru îngrădirea bărăcii încălzite contra inundării din amonte a suprafeţei încălzi te este obligatorie amenajarea şanţurilor de gardă. 

7.2.11 Starea elementelor de fixare a bărăcii încălzite se verifică sistematic de persoanele responsa bile numite. Nu mai rar de o dată în săptămînă acestea trebuie să efectueze o revizie a întregului sis tem al bărăcii cu înscrierea rezultatelor în registru special. 

7.2.12 La dezgheţarea pămîntului cu apă şi cu abur suplimetar trebuie respectate NRS 35-03-70. 

7.2.13 O precauţie deosebită trebuie respectată la manipularea soluţiilor fierbinţi. La diluarea sării  trebuie folosiți ochelarii de protecţie și folosite cupe cu coadă lungă. Transporatea soluţiilor se admite  numai în recipiente dotate cu capace cu închizătoare etanşe pe garnitură de cauciuc. 

7.2.14 În procesul de lucru trebuie permanent controlată starea şi integritatea furtunurilor şi  îmbinărilor şi în cazul defectării acestea trebuie înlocuite cu altele noi. La sfîrşitul schimbului de lucru  toate piesele metalice ale masinilor şi uneltelor, care au fost în contact cu sarea sau soluţiile ei, trebuie  spălate minuţios cu apă caldă şi şterse cu o pînză. 

7.2.15 Excavarea pămîntului în gropile de fundaţii, debleuri şi tranşee pe timp de iarnă la adîncimea  de îngheţ se admite fără sprijiniri (cu excepţia pămînturilor friabile). 

7.2.16 Săparea tranşeei în pămînturi săturate cu apă şi în malaştini prin metoda de îngeţ trebuie  execută pe secţii aparte pe lungime, lăsînd între ele porţiuni din teren îngheţat cu grosimea de minim  0,5 m. 

7.2.17 Starea pereţiilor din pămînt nesprijiniţi trebuie supravegheată permanent, examinînd pămîntul  înainte de începutul fiecărui schimb. La apariţia crăpăturilor, spălăturilor, la venirea dezgeţului trebuie  urgent instalat sprigin pentru a se evita prăbuşirea pereţilor. 

7.2.18 Pămîntul extras din gropile de fundaţii şi tranşee trebuie depozitat la o distanţa faţă de acestea  care să excludă posibilitatea prăbuşirii lui la dezgeţare. Cu venirea îngheţurilor taluzurile trebuie  curăţate de bulgări şi pietre pentru a se evita rostogolirea lor în groapa de fundaţie în perioa de  dezgheţ. 

7.2.19 Căile de acces de iarnă trebuie conturate cu jaloane bine vizibile şi iluminate. De pe acestea  trebuie sistematic îndepărtați bulgării măşcaţi, curățată zăpada, iar sectoarele în pantă, intersecţiile de  drumuri şi curbele cu raza mică trebuie presărate cu nisip. 

7.3 Construcţia structurilor rutiere.

33 

CP D.02.18:2017 

7.3.1 Nu se admite depozitarea materialelor de piatră, organice şi agregatelor minerale pe suprafeţe  cu declivitatea mai mare de 3 ‰. 

7.3.2 La încălzirea agregatelor minerale cu abur supraîncălzit, buncărele de lemn sau alte recipiente  se captuşesc cu tablă de acoperiş, pentru a se evita posibilitatea ieşirii aburului în exterior. 

7.3.3 Apa încălzită cu abur direct trebuie să se afle în rezervoare, dotate cu capace cu închizătoare  etanşe şi înzestrate cu ţeavă de preaplin. 

7.3.4 La executarea lucrărilor de construcţii rutiere în aer liber la temperaturi mai joase de minus  10 °С se interzice apucarea cu mîna goală de suprafeţele de metal. 

7.3.5 La folosirea automacaralelor la executzarea îmbrăcăminţilor rutiere din elelmente prefabricate,  suprafeţele de contact sub reazemele de stabilizare trebuie curăţate de zăpadă şi gheaţă. 

7.4 Construcţia şi reparaţia podurilor, podeţelor înfundate, clădirilor şi edificiilor 

7.4.1 Construcţia şi reparaţia podurilor, podeţelor, clădirilor şi construcțiilor trebuie realizate în  conformitate cu proiectul aprobat, care conține metodele de execuţie a lucrărilor şi stabilește  anotimpul, în care aceste lucrări se execută. Totodată trebuie respectate cerinţele, expuse în cap. 5. 

7.4.2 În proiecte trebuie prevăzută utilizarea structurilor, parapetelor, materialelor şi tehnologiilor, ce  facilitează execuţia lucrărilor în condiţii climatice aspre luînd în considerare densitatea mică a  populaţiei, temperaturile joase, puterea vîntului şi grosimea troenelor. 

7.4.3 Intrările în clădiri şi depozite trebuie amplsate din partea expusă la vînt, iar uşile trebuie să se  deschidă în interior. Pentru depozite este rațională amenalarea de porţi culisante. 

7.4.4 Acoperişurile clădirilor şi depozitelor nu trebuie încărcate cu parapete, eşafodaje, etc. pentru a  se evita întroienirile. 

7.4.5 Nisipul, piatra spartă, materiale lemnoase trebuie depozitate pe suprafeţe curăţate de zăpadă  din partea expusă la vînt a clădirilor sau parţial în zona turbionară a depunerilor de zăpadă din faţa  clădirii. Înălţimea stivelor de materiale lemnoase nu trebuie să depăşească 1-1,5 m. Acestea se  amplasează perpendicular pe direcţia dominantă a vînturilor; distanţa dintre stive se adoptă de  10-20 m. 

7.4.6 Depozitele de cărbune, de regulă, trebuie construite de tip închis. Trebuie prevăzută o rezervă  de cărbune în depozite în cazul posibilelor întreruperi în aprovizionare în timpul viscolelor. 

7.4.7 Locurile de muncă, trecerile pentru maşini şi pentru oameni, depozitele pe şantierul de  construcţii pe timp de noapte trebuie să fie iluminate conform GOST 12.1.046. Se interzice lucrul în  locurile neiluminate, iar accesul persoanelor la ele trebuie să fie închis. 

La utilizrea pentru iluminare a proiectoarelor trebuie exclusă acţiunea de orbire asupra lucrătorilor. 

7.4.8 Executarea lucrărilor de montaj nu se admite la înălţime în locurile deshise la viteza vîntului  15 m/s şi mai mare, în timpul poleiului, furtunii sau ceţii. Deplasarea şi montarea panourilor verticale şi  a structurilor similare cu suprafaţa eoliană mare trebuie oprită la viteza vîntului 10 m/s şi mai mare. 

7.4.9 Unele piese ale maşinilor de construcţii (braţele macaralelor, şenilele tractoarelor, cadrele de  rulare, răngile ciocanelor pneumatice, cadrele instalaţiilor de foraj etc.) trebuie fabricate din oţel  rezistent la ger. 

7.4.10 Cabinele maşinilor trebuie termoizolate, iar motoraele dotate cu dispozitive speciale pentru  pornirea la temperaturi joase. 

7.4.11 Pentru prevenirea maladiilor ochilor ca urmare a acţiunii concomitente a soarelui şi zăpezii  muncitorii trebuie asiguraţi cu ochelari de soare.

34 

CP D.02.18:2017 

7.4.12 La execuţia zidăriei de piatră iarna trebuie: 

− să se curăţe locul de muncă de zăpadă şi gheaţa; 

− să se folosească la aplicarea metodei de îngheţare, a mortarelor mai rezistente, preparate cu  încălzirea apei; 

− să se amenajeze cornişe prin metoda de îngheţare numai în cazul, în care grosimea  proieminenței acestora este mai mica decît grosimea peretelui; 

− să se de efectueze, cu venirea dezgheţului, un control permanent asupra stării zidăriei,  realizate prin metoda de îngheţare şi în cazul tasării neuniforme să se ia măsuri contra  prăbuşirii acesteia. 

7.4.13 Se interzice încălzirea bărăcilor cu mangale de diferite tipuri, precum şi folosirea pentru  aprindere benzina sau kerosenul. 

7.5 Exploatarea mașinelor 

7.5.1 La temperaturile aerului exterior mai joase de 0 °С exploatarea maşinilor de construcţii şi a  celor rutiere se trece la regimul de iarnă. În asemenea condiţii se stabileşte supravegherea tehnică  suplimentară asupra maşinilor pentru prevenirea defecțiunilor: asigurarea cu apă caldă, lichidului  antigel, folosirea carburanţilor şi uleiurilor de iarnă. 

7.5.2 În timpul întreruperilor în lucru de lungă durată apa din sistemele de răcire a motoarelor  trebuie să fie complet eliminată. 

7.5.3 Alimentarea sistemelor de combustibil şi a celor hidraulice ale maşinilor trebuie efectuată cu  carburanţi, uleiuri şi lichide de lucru de iarnă în strictă conformitate cu cerințele înstrucţiunilor de  exploatare a maşinilor şi utilajelor. 

La temperatura aerului mai joasă de 0°С, în sistemul de răcire a motoarelor trebuie folosite amesticuri  anticongelante, respectînd cerinţele instrucţiunii privind utilizare a acestora. 

7.5.4 Alimentarea sistemului de răcire a motoarelor cu amestic anticongelant trebuie efectuată cu  ajutorul pompelor. Se interzice turnarea amesticului anticongelant prin furtun prin aspiraţia cu gura. 

7.5.5 Sistemul de răcire trebuie umplut pînă la maxim 96% din capacitatea acestuia, deoarece la  încălzire amesticuri anticongelant şi lichide antigel se dilată. Verificarea nivelului lichidelor antigel în  radiator trebuie efectuată pe motorul încălzit. 

Reieșind din faptul, că lichidul antigel В-2 (etilenglicol) este o substanţă otrăvitoare, amestecurile de  alcool şi apă sunt inflamabile, iar cele de glicerină cu apă se înspumează, trebuie respectate măsurile  de securitate la folosirea lor. 

7.5.6 Se interzice înlocuirea lichidelor antigel cu soluţii de săruri, kerosen sau motorină.  

7.5.7 Nu se recomandă de a scurge apa din sistemele de răcire, paharele de decantare, resivere şi  distribuitoarele de comandă nemijlocit sub maşină pentru a se evita îngheţarea şenilelor sau roţilor de  pămînt. 

7.5.8 Pentru pornirea mai uşoară a motorului pe timp geros în radiator tebuie de turnat apă fierbinte,  iar în carterul motorului – ulei încălzit. 

7.5.9 Se interzice folosirea focului deschis (flacără, lampă de lipit etc.) petru încălzirea radiatorelor,  conductelor de carburanţi şi uleiuri, reductoarelor şi altor elemente ale maşinilor. 

7.5.10 Toate maşinile de construcţii rutiere şi de transport pînă la începutul sezonului de iarnă trebuie  dotate cu dispozitive pentru sporirea capacităţii de trecere pe zăpadă şi gheaţă (lanţuri etc.), precum şi  cu scule manuale pentru curăţarea pămîntului înghețat, zăpadă şi gheţă. Curăţarea benelor 

35 

CP D.02.18:2017 

autobasculantelor şi cupelor excavatoarelor ridicate se face cu răzuitori sau lopeți cu coada lungă de  minim 2 m, aflîndu-se deoparte de direcţia eventuală a căderii pămîntului. 

7.5.11 Pentru o pornire mai uşoară a motoarelor diesel se admite folosirea amestecurilor de eter şi  motorină (1:1), precum şi de eter (34%), motorină (33%) şi kerosen pentru tractoare (33%). 

Se interzice folosirea eterului curat din cauza pericolului de explozie. 

7.5.12 Pînă la pornirea motoarelor trebuie examinate mecanismele pentru a preveni îngheţărea  pieselor, mai ales a benzilor de frînă şi de fricţiune ale excavatoarelor, la acţionările mecanice. 

7.5.13 La cabinele mecanicilor la maşini de construcţii şi rutiere trebuie montate geamuri şi  termoizolare astfel, încît temperatura aerului în cabină să fie de minim 15°С. 

7.5.14 Geamirile la cabina mecanicului la excavator, echipat cu insatalaţia cu acţiune percutantă de  scarificare a pămîntului, trebuie dotate cu dispozitive de protecţie, de exemplu, plasă metalică. 

7.5.15 Parbrizul şi geamul din spate la cabinele maşinilor autopropulsate trebuie dotate cu ştergătoare de  geam şi dispozitive de încălzire pentru prevenirea depunerii de gheaţă. Pentru protejarea contra depunerii  de gheaţă poate fi recomandată şi ştergerea geamurilor din interior cu soluţie de sare, amestecată cu  glicerină. 

7.5.16 Revizia scarificatoarelor cu acţiune percutantă în timpul deservirii tehnice trebuie efectuată cu  părţile căzătoare ale instalaţiilor de scarificare coborîte la pămînt. La necesitatea de a controla dinţii  scarificatori, cadrul de susţinere sau cupa trebuie blocate cu fixator special sau coborîte pe suporturi. 

7.5.17 Pentru lucrul în condiţii de iarnă toate maşinile autopropulsate, remorcile şi semiremorcile tre buie înzestrate cu semnale de frînă, semnalizatoare de direcţie, lumini de gabarit şi lumini la numărul  de înmatriculare din spate. 

7.5.18 Maşinile autopropulsate trebuie să aibă faruri bilux cu trecerea la faza lungă şi scurtă, iar  maşinile care lucrează cu deplasare în ambele sensuri (buldozere, compactoare), - două faruri din  spate, cu reglarea direcţiei fasciculului de lumină. Pe lîngî aceasta, trebuie prevăzută iluminare de  siguranţă, ce funcţionează şi în perioada motorului opririt. 

7.5.19 Tablourile de bord cu aparatele de măsurare în cabinele se echipeză cu dispozitive de ilumi nare auxiliară a indicatoarelor aparatelor cu iluminarea de minim 1,2 Luc. 

7.5.20 La remorcarea cu cuplaj flexibil unitatea de transport trebuie echipată cu lumini în faţă şi în  spate, iar cea remorcată – lumini de gabarit. Lungimea elementului de legătură – de la 4 pînă la 6 m;  la mijlocul acestuia trebuie să se vadă bine steguleţul. 

7.5.21 La executarea lucrării sau deplasările comune distanţa dintre maşinile de construcţii rutiere  trebuie să fie de minim 10 m. 

7.5.22 Deplasarea excavatorului pe timp de polei se admite numai după întraprinderea măsurilor contra patinării şenilelor acestuia (împrăştierea pe drum sau pe teren a nisipului sau zgurii etc.) 

7.5.23 La staţionarea automobilului în aer liber, la un ger cumplit (minus 40-50 °C) nu se recomandă  folosirea frînei de mînă, deoarece este posibilă îngheţarea garniturilor de frînă; sub roţile din spate  trebuei puşi tălpi. 

7.5.24 În cazul deplasării automobilului pe strat superficial de gheaţă trebuie luate în considerare  rezistenţa insuficientă a acestuia (grosimea gheţii de regulă nu depăşeşte 25-30 cm) şi vizibilitatea  redusă din cauza ceţii. Deplasarea trebuie făcută pe cît posibil, fără opriri, cuplînd puntea motoare din  faţă, la viteza a treia sau a patra, alături de făgaşul maşinii premergătoare la distanţa 5-10 m. 

7.5.25 Între punctele de încălzire şi locurile de muncă trebuie să fie întinse funii speciale pentru  trecerea muncitorilor în încăperi în condiţii de vizibilitate redusă. Funiile se fixează de stîlpi la înălţimea  de 1 m de la nivelul statului de zăpadă îndesată.

36 

CP D.02.18:2017 

7.5.26 Pentru circulaţia maşinilor pe zăpada neatinsă trebuie, pe cît e posibil, alese sectoarele înalte  ale terenului, pe care stratul de zăpadă nu este adînc. Totodată deplasarea trebuie realizată pe  făgaşul exitent, fara abateri în lături. 

Conducerea automobilului–pilot trebuie încredinţată celui mai experimentat şofer. 

7.5.27 Automobilele, ce urmează după maşina–pilot, tebuie să se deplaseze la o distanţa de minim  30-40 m, fără a se abate în lături. Nu se admite schimbarea vitezelor şi variaţia bruscă a turaţiilor  arborelui cotit al motorului, deoarece aceasta poate provoca patinarea roţilor şi ca urmare întreruperea continuității stratului superficial de zăpadă compact în făgaş. Viteza de circulaţie nu trebuie să  depăşească 30-40 km/h. 

8 Cerinţe de securitate la lucrări cu substanţe, ce prezintă proprietăţi  toxice 

8.1 Cerinţe generale 

8.1.1 Conţinutul de substanţe cu proprietăţi toxice în aerul zonei de lucru nu trebuie să depăşească  concentraţiile maxime admisibile stabilite. 

8.1.2 Materialele de construcţii rutiere, fabricate cu folosirea substanţelor toxice, trebuie să cores pundă cerinţelor din documente normative în vigoare şi folosite în conformitate cu cerinţele din  СНиП-uri, normativele igienico-sanitare. 

Materialele, pentru care nu există dovumente normative, trebuie folosite numai după obţinerea permi siunii organelor serviciului sanitar epidemiologic, serviciului de pompieri şi în conformitate cu in strucţiunea, aprobată în modul stabilit. 

8.1.3 La folosirea materialelor de import trebuie asigurată respecatarea indicaţiilor firmei  producătoare şi instrucţiunilor privind execuţia lucrărilor cu aceste materiale, precum şi de obţinut avizul serviciului sanitaro- epidemiologice. 

8.1.4 Pentru toate lucrările de preparare şi folosire a substanţelor toxice trebuie să fie elaborate  instrucţiuni tehnologice privind folosirea lor în siguranţă. 

8.1.5 Încăperile, în care se manipulează substanţe toxice, ce emană vapori, pulbere, stropi, precum  şi substanţe deflagrante, trebuie să fie echipate cu ventilaţie prin refulare şi aspiraţie, care să asigure  frecvenţa schimbului de aer de minim două ori pe oră. 

8.1.6 Locul de manipulare a substanţelor toxice trebuie amplasat nu mai aproape de 150 m de la  bazinele acvatice, împrejmuite cu semne indicatoare şi de avertizare şi puse de acord cu centrele  sanitaro-antiepidemice locale. 

8.1.7 La folosirea substanţelor toxice în laboratoare trebuie respectate cerinţele [5]. 

8.1.8 La amestecarea substanţelor toxice lichide între ele, cu solvenţi şi produse pulverulente trebue  întreprinse măsuri de prevenire a vărsării, deversării şi formării de ceaţă sau stropi. Se interzice  frămîntarea şi dizolvarea manuală a substanţelor toxice pulverulente. 

8.1.9 Lucrările cu substanţele toxice trebue executate la instalaţii speciale sub conducerea  persoanei responsabile, numită de administraţia organizaţiei rutiere. 

8.2 Cerinţe de securitate la folosirea substanţelor toxice pentru stabilizarea  pămînturilor cu lianţi 

8.2.1 Lianţii minerali (varul), organici (bitumul, răşina carbamidico-formaldehidică) şi lianţii de  gudroane, precum şi adausurile chimice, inclusiv din deşeuri indusriale, se referă la substanţele,  manipularea cu care necesită măsuri speciale de precauţie.

37 

CP D.02.18:2017 

8.2.2 La folosirea varului trebuie: 

− de transportat varul nestins măcinat la depozitele intermediare şi în buncărele de consum ale  instalaţiilor mobile şi staționare de malaxare a pămînturilor în autocisterne ermetice pentru  transportarea cimentului, dotate cu instalaţii pneumatice pentru încărcarea şi descărcarea  varului;  

− de echipat buncărele de consum ale instalaţiilor mobile de malaxare şi de repartizare a  pămînturilor cu mantale de protecţie, ce previn pulverizarea varului la întroducerea lui şi  malaxarea cu pămîntul; 

− de instruit lucrătorii în privinţa regulilor de acordare a primului ajutor la căderea varului pe  piele; 

− de folosit îmbrăcăminte şi ocelari de protecţie, mănuşe. 

Varul căzut pe piele trebuie îndepărtat folosind ulei mineral sau vegetal, apoi se aplică tampoane din  soluţie de 5% acid citric, tartric, acetic sau clorhidric. 

La pătrunderea în ochi a firicelelor de var acetea trebuie imediat înlăturate cu un tampon, muiat în apă  sau în parafină lichidă. Dacă varul nu a fost îndepărtat în întregime, atunci pe ochi se aplică un  amestec de glicerină cu apă (1:3), apoi pe parcursul a 20-30 min ochiul traumat deschis larg se spală  cu jet de apă şi soluţie de 5% acid clorhidric sau soluţie de 0,1% sare sodică de acid  etilendiamintetraacetic. Ulterior, în foliculul ochiului se picură soluţia de 0,5% dicaină şi imediat  persoana accidentată se trimite la o instituţie medicală. 

La pătrunderea prafului de var în fosa nazală, faringe şi plămîni trebuie, în condiţii de staţionar, să se  facă inhalaţie cu abur, adăugînd în prealabil în apă cîteva cristale de acid citric. Suplimentar trebuie  aplicate pe coşul pieptului cataplasmă cu muştar, administrată codeină sau dionină, iar la necesitate şi  cu permisiunea medicului – preparate cardiace. 

8.2.3 Regulile de lucru cu emulsiile bituminoase sunt expuse în punctul 8.3. 

8.2.4 La lucrări cu răşină carbamidico-formalidehidică trebuie folosită îmbrăcămintea de protecţie,  ce exclude pătrunderea răşinii pe piele. 

Încăperile de lucru trebuie echipate cu ventilaţie generală pentru menţinerea concentrației maxim  admise de substanţe toxice. 

CMA de formalidehidă în încăperile de producţie (zona de lucru) constituie 0,5 mg/m3. 

La lucrările cu răşini se folosesc următorele mijloace de stingere a incendiului: spuma chimică, apă  dispersată fin, spumă aeriană generată mecanic. 

8.2.5 Folosirea lianţilor de cărbune se admite numai la construcţia drumurilor în afara localităților. 

8.2.6 Toate persoanele, repartizate la lucrări cu lianţi de cărbune, trebuie să treacă examenul me dical. Persoanele care suferă de bolile ale pielii, conjunctivei, fosei nazale, faringelor, care au leziuni  pe pielea mînilor şi a feței, nu se admit la lucrări cu gudroane şi materiale din smoală. 

8.2.7 Toate persoanele, care lucrează cu gudroane şi materiale din smoală trebuie să ştie că  intoxicările şi afecţiunile pielii pot apărea ca urmare a acţiunii prafului de smoală şi a vaporilor eliminaţi  de gudroane şi materiale din smoală topiți. Acţiunile toxice ale smoalei se manifestă într-o măsură mai  mare la lumina soarelui şi se diminuiaeză la întuneric. 

8.2.8 Pentru prevenirea afectării mucoaselor şi pielii cu praf de smoală, vapori de gudron sau  smoală, lucrările de încărcare-descărcare trebuie efectuate pe timp de noapte sau pe timp posomorît;  Se interzice executarea manuală (chiar şi în mănuşi) a lucrărilor de încărcare-descărcare. Cozile  (mînerile) sculelor trebuie menţine în stare curată.

38 

CP D.02.18:2017 

8.2.9 În cazul în care în timpul lucrărilor cu smoala au apărut înroşiri pe părţile deschise ale  corpului, senzaţii de arsură pe piele şi ochi, iritări ale căilor respiratorii superiore, lucrările trebuie  stopate imediat. 

8.2.10 Concentrarea maxim admisibilă de praf şi vapori de smoală în aerul încăperilor de lucru  constitue 0,5 mg/m3(GOST 1038). 

8.2.11 Lucrările de încărcare-descărcare a smoalei trebuie mecanizate la maxim, încăperile de lucru  să aibă ventilaţie prin refulare şi aspiraţie, utilajele – ermetizate. Folosirea focului deschis pentru  încălzire nu se admite. 

8.2.12 Pînă la începutul lucrărilor părţile deschise ale corpului trebuie să fie tratate cu pastă specială,  aplicată în strat dens, şi presărată cu pudră albă. Trebuie verificată curăţenia hainelor şi sticlelor de  ochelari. 

8.2.13 La terminarea lucrărilor părţile deschise ale corpului se spăla cu apă caldă, faţa şi mînile se şterg cu  tampon de vată, muiat în alcool sau apă de colonie, faţa se pudrează, iar pe mîini se aplică talc. 

8.2.14 Pentru înlăturarea urmelor de gudron de pe corp trebuie folosit ulei de vaselină (însă nu  vaselina). 

8.2.15 La arsuri gudronul de pe corp se înlătură cu kerosen, după care se aplică compresă sau băiţă  din soluţie slabă de permenganat de potasiu. 

8.2.16 La lucrările cu smoala, răşină, gudron muncitorii trebuie să fie echipaţi cu mijloace individuale  de protecţie în conformitate cu cerinţele Normelor Nr. 40. 

8.2.17 Baza de preparare a lianţilor de cărbune şi locurile de depozitare ale acestora trebuie  împrejmuite cu gard. 

8.2.18 În locurile de execuţie a lucrărilor trebuie instalate placarde, care avertizează despre posibilul  pericol, prezenţa substanţelor nocive; locurile de muncă trebuie echipate cu truse medicale cu set de  medicamente necesare pentru acordarea primului ajutor medical. 

8.2.19 Coborîrea muncitorilor în cazanele de fiert pentru curăţarea acestora după prepararea  gudronului, răşinii, lianţilor pe baza de gudron şi bitum şi lianţilor complecşi se permite numai în mască  antigaz după recirea completă a cazanului, cu condiţia asigurării securităţii. Echipa trebuie formată din minim trei persoane, dintre care două sunt obligate să se afle la suprafaţă. 

8.2.20 În laboratoare toate lucrările cu smoală, răşina, gudron, lianţi pe baza de gudron şi bitum şi  lianţi complecşi trebuie executate în nişe de ventilație. 

8.2.21 La bazele de preparare a lianţilor trebuie să fie amenajată o cameră cu duşuri cu apă caldă şi  rece. 

8.2.22 Hainele de lucru trebuie păstrate în dulapuri speciale şi spălate nu mai rar de 1 dată pe săp tămînă. 

8.2.23 Lucrînd cu sodă caustică, se interzice luarea ei cu mîinile, precum şi concasarea,  transportarea şi prepararea soluţiilor manual. 

8.2.24 La pătrunderea sodei caustice pe piele porţiunea afectată trebuie spălată cu un jet de apă  timp de 10 min, apoi aplicată o compresă din soluţie de 5% acid acetic, tartric, clorhidric sau citric. 

8.2.25 La pătrunderea sodei în ochi aceştia imediat trebuie spălaţi cu un jet de apă timp de  10-15 min, apoi de picurat soluţie de 2% novocaină sau soluţie 0,5% dicaină.

39 

CP D.02.18:2017 

8.2.26 Soluţiile de adaosuri chimice trebuie preparate în recipiente deschise, dotate cu malaxoare,  dispozitive de încărcare şi pompe pentru refularea soluţiilor. Recipientele pentru amestecarea soluţiilor trebuie să aibă îngrădiri (garduri), ce exclud posibilitatea de cădere a stropilor şi spumei pe lucrători. 

8.2.27 Muncitorii, ocupaţi la prepararea soluţiilor de adaosuri chimice, trebuie familiarizaţi cu regulile  de curăţare a recipientelor de substanţele chimice. 

8.2.28 La lucrările cu deşeuri ale industriei petroliere se interzice folosirea focului deschis.  

8.2.29 Persoanele care lucrează cu deşeurile de origine organică se asigură cu îmbrăcăminte de  protecţie şi cu mijloace individuale de protecţie în conformitate cu normele departamentale-tip de  distribuire grătuită a MIP. 

8.3 Cerinţe de securitate la folosirea substanţelor nocive pentru prepararea  mixturilor asfaltice 

8.3.1 Substanţele nocive, folosite la prepararea mixturilor asfaltice (unele substanţe tensioactive şi  solvenţi pentru prepararea liantului pe baza de bitum şi polimeri şi bitumurilor fluxate în condiţiile  fabricii de producere a mixturilor asfaltice, trebuie să corespundă cerinţelor din respectivele GOST-uri  şi Prescripții Tehnice şi să se folosească respectînd normativele sanitaro-igienice. 

8.3.2 Substanţele nocive, pentru care nu este elaborată documentaţia tehnico-normativă (în general diferite deşeuri industriale, folosite în calitate de substanţe tensioactive), se admite să se folosescă cu  titlul de experiment numai cu avizul organelor Serviciul Sanitaro - Epidemiologic de Stat, Serviciul Pro tecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale (în cazul folosirii substanţelor cu pericol de explozie sau de  incendiu) respectînd cerinţele de utilizare a acestora, aprobate în modul stabilit. 

8.3.3 Înainte de începerea lucrărilor trebuie de petrecut instruirea cu privire la procedeele de  executare în siguranţă a lucrărilor cu substanţe nocive conform GOST 12.0.004, de adus la cunoștință  acţiunile periculoase ale produsului şi metodele de acordare a primului ajutor persoanelor vătămate. 

8.3.4 La lucrările cu substanţele nocive trebuie exclusă pătrunderea lor pe porţiunile deschise ale  corpului, în ochi, căile respiratorii, precum şi în sistemul de digestie. 

8.3.5 Distanţa de la recipientele cu solvenţi, soluţie de termoelastomer divinilstiren în motorină şi  liant pe baza de bitum şi polimer pînă la edificii şi clădiri trebuie să constituie de minim 50 m, iar între  recipienţi şi cazanele de bitum – de minim 10 m. Locurile de stocare a solventului şi soluţiei de  termoelastomer divinilstiren trebuie să aibă inscripţii de avertizare:”Inflamabil”, „Fumatul interzis”,  „Lucrările de sudare interzise” etc.  

8.3.6 La introducerea solventului sau soluţiei de termoelastomer divinilstiren în bitumul încălzit se  interzice încălzirea cazanului de bitum. Solventul şi soluţia trebuie introduse în bitum numai prin furtun,  cufundat în bitum. Nu se admite folosirea bitumului hidratat. 

Prepararea bitumurilor fluide şi lianţilor pe bază de bitum şi polimeri se admite numai sub  supravegherea personei responsabile şi pe timp de zi. 

8.3.7 Durata de lucru cu lianţilor pe baza de bitum şi polimeri şi substanţe tensioactive nu trebuie să  depăşească un schimb de lucru în 24 ore. 

8.3.8 Caracteristicile toxicologice ale unui şir de substanţe nocive, folosite la prepararea mixturilor  asfaltice, paramentrii pericolului de incendiu ai lor şi regulile securităţii muncii la lucrări cu ele sunt  prezentate în tabelul 5. 

8.4 Cerinţe de securitate la folosirea substanţelor nocive pentru prepararea  betoanelor de ciment 

8.4.1 Adaosurile chimice se introduc în beton pentru a reduce consumul de ciment şi a ameliora  proprietăţile betonului proaspăt şi betonului întărit. Se deosebesc următoarele adaosuri:

40 

CP D.02.18:2017 

− plastifiante – borhot sulfatic de drojdie, borhot sulfatic de alcool; 

− plastifiante - antrenatoare de aer – săpun naftenic, răşina saponificată solubilă, etilsiliconat de  sodiu, metilsiliconat de sodiu; 

− antrenori de aer – răşina neutralizată antrenoare de aer, substanţa tensioactivă sintetică,  smoala saponificată de lemn; 

− formatori de aer în microbule - polihidrosiloxan; 

− acceleratori de priză a betonului - clorură de sodiu, sulfat de sodiu, sulfat de potasiu, clorură  de calciu ş.a. 

8.4.2 La introducerea adaosurilor în beton trebuie respectate cerinţele de protecţie a muncii conform  [6]. 

8.4.3 Nitritul şi azotitul de sodiu, azotitul de calciu, nitrit-azotat de calciu şi nitrit-azotat-clorură de  calciu trebuie păstrate într-un depozit aparte. Nu se admite păstrarea lor într-o încăpere cu acizi. 

8.4.4 Se interzice fumatul şi folosirea focului deschis în încăperea unde se păstrează nitritul şi azo tatul de sodiu cristalice. La aprinderea lor stingerea trebuie făcută numai cu stingătoare sau cu nisip. 

8.4.5 Pe recipientele pentru păstrarea şi prepararea adaosurilor chimice trebuie să fie aplicată  inscripţia de avertizare „Otravă”. 

8.4.6 Încăperile pentru prepararea betoanelor cu adaosuri chimice trebuie dotate cu ventilaţie  forţată. Se interzice luarea meselor în locurile de păstrare sau de preparare a soluţiilor chimice. 

8.4.7 Caracteristicile toxicologice ale unui şir de substanţe nocive, folosite la prepararea betoanelor,  paramentrii şi cerinţele de securitate a muncii la lucrări cu ele sunt prezentate în tabelul 6.

41 

Tabelul 5 

CP D.02.18  

42

– 201 

7 

Tabelul 5 (continuare) 

43

CP D.02.18  

– 201 

7 

Tabelul 6 

CP D.02.18  

44

– 201 

7 

CP D.02.18:2017 

8.5 Cerinţe de securitate la folosirea substanţelor nocive pentru protecţia betonului  proaspăt pus în operă  

8.5.1 Lichidele peliculogene pe solvenţi organici se referă la substanţele cu pericol de explozie şi  nocive. Factorii de producţie nocivi şi periculoşi sunt: 

− concentraţia sporită de vapori ai solventului în aerul din zona de lucru; 

− sarcinile de electricitate statică, care apar la pomparea prin conducte la transvazarea,  amestecarea şi pulverizarea lichidelor peliculogene; 

− prezenţa componentelor toxice în materialele peliculogene, ce acţionează asupra căilor  respiratorii, sistemului digestiv, tegumentului (pielii) şi mucoaselor organelor văzului şi  mirosului; 

− apariţia jetului de materialele peliculogene la dezermetizarea conductelor, furtunurilor,  cuplărilor. 

8.5.2 Solvenţii xilen, whait-spirit, solvent-nafta, ce intră în componenţa lichidelor peliculogene, pre cum şi pulberea de aluminiu, sunt clasificate de GOST 12.1.005 ca substanţe nocive. Pentru ele sunt  stabilite concentraţiile maxime admisibile în aerul din zona de lucru (mg/m3): aluminiu (aerozol) – 2; xilen – 50; toluen – 50; solvent-nafta – 100; whait-spirit – 300; benzina – 100. 

8.5.3 Concentaţia efectivă de substanţe nocive în aerul din zona de lucru trebuie controlată la  schimbarea tipului de material peliculogen şi la schimbarea esenţială a condiţiilor de execiţie a  lucrărilor, însă nu mai rar de 1 dată în trimestru, antrenînd în acest scop angajaţii centrului sanitaro antiepidemic. 

8.5.4 Pentru prevenirea acţiunii substanţelor nocive trebuie: 

− să se lucreze în haine de lucru, încălţăminte de lucru, ochelari de protecţie; − distribuitorul de lichid peliculogen să se alimenteze numai prin metoda mecanizată; 

− înainte de începutul lucrului să se verifice starea şi integritatea furtunurilor, conductelor,  cuplărilor, starea de funcţionare a manometrului; să se înlăture neetanşeităţile prin care se  prelinge lichidul; 

− la aplicarea lichidului peliculogen să se ia în considerare direcţia vîntului, să se urmărească,  ca muncitorul să se afle din partea expusă la vînt a zonei de pulverizare; 

− să se excludă aplicarea manuală a lichidelor peliculogene cum ar fi: umplerea - cu furtunul,  căldarea, pîlnia, distribuirea – cu mătura, peria, pensula etc.; 

− să nu se decupleze furtunurile conductelor sub presiune; 

− să se amenajeze protecţia contra vîntului a pulverizatoarelor de materiale peliculogene cu  protectoare de metal; 

− la deşurubarea capacului de la butoiul cu lichid peliculogen să se folosească numai cheie  specială, eliberînd treptat vaporii de solvent, acumulaţi în butoi. 

8.5.5 La amestecarea materialelor peliculogene, livrate în butoaie, trebuie bine fixat agitatorul hidra ulic sau electric pe orificiul butoiului. La depistarea neetanşeităţilor în cuplări sau rupturilor de furtunuri  exploatarea distribuitorului trebuie imediat sistată. 

Părţile neacoperite ale corpului, pe care a pătruns materialul peliculogen, trebuie şterse cu pînză cura tă, muiată în kerosen, apoi spălate cu apă caldă cu săpun; se interzice folosirea pentru spălarea mîini lor a benzinei etilate. 

45 

CP D.02.18:2017 

8.5.6 Nu se admite păstrarea alimentelor şi luarea meselor, păstrarea hainelor curate în locurile de  execuţie a lucrărilor cu materiale peliculogene. 

Pentru alimentarea distribuitorului mobil cilindric de materiale peliculogene trebuie folosit sistemul  pneumatic de alimentare, care intră în completul distribuitorului. 

La aplicarea mecanizată a lichidelor peliculogene cu distribuitoarele sau un distribuitor cu gabarite  reduse pe baza motoretei de marfă, trebuie respectate regulile generale de securitate la exploatarea  maşinilor. 

8.5.7 Lichidul peliculogen – este o substanţă uşor inflamabilă, combustibilă şi deflagrantă. Folosirea  bitumului, diluat cu benzină, se admite numai cu permisiunea specială a institiţiei ierarhic superioare,  respectînd măsurile speciale de precauţie.  

La lucrări cu lichidele peliculogene trebuie respectate regulile generale de securitate antiincendiu şi în  afară de aceasta, următoarele cerinţe: 

− se interzice folosirea mecanismelor şi dispozitivelor improvizate pentru aplicarea lichidelor  peliculogene fără permisiunea în scris a responsabililor de protecţia muncii şi securitatea  antiincendiu; 

− motorul cu ardere internă al distribuitorului mecanizat trebuie să aibă stingător de scînteie pe  ţeava de eshapament a amortizorului;  

− se interzice destuparea dopului de la butoi prin lovire cu un oricare obiect pentru a se evita  formarea de schîtei; 

− nu se admite folosirea surselor de foc deschis şi fumatul în zona aplicării materialelor  peliculogene pe o rază de 15 m. 

8.5.8 Locurile (sectoarele, maşinile), unde se aplică materialele peliculogene, trebuie să fie echipate  cu mijloace de singere a incendiilor în conformitate cu GOST 12.4.009 şi documentaţia tehnico normativă, precum şi dotate cu insripţii de avertizare “Zona cu pericol 15 m”, “Nu fumaţi”, “Nu folosiţi  focul”. 

Butoaele deşarte de sub materialele peliculogene trebuie păstrate pe platforme special prevăzute şi  echipate, avînd avizul inspecţiei antiincendiu. 

8.5.9 Nu se admite lăsarea butoaielor deşarte în zona de lucru, precum şi aruncarea lor la  încărcare-descărcare. 

8.5.10 Cantităţile mari de materialele peliculogene cu pericol de incendiu şi explozie trebuie păstrate  în depozite speciale pentru lichide uşor inflamabile. 

8.5.11 Ambalajul de la lichidele peliculogene trebuie să aibă plăcuţă sau etichetă cu denumirea  exactă sau marcajul materialelor. 

8.5.12 La folosirea pudrei de aluminiu pentru înălbirea emulsiei bituminoase sau a depresorului de  evaporare trebuie respectate următoarele cerinţe:  

− pudreta uscată de aluminiu trebuie protejată contra împrăştierii de vînt şi umezirii cu apa.  Pudreta umedă de aluminiu se poate autoinflama; 

− recipientele cu pastă sau suspensie de pudretă de aluminiu trebuie să fie închise ermetic  pentru a se evita evaporarea diluantului (kerosen, white-spirt). Ambalajul, în care se  transportă şi se păstrează pudreta sau pasta de aluminiu, trebuie să fie ermetic, rezistent şi să  aibă strat de vopsea pentru protecţie contra coroziunii; 

− la prepararea şi aplicarea suspensiei de pudretă de aluminiu pe bază de solvennţi organici se  interzice fumatul sau folosirea focului deschis;

46 

CP D.02.18:2017 

− la aprinderea pastei de aluminiu pe bază de solvenţi organici sau a pudretei de aluminiu  uscată pentru stingere trebuie folosit nisipul uscat; folosirea apei este interzisă;  

− la aprinderea depresorului de evaporare, care după pericolul de incendiu face parte din  categoria B, stingerea trebuie facută cu nisip uscat, abur, apă pulverizată, stingătoare de  incendiu. 

8.6 Cerinţe de securitate la folosirea răşinilor epoxidice şi altor substanţe nocive la  construcția, reparația şi întreţinerea podurilor şi podeţelor 

8.6.1 Lucrările cu răşini epoxidice şi compoundurile lor se referă la lucrările cu cerinţe suplimentare  (ridicate) privind protecţia muncii. 

8.6.2 Pentru persoanele care lucrează cu materiale epoxidice se stabileşte durata zilei de lucru  7 ore, li se acordă concediu suplimentar, 0,5 l lapte pe zi, 200 g săpun pe lună. 

8.6.3 La lucrările cu materialele epoxidice se admit muncitorii care au trecut control medical şi au  obţinut permisiunea medicului.  

8.6.4 La lucrările cu materialele epoxidice nu se admit persoanele care nu au atins vîrsta de 18 ani,  femeile gravide şi mamele ce alăptează copiii, muncitorii cu boli de piele. 

8.6.5 Toate procesele legate de prepararea compoundurilor epoxidice se recomandă să se  efectuieze în aer liber sau în încăperi izolate cu ventilaţie prin refulare şi aspiraţie. Se admite execuţia  lucrărilor cu volume mici de compounduri (10-15 kg pe schimb) într-o încăpere comună, cu ferestre şi  ferestuice ce se deschid uşor pentru aerisire, însă în locuri speciale de muncă, dotate cu aspiraţie  locală a aerului. 

8.6.6 Persoanele care lucrează în aer liber se vor afla din partea opusă vîntului. În apropierea  locului de execuţie a lucrărilor nu trebuie să se afle persoane străine. 

8.6.7 În încăperea unde se lucrează cu materiale epoxidice se interzice luarea meselor, fumatul,  folosirea focului deschis, precum şi executarea lucrărilor, legate de posibilitatea formării scînteilor de  la lovitură. 

8.6.8 Materialele, folosite pentru prepararea compoundurilor epoxidice urmează să fie păstrate în  conformitate cu GOST 10587. 

8.6.9 Nemijlocit la locul de execuţie a lucrărilor se admite să se păstreze solvenţii şi alte  componente ale compoundurilor epoxidice numai în cantitaea, necesară pentru lucrul pe durata unui  singur schimb. 

Încăperea pentru păstrare trebuie să fie rezistentă la foc, cu iluminatul natural, uşile să se deschidă în  exterior. 

8.6.10 Întrerupătoarele cu pîrghie şi cele simple trebuie amplsate în afara încăperilor, în care se  lucrează cu materiale epoxidice. La izbucnirea incendiului trebue imediat oprită ventilaţia şi închise  toate clapetele ale conductelor de aer. 

8.6.11 La locul de execuţie a lucrărilor în mod obligatoriu trebuie amenajat un post de protecţie  antiincendiu. 

8.6.12 La locurile şi în încăperea de muncă zilnic, la sfîrşitul schimbului, trebuie să se facă curăţenie  conform ordinii stabilite la această întreprindere. Praful în încăperile, unde se lucrează cu materialele  epoxidice, trebuie îndepărtat prin procedeu umed. 

8.6.13 Fiecare loc de muncă trebuie să fie alimentat cu apă rece şi caldă, soluţie de 10% acid sulfuric  pentru neutralizarea suprafeţelor, pe care sa vărsat agentul de întărire, soluţie fiziologică proaspăt  preparată (0,6-0,9% clorură de sodiu), acetonă, săpun, prosop curat şi uscat, material de şters, perii.

47 

CP D.02.18:2017 

8.6.14 Trebuie ţinute în curaţenie mîinile, prosoabele, hainele de lucru, sculele şi vesela. Spălarea  minuţioasă a mîinilor se face nu numai în timpul pauzelor (toaletă, luarea meselor) atît după  terminarea lucrului, cît şi după murdărirea întîmplătoare a mîinilor cu materialele epoxidice.  

8.6.15 Pentru evitarea bolilor de piele se recomandă înainte de lucru de uns locurile deschise ale  corpului (faţa, gîtul, mîinile indiferent de faptul sunt ele protejate suplimentar cu mănuşi de cauciuc sau  nu) cu vaselină, unguente de protecţie în conformitate cu instrucţiunea fabricii producătoare. 

8.6.16 Persoanele care lucrează cu compoundurile epoxidice trebuie să poarte halat de bumbac cu  încheeturi la spate (sau salopetă), bonetă sau batic de bumbac, mînecuţe şi şorţuri din ţesătură  cauciucată, încălţăminte de lucru şi mănuşi de cauciuc în conformitate cu normele.  

8.6.17 Pe mînerele periilor, spatulelor, lopăţelelor şi altor dispozitive, folosite la lucrări cu  compounduri epoxidice, trebuie amenajate ecrane de protecţie (din metal sau carton). 

8.6.18 Pielea afectată de răşina epoxidică sau agentul întăritor trebuie spălată imediat cu apă caldă  şi ştearsă cu tampon muiat în alcool etilic. 

La căderea în ochi a componentelor compoundurilor epoxidice aceştia trebuie spălaţi cu apă şi soluţie  fiziologică, apoi vizitat medicul. La o stare generală rea în timpul lucrului sau după el, precum şi la  apariţia edemului la ochi trebuie imediat vizitat medicul. 

8.6.19 Hainele de lucru distribuite trebuie shimbate nu mai rar de o dată pe săptămînă, iar în cazul  murdăririi – imediat. 

Se interzice scoaterea hainelor de lucru în afara întreprinderii. Hainele de lucru ale lucrătorilor care  manupulează materiale epoxidice trebuie spălate separat de altă îmbrăcăminte de lucru. 

8.6.20 Mesele de lucru trebuie acoperite cu hîrtie albă rezistentă şi shimbată pe măsura murdăririi.  Pentru strîngerea hîrtiei murdare şi a materialului de şters în încăperi trebuie instalate recipiente  metalice cu capace cu închidere strînsă. Golirea acestor recipiente trebuie făcută în fiecare zi arzînd  conţinutul lor în locuri special amenajate. 

8.6.21 La confecţionarea mostrelor de control surplusurile de răşină epoxidică neîntărită se scot cu  hîrtie, iar apoi cu pînză, muiată în acetonă. Folosirea in acest scop a benzenului, toluenului, tetracloru rii de carbon şi altor solvenţi toxici se interzice. 

8.6.22 Ambalajul de la răşină, plastifiant şi întăritor se spală cu apă fierbinte şi acetonă într-o  încăpere specială cu bună ventilare, iar vara – în aer liber.  

Solventul impurificat rezultat din spălarea vaselor şi sculelor se recomandă să fie turnat într-un  recipient cu închidere ermetică şi după decantare şi filtrare să fie refolosit. 

Se interzice vărsarea solventului şi a compoundurilor epoxidice nefolosite în reţeaua de canalizare,  rîuri şi bazine acvatice.  

Compoundurile epoxidice, solventul impurificat nefolosite şi alte deşeuri de producţie trebuie arse sau  îngropate în locuri special prevăzute de comun acord cu centrul sanitaro-antiepidemic. 

8.6.23 Recipientele cu compoundurile epoxidice şi componentele lor trebuie păstrate în ambalaj cu  capac emetic, ferit de razele solare şi de ploi. 

8.6.24 Ambalajul, mecanismele şi sculele trebuie spălate cu deosebită minuţiozitate şi precauţie,  neadmiţînd pulverizarea solventului. 

Resturile de compounduri polimerici din recipiente pot fi îndepărtate prin ardere respectînd regulile  securităţii antiincendiu.

48 

CP D.02.18:2017 

8.6.25 Pentru prevenirea lipirii compoundurilor epoxidice de pereţii recipientelor şi utilajului, este  indicat de a depune pe suprafaţa lor prin pulverizare a siliconului uscat sau ungerea cu emulsii de  ceară.  

8.6.26 Responsabilitatea pentru respectarea regulilor de execuţie a lucrărilor cu compounduri  epoxidice, cerinţelor de tehnica securităţii, măsurilor antiincendiu, antiexplozie revine nemijlocit  executantului, conducătorului întreprinderii. 

9 Cerinţe de securitate la exploatarea carierelor pe traseul drumului 9.1 Cerinţe generale 

9.1.1 Toate lucrările în cariere privind extragerea materialelor pietroase trebuie să fie executate res pectînd NRS PB 06-07. 

9.1.2 Fiecare carieră trebuie să aibă documentaţia conform prevederilor legislației în vigoare,  inclusiv proiectul aprobat, care include capitolul privind recultivarea terenurilor afectate. 

9.1.3 Muncitorii, angajaţi la muncă în carieră (inclusiv la munca sezonieră), trebuie instruiţi în  prealabil privind tehnica securităţii, precum şi acordarea primului ajutor persoanelor vătămate, după un  program aprobat, cu durata de trei zile (pentru muncitorii, care au lucrat mai înainte la întreprinderile  miniere cu exploatarea zăcămîntului de suprafață, şi muncitorii, transferaţi la muncă după altă  specialitate – cu durata de două zile). Pentru atestare se creează o comisie prezidată de inginerul-șef  al întreprinderii sau cu locţiitorul lui. 

9.1.4 La implementarea noilor procese tehnologice şi metodelor de muncă, precum şi la schimbarea  cerinţelor sau punerea în aplicare a noilor regului şi instrucţiuni privind tehnica securităţii, toţi angajaţii  trebuie să treacă instructajul în volumul stabilit de conducerea întreprinderii. 

Muncitorul transferat la altă muncă pe perioada nu mai lungă de un schimb de lucru, trebuie să treacă  instructajul suplimentar privind tehnica securităţii la locul de muncă. 

Se interzice admiterea la lucru a persoanelor, care nu au trecut instruirea în prealabil. Instructajul  repetat la tehnica securităţii se efectuiază nau mai rar de 1 dată în 3 luni cu trecerea în registu special. 

9.1.5 Muncitorul nouangajat trebuie să fie instruit în volumul şi termenele, stabilite de programe şi  să susţină examenul. Persoanele care nu au urmat studiile şi nu au susţinut examenele nu se admit la  munca de sine statător. Administraţia eliberează contra semnăturii tuturor muncitorilor instrucţiunile la  tehnica securităţii. 

9.1.6 La conducerea tehnică a lucrărilor miniere de suprafață se admit persoane care au studii  complete superioare sau medii miniere tehnice sau autorizaţia pentru executarea lucrărilor miniere. 

NOTĂ – În carierele cu productivitatea anuală mai mică de 10 mii m3 de masă de rocă fără efectuarea lucrărilor în subteran sau  cu dinamitare, la conducerea tehnică a lucrărilor miniere pot fi admise persoanele, care nu au autorizaţie pentru executarea  lucrărilor miniere, însă au vechimea în muncă în cariere nu mai mică de doi ani. 

9.2 Cerinţe de securitate la exploatarea carierelor de piatră şi gropilor de împriumut 

9.2.1 Pentru executarea lucrărilor trebuie eliberate fişele de lucru. Fiecare loc de muncă, înainte de  începerea lucrului sau pe parcursul schimbului, trebuie examinat de maistrul sau (din ordinul lui) de bri gadierul (şeful de echipă), iar pe parcursul zilei – de deriginte de șantier sau de locţiitorul lui, care trebuie  să se asigure de respectarea regulilor tehnicii de securitate. 

9.2.2 Fiecare muncitor, înainte de începerea lucrului, trebuie să se asigure de starea de siguranţă a  locului de muncă, să verifice starea de funcţionare a dispozitivelor de siguranţă, uneltelor,  mecanismelor şi dispozitivelor, necesare pentru muncă. 

Depistînd neajunsurile, pe care muncitorul nu poate să le lichideze de sine stătător, el, neîncepînd  lucrul, este obligat să raporteze despre acestea conducerii tehnice.

49 

CP D.02.18:2017 

9.2.3 Se interzice odihna nemijlocit în abataje şi lîngă taluzurile treptelor de carieră, precum şi în  apropierea mecanismelor în funcţiune, pe traseele de transport etc. 

9.2.4 La întreruperile de lucrări, maşinile miniere de transport şi maşinile rutiere de construcţii  trebuie retrase de la abataj într-un loc sigur, organul de lucru (cupa etc.) coborită la pămînt, cabina  încuiată, iar cablul de alimentare deconectat de la curent. 

9.2.5 La desfacerea și încărcarea manuală a masei de rocă muncitorii trebuie să lucreze în ochelari  de protecţie cu sticle incasabile şi în mănuşi. 

9.2.6 Se interzice lucrul pe treptele carierei la prezenţa „streaşinilor”, blocurilor şi a bolovanilor  suspendaţi, precum şi a pologurilor din zăpadă şi gheaţă. În cazul, în care nu este posibilă lichidarea  avalanşelor sau curăţarea bordului carierei, toate lucrările în zona cu pericol trebuie sistate, oamenii  evacuaţi iar sectorul împrejmuit cu semnele de avertizare. 

9.2.7 Exploatările miniere ale carierelor, surpările şi pîlniile de tasare trebuie să fie împrejmuite cu  semnele de avertizare, iluminate pe timp de noapte.  

9.2.8 În carierele, în care execuţia lucrărilor este însoţită de formarea de praf, în locurile de formare  maximă a prafului, nu mai rar de 1 dată în trimestru, trebuie prelevate probe pentru analiza aerului. 

Concentraţia de praf la locurile de muncă nu trebuie să depăşescă valorile stabilite de P 2.2.755. 

9.2.9 Pentru deplasarea persoanelor în carieră trebuie să fie amenajate piste comode pentru  trecere, iar peste liniile de cale ferată şi drumuri – treceri speciale, marcate cu indicatoare şi iluminate  pe timp de noapte. 

9.2.10 Lucrările cu explozivi în cariere trebuie efectuate cu respectarea ПБ 13-407. 9.2.11 Înălţimea treptei nu trebuie să depăşescă: 

− la exploatarea cu excavatoarele cu o cupă fără lucrări de dinamitare – înălţimea maximă de  săpare a excavatorului, cu dinamitare în unul sau două rînduri – să depășescă înălţimea de  săpare a excavatorului de 1,5 ori (în acest caz înălţimea de prăbuşire nu trebuie să  depăşescă înălţimea de săpare a excavatorului); 

− la exploatarea cu dragline, excavatoare cu cupe multiple şi excavatoare cu rotor – înălţimea  sau adîncimea de săpare a excavatorului; 

− la exploatarea manuală a rocilor dezagregate şi friabile – 3 m; rocilor moi, dar stabile, precum  şi rocilor tari monolite – 6 m. 

9.2.12 Unghiurile taluzurilor la treptele în lucru se admit: 

− la folosirea excavatoarelor cu o cupă, cu rotor şi draglinelor – pînă la 80°; 

− la lucrări cu excavatoare cu lanţ cu excavarea mai jos de nivelul de staţionare – de maxim  unghiul taluzului natural al acestor roci; 

− la exploatarea manuală a rocilor dezagregate şi friabile de maxim unghiul taluzului natural,  rocilor moi, dar stabile – de maxim 50°, rocilor stîncoase – de maxim 80°. 

Exploatarea manuală a treptelor trebuie realizată numai din sus în jos cu păstrarea unghiului taluzului  natural. 

Persoanele care execută forarea şi alte operaţiuni pe taluzuri cu unghiul pantei mai mare de 45°, trebuie să folosescă centuri de siguranţă, fixate cu funii de ancora respectivă. 

9.2.13 În cariere cu pericol de alunecări de teren, trebuie organizate observaţii instrumentale privind  starea bordurilor la carieră şi taluzurilor haldelor de steril.

50 

CP D.02.18:2017 

9.2.14 Forarea sondelor se va efectua în conformitate cu ПБ 13-407. 

Mașina de foraj trebuie să fie instalată pe teren nivelat astfel, încît şenilele maşinii pe treaptă să se  afle în afara prismei de prăbuşire nu mai aproape de 3 m de la marginea treptei.  

După terminarea forării fiecare sondă trebuie astupată cu dopuri. Se admite ca sectoarele cu sondele  forate cu diametrul mai mic de 120 mm să fie delimitate cu semne de avertizare şi inscripţii. 

9.2.15 Pe halde berma pe toată lungimea frontului de descărcare trebuie să aibă înclinarea  transvesală de minim 3°, orientată de la marginea taluzului spre adîncul haldei; pe toată lungimea  marginei înălţimea de descărcare a sterilului trebuie să fie de minim 0,7 m şi lăţimea - de minim 1,3 m. 

La nivelarea cu lama buldozerului deplasarea spre taluz se va face numai cu lama înainte. Avansarea  buldozerului spre muchia taluzului cu mersul înapoi se interzice. La alegerea elementelor planului şi  profilului căilor de acces trebuie respectate cerinţele NCM D.02.01. 

Intrările unice în carieră a automobilelor, tractoarelor, remorcherelor, maşinilor de încărcat şi ridicat şi  a transportului ce aparţine altor întreprinderi şi organizaţii, se admite numai cu acordul administraţiei  carierei, după instructajul obligatoriu al şoferului şi al mecanicului cu înscrierea în registru special. 

Instructajul la tehnica securităţii al conducătorilor mijloacelor de transport, ce lucrează în carieră, se  efectuează de către administraţia carierei împreună cu administraţia gospodăriei auto; după familiari zarea în practică cu rutele de deplasare conducătorilor li se eliberează legitimaţiile pentru dreptul de a  lucra în carieră. 

9.2.16 Drumurile de trcere trebuie amplasate în afara limitelor de rostogolire a bucăţilor de rocă de pe  taluz.  

Mijloacele de transport trebuie descărcate în locurile prevăzute de cartea tehnică în afara posibilei  prisme de prăbuşire (de alunecare) a rocii. 

Partea de lucru a haldelor, în locurile de descărcare a mijloacelor de transport, pe timp de noapte tre buie iluminată. 

9.2.17 Circulaţia automobilelor pe drumurile din carieră se reglementează prin indicatoare rutiere  standard. Intrarea unică în carieră a automobilelor, tractoarelor, maşinilor de încărcat şi a transportu lui, ce aparţine altor întreprinderi, se admite numai cu permisiunea administraţiei carierei, după instruc tajul obligatoriu al şoferului cu înscrierea în registru special. 

Viteza şi ordinea de circulaţie a automobilelor, tractoarelor, autotrenuri şi tractoarelor cu remorci pe  drumurile carierei se stabileşte de administraţia întreprinderii cu luarea în considerare a condiţiilor lo cale, calităţii drumurilor şi stării mijloacelor de transport. 

9.2.18 Cabina autobasculantei trebuie să aibă copertină specială de protecţie, ce asigură securitatea  şoferului la încărcare. Dacă copertina lipseşte, atunci şoferul trebuie să părăsească cabina în timpul  încărcării şi să se afle în afara razei de acţiune a cupei excavatorului.  

9.2.19 La exploatarea automobilului în carieră se interzice: 

− deplasarea automobilului cu bena ridicată, precum şi mersul înapoi către locul de încărcare la  o distanţa mai mare de 30 m (exceptînd săparea tranşeelor);  

− trecerea peste cablurile, pozate pe pămînt fără acoperiri speciale de siguranţă;  − transportarea persoanelor străine în cabina automobilului;  

− oprirea automobilului în pante şi rampe;  

− pornirea motorului prin deplasarea automobilului în pantă.

51 

CP D.02.18:2017 

În toate cazurile de deplasare a automobilului cu mersul înapoi şoferul trebuie să claxoneze perma nent; la automobilele cu capacitatea de încărcare de peste 10 t, semnalul sonor se conectează auto mat. 

9.2.20 Se interzice evacuarea (scurgerea) apelor de suprafaţă şi provenite din exploatarea carierei în  halde.  

La amplasarea haldelor pe versanţi trebuie prevăzute măsuri speciale, ce împiedică alunecarea  haldelor. 

La fiecare întreprindere trebuie un control sistematic asupra stabilităţii rocilor în halde. 

9.2.21 În carierele, ce nu au scurgere naturală a apelor de suprafaţă şi freatice, trebuie oraganizată  evacuarea apelor. 

Asanarea zăcămintelor în timpul exploatării deschise se realizează după proecte speciale (aprobate în  modul stabilit).  

La prezenţa pe teritoriul carierei a alunecărilor de teren, acestea trebuie împejmuiteă cu şanţuri de  gardă, ce protejează masivul de pătrunderea în el a apelor de suprafaţă. 

Pentru fiecare carieră anual trebuie elaborate şi aprobate, de către inginerul șef, măsurile privind  asigurarea siguranţei lucrărilor în perioadele de primavară şi toamnă, precum şi în perioadele de topire  a zăpezii şi ploilor torenţiale. 

9.2.22 Lucrările miniere în apropierea vechilor exploatări inundate sau a bazinelor de apă (rîuri,  iazuri, lacuri) trebuie realizate conform proiectelor aprobate, în care sunt prevăzute prezenţa stîlpilor  speciali de siguranţă din rocă, ce protejează contra ruperii apelor şi stabilesc hotarele zonei sigure de  execuţie a lucrărilor. 

10 Cerinţele de securitate la deservirea tehnică şi repararea maşinilor 10.1 Cerinţe generale 

10.1.1 Deservirea tehnică şi reparaţia maşinilor rutiere, automobilelor şi utilajelor pot fi efectuate în  situ cu ateliere mobile de deservire tehnică şi reparaţie, sau în atelierele şi garajele bazelor de repa raţii. Totodată, trebuie respectate [7] şi alte documente normative. 

10.1.2 Locurile stabilite pentru reparaţia maşinilor, trebuie să asigure executarea în condiţii de  siguranţă a proceselor tehnologice şi condiţii de sanitarie a muncii. 

10.1.3 Curăţarea, lubrifiera şi reparaţia maşinilor se efectuează numai după oprirea completă şi  depresurizarea sistemelor hidaulice şi pneumatice. Se interzice executarea oricărilor lucrări de  reparaţie cu motoarele în funcţiune, în afară de reglarea motoarelor şi testarea frînelor. 

Toate lucrările privind deservirea tehnică a maşinilor şi utilajelor trebuie executate în strictă conformi tate cu măsurile de securitate, prevăzute de tehnologia aprobată şi permanent controlate de conducă torul de lucrări. 

10.1.4 Lăcătuşii şi mecanicii ai maşinilor rutiere se admit la deservirea tehnică şi reparaţie numai da că au calificarea corespunzătoare şi cunosc regulile de execuţie a lucrărilor în condiţii de siguranţă. 

10.1.5 La execuţia deservirii tehnice şi reparaţiei maşinilor rutiere trebuie luate măsuri contra  autodeplasării lor necontrolate: de decuplat utilajul remorcă, de plasat sub şenilele sau roţile maşinii  saboţi; de coborît organele de lucru suspendate în poziţia inferioară (de jos), de calat pe butuci sau  capre; de deconectat alimetarea cu energie electrică la maşinile cu acţionare electrică, atîrnînd pe  dispozitivele de pornire tabliţe „Nu conectaţi! Atenţie! Se lucrează”. Concomitent din circuitul  motoarelor electrice trebuie înlăturate siguranţele electrice fuzibile.

52 

CP D.02.18:2017 

10.1.6 La deservirea tehnică şi reparaţia maşinilor cu motoare cu ardere internă pe pupitrele de  comabdă trebuie atîrnate tabliţe cu inscripţia „Nu porniţi motorul! Se lucrează”. 

10.1.7 La instalarea maşinii pe dispozitivul de ridicart hidraulic sau electromecanic pe aparatele lor  de comandă trebuie să fie atîrnată tabliţa „Nu atingeţi! Sub maşină se lucrează”. 

10.1.8 Permanent trebuie efectuat controlul etanşietăţii cuplărilor conductelor de combustibil şi ulei  iar scurgerile trebuie lichidate imediat. 

10.1.9 Se interzice fumatul şi folosirea focului deschis la alimentarea maşinilor cu combustibil şi  verificarea nivelului lui în rezervoare. 

10.1.10 La alimentarea maşinilor cu ulei trebuie luate măsuri contra vărsării lui pe pămînt. În cazul în  care aceasta sa întîmplat, peste acest loc trebuie împrăştiat nisip, care ulterior se strînge şi se arde la  o disnatnţă de minim 100 m de la locul unde a fost strîns; la sfîrşitul schimbului de lucru materialul de  şters se arde. 

10.2 Cerinţe de securitate la deservirea tehnică şi reparaţia maşinilor rutiere în situ 

10.2.1 La deschiderea şi închiderea atelierului, precum şi în timpul executării lucrărilor trebuie  respectate măsurile de securitate, expuse în instrucţiunile de exploatare a atelierului mobil. 

10.2.2 În timpul funcţionării atelierului mobil, echipat cu utlaje electrice, trebuie respectate cerinţele  din [1], precum şi din [2]. 

10.2.3 Înainte de conectarea utilizatorilor la sursă de tensiune trebuie verificată starea de funcţionare  a dispozitivului de protecţie prin deconectare (DPD). 

10.2.4 Generatorul, instalat în caroseria atelierului, se uneşte conform schemei, cu neutrul izolat, iar  controlul izolării circuitelor atelierului se efectuează cu aparatul de control permanent al izolaţiei. 

10.2.5 Alimentarea atelierului electric se realizează de la reţeaua industrială cu neutrul izolat complet  prin dispozitivul de protecţie prin deconectare. Bara de legatură la pămînt se uneşte la priză cu fişă,  situată pe panoul de cuplare-decuplare. Dispozitivul de protecţie prin deconectare controlează  mărimea tensiunii dintre corpul atelierului şi pămînt. 

10.2.6 Starea de funcţionare a conexiunilor corpurilor aparatelor electrice cu corpul atelierului trebuie  urmărită permanent şi periodic, cu megohmetrul, trebuie controlată starea izolaţiei dintre corpul fișei de intrare şi dinții ei, precum şi dintre corpul prizei şi cablulul de intrare. 

10.2.7 Toate corpurile consumătorilor de energie electrică trebuie să aibă o conexiune sigură cu  corpul dispozitivului de protecţie prin deconectare. 

10.2.8 La exploatare se admit numai receptoare de curent în stare bună de funcţionare. 10.2.9 Se interzice atingerea conexiunilor deschise cu cleme şi a firelor deschise. 

10.2.10 La depistarea defecţiunilor la instalaţia electrică a atelirului trebuie imediat întrerupt  comutatorul „Reţea-generator” şi dispozitivul automat de deconectare, asemenea trebuie deconectat  cablul de la priza de intrare.  

Dacă atelierul se alimentează de la propriul generator, atunci acesta trebuie deconectat. Numai după  lichidarea tuturor defectelor depistate se admite conectarea atelierului la sursa de tensiune. 

10.2.11 Conectarea echipamentului electric la sursa de alimentare trebuie făcută conform cerinţelor de  la capitolul părţii „Echipament electric” din instrucţiunea de exploatare a atelierului mobil. 

10.2.12 Conectaarea şi deconectarea prizelor cu fişă se admite numai în starea scoasă de sub  tensiune.

53 

CP D.02.18:2017 

10.2.13 Echipamentul electric folosit trebuie protejat contra deteriorări mecanice, impurificării şi  pătrunderii de lichide. 

10.2.14 La toate dispozitivele de protecţie trebuie montate numai siguranţe combinate; se interzice  folosirea siguranţelor şi inserţiunilor improvizate. Înlocuirea siguranţelor arse sau fuzibile defecte poate  fi efectuată numai cu scoatere de sub tensiune. 

10.2.15 Încălzitorul cu cutia de distribuţie trebuie conectat la reţeaua electrică cu ajutorul conectoarelor  cu fişă. 

Se interzice folosirea conectoarelor cu fişă, la care contactele sunt îndoiete, spart sau parţial distrus  corpul, contactele, bornele dezgolite. 

10.2.16 Lucrările de reparaţie şi revizie de control trebuie executate de electricieni, special numiţi în  acest scop. Prezenţa persoanelor străine este interzisă. 

10.2.17 Deservirea aparatelor electrice se realizează în conformitate cu instrucţiunea de exploatare,  [1] precum şi [4]. 

10.2.18 La deservirea instalaţiilor de ungere-alimentare trebuie respectate următoarele măsuri de  securitate: 

− la deservirea deservirea instalaţiei de ungere-alimentare se admit persoane, care cunosc instrucţiunea de exploatare şi regulile de securitate la atelierele mobile; 

− presiunea în furtunuri şi conducte nu trebuie să depăşească valoarea indicată în instrucţiunile  de exploatare a maşinii; 

− la finalizarea lucrărilor nu se admite lăsarea magistralelor şi pompelor sub presiune; 

− stringerea îmbinărilor de furtunuri, precum şi decuplarea acestora se face numai în lipsa  presiunii în sisitem. 

10.2.19 Se interzice exploatarea furtunurilor cu deteriorări mecanice ale cauciucului pieselor de  îmbinare, precum şi la prezenţa scurgerilor de lichid de lucru în locurile de cuplare şi îmbinare a  furtunului. 

Nu se admite: răsucirea furtunurilor şi îndoirea lor bruscă lîngă capete (trebuie menţinută o porţiune  rectilinie lîngă capăt de minim 25-35 mm); reducerea razei de încovoiere sub 90 mm; încovoierea  dublă şi întinderea furtunului. 

10.2.20 La deplasarea atelierului trebue îndeplinite următoarele cerinţe: 

− înainte de plecare să se verifice starea tehnică a atelierului (siguranţa de funcţionare a  frînelor, indicatoarelor luminoase etc.); 

− să nu se deschidă uşile cabinei şi caroseriei în timpul circulaţiei; 

− să nu se transporte persoane în caroseria de furgon, pecum şi a încărcăturilor, ce nu fac parte  din completarea acestuia; 

− peste fiecare 150-200 km de drum să se verifice dacă echipamentul este bine fixat.  Independent de distanţa şi durata de deplasare tot echipamentul atelierului trebuie bine fixat. Diferenţa de umplere a termosurilor, situate pe obloanele laterale, nu trebuie să depăşească 150 kg. 10.2.21 La exploatarea instalaţiei de încălzire a caroseriei se interzice: 

− lăsarea instalaţiei de încălzire fără supraveghere;

54 

CP D.02.18:2017 

− folosirea regimului de recirculaţie (regimul de recirculaţie se admite pe scurt timp pentru  preîncălzirea accelerată a caroseriei); 

− folosirea benzinei în calitate de combustibil; 

− executarea lucrărilor în cazul scurgerii de combustibil în sistemul de alimentare şi în încălzitor. 

10.2.22 Înainte de a începe încălzirea atelierului mobil acesta trebuie aerisit. La aflarea neîntreruptă a  muncitorilor în atelierul încălzit, acesta trebuie aerisit peste fiecare 4 h. 

Repornirea încălzitorului trebuie efectuată după 10-15 min după deconectare, adică după recirea  încălzitorului. 

10.2.23 Precauţie deosebită, la deservirea tehnică a maşinilor şi utilajelor, trebuie respectată în cazul  în care se folosesc substanţe şi lichide nocive (benzina etilată, amestec anticongelant etc.). 

În cazul necesității de folosire a benzinei etilate se interzice aspirarea acesteia cu gura prin furtun de  cauciuc, spălatul mîinilor şi curăţarea hainelor. Benzina etilată căzută pe piele se spală cu kerosen  curat sau motorină, apoi pielea se spală minuţios cu apă şi săpun. Piesele sistemului de alimentare,  ce funcţionează pe benzină etilată, la demontare trebuie bine spălate în motorină. Lucrul cu amestec  anticongelant, care necesită o precauţie sporită, trebuie efectuat în mănuşi de cauciuc. 

10.2.24 Materiale de şters, îmbibate cu produse petroliere, trebuie păstrate în lăzi de metal cu capace,  separat de cele nefolosite. 

10.2.25 La scoaterea dopului de la radiatorul motorului fierbinte acesta trebuie acoperit cu o cîrpă sau  mănuşă, aflîndu-se din partea opusă vîntului. Adăugarea lichidului în radiator trebuie efectuată cu  motorul oprit sau la turaţii reduse ale acestuia. 

Pentru transvazarea carburantului şi desfundarea conductelor de combustibil trebuie folosită pompa. 

10.3 Cerinţe de securitate la deservirea şi reparaţia maşinilor rutiere în condiţii  staţionare 

10.3.1 Reparaţia maşinilor rutiere se efectuează în condiţii de staţionar (ateliere) în încăperi închise  capitale, încălzite pe timp de iarnă, înzestrate cu utilaje şi mecanisme staționare. 

10.3.2 Atelierele trebuie echipate cu ventilaţie prin refulare şi aspiraţie pentru evacuarea vaporilor şi  gazelor degajate şi asigurarea aportului de aer proaspăt. Aceasta se referă îndeosebi la secţiile de  reparaţie-testare la banc a motoarelor cu ardere internă, reparaţie şi încărcare a acumulatoarelor,  vopsire şi reparaţie a maşinilor rutiere 

10.3.3 Gabaritele porţilor atelierului trebuie să asigure libera trecere a maşinilor pe posturile de  reparaţie sau deservire tehnică. Porţile trebuie păsuite pe toată suprafaţa, iar în perioada rece a anului  termoizolate suplimentar. 

10.3.4 Încălzirea încăperilor atelierului trebuie realizată cu abur şi aer sau cu apă caldă. Încălzirea cu  sobe se admite numai în atelierele mici cu condiţia scoaterii coşului de tiraj în exterior. 

10.3.5 Atelierele şi locurile de muncă trebuie asigurate cu iluminare naturală şi artificială, suficintă  pentru efectuarea în siguranţă a lucrarilor. Amplasarea şi atîrnarea corpurilor de iluminat trebuie să  asigure o iluminare uniformă a locurilor de muncă. În cazuri de necesitate pentru iluminare trebuie  folosite lămpi portative electrice (cu plasă de protecţie şi fir electric nedeteriorat în ţeavă de cauciuc)  cu tensiunea de maxim 42 V, iar în locurile cu pericol sporit – de maxim 12 V. 

10.3.6 Pentru a evita intoxicarea oamenilor cu gazele de eșapament, pornirea şi funcţionarea  motoarelor de maşini se produc în încăperi ventilate. Pentru evacuarea gazelor de eșapament se  prevede o conductă de ventilaţie, unită cu ţeava de eşapament.

55 

CP D.02.18:2017 

10.3.7 Confecţionatea, testarea, reglarea şi ascuţirea uneltei trebuie efectuată centalizat de către  specialist. 

10.3.10 Dispozitivele de ridicat şi cricurile trebuie echipate cu dispozitive de siguranţă, care exclud  coborărea accidentală a sarcinii, la încetarea acţionării pîrghiei sau manivelei, dotate cu opritoare fixatoare, ce previn ieşirea tigei, şurubului sau cremalierei în poziţia limită superioară. Cricurile de  toate tipurile trebuie să corespundă prescripţiilor tehnice de fabricare. 

10.3.11 Încercarea cricurilor hidraulice trebuie efectuată nu mai rar de 1 dată pe an cu sarcina statică,  ce depăşeşte sarcina maximă cu 10% (după cartea tehnică), în timp de 10 min cu aflarea tijei în  poziţia limită superioră. Pierderea de presiune a lichidului la sfîrşitul încercării trebuie să fie de maxim  5%. 

10.3.12 Cricurile cu cremalieră şi pîrghie, la uzarea filetului, ce depăşeşte 20%, se scot din exploatare. 

10.3.13 Sculele abrazive, regulile şi normele de securitatea muncii cu ele trebuie să corespundă  cerinţelor GOST 12.3.028. 

10.3.14 Sculele de lăcătuşărie pentru lucrări în instalaţii electrice cu tensiunea pînă la 1000 V trebuie  să corespundă cerinţelor SM SR EN 60990. 

10.3.15 Construcţia extractorului trebuie să asigure coaxialitatea cu piesa de demontat. Dispozitivele  de prindere pe coaxtractoare trebuie sa adere strîns şi sigur la piesă şi să excludă alunecarea. 

10.3.16 Spălarea automobilelor, agregatelor şi pieselor trebuie efectuată în locuri speciale, amenajate  cu instalaţii de epurare. 

10.3.17 Spălătorii trebuie asigurați cu haine de lucru speciale. Rampele de acces, scările de eșafodaj  şi caile, pe care se deplasează spălătorul, trebuie să aibă suprafaţa rugoasă. 

La spălarea mecanizată locul de muncă al spălătorului se amplasează într-o cabina impermeabilă la  apă. 

Comanda electrică a agregatelor instalaţiei de spălat trebuie să fie de tensiune joasă (12 V). Se  admite alimentarea demarorului magnetic şi a butoanelor de comandă ale instalaţiilor de spălare cu  tensiune pînă la 220 V la prezenţa dispozitivelor de blocare mecanică şi electrică la deschiderea uşilor  de dulapuri, hidroizolaţiei dispozitivelor de pornire şi a instalaţiei electrice, legării la pămînt a capotelor,  cabinei şi aparaturii. 

10.3.18 Concentraţia soluţiilor alcaline, folosite la spălare, nu trebuie să depăşească 5%. Piesele de  motoare ce funcţionează pe benzină etilată, se spală numai după neutralizarea depunerilor de tetraetil  de plumb cu kerosen sau cu alte lichide neutralizante. După spălare agregatele şi piesele se spală cu  apă caldă. Se interzice folosirea lichidelor uşor inflamabile pentru spălare. 

10.3.19 La folosirea detergenţilor sintetici la spălare, pentru protecţia mîinilor şi ochilor se folosesc  mijloace individuale de protecţie (ochelari de protecţie, respiratoare, mănuşi). Mîinele mai sus de cot  trebuie unse în prealabil cu creme şi paste de protecţie. În zona posturilor de spălare se interzic lucră rile cu folosirea focului deschis. 

10.3.20 Bateriile de acumulatoare cu masa mai mare de 20 kg trebuie deplasate pe căruciore  speciale, platformele cărora exclud posibilitatea căderii bateriilor. Bateriile de acumulatoare cu gabarit  redus pot fi mutate manual, însă cu condiţia folosirii dispozitivelor de apucare sau targa şi respectării  măsurilor de precauţie pentru evitarea scurgerii electrolitului. 

10.3.21 Electrolitul acid trebuie preparat în vase speciale (ceramice, din plastic), în care mai înainte se  toarnă apa distilată, iar apoi acidul. Transvazarea acidului se admite numai cu ajutorul pompelor, si foanelor şi altor dispozitive speciale. Înainte de turnarea, adăugarea şi prepararea electrolitului, per soana implicată trebuie să-şi pună ochelarii de protecţie şi mănuşile de cauciuc.

56 

CP D.02.18:2017 

10.3.22 La preperarea electrolitului alcalin, vasul cu alcaliu trebuie deschise atent, fără a depune efort.  Pentru a uşura deschiderea vasului, al cărui dop este turnat cu parafină, gîtul vasului trebuie şters cu  o cîrpă, muiată în apă fierbinte. Bucăţile mari de hidroxid de potasiu la concasare trebuie acoperite cu  pînză curată pentru a evita pătrunderea de fragmente mici în ochi şi pe piele. Pentru dizolvarea  substanţei alcaline trebuie folosită numai apă rece. Luarea alcaliului se admite numai cu pensete,  cleşti sau linguri. 

10.3.23 La încărcarea bateriilor de acumulatoare trebuie respectate următoarele reguli:  

− bateriile de acumulatoare se unesc între ele cu dispozitive de fixare cu aderare strînsă (cu  arc– pentru acide) şi cleme plate (pentru alcaline), ce asigură un contact electric sigur, care  exclude posibilitatea scînteierii;  

− se verifică procesul de încărcare numai cu termometrul, areometrul, furca de controlat bateria  sau cu alte dispozitive speciale; 

− nu se apleacă aproape de acumulator pentru a se evita arsurile cu stropi de acid. 10.3.24 În secţia de acumulatoare se interzice:  

− fumatul;  

− folosirea focului deschis şi a aparatelor de încălzire;  

− păstrarea împreună şi încărcarea bateriilor de acumulatoare acide şi alcaline;  − păstrarea mai mult decît necesarul zilnic a sticlelor cu acid sulfuric şi vase cu alcaliu; − păstrarea ambalajului deşert;  

− aflarea persoanelor străine.  

Pentru examinarea vizuală a bateriilor de acumulatoare se folossc lămpi electrice portative protejate  contra exploziei cu tensiunea de maxim 42 V. 

10.3.25 Topirea plumbului şi umplerea formelor cu acesta la turnerea pieselor se admite numai în nişe  de ventilaţie. Toate lucrările de recondiţionare a bateriilor, ce necesită contact cu plumbul şi oxizii lui  (ungerea plăcilor de acumulator), se produc numai în mănuşi de cauciuc. 

10.3.26 Secţiile de acumulatoare se dotează cu lavoar, se asigură cu săpun, vată în ambalaj,  prosoape şi vase închise cu soluţie neutralizantă de 5 % de bicarbonat de sodiu (pentru ochi). La  exploatarea acumulatoarelor alcaline, în calitate de soluţie neutralizantă se foloseşte soliţia de 5-10%  acid boric (pentru piele) şi de 2-3% - pentru ochi. 

10.3.27 La căderea acidului, alcaliului sau a electrolitului pe piele, pentru a evita arsurile, aceasta  trebuie spălată mai întîi cu soluţie neutralizantă, iar apoi cu apă şi săpun. Se recomandă ca electrolitul  vărsat pe stelaje, să fie şters cu o cîrpă muiată în soluţie neutralizantă de 10%, iar cel vărsat pe podea  – mai întîi presărat cu rumeguş de lemn, care să fie adunat, iar locul tratat cu soluţie neutralizantă şi  şters pînă la uscare. 

10.3.28 Se interzice păstrarea produselor alimentare şi luarea mesei în încăperea, unde se execută  lucrări cu acumulatoare.  

10.3.29 Cabinele şi caroseriile de maşini rutiere care se repară trebuie bine fixate pe suporturi  speciale (bancuri). Piesele care se corectează trebuie instalate pe dornuri speciale. Îndreptarea  pieselor făra rezemare se interzice. Înainte de îndrepatrea piesei din tablă de oţel ea trebuie curăţată  de rugină cu perie metalică. 

Toate lucrările cu tablă de oţel trebuie executate numai în mănuşi.

57 

CP D.02.18:2017 

10.3.30 La lucrările pe placa de îndreptare toate sculele şi dispozitivele folosite trebuie aşezate pe  plăci speciale de lemn sau cauciuc pentru a evita alunecarea lor. La lucrul cu dalta, dalta în cruce,  ciocanul, priboiul şi alte scule cu acţiune percutantă, trebuie folosiţi ochelari de protecţie. 

10.3.31 La confecţionarea pieselor din tablă de oţel, precum şi la tăierea locurilor defecte trebuie  răzuite colţurile ascuţite, mărginile şi bavurile. La folosirea aparatului de tăiat pneumatic, pînă la  alimentarea cu aer, el trebuie instalat în poziţia de lucru. 

10.3.32 Rămăşiţele de metal trebuie aşezate în lăzi. Deşeurile mărunţele trebuie adunate cu peria. 

10.3.33 La executarea lucrărilor de reparaţie şi deservire trebuie folosite eşafodaje sau scări mobile  duble. Se interzice executarea lucrărilor pe suporturi improvizate. Eşafodajele trebuie să fie stabile, să  aibă parapete şi scară, iar reazemele lor metalice trebuie să fie bine legate între ele. Scîndurile  pardoselei eşafodajului se aranjează fără spaţii şi se fixează bine. Grosimea scîndurilor –de minim  40 mm. Capetele lor trebuie să se afle pe piloni. Scările mobile duble trebuie să aibă trepte încastrate  cu lăţimea de minim 150 mm. Se interzice folosirea scărilor mobile duble cu treptele fixate în cuie.  Lungimea scării mobile duble trebuie să permită lucrul de pe treapta, distanţată de la capătul superior  al scării nu mai puţin de 1 m. Capetele inferioare ale scării trebuie sa aibă vîrfuri ascuţite, ce împiedică  alunecarea ei pe suprafaţa. 

10.3.34 Lipirea, spoirea şi curăţarea pieselor trebuie efectuată la locurile de muncă, dotate cu venti laţie locală prin aspiraţie. Fondantul şi materialele pentru prepararea lui trebuie păstrate în nişa de  ventilaţie în cantitate, ce nu depăştrebuieul pentru 24 ore. Tratarea acidului se efectuează în recipien te rezistente la acizi, în nişa de ventilaţie, adăugînd zincul în acid în porţii mici. Lucrînd cu ciocanul de  lipit, surplusul de aliaj de lipit trebuie îndepărtat pentru a se evita scurgerea lui. 

10.3.35 Lămpile de lipit trebuie examinate regulat (1 dată pe lună), iar înainte de aprindere trebuie  verificată starea lor de funcţionare. Rezervorul lămpii de lipit nu trebuie să aibă fisuri şi lipituri cu aliaj  de lipit uşor fuzibil.  

Se interzice:  

− umplerea lămpii de sudat cu benzină mai mult de 3/4 din volumul rezervorului;  − folosirea benzinei etilate;  

− umplerea sau golirea de combustibil şi dezasamblarea lămpii în apropierea focului deschis; − aprinderea lămpii, turnînd combustibilul prin niplul arzătorului;  

− turnarea benzinei în lămpile nerăcite;  

− evacuarea aerului comprimat prin orificiul de umplere a lămpii în ardere.  

La depistarea defectelor (scurgere sau deformaţia rezervorului, scurgerea gazului prin filetul arzătoru lui) trebuie oprit imediat lucrul. Stingerea flăcării se admite numai prin ventilul de închidere. Desface rea lămpii se admite numai după evacuarea aerului comprimat. 

10.3.36 Reparaţia şi lipirea recipientelor în care s-au păstrat lichide uşor inflamabile pot fi efectuate  numai după curăţirea minuţioasă a acestora. Lipirea pieselor mari trebuie efectuată pe suporturi,  bancuri, dotate cu tave pentru colectarea aliajului de lipit ce se scurge. 

10.3.37 În timpul desfundării ţevilor de radiator cu vergeaua nu se admite de ţinut mîinile la capătul  opus al ţevii şi de întrodus vergeaua pînă la capătul mînerului. După reparaţie radiatorul trebuie probat  la ermeticitate cu aer comprimat într-o cadă cu apă. Presiunea aerului comprimat nu trebuie să  depăşească valorile, îndicate în instrucţiunile de reparaţie capitală a maşinilor. 

10.3.38 La lucrările de vulcanizare se admit persoanele care au urmat cursuri de studii speciale, au  susţinut examenele şi au obţinut legitimație pentru executarea acestor lucrări.

58 

CP D.02.18:2017 

10.3.39 Verificarea şi testarea aparatelor de vulcanizare şi a manometrelor se efectuează nu mai rar  de 1 dată în 12 luni. 

10.3.40 Se interzice folosirea manometrelor defecte, fără sigilii, neverificate, cu data de verificare  expirată. 

10.3.41 Lucrînd cu aparatele staţionare de vulcanizare cu abur, trebuie de conrolat permanent nivelul  de apă în cazan, presiunea aburului după manometru şi acţiunea supapei de siguranţă. La coborîrea  nivelului, apa se pompează suplimentar în porţii mici. Supapa de siguranţă trebuie reglată la  presiunea maximă admisibilă. Dacă supapa lipseşte, sau este defectă sau nu are sigiliu, atunci lucrul  la aparate se interzice. Nu se admite instalarea pe supapă a unei sarcini suplimentare. 

În cazul în care pompa este defectată şi nu se poate pompa suplimentar apă, atunci lucrul trebuie  oprit, combustibilul scos din focar şi aburul evacuat. Se interzice stingerea combustibilului cu apă.  Reparaţia aparatelor de vulcanizare se admite numai în lipsa presiunii în cazan. 

10.3.42 La lucrările de vulcanizare pe albii cu abur, debitarea aerului proaspăt în cameră de  vulcanizare la cald se admite numai după fixarea definitivă a anvelopei şi a garniturilor de bord cu  strubţine. Examinarea anvelopei cu ajutorul sprederului poate fi efectuată numai dacă s-a asigurat că  instalarea lui este corectă (cîrligele trebuie să prindă în totalitate bordurile anvelopei). Aplicarea  asperităţii pe anvelope şi camere trebuie executată pe utilaje, legate bine la pămînt, care au îngrădiri  de protecţie a mecanismului de acţionare şi dotate cu ventilaţie locală prin aspiraţie, cu ventilaţia  pornită şi în ochelari de protecţie. 

10.3.43 În timpul lucrărilor de vulcanizare se interzice folosirea benzinei etilate. 10.4 Lucrări de montare-demontare a anvelopelor 

10.4.1 Montarea şi demontarea anvelopelor de pe jantă se face numai în locurile special prevăzute în  acest scop, pe standuri speciale. La drum aceste operaţii trebuie executate pe aşternut din pînză de  cort sau pe un alt aşternut. La demontarea anvelopei de pe disc aerul din cameră trebuie să fie scos complet. Demontarea anvelopei, strîns lipită la janta roţii se efectuează numai pe stand special sau cu  ajutorul dispoztivului extractor. La drum trebuie folosite unelte de montare. Scoaterea discurilor prin  batere cu barosul se interzice. 

10.4.2 Înainte de montare anvelopa trebuie examinată cu atenţie, îndepărtate din protector pietrile  mărunte şi alte corpuri tari, extrase cu cleştele obiectele de metal, verificată starea taloanelor, a  inelului-lacăt şi a locaşului pentru el pe janta roţii, starea discului de roată. Se interzice montarea  anvelopei pe janta, cu urme de lovituri, fisuri, bavuri şi rugină. La montarea anvelopei pe discul roţii,  inelul- lacăt trebuie să intre bine în locaşul jantei cu toată suprafaţa sa interioară. Nu se admite de  folosit pentru montare discuri şi inelele-lacăt defecte şi necorespunzătoare dimensiunii anvelopelor. În  timpul umflării pneului cu aer se interzice modificarea poziţiei pneului prin ciocănire, baterea peste  inelul-lacăt cu ciocanul sau barosul.  

Umflarea pneului fără demontare se admite numai în cazul, cînd presiunea aerului constitue maxim  40 % din normă; pe lîngă aceasta se va asigura că micşorarea presiunii nu a dereglat corectitudinea  de montare. 

Umflarea şi umflarea suplimentară a pneurilor scoase de pe automobil în condiţii de staţionar trebuie  să se facă în locuri special prevăzute în acest scop folosind îngrădirile de protecţie. La executarea  acestor operaţii în condiţiile de cîmp în tăeturile discului trebuie pusă furca de siguranţă sau de aşezat  roata cu cercul-lacăt la pămînt. Presiunea aerului se verifică numai în pneurile, răcite pînă la  temperatura aerului ambiant. 

10.4.3 La sectorul unde se umflă pneurile trebuie să fie instatlate un dozator şi un manometru.  Reductorul pe standul pentru demontarea şi montarea anvelopelor în timpul lucrului se acoperă cu o  manta. 

10.4.4 Înainte de demontarea roţii trebuie asigurat faptul că maşina este aşezată pe capre, iar sub  roţile nedemontate sunt puse piedici. În afară de aceasta, tebuie controlată poziţia inelului-lacăt.

59 

CP D.02.18:2017 

10.5 Lucrări de vopsire 

10.5.1 Organizarea lucrărilor în atelierele şi secţiile de vopsire şi executarea lor, amplasrea şi  exploatarea utilajului trebuie să corespundă cerinţelor GOST 12.3.005. 

10.5.2 Atelierele, secţiile şi sectoarele de vopsire trebuie dotate cu ventilaţie forţată şi mijloace de  stingere a incendiului.  

Vopsirea articolelor şi maşinilor mari în locurile fără de amenajarea ventilaţiei speciale se admite  numai în cazuri excepţionale cu permisiunea inspecţiei sanitare, inspectoratului tehnic al sindicatelor  şi inspecţiei antiincendiu. Totodată trebuie îndeplinite următoarele condiţii:  

− lucrările de vopsitorie să se execute în perioada, cînd alte tipuri de lucrări sunt sistate;  − încăperile să se aerisească prin ventilaţie forţată;  

− să se folosească mijloace individuale de protecţie a organelor respiratorii;  − să se asigure securitatea la antiexplozie şi antiincendiu. 

Vopselele şi lacurile pot fi folosite la prezenţa fişei tehnice, în care este indicată compoziţia lor  chimică. Se interzice folosirea vopselelor şi lacurilor cu compoziţia chimică necunoscută. 

Rezerva de vopsele şi lacuri în ateliere şi secţii nu trebuie să depăşească necesarul pentru un schimb  de lucru. Ambalajul, în care se află vopselele şi lacurile (grund, vopsea, email, chit, solvenţi, diluanţi şi  semifabricate), trebuie să fie integru, să aibă capace ermetice şi etichete lipite sau ataşate cu  denumirea exactă şi notarea materialelor conţinute.  

10.5.3 Persoanele care efectuiază lucrări de vopsire trebuie să fie sistematic supuse controlului  medical. La lucrul de sine stătător se admit persoanele care au fost pregătite special, instruite şi au  trecut controlul privind cunoaşterea regulilor de securitate a muncii şi securitate antiincendiu. 

10.5.4 Cabinele, caroseriile şi agregatele este mai în siguranţă să se vopsească în camerele de  vopsit. Dimensiunile camerelor de vopsit trebuie să asigure încărcare deplină în ele a articolelor şi  accesul comod al muncitorului. Lăţimea trecerilor dintre pereţi şi articolul de vopsit trebuie să fie de  minim 1,2 m. Piesele şi agregatele mici pot fi vopsite în nişe de ventilaţie. 

10.5.5 Vopselele şi lacurile se prepară în locuri special prevăzute, dotate cu ventilaţie locală prin  aspiraţie. Amestecarea şi diluarea vopselelor şi lacurilor trebuie executată în recipiente de metal  (căldări, cuve) cu malaxoare mecanice (pneumatice). 

Transvazarea vopselelor şi lacurilor dint-un recipient în altul trebuie făcută pe platouri metalice cu  borduri nu mai joase de 5 cm. Vopselele şi solvenţii vărsaţi pe podea trebuie acoperite cu nisip uscat  sau rumeguş de lemn, care se strîng și se scot din încăpere. În timpul transvaziei şi amestecării  vopselelor nitro şi solvenţilor trebuie puşi ochelari de protecţie 

Cîrpele şi cîlţii, după folosire trebue adunate în lăzi metalice cu capace şi la sfîrşitul fiecărui schimb de  lucru trebuie scoase din încăperile de producţie şi duse în locurile special prevăzute. 

10.5.6 La curăţarea de rugină, arsură, vopsea veche, la şlefuirea suprafeţei chituite angajaţii trebuie  să folosească respiratoare fără supapă.  

10.5.7 În cazul în care suprafeţele se vopsesc cu pulverizatorul, la începerea lucrului trebuie în  prealbil verificată integritatea furtunurilor, starea de funcţionare a rezervorului de injectare,  seperatorului de apă şi ulei, pistolului de vopsit, manometrului şi supapei de siguranţă, precum şi  prezenţa mijloacelor individuale de protecţie şi a ventilaţiei. Aparatele pneumatice de vopsit şi  furtunurile trebuie să fie verificate şi încercate cu presiunea, ce depăşeşte de 1,5 ori pe cea de regim.  Furtunurile trebuie să fie bine unite cu ştuţul prin brăţare cu şuruburi de strîngere. Decuplarea  furtunurilor se admite numai după ce a fost oprită debitarea aerului.

60 

CP D.02.18:2017 

Zugrav-pulverizator trebuie să execute lucrările de vopsire în haine de lucru, respirator, ochelari de  protecţie, aplicînd pe părţile deschise ale corpului mijloace dermatologice de protecţie. 

În lipsa camerei de vopsit, pentru a se evita formarea excedentară de ceaţă şi pentru a reduce polua rea zonei de lucru cu aerosol, vapori de vopsele şi lacuri, pistolul de vopsit trebuie ţinut perpendicular  pe suprafaţa de vopsire la distanţa de maxim 350 mm de la ea. Se interzice folosirea pentru vopsire  prin pulverizare a emailurilor, grundurilor şi altor materiale cu pigmenţi pe baza de plumb. Pentru lucrul  cu asemenea materiale trebuie obţinută o permisiune specială a organelor inspectoratului sanitar, da că nu este posibilă înlocuirea pigmenţilor pe baza de plumb cu materiale mai puţin nocive din motive  tehnice cu asigurarea ventilaţiei eficiente. 

10.5.8 Vopselele şi lacurile, în a căror componenţă intră dicloretanul şi metanolul, pot fi aplicate pe  suprafeţele de vopsit numai cu pensula. 

10.5.9 La folosirea pistolului de vopsit electric sau uneltelor portative electrificate (perii electrice,  şlefuitoare electrice) trebuie îmbrăcate mănuşi de cauciuc dielectrice, iar în locurile umede – galoşi  dielectrici. La întreruperea lucrului unealta electrică se deconectează. 

10.5.10 Ambalajul deşert, în care au fost ţinute vopselele şi lacurile, trebuie păstrate pe o platformă specială, amplsată la o distanaţa de minim 25 m de la încăperea de vopsire. 

10.5.11 Pe sectoarele, unde se execută lucrări de vopsiri, se interzice fumatul, folosirea focului  deschis, a ciocanelor de lipit încălzite şi a lămpilor portative de mînă, păstrarea produselor alimentare  şi luarea mesei. 

10.5.12 La sfîrşitul lucrărilor trebuie deconectate dispozitivele de pornire şi întrerupătoarele cu pîrghie;  mecanismele, utilajul şi uneltele curăţate de materialele de vopsea; furtunurile spălate şi desfundate  cu aer comprimat; curăţat locul de muncă, strînse utilajul, uneltele, dispozitivele de protecţie şi hainele  de lucru; mîinile spălate cu apă caldă şi săpun minuţios cu peria. 

Dacă la lucrări s-au folosit vopsele, ce conţin compuşi de plumb, atunci trebuie în prealabil mîinile spă late cu soluţie de 1% de sodă calcinată, apoi spălate cu săpun sau săpun de alizarină, şi apoi spălată  faţă cu apă caldă şi săpun, clătită gura şi spălaţi dinţii. După acestea se recomandă un duş. 

11 Cerinţele de protecţie a muncii la lucrări cu unelte 

11.1 Cerinţe generale 

11.1.1 Toate uneltele (manuale, electrice, pneumatice) trebuie păstrate în magazii pe rafturi. La  transportarea mecanizată sau manuală a uneltelor părţile ascuţite ale asectora trebuie protejate cu  teci sau în alt mod. 

11.1.2 Uneltele se eliberează muncitorilor concomitent cu mijloacele individuale de protecţie. 

11.1.3 Administraţia este obligată să organizeze supravegherea sistematică asupra stării de  funcţionare, folosirii corecte şi în sigiranță a uneltei, precum şi reparaţia lor în termen. 

11.1.4 La lucrările cu unelte electrice şi pneumatice se admit muncitorii, care au fost instruiți și  cunosc metodele de securitate la execuţia lucrărilor cu această unealtă şi de acordare a primului  ajutor medical. 

Lista muncitorilor, care au dreptul de a fofosi uneltele electrice, trebuie să fie stabilită prin ordin pe  întreprindere. 

11.1.5 Uneltele electrice şi pneumatice trebuie dotate cu pașaport tehnic, încercate şi verificate de  personal calificat. Rezultatele verificării se trec în registru. 

11.1.6 Folosirea uneltei trebuie efectuată în conformitate cu cerinţele SM EN 60745-1.

61 

CP D.02.18:2017 

11.1.7 Se interzice lucrul cu unelte mecanizate stînd pe scări simple; folosirea scărilor duble se  admite numai în cazul în care pe picioruşele lor sunt capetele speciale şi toată platforma de lucru este  îngrădită. 

11.1.8 În timpul pauzelor la locul de lucru sau la mutarea uneltelor mecanizate, motorul (sursa de  alimentare) trebuie deconectată. 

Se interzice lăsarea fără supraveghere a uneltei mecanizate conectate la reţeaua electrică sau la  conductele de aer comprimat. 

În timpul pauzelor de lungă durată în procesul de lucru, la ruperea furtunurilor sau conductoarelor şi  altor defecţiuni, alimentarea uneltei mecanizate, de asemenea trebuie deconectată (se închide vana de aer, se deconectează întrerupătorul cu pîrghie şi dispozitivul de pornire). 

11.1.9 În timpul lucrului se interzice întinderea şi îndoirea furtunurilor uneltelor pneumatice şi  cablurilor uneltelor electrice; nu se admit încrucişări de furtunuri şi cablurile ale uneltelor cu cablurile  metalice, cablurile electrice şi conductoarele de sudare electrică, aflate sub tensiune, cu furtunurile  aparatelor de tăiat cu gaz. 

11.1.10 Maşinile de ascuţit, blocate cu pornirea maşinii, trebuie să aibă obligatoriu cutie de protecţie şi  ecran de protecţie, precum şi aspiraţie locală a prafului abraziv. Înstalarea pietrei de polizor se permite  numai persoanei special instruite și pregătite. 

La lucrările cu unealta abrazivă trebuie respectate cerinţele GOST 12.3.028. 

11.1.11 Se interzice apucarea cu mîna a organelor de lucru ale uneltelor, chiar dacă motoarele lor  sunt oprite, dar ele sunt conectate la sursa electrică sau pneumatică. 

11.1.12 Lucrările cu uneltele trebuie executate cu asigurarea obligatorie cu mijloacele de stingere a  incendiului şi de acordere a primului ajutor. 

11.1.13 În timpul lucrărilor de reparaţie, pe dispozitivele de pornire, prin care este posibilă conectarea  sau deconectarea uneltelor mecanizate, se afişează plăcuţa cu inscripţia „Nu conectaţi! Se lucrează”. 

11.1.14 Se interzice transmiterea uneltelor mecanizate personelor care nu au legitimație respectivă şi  nu sunt înscrise în fişa de execuţie a lucrărilor. 

11.1.15 Muncitorii care folosesc uneltele mecanizate, trebuie să comunice la timp maistrului despre  defectele acestora şi să facă notarea respectivă în registrul de înregistrare. 

11.1.16 Muncitorii sunt obligaţi la prima solicitare să prezinte documentele responsabilului  întreprinderii pentru protecţia muncii sau organelor Controlului de Stat. 

11.1.17 Se interzice folosirea uneltelor mecanizate altfel decît după destinaţie. 11.1.18 Se interzice lucrul cu unealta mecanizată la iluminarea redusă a locului de muncă. 

11.1.19 La apariţia abaterilor bruşte a unealtei mecanizate de la funcţionarea normală, muncitorul este  obligat să o oprească imediat. 

11.2 Unelte electrice 

11.2.1 În încăperile cu pericolul sporit de electrocutare şi în condiţii nefavorabile (în cazane,  rezervoare etc.) se admite lucrul cu unelte electrice cu tensiunea de maxim 42 V folosind în mod  obligatoriu mijloace de protecţie (mănuşi, covoraşe dielectrice, cască etc.). 

11.2.1 În încăperile cu pericol mediu, precum şi în afara încăperilor, în lipsa condiţiilor cu pericol  sporit de electrocutare a oamenilor (ploaie, ninsoare, umiditate excesivă a pămîntului, lucrul pe metal  etc.) se admite utilizarea uneltelor electrice cu tensiunea de 127 sau 220 V folosind în mod obligatoriu  mănuşi, galoşi sau covoraşe dielectrice. 

62 

CP D.02.18:2017 

Se interzice prelucrarea cu unealta electrică a pieselor de lemn sau metal, umede sau acoperite cu  gheaţă. 

11.2.3 La tensiunea de peste 42 V (indiferent de frecvenţa curentului) corpul uneltei electrice trebuie  bine legat la pămînt printr-un conector cu fişă specială, care are un contact suplimentar de legare la  pămînt. 

Construcţia cuplării cu fişă trebuie să asigure conectarea devansată a conductorului de legare la  pămînt (de legare la nul). 

11.2.4 Se interzice folosirea conductorului de nul pentru legarea la pămînt a corpului uneltelor  electrice monofazate. 

11.2.5 Toate uneltele electrice şi aparatele electrice trebuie să aibă bornele de intrare (contactele)  închise şi izolate ale conductoarelor de alimentare. Conductoarele uneltelor electrice şi aparatelor  electrice, în scopul protecţiei contra deteriorărilor mecanice şi umezelii, trebuie să fie protejate în  furtunuri de cauciuc şi să aibă la capăt cîte o fişă dublă. Pentru conectarea uneltelor electrice la  reţeaua electrică trebuie montate prize de curent. 

Se interzice conectarea uneltelor electrice la linie sau la contactele întrerupătorului cu pîrghie prin  capetele dezgolite ale conductoarelor. 

11.2.6 Pozarea cablului pe supărafaţa terenului se admite numai pe locuri uscate şi pe sectoare,  unde nu există pericolul de deteriorare a acestuia. Pe timp de iarnă se admite aşezarea cablului pe  zăpadă. 

Se interzice pozarea pe pămînt a conductoarelor ce trec prin căile de acces, precum şi prin depozitele  de materiale. Pentru protejarea contra deteriorărilor conductoarele trebuie suspendate sau pozate în  canale. 

11.2.7 Folosirea uneltelor electrice pentru prelucrarea lemnului în caitate de strunguri staţionare se  admite numai cu condiţia amenajării îngrădirilor de protecţie.  

11.2.8 Funcţionarea uneltei electrice se întrerupe imediat în următoarele cazuri: − defecţiuni la legarea la pămînt; 

− griparea sau blocarea părţilor de lucru; 

− supraîncălzirea motorului electric sau a reductorului; 

− străpungerea izolaţiei; 

− defectarea întrerupătorului, conectorului cu fişă sau a cablului; 

− apariţia vibraţiei excesive a uneltei electrice; 

− schimbarea bruscă a tensiunii de alimentare a uneltei electrice; 

− apariţia pericolului de accident de muncă. 

11.2.9 La sfîrşitul schimbului de lucru uneltele electrice, controlate, curăţate de impurităţi, praf şi  resturi de mediu de lucru, împreună cu cablul şi mijloacele individuale de protecţie trebuie predate la  păstrare persoanei responsabile cu înscrierea în registru privind starea de funcţionarea a uneltei  electrice. 

11.2.10 Se interzice folosirea dispozitivelor de pornire necorespunzătoare, siguranţelor necalibrate;  conectarea conductorului electric la reţea evitînd dispozitivele de pornire şi de siguranţă; controlul pre zenţei tensiunii la contacte cu aparate neprevăzute pentru acest scop.

63 

CP D.02.18:2017 

11.3 Unelte pneumatice  

11.3.1 Uneltele pneumatice (ciocane, maiuri, perforatoare etc.) trebuie să corespundă cerinţelor  GOST 12.2.010. 

11.3.2 Supapele pe mînerele uneltelor pneumatice trebuie să fie ajustate pe toată suprafaţa şi în sta re închisă să nu lase să treacă aerul, să se deschidă uşor şi repede să se închidă la încetarea apăsă rii pe maneta de comandă. 

11.3.3 Cuplarea furtunurilor la conductele de aer comprimat se permite numai prin ventilele, instalate pe cutiile de distribuţie a aerului sau pe racordurile magistralei. Se interzice conectarea furtunurilor  nemijlocit la magistrală fără ventile. 

11.3.4 Cuplarea şi decuplarea furtunurilor de cauciuc la unealta pneumatică se admite numai după  închiderea alimentării cu aer. Pînă la cuplarea la unealta pneumatică furtunul trebuie suflat minuţios. 

Pînă la începutul lucrărilor trebuie verificată starea de funcţionare a uneltei pneumatice, cuplarea şi  fixarea ei la furtun, iar a furtunurilor – la reţeaua de aer sau la compresor. 

11.3.5 La lucrări cu uneltele pneumatice trebuie respectate următoarele cerinţe de securitatea mun cii: 

− aerul se debitează numai după instalarea uneltei în poziţia de lucru; 

− nu se admite funcţionarea în gol a uneltei pneumatice; 

− la mutarea uneltei nu se ţine de furtunul sau de partea ei de lucru; 

− supravegherea privind schimbarea organului de lucru al uneltei pneumatice, lubrifierea, repa raţia, precum şi reglarea ei se încredinţează numai persoanei special numite. 

11.3.6 Prin locurile de unire a furtunurilor pneumatice între ele şi de cuplare la uneltele pneumatice  nu trebuie să treacă aerul. 

Pentru fixarea furtunurilor la ştuţuri şi nipluri trebuie folosite inele şi cleme (brăţară de strîngere), însă  nu sîrma. 

11.3.7 În cazul în care se depistează o defecţiune la unealta pneumatică trebuie de oprit lucrul, des pre ce de comunicat maistrului. 

11.3.8 Unealta pneumatică trebuie oprită imediat în cazurile de: 

− gripare sau blocare a părţilor de lucru; 

− defectare şi supraîncălzire a motorului pneumatic, a reductorului sau a organului de lucru; − defectare a conductei de aer; 

− conţinut sporit de ulei în aerul debitat din conducta de aer ; 

− schimbare a presiunii aerului peste valoarea normală stabilită în instrucţiune; − defectare a supapelor de pornire şi de oprire; 

− apariţie a pericolului de accident de muncă. 

11.4 Unelte nemecanizate  

11.4.1 Cozile şi mînerele uneltelor manuale trebuie confecţionate din lemn uscat de esenţă tare.  Unealta trebuie să fie bine fixată pe coadă cu mînerele bine prelucrate.

64 

CP D.02.18:2017 

Uneltele de percuţie (topoare, ciocane, baroase) trebuie să aibă cozile de formă ovală cu capătul liber  îngroşat; tîrnăcopul se calează pe capătul îngroşat al cozii. Capătul pe care este calată unealta trebuie să fie împănat cu o pană metalică corespunzătoare. 

Pe mînerele de lemn ale uneltelor acţionate prin apăsare (dălţi, pile etc.) în locurile de îmbinare cu  unealta se calează inele de metal. 

11.4.2 Uneltele de percuţie metalice (baroasele, dălţile, dălţile în cruce, dornurile) nu trebuie să aibă  fisuri, bavuri, ştirbituri; partea lor detalonată trebuie să fie netedă (fără fisuri, bavuri şi ştirbituri). 

Dalta de mîină trebuie să aibă lungimea de minim 150 mm. 

11.4.3 Cleştele de forjă şi alte dispozitive pentru ţinerea pieselor forjate trebuie să fie confecţionate  din oţel moale şi să corespundă dimensiunilor pieselor forjate. 

Pentru ţinerea piesei forjate fără apăsarea permanentă cu mîina cleştele trebuie să aibă inele, iar pen tru protecţia degetelor lucrătorului– spaţiul dintre mînerele cleştelui (în poziţia de lucru) va fi de minim  45 mm, pentru care se fac limitatoare. 

11.4.4 Cheile pentru piuliţe trebuie să corespundă dimensiunilor piuliţelor şi capetelor de şuruburi. Se interzice folosirea garniturii (plăcuţelor de metal) între feţele piuliţei şi cheii. Fălcile cheii trebuie să fie strict paralele şi să nu aibă fisuri şi turtiri, iar mînerele – bavuri. Cheile reglabile nu trebuie să fie uzate în părţile mobile. 

Se interzice prelungirea cozilor cheilor prin calarea pe ele a ţevilor şi altor obiecte. 

11.4.5 Capetele uneltelor manuale, care servesc la întroducerea în orificii la montarea elementelor  metalice (ranga de montare etc.), nu trebuie să fie deformate. 

11.4.6 La executarea lucrarilor cu penele sau dălţile pentru tăierea metalului şi altor materiale cu  barosul, trebuie folosite portscule-pană cu lungimea cozii de minim 1 m. Lucrul se face în ochelari de  protecţie cu sticle incasabile, iar în lipsa spaţiului necesar, locurile de muncă trebuie să aibă ecrane de  protecţie. 

11.4.7 Vasele pentru transportul manual al bitumului trebuie să fie sub forma de trunchi de con, la  bază cu diamentrul mare şi dotate cu capace şi mînere pentru transportarea lor de doi muncitori. 

11.4.8 Pîlniile pentru colmatarea manuală a fisurilor trebuie să fie astupate etanş cu capac. 

11.4.9 Lungimea cozilor şi mînerelor malaxoarelor, maiurilor metalice de mînă, driştelor etc. trebuie  să asigure securitatea muncii. 

11.4.10 Lucrările de încărcare-descărcare a încărcăturilor cu masa de peste 50 kg, precum şi ridicarea  lor la înălţimea de peste 1,5 m trebuie mecanizate. 

La transportarea încărcăturilor în cărucioare sau containere efortul depus nu trebuie să depăşească 15 kgf. 

Pentru bărbaţi adulţi masa limită a încărcăturii – 50 kg, pentru tineri de la 16 la 18 ani manual – pînă la  16, iar la transportare cu cărucioare – pînă la 50 kg. 

Normele limită ale masei încărcăturii, ridicate şi mutate manual, sunt indicate în tabelul 7.

65 

CP D.02.18:2017 

Tabelul 7 

NOTĂ – Masa încărcăturii ridicate şi transportate include masa ambalajului. 

11.4.11 Cuptoarele pentru încălzirea fierului de călcat, greblelor, lopeţelor, bitumului trebuie să fie  mobile (pe roţi). Se interzice aprinderea şi încălzirea cuptoarelor cu combustibil lichid. 

11.4.12 Cuptoarele trebuie instalate în locuri, lipsite de pericol pentru muncitorii rutieri, pietoni şi  transportul care circulă. 

11.4.13 Aşezarea sculelor în timpul pauzelor se admite numai pe acostamentul drumului, paralel cu direcţia de circulaţie a mijlocelor de transport şi în locuri îngrădite. Greblele, folosite pentru nivelarea  mixturii asfaltice, precum şi furcile, se aşeaza cu dinţii în jos. 

12 Cerinţe de protecţia muncii la reparaţia şi întreţinerea drumurilor  12.1 Cerinţe generale 

12.1.1 Îngrădirea sectoarelor de lucrări şi instalarea indicatoarelor rutiere la construcţia, reconstrucţia  şi repararea drumurilor se efectuiază în conformitate cu prezentul Cod practic, ВСН 37, SM GOST R 51256. 

12.1.2 Pînă la începerea lucrărilor de construcţii rutiere la obiectele în construcţie trebuie amenajate  căi de acces şi construite accese în interiorul şantierului. 

12.1.3 Intersecţiile căilor de acces şi trecerilor în interiorul şantierului cu linii de cale ferată se  amenajază de comun acord cu Î.S. „Căi Ferate din Moldova” sau cu direcţia respectivă de căilor ferate. 

12.1.4 Pînă la executarea lucrărilor de reparaţie şi construcţii, întreprinderea rutieră, care execută  lucrările, întocmeşte schemele de îngrădire a sectoarelor de lucrări şi de amplasare a indicatoarelor  rutiere, adaptate la condiţiile locale, indicînd tipul de lucrări şi termenii de execuţie ale acestora conform ВСН 37 şi le coordonează cu subdiviziunea locală a Inspectoratului Național de Patrulare. 

12.1.5 Schemele se întocmesc în cazul executării lucrărilor rutiere: 

− pe o jumătate a părţii carosabile organizînd circulaţiea pe a doua jumătate; 

− pe toată lăţimea părţii carosabile organizînd circulaţia transportului prin ocolirea pe drumul de  ocolire existent sau nou construit; 

− în zonele reziențiale şi în localități la prezenţa reţelelor de comunicații inginerești (gaz,  conductă de apă, canalizare, cabluri etc.). În acest caz, schemele de îngrădire şi de amplsare  a indicatoarelor rutiere trebuie puse de comun acord nu numai cu poliţia rutieră, dar şi cu toate  organizațiile interesate. 

12.1.6 Lucrările de urgenţă (de intervenţie) pentru lichidarea unor deteriorări separate ale drumului şi  construcţiilor rutiere, care influenţează siguranța circulaţiei, pot fi efectuate fără coordonarea şi  aprobarea schemelor, însă cu condiţia înştiinţării obligatorie a organului de poliţie privind locul şi data  executări acestor lucrări.

66 

CP D.02.18:2017 

12.1.7 Se interzice orice abatere de la schemele aprobate, precum şi folosirea mijloacelor tehnice  defectate. 

12.1.8 Înainte de începrea lucrărilor muncitorii şi mecanicii maşinelor rutiere trebuie familiarizati cu  semnalizarea convenţională, dată prin gesticulare şi cu steguleţe, modul de deplasare, manevrare a  maşinilor rutiere şi mijloacelor de transport, locurile de întoarcere, intrările, locurile de depozitare a  materialor şi de păstrare a inventarului. 

12.1.9 Indicatoarele rutiere provizorii, folosite la execuţia lucrărilor rutiere, barierele şi alte mijloace  tehnice se instaleză şi se întreţin de către oragnizaţiile, care execută lucrările rutiere. 

12.1.10 Locurile deosebit de periculoase (tranşee, săpături, gropi) pe sectorul de lucru trebuie  îngrădite cu panouri (garduri) şi cu felinare de semnalizare, ce se vor aprinde la înoptarea şi la ceaţă. 

12.1.11 Traseele mijloacelor de transport la şantier trebue amenajate cu indicatoare rutiere. 

12.1.12 La executarea lucrărilor rutiere pe timp de noapte locurile unde se execută acestea trebuie  iluminate în conformitate cu GOST 12.1.046. 

12.2 Întreţinerea terasamentelor şi îmbrăcăminţilor rutiere 

12.2.1 La examinarea sectorului de drum muncitorul rutier trebuie să se deplaseze pe acostament în  sens opus circulaţiei automobilelor, iar cînd se opreşte să instaleze în faţa sa un indicator de avertiza re (ziua) sau un stîlp cu felinar cu lumina roşie intermitentă (noaptea). 

12.2.2 La amenajarea puţurilor de drenaj, pentru evacuarea apelor provenite din topirea zăpezii pri măvară, la marginile sectorului se instalează bariere cu indicatorul rutier „Lucrări de reparaţie”. 

12.2.3 Pentru trecerea muncitorilor peste şanţuri de evacuare a apelor, rigole, canale şi alte obstaco le, la evacuarea apelor provenite din topirea zăpezii trebuie amenajate podine cu lăţimea de minim  0,6 m cu parapete înalte de 1 m. Podinile înclinate trebuie să aibă rigle transversale pentru rezemarea  picioarelor. 

12.2.4 Maşinile care profilează drumurile sau cosesc iarba de pe acostamente, trebuie dotate în faţă  şi în spate un semn de avertizare „Alte pericole”; la marginile sectorului de drum trebuie instalate indi catoarele „Limită de viteză pînă la 30 km/h”, „Lucrări de reparaţie” şi aprinse farurile şi luminile de ga barite. 

12.2.5 Pentru muncitorii, ocupaţi la întreţinerea de iarnă a drumurilor, trebuie amenajate încăperi  pentru încălzire, odihnă, luarea meselor şi uscarea hainelor şi încălţămintei. 

12.2.6 Pentru protecţia mîinilor şi picioarelor contra degerării, pe pedalele şi mînerele pîrghiilor plugu rilor de zăpadă şi altor maşini, ce nu au cabine, trebuie îmbrăcate manşoane de pîslă sau postav, iar  sub picioare aşternută pîslă sau pusă foaie de placaj. 

12.2.7 Distanţa dintre cîteva pluguri de zăpadă, care lucrează concomitent şi se deplasează într-o direcţie trebuie să fie de minim 15 m. 

12.2.8 Mecanicii de pluguri de zăpadă, care se deplasează pe sectoarele de drum, ce trec prin locali tăţi, trebuie să reducă viteza pînă la 10 km/h şi distanţa de aruncare (în direcţia neexpusă la vînt) a  zăpezii. 

12.2.9 Mecanicii care deservesc pluguri de zăpadă sunt obligaţi să folosească ochelari de soare. 12.2.10 La lucrări cu plugul de zăpadă cu rotor trebuie:  

− verificată minuţios starea de funcţionare a tuturor pîrghiilor de presiune şi uşurinţa de  comutare;

67 

CP D.02.18:2017 

− să menţină distanţa de la marginea roţii din spate pînă la marginea şanţului sau linia de  amplasare a accesoriilor drumului de minim 1 m.  

12.2.11 Se interzice aflarea în tranşea, executată de plugul de zăpadă la o distanţă mai mică de 20 m  de la maşina în funcţiune. 

12.2.12 Pe autoplugurile de zăpadă de toate tipurile trebuie instalate următoarele semne de distincţie:  

− ziua – steguleţe roşii pe cabină şi pe oblonul din spate al caroseriei (capota motorului din  spate); 

− noaptea – reflector pe cabină şi felinar roşu pe colţul superior stîng al oblonului din spate sau  pe capota motorului. 

12.2.13 Conducătorilor de autopluguri de zăpadă li se interzice depăşirea automobilelor care circulă. 

12.2.14 Se interzice aflarea la o distanță minimă de 1,5 m de echipamentul suspendat, din partea şne cului, precum şi scoaterea de sub echipamentul suspendat a obiectelor străine, pînă la oprirea com pletă a motorului plugului de zăpadă. 

12.2.15 Înainte de a ridica şi a coborî echipamentul suspendat al plugului de zăpadă trebuie să se  convingă că acesta nu prezintă pericol pentru pietoni şi automobilele, care circulă pe drum. 

12.2.16 Mecanicii de tractoare la întîlnire cu mijloacele de transport, trebuie să deplaseze la maxim  tractorul pe dreapta în sensul circulaţiei. 

12.2.17 În timpul deszăpezirii se interzice aflarea pe colțarele ataşate la maşini. 

12.2.18 Roţile plugurilor de zăpadă, care lucrează pe sectoare de drum cu declivitatea de peste 10%,  trebuie echipate cu lanţuri. 

12.2.19 Materialele antiderapante (nisip, zgură), folosite la combaterea lunecuşului pe drum iarna, nu  trebuie să fie îngheţate. 

12.2.20 Estacada pentru buncărul sau conveirul de încărcare a materialelor se calculează la rezistenţă  cu considerarea sarcinilor preluate. 

12.2.21 Bulgării de nisip înainte de a fi încărcaţi în buncăr, terbuie afînaţi ori îndepărtați. În buncăr  trebuie să fie un grătar pentru prevenirea căderii bulgărilor de nisip îngheţat în mijloacele de transport. 

12.2.22 Pentru dirijarea deplasării buldozerului la încărcarea nisipului din grămezi în buncăr trebuie  instalate semne de semnalizare, bine vizibile în orice timp al zilei. Se interzice intrarea cu buldozerul  pe grătarul buncărului. 

12.2.23 La încărcarea nisipului în distribuitoarele de nisip (cu încărcătoarele) pe teritoriul bazei trebuie  respectate următoarele cerinţe: 

− încărcarea nisipului din grămezi se efectuează fără formarea de copertine, păstrînd unghiul  taluzului natural; 

− în timpul încărcarii nisipului se interzice aflarea între utilajul de încărcat şi distribuitorul de nisip  (automobil); 

− nisipul se nivelează în distribuitor numai după oprirea utilajului de încărcare; 

− se interzice aflarea muncitorilor, care însoţesc automobilele, în caroseria sau pe treptele  automobilului; 

− nu se admite execuţia lucrărilor în apropierea automobilelor care se încărcarcă.

68 

CP D.02.18:2017 

12.2.24 La încărcarea, ciuruirea şi depozitarea manuală a nisipului trebuie respectate următoarele  cerinţe: 

− înainte de începerea lucrului trebuie examinate locurile de încărcare, prăbuşite copertinele de  nisip îngheţat, sparse bolovanile şi amplasat utilajul de transportare în aşa mod, ca să fie  exclusă acoperirea lui cu nisip la prăbuşirea accidentală. Se interzice săpătura la baza  grămezii de nisip; 

− automobilul trebuie încărcat numai dintr-o singură parte, respectînd distanţa de siguranţă  dintre lucrători; 

− la executarea lucrărilor concomitent de cîțiva muncitori, la aruncarea nisipului distanţa dintre ei  trebuie să fie suficientă pentru asigurarea siguranţei. 

12.2.25 Materialele antidereapante trebuie distribuite numai mecanizat folosind distribuitoarele de  nisip. Se interzice distribuirea manuală a nisipului prin aruncarea din caroseria automobilului în  mişcare. 

Se admite distribuirea manuală a materialelor antidereapante pe sectoarele de drum cu declivitate  mare în rampe sau în pantă, la viraje bruște şi în alte locuri periculoase din grămezile rezervei de  siguranţă. 

12.2.26 Distribuitorul de nisip se poate deplasa în fluxul de automobile, fără depăşirea acestora. Se  interzice distribuirea nisipului la aglomerarea mare de pietoni şi automobile. 

12.2.27 Nu se admite aflarea persoanelor în buncărul distribuitorului de nisip în timpul împrăştierii  nisipului. 

12.2.28 Se interzice aflarea persoanelor în caroseria automobilului, care transportă panouri  parazăpezi şi pari. 

12.2.29 Panourile parazăpezi se depozitează în stive a cîte 50-60 bucăţi într-o poziţia înclinată,  rezemăndu-le pe ambele părţi de pereţii stabili cu bare transversale. 

Panourile pentru insatalarea în linia de apărare trebuie luaţi uniform din ambele părţi ale stivei. 

12.2.30 Parii trebuie păstaraţi în stive conice cu capetele ascuţite în sus. Stivele la nivelul de 2/3 din  înălţime se leagă cu sîrmă. 

Stivuirea şi desfacerea stivei trebuie făcută în mănuşi. 

12.2.31 Sectoarele lucrărilor de aplicare a marcajului rutier pe drumuri trebuie îngrădite şi pe ele  instalate indicatoare rutiere de avertizare. 

12.2.32 Muncitorii, ocupaţi la prepararea vopselelor şi aplicarea marcajului, trebuie să folosească  mijloacele de protecţie (respiratoare, ochelari de protecţie, mănuşi de cauciuc). 

12.2.33 La aplicarea marcajului pe partea carosabilă cu maşinile de marcaj trebuie: 

− verificată starea de funcţionare a compresorului, aparatelor de măsurare şi pornire, rezistenţa  şi siguranţa de fixare a furtunurilor; 

− spălate furtunurile, prin care vopseaua intră la distribuitor; 

− supravegheată presiunea în rezervorul de injectare a vopselei, precum şi funcţionarea  normală a compresorului, neadmiţînd supraîncălzirea lui. 

Se interzice cuplarea şi decuplarea furtunurilor, care duc la dispozitivul de vopsire, în timpul  funcţionării compresorului.

69 

CP D.02.18:2017 

12.2.34 La depistarea defecţiunii manometrului, rezervorului de injectare a vopselei şi altor piese,  maşina de marcaj trebuie oprită şi lucrul trebuie reînceput numai după lichidarea defecțiunilor. 

12.3 Reparaţia îmbrăcăminţilor rutiere 

12.3.1 Materialele aduse pentru reparaţia drumului, trebuie depozitate pe sectorul de drum sau pe  acostamentul, adiacent la partea drumului de reparat. În cazul în care materialele se depozitează pe  acostamentul sectorului de drum fără îngrădire, în faţa lor la distanţa de 5-10 m în sensul circulaţiei,  trebuie instalată o bariera mobilă şi indicator rutier de avertizare „Lucrări de reparaţie”. 

12.3.2 La depozitarea materialelor pe drum sau pe versant trebuie organizată evacuarea apelor, ac ces comod şi amenajat un podeţ peste şanţul de evacuare a apelor. 

12.3.3 Pe drumul în debleu, depozitarea materialelor se admite la o distanță de minim 1 m pînă la  muchia debleului. 

Se interzice depozitarea materialelor pe taluzurile rambleurilor şi debleurilor. 

12.3.4 La folosirea pentru reparaţia drumului a scarificatorului, înainte de începerea lucrărilor trebuie  verificată fixarea sigură a dinţilor în locaşuri. Lada de lestare trebuie umplută cu nisip, prundiş sau (ca  excepţie) cu bucăţi de piatră. 

12.3.5 În timpul funcţionării spărgătorului de beton, zona de lucru a ciocanului se îngrădeşte cu  lanţuri suspendate sau plase metalice pentru protecţia contra fragmentelor din distrugerea betonului. 

12.3.6 La funcţionarea maşinii de reparat, montată pe şasiu de automobil şi dotată cu termos, trebuie  respectate următoarele cerinţe de protecţia muncii: 

− la sfîrşitul încărcării mixturii asfaltice în fabrică, gura de alimentare a buncărului trebuie bine  închisă;  

− stația electrică mobilă a maşinii de reparat trebuie instalată la distanţă de locul lucrării, ca  muncitorii, ce deservesc maşina de reparat, să nu se afle în nemijlocita apropiere de staţia  electrică, iar însuşi stația electrică să nu împiedice la deplasarea lor pe timpul lucrului. Stația  electrică se instalează şi se leagă la pămînt în corespundere cu [1] și [2]; 

− la funcţionarea frezei electrice se interzice apropierea de disc din partea direcţiei de rotire;  

− la lucrări cu fierele de călcat electric, colmatoarele de crăpături, care au temperatura de lucru  înaltă, trebuie luate măsuri contra arsurilor. 

12.3.7 La funcţionarea maşinilor de reparat, echipate cu unelte pneumatice şi cu cazane pentru în călzirea bitumului şi prepararea mixturii asfaltice, trebuie urmărit, ca în timpul descărcării mixturii asfal tice din malaxor, lîngă deschiderea de descărcare să nu se afle nimeni. 

La lucrările cu uneltele pneumatice trebuie respectate regulile de protecţia muncii, expuse în  capitolul 11. 

12.3.8 Decaparea îmbrăcăminţilor rutiere folosind unelte manuale trebuie realizată respectînd măsu rile de precauţie, prezentate în capitolul 11. 

12.3.9 La folosirea ciocanului pneumatic trebuie:  

− să se urmărească, ca piconul să fie bine fixat; 

− să nu se adîncească piconul în îmbrăcămintea rutieră pînă la capatul arcului; 

− la necesitatea de a răsturna cu piconul bucăţile de îmbrăcăminte rutieră decapate, ciocanul  pneumatic să fie oprit, inclusiv livrarea aerului comprimat.

70 

CP D.02.18:2017 

12.3.10 La decaparea îmbrăcăminţilor rutiere folosind barosul, dălţi, pene, topoare trebuie de respec tat o distanţă dintre lucrători, ce asigură securitatea execuţiei lucrărilor. 

12.3.11 La ciuruirea pietrei sparte, prundişului şi altor materiale, ciururile se instalează din partea ne expusă la vînt faţă de lucrători la o aşa distanţă, încît norii de praf formați să nu cadă peste ei. 

12.3.12 La folosirea pentru lucrările de reparaţie a cazanelor pentru bitum şi gudronatoarelor mobile  (manuale) trebuie respectate următoarele cerinţe: 

− cazanul se instalează la distanţa de minim 50 m de la locul de lucru cu considerarea direcţiei  dominante a vîntului, pentru a proteja muncitorii de acţiunea fumului şi vaporilor, formaţi la  încălzire; 

− cazanul se încarcă treptat şi cu atenţie, fără a arunca bucăţile de bitum în materialul încălzit,  pentru a evita arsurile cu stropii de bitum;  

− nu se admite încărcarea cazanului mai mult de 3/4 din capacitatea lui; 

− în cazul în care bitumul se înspumează şi se revarsă peste capacul cazanului, atunci imediat  se stinge arzătorul sau în cuptor se toarnă apa (la încălzirea cu combustibil solid);  

− la aprinderea bitumului în cazan repede se închide ermetic capacul; 

− preluarea bitumului din cazan se face cu pompa gudronatorului manual remorcat;  − se interzice umplerea gudronatorului folosind căuşe, căldări şi alte vase; 

− se interzice de a atinge cu mîinile capacele cazanului gudronatorului şi cazanului pentru  bitum; 

− în timpul funcţionării gudronatorului trebuie urmărită starea robinetelor, vanelor şi altor  racorduri; la depistarea scurgerilor de bitum în aceste locuri trebuie oprit lucrul şi lichidat  defectul;  

− la stropirea bitumului din furtunul de distribuire se urmăreşte, ca în zona, unde se produce  stropirea, să lipsească oamenii; la pauze în lucru duza de pulverizare se coboară. 

12.3.13 La distribuirea manuală a bitumului fierbinte (de exemplu, cu stropitoarea) la plombări cu  volum mic, luarea bitumului din cazan se face cu căuşe cu lungimea mînerului de minim 1 m, umlînd  căuşul la 3/4 din capacitatea lui. Capacitatea stropitoarelor manuale nu trebuie să depăşească 10-12 l. 

12.3.14 Distribuirea amestecului fiebinte de lianţi, ce conţine smoală sau ulei de creozot, trebuie făcută  din vase cu închiderea etanşă. Se interzice repartizazarea unor astfel de amestecuri în vase deschise  sau cu închideri neetanşe. 

12.3.15 La uscarea şi încălzirea locurilor de reparat cu încălzitorul pe şasiu de automobil sau manual  trebuie respectate următoarele cerinţe: 

− la aprinderea şi deservirea arzătoarelor de respectat prevederile, expuse în capitolul 5 din  prezentul Cod practic; 

− la coborîrea copertinei încălzitorului de asfalt şi în timpul funcţionării lui să se asigure, ca  oamenii să nu se află mai aproape de 5 m de la încălzitor; 

− să se asigure, că presiunea în rezervorul de combustibil nu depăşeşte pe cea limită marcată  cu linia roşie pe cadranul manometrului. 

12.3.16 Se interzice măsurarea temperaturii mixturii asfaltice, aflate în benă, pînă la oprirea completă  a automobilului.

71 

CP D.02.18:2017 

12.3.17 Repartizarea şi nivelerea mixturii asfaltice trebuie efectuată în încălţăminte specială şi mănuşi,  aflîdu-se în afara benzii de repartizare. 

12.3.18 La desfacerea pavajelor disatnţa dintre muncitori trebuie sa fie de minim 1,5 m. 

12.3.19 Pavelele şi piatra se aşază cu ţeserea pietrelor în stivă cu înălţimea de maxim 1,2 m. Alegerea  pietri din stivă se face numai de sus. 

12.3.20 Despicarea pietrei se permite numai sfărîmătorilor calificaţi, care lucrează în ochelari de pro tecţie şi în mănuşi. În lipsa ecranului de protecţie distanţa dintre sfărîmători trebuie să fie de minim  5 m. 

12.3.21 Pavatorii trebuie să lucreze în genunchiere şi mănuşi de pînză de cort. 

12.3.22 Încărcarea şi descărcarea pietrelor de bordură trebuie realizată cu mecanisme fe ridicat,  dotate cu dispozitive speciale de prindere (cleşti). 

12.3.23 Mutarea pietrelor de bordură trebuie efectuată concomitent de patru muncitori folosind  dispozitive speciale de prindere (cleşti). Se interzice transportarea pietrelor de bordură prin tîrîire. 

12.3.24 Dalele deteriorate din beton de ciment, care necesită înlocuirea completă sau parţială, se  despică cu unelte pneumatice respectînd măsurile de securitate. 

12.3.25 Pietrele de bordură, instalate la nivelul îmbrăcăminţii vechi, înainte de turnarea betonului  trebuie bine fixate cu bare în forma de „L”. 

12.4 Cerinţe de securitate la reparaţia îmbrăcăminţilor asfaltice cu maşina de tip  „Remixer” 

12.4.1 La funcţionarea completului de tip „Remixer” trebuie ca căminele reţelelor subterane, aflate în  zona de execuţie a lucrărilor, să fie bine închise. 

Persoana, responsabilă de executarea lucrărilor, înainte de începerea lor, trebuie să inspecteze secto rul, care necesită reparaţie; să familiarizeze personalul de deservire cu frontul de lucru, specificul sec torului; să îndepărteze de pe el obiectele străine; să verifice integritatea îngrădirilor şi prezenţa indica toarelor de avertizare. 

12.4.2 Înainte de exploatarea maşinii trebuie examinată şi verificată aparatura sistemului de gaze la  ermetizare conform NRS 35-04-09. 

Se interzice folosirea trenului de utilaje tip „Remixer” cu aparatura de gaze defectă şi la existenţa  scurgerii de gaz prin neetanşeităţi. 

12.4.3 Pînă la recepţia în exploatare, recipientele de gaz şi evaporatorul se încearcă la rezistenţă şi  în continuare se inspectează în conformitate cu NRS 35-03-67. 

12.4.4 Pînă la livrarea gazului în recipient, echipamentul de gaz trebuie supus încercării de control cu  aer, la presiunea de 3 kgf/cm2(0,3 MPa) timp de 1 h. 

Se consideră că echipamentul a rezistat la încercarea de control la presiune, în cazul în care nu au fost înregistrate o cădere evidentă a presiunii indicate de manometru şi scurgeri. 

12.4.5 Supapele de siguranţă trebuie să asigure decompresiunea gazului din recipient în cazul în  care presiunea din el depăşeşte cu 15% pe cea de lucru (nominală). Capacitatea de tranzit a supape lor de siguranţă se determină prin calcul în conformitate cu cerinţele NRS 35-03-67. 

Acţiunea şi starea de funcţionare a supapelor de siguranţă, instalate pe recipient, conducte şi alte  echipamente, trebuie controlată nu mai rar de o dată în lună prin apăsarea atentă şi de scurtă durată  pe pîrghie. În cazul în care supapa este în stare bună, degajarea gazelor după eliberarea pîrghiei tre buie să înceteze. Rezultatele controlului se notează în registru.

72 

CP D.02.18:2017 

12.4.6 Supapele de siguranţă instalate pe recipienți, conducte de gaz, instalații de evaporare şi pe  alte echipamente, trebuie supuse verificării la declanșare la presiunea determinată (presiunea de re glare) nu mai rar de o dată în 6 luni. 

12.4.7 La demontarea supapei de siguranţă pentru reparație, control, reglaj sau în alte scopuri,  aceasta trebuie înlocuită cu o supapă de siguranţă în stare de funcţionare. Instalarea în locul supapei a unui dop se interzice. 

12.4.8 Manometrele pe utilajul de gaz se verifică nu mai rar de o dată pe săptămînă prin oprire pe  termen scurt. Totodată, acul manometrului se instalează în poziţia zero. Dacă manometrele sunt în  stare tehnică perfectă, atunci în registril se face înscrierea respectivă. Numerele manometrelor defecte  de asemenea se indică în registru. Ele se înlocuesc cu altele în stare tehnică perfectă numerele noi 

ale cărora se înregistrează. 

Nu mai rar de o dată în 6 luni manometrele se verifică cu manometrul de control. O dată pe an, pre cum şi după fiecare reparaţie manometrele se prezintă pentru verificare la organele de stat pentru  standardizare. 

Nu se admite folosirea manometrelor, care au deteriorări, care prezintă indicaţii eronate, precum şi  manometrelor cu terminul de verificare expirat, fără sigiliu (sau marcă) şi fără indicatorul de presiune  de lucru. 

12.4.9 Starea de funcţionare tehnică a indicatoarelor de nivel se verifică în corespundere cu  cerinţele, indicate în cărţile tehnice elaborate de uzinele producătoare. 

12.4.10 Robinetele de închidere la conductele de gaze şi echipamentele se verifică de 2 ori pe lună în  poziţia „deschis-închis”. 

12.4.11 Regulatoarele de presiune, supapele de siguranţă şi robinetele de închidere trebuie supuse  reparaţiei curente (reviziei) nu mai rar de o dată pe an. 

12.4.12 Despre reparaţiile (reviziile tehnice), legate de demontarea robinetelor de închidere,  regulatoarelor de presiune şi supapelor de siguranţă, se fac înscrieri în registru. 

12.4.13 Evaporatorul se echipează cu aparatură de măsurare şi control, de reglare şi de siguranţă,  care să excludă posibilitatea de îngeţ a agentului termic, de ieşire a fazei lichide din evaporator, de  ridicare a presiunilor peste cele admise. 

12.4.14 Pe conductele de gaz, ce aduc gazul şi aerul în camera de amestec, trebuie prevărută  instalarea supapelor de reținere reversibilă, regulatorului de presiune, precum şi a dispozitivului de  blocare, care menţine automat proporţia stabilită dintre gaz şi aer şi închide livrarea lor în ametecător  la întreruperea bruscă de întrare a unuia din componentele indicate. 

12.4.15 Armatura evaporatorului trebuie protejată contra deteriorării mecanice şi acţiunii precipitaţiilor  atmosferice. 

12.4.16 Trebuie să se efectueze revizia periodică internă şi reparaţia recipientelor de gaz pentru  evitarea aprinderii sau exploziei gazului, precum şi autoinflamării. 

La executarea lucrărilor privind curăţarea, revizia interna, reparaţia şi umplerea primară a recipientelor  pentru gaz se eliberează fişe de lucrări de forma stabilită. Fişa de lucrări se eliberează de către  responsabilul de exploatare a echipamentului de gaze a întreperinderii rutiere, care foloseşte completul de tip „Remixer”. 

Punerea în funcţiune a echipamentului de gaz după inspecţie sau reparaţie trebue executată în baza  permisiunii în scris eliberate de persoana responsabilă. 

Defectele echipamentului de gaz se lichidează de lăcătuşi-reparatori calificaţi şi de reglori în secţii de  reparaţie şi reglare a aparaturii de gaz.

73 

CP D.02.18:2017 

12.4.17 Umplerea recipientelor cu gaz se efectuează în locurile, în care este exclusă posibilitatea de  coliziune cu alte mijloce de transport. 

Alimentarea maşinii cu gaz din cisterne auto se execută pe timp de zi de doi muncitori, unul din care  este numit şef de echipă. 

12.4.18 La alimetarea recipientelor ale maşinilor, acestea trebuie protejate contra electricităţii statice. 

12.4.19 Pe teritoriul, unde se efectuează alimentarea cu gaz, se interzice folosirea focului deschis şi  executarea lucrărilor, care pot provoca formarea de schîntei. În timpul alimentării se interzice fumatul  în apropierea cisternei auto, în cabina ei şi lîngă maşinile care se alimentează. 

Umplerea recipientelor cu gaz lichefiat se admite numai după răcirea completă a completului tip  „Remixer”. 

12.4.20 Înainte de umplerea recipientelor cu gaz lichefiat trebuie deconectate blocurile încălzitoare şi  închise vanele conductelor de gaz. 

12.4.21 Nemijlocit înainte de umplerea cu gaz lichefiat recipientele şi conductele de gaz trebuie purjate  cu gaz inert (azot sau bioxid de carbon) sau cu vaporii gazului lichefiat. 

Sfîrşitul purjării se determină prin conţinutul de oxigen în amestecul de gaz, care iese din arzător. Pur jarea se consideră terminată, dacă conţinutul de oxigen în amestec nu depăşeşte 1% din volum. 

12.4.22 La umplerea recipientelor noi şi celor după reparaţie, livrarea gazul trebuie efectuată încet  pentru a evita apariţia electricităţii statice. 

Construcţia conductelor de gaz, destinate pentru umplerea recipientelor, trebuie să excludă  posibilitatea formării getului în cădere liberă. 

12.4.23 Recipientele trebuie umplute la de maxum 85% din volumul lor geometric. Se interzice  umplerea recipientului cu gaz, avînt o temperatura, la care presiunea vaporilor lui depăşeşte valoarea  admisă pentru recipientul dat. 

12.4.24 Înfundările de gheaţă în conductele de gaz lichefiat se elimină cu abur, nisip încălzit sau apă  fierbinte. Se interzice folosirea în acest scop a focului, a răngilor de oţel, precum şi a procedeelor, care  provoacă formarea de schîntei. 

12.4.25 Se interzice aplicarea „peticelor” pe conductele de gaz lichefiat. Sectorul defectat al ţevii  trebuie înlocuit cu unul nou. 

12.4.26 Surplsul de gaz se toarnă în recipiente special prevăzute pentru aceasta. Se interzice  evacuarea surplusului de gaz în atmosferă. Pomparea gazului din recipientul supraîncărcat în cisterna  auto trebuie efectuată conform instrucţiunii speciale. 

12.4.27 În caz de incendiu în apropierea recipientelor de gaz, acestea trebuie udate cu apă pentru a  evita creşterea presiunii în ele. 

În caz de incendiu în apropierea cisternei auto, ea trebuie imediat retrasă într-un loc sigur. Dacă  aceasta nu este posibil, atunci cisterna auto trebuie udată cu apă. 

12.4.28 Alimentarea suplimentară cu combustibil a completului de tip „Remixer” se realizează după  deconectarea sistemului de gaz şi răcirea maşinii din complet, care se va alimenta. 

Alimentarea cu combustibil a completului de tip „Remixer” trebuie efectuată cu dispozitive de  alimentare pe o suprafaţă orizontală netedă. În cazul în care alimentarea cu combustibil se efectuează pe timp de noapte, locul alimentării trebuie iluminat în corespundere cu normele în vigoare. Se interzi ce folosirea focului deschis.  

12.4.29 Înainte de pornire a completului de tip „Remixer” trebuie dat un semnal sonor.

74 

CP D.02.18:2017 

Manevrarea, deplasarea automobilelor prin mersul înapoi în zona de lucru a completului, trebuie  asigurate numai prin semnalele de comandă ale persoanei special numite. 

12.4.30 Fumatul în apropierea completului de tip „Remixer” se interzice. 

12.4.31 Materialul de șters curat şi utilizat se păstrează separat în lăzi de metal cu capace închise  etanş. 

12.4.32 Descărcarea mixturii asfaltice din autobasculantă în buncărul de alimentare a maşinii de tip  „Remixer” trebuie efectuată numai după oprirea autobasculantei şi a unui semnal de avertizare. 

12.4.33 În timpul funcţionării maşinii se interzice curăţarea agregatelor şi mecanismelor de mixura  asfaltică aderată. 

12.4.34 Completul de maşini oprit în drum pe timp de zi trebuie îngrădit cu steguleţe roşii, iar pe timp  de noapte şi la vizibilitate redusă – cu felinare roşii pe gabarit. Se interzice lăsarea fără supraveghere  a maşinilor din complet cu motorul pornit. 

12.4.35 Nemijlocit înainte de aprinderea arzătoarelor de gaz a completului trebuie verificată prezenţa  presiunii necesare a gazului în conducta de gaz. 

12.4.36 Vanele şi ventilele pe conductele de gaz lichefiat trebuie deschise treptat (fără smucituri)  pentru a se evita şocurile hidraulice. 

11.4.37 Robinetele de pe blocul de arzătoare trebuie deschise consecutiv după sensul de circulație.  Arzătoarele nefuncţionale se deconectează. 

12.4.38 În timpul lucrului pe maşinile completuli de tip „Remixer” se interzice: 

− exploatarea arzătorului cu flacăra ieşită în exterior sau la desprinderea ei de pe arzătoare; − lăsarea fără supraveghere a arzătoarelor în funcţiune; 

− verificarea cu flacăra a ermeticităţii îmbinărilor conductelor de gaz şi a aparaturii de gaz; − ţinerea în preajma arzătoarelor a materialelor uşor inflamabile. 

12.4.39 În timpul funcţionării arzătoarelor de gaz trebuie verificată presiunea după manometru,  menţinînd-o la nivelul de lucru. 

12.4.40 Se interzice executarea lucrărilor în cazul în care există scurgeri de gaz prin conductele de  gaz, dispozitivele de închidere şi îmbinări. 

12.4.41 Toate dispozitivele de deconectare trebuie menţinute în stare bună de funcţionare şi să  asigure deconectarea rapidă şi sigură a întregului echipament de gaz, precum şi a unor sectoare de  conducte de gaz. 

Se interzice exploatarea echipamentului de gaz, precum şi a conductelor de gaz lichefiat cu supapele  de siguranţă, dispozitivele de deconectare şi reglare, aparatele de măsurare şi control defectate. 

12.4.42 La depistarea defecţiunilor (scurgeri de gaz, neuniformitatea funcţionării arzătoarelor etc.)  trebuie imediat întreruptă alimentarea cu gaz a arzătoarelor, prin închiderea ventilului. 

12.4.43 Nu se admit lovituri pe corpul şi ventilul recipientului de gaz. 

12.4.44 Cantitatea de aer debitată în amestecător trebuie să asigure arderea completă a gazului şi să  excludă desprinderea flacării de la arzătoare.

75 

CP D.02.18:2017 

12.4.45 În cazul izbucnirii incendiului trebuie imediat întreruptă alimentarea cu gaz. Incendiul trebuie  stins cu stingătoare cu bioxid de carbon, îndreptînd jetul de-a lungul flacării pentru a evita căderea  vaporilor sau lichidului de propan-butan pe corpul omului. 

Recipientele de gaz trebuie udate cu apă, pentru ca presiunea în ele să nu crească. 

12.4.46 După finalizarea lucrărilor trebuie de a închide vana pricipală, gazul în arzătoare ars, apoi  închise celelalte vane. 

12.4.47 Blocul de arzătoare de gaz se ridică în poziţia de transport numai după răcirea lui. 

12.4.48 Curăţarea mecanismelor maşinilor de tip „Remixer” trebuie efectuată numai după recirea  completă a acestora, şi după frînarea sigură a maşinilor. 

12.4.49 Trebuie verificată lipsa scurgerii de gaz din recipiente. 

12.4.50 La sfîrşitul lucrărilor maşinile completuli de tip „Remixer” se pun în locul stabilit, se opreşte  motorul, se cuplează ambreiajul, se întrerupe alimentarea combustibilului şi se pune frîna. 

Despre toate defectele, constatate la verificare şi depistate la funcţionarea completuli de tip „Remixer”  lucrătorii raportează mecanicului. 

13 Cerinţele de securitate la reparaţia şi întreţinerea podurilor, podeţelor şi  clădirilor  

13.1 Cerinţe generale 

13.1.1 Pentru poduri şi podeţe sunt expuse cerinţele privind tehnica securităţii la reparaţia şi  întreţinerea lor. Cerințele protecției muncii la construcția podurilor și podeților sînt expuse în [8].  

13.1.2 Reparaţia şi întreţinerea podurilor, podeţelor şi clădirilor ale serviciului rutier şi transportului  auto trebuie executate conform documentaţiei tehnice de proiect, precum şi ВСН 24. 

13.1.3 Proiectul şi planul de organizare a lucrărilor la reparaţia podurilor şi podeţelor din apropierea  liniilor electrice și conductelor de gaze, precum şi altor comunicaţii, trebuie coordonate cu organizaţia,  care le gestionează. 

13.1.4 La reparaţia podurilor şi podeţelor din apropierea intersecţiilor cu calea ferată sau drumul,  precum şi peste rîurile navigabile, proiectul şi planul de organizare a lucrărilor trebuie coordonate cu  organizaţiile interesate. 

13.1.5 În cazul în care la reparaţia şi reconstrucţia podurilor şi clădirilor participă mai multe întreprinderi, antreprenorul general este obligat să elaboreze, împreună cu întreprinderile de  subantrepriză, măsurile privind tehnica securităţii şi să întocmească graficul lucrărilor combinate, fără  care executarea lucrărilor se interzice. 

13.1.6 Pentru lucrările, la înălţimea mai mare de 5 m, se admit persoane care au împlinit 18 ani, au  trecut examenul medical, cunosc regulile de securitate la execuţia lucrărilor şi posedă autorizaţia  pentru executarea lucrărilor la înălţimi mari. 

13.1.7 La executarea lucrărilor deasupra unei suprafeţe acvatice, unde adîncimea bazinului de apă  depășește 1,5 m, în apropierea locului de executare a lucrărilor trebuie pusă de gardă, o barcă cu  mijloace de salvare. 

13.1.8 Pe timp de furtună sau vînt cu intensitatea mai mare de 6 grade, lucrările exterioare pe schele  şi eşafodaje se interzic.

76