Instructiuni activitati tamplarie atelier confectionare mobilier

Instucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă 

Cuprins: 

Prevederi commune 

IPSSM pentru angajatii din cadrul atelierului 

IPSSM masina de rindeluit 

IPSSM masini unelte portative 

IPSSM prelucrarea mecanica prin aschiere / taiere 

IPSSM pentru gauriri si scobiri 

IPSSM activitati de finisare 

IPSSM instalatia de ventilare 

IPSSM polizoare fixe 

IPSSM producerea aerului comprimat (compressor) 

IPSSM manipulare mase si transport 

IPSSM impotriva pericolului de electrocutare 

Masuri tehnico organizatorice de prevenire si alarmare 

Masuri prim ajutor 

IPSSM gaterist 

Prevenirea incendiilor in unitatile de prelucrare a lemnului 

 

PREVEDERI COMUNE 

Preambul 

Structura instructiunilor proprii de securitate a muncii are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate a muncii astfel incat procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc: 

- Executantul: omul implicat nemijlocit În executarea unei sarcini de muncă; 

- Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă; 

- Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizează în procesul de muncă; 

 

- Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice, în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă. 

Reglementarea măsurilor de securitate a muncii se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii muncii la nivelul fiecărui element component al sistemului : executant, sarcina de muncă, mijloace de producţie, mediul de muncă, propriu proceselor de muncă din cadrul activităţii sau activităţilor care fac obiect de reglementare. 

ART. 1 

 În scopul asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, angajatorul trebuie sa ia toate măsurile ca: 

 a) sa fie păstrate în permanenta libere căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenta şi ieşirile propriu-zise; 

 b) sa fie realizată întreţinerea tehnica a locului de munca şi a echipamentelor şi dispozitivelor, în special a celor menţionate în anexele nr. 1 şi 2, iar orice neconformităţi constatate şi susceptibile de a afecta securitatea şi sănătatea lucrătorilor sa fie corectate cat mai curând posibil; 

 c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzător locului de munca, echipamentele şi dispozitivele. 

 d) sa fie cu regularitate întreţinute şi verificate echipamentele şi dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminării pericolelor, în special cele prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.  Atunci când locurile de munca suferă modificări, extinderi şi/sau transformări după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, angajatorul trebuie sa ia toate măsurile necesare pentru a se asigura ca aceste modificări, extinderi şi/sau transformări sunt în concordanta cu cerinţele minime corespunzătoare prevăzute în anexa nr. 1. 

 ART. 2 

 Fără a aduce atingere prevederilor art. 16 şi 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la informarea lucrătorilor, lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora trebuie sa fie informati cu privire la toate măsurile ce trebuie luate în domeniul securităţii şi sănătăţii la locul de munca.  Personalul care lucrează în condiţii de izolare trebuie sa fie informat cu privire la:  a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate şi accesibilitate);  b) riscurile de accidentare şi modul de acţiune în caz de aparitie a acestora;  c) comportamentul adecvat în cazul producerii unei avarii sau al apariţiei unei situaţii critice; 

 d) utilizarea echipamentului individual de protecţie; 

 e) primul ajutor; 

 f) utilizarea sistemului de supraveghere şi de legatura cu exteriorul. 

 Consultarea şi participarea lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora cu privire la problemele la care se face referire în prezenta hotărâre trebuie sa se desfăşoare în conformitate cu prevederile art. 18 şi 19 din Legea nr. 319/2006. 

 Sancţiuni 

 

 Încălcarea prevederilor prezentei instructiuni atrage sanctiuni administrative sau disciplinare dupa caz. 

 Constatarea sanctiunilor se face de catre directorul societatii sau lucratorul desemnat din cadrul serviciului extern. 

ART.3 Cerinte minime de securitate şi sănătate pentru locurile de munca    

1.Instalaţii electrice 

Instalaţiile electrice trebuie sa fie proiectate şi construite astfel încât sa nu prezinte pericol de incendiu sau explozie; lucrătorii trebuie sa fie protejati în mod adecvat impotriva riscului de accidentare prin atingere directa şi/sau atingere indirecta.Instalaţiile electrice şi dispozitivele de proiectie trebuie sa corespundă tensiunii nominale, condiţiilor exterioare şi competentei persoanelor care au acces la părţi ale instalaţiei. 

2.Cai şi iesiri de urgenta 

Căile şi ieşirile de urgenta trebuie sa rămână în permanenta libere şi sa conducă în mod cat mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure. 

În caz de pericol, trebuie sa fie posibila evacuarea rapida şi în condiţii cat mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru. 

Trebuie sa existe un număr corespunzător de cai de salvare şi iesiri de urgenta. Uşile de ieşire în caz de urgenta trebuie sa se deschidă spre exterior. Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia de iesiri de urgenta. Uşile de ieşire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate sau fixate astfel încât sa nu poată fi deschise imediat şi cu usurinta de către orice lucrator care ar avea nevoie sa le utilizeze în caz de urgenta. 

 Căile şi ieşirile de urgenta speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006. 

Aceasta semnalizare trebuie sa fie suficient de rezistenta şi sa fie amplasata în locurile corespunzătoare. 

 Uşile de ieşire de urgenta nu trebuie sa fie incuiate. 

Căile şi ieşirile de urgenta, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebuie sa fie eliberate de orice obstacole, astfel încât sa poată fi utilizate în orice moment fără dificultate. 

Căile şi ieşirile de urgenta care necesita iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de siguranta/urgenta de intensitate suficienta în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrica. 

3.Detectarea şi prevenirea incendiilor 

 În funcţie de dimensiunile şi destinaţia clădirilor, de echipamentele pe care acestea le conţin, de proprietăţile fizice şi chimice ale substanţelor prezente şi de numărul maxim potenţial de persoane prezente, locurile de munca trebuie prevăzute cu dispozitive corespunzătoare pentru stingerea incendiilor şi, dacă este necesar, cu detectoare de incendii şi sisteme de alarma. 

Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie sa fie uşor accesibile şi uşor de manevrat. 

Acestea trebuie sa fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 971/2006. 

Aceste semnalizari trebuie sa fie suficient de rezistente şi amplasate în locuri corespunzătoare.  

 

4.Ventilatia locurilor de munca în spaţii închise 

Trebuie luate măsuri pentru a asigura suficient aer proaspăt la locurile de munca în spaţii închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi cerinţele fizice impuse lucrătorilor. În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată, acesta trebuie sa fie menţinut în stare de funcţionare. 

Orice avarie trebuie semnalizata de un sistem de control, dacă acest lucru este necesar pentru sănătatea lucrătorilor. 

5.Temperatura în încăperi 

În timpul programului de lucru, temperatura din încăperile ce conţin posturi de lucru trebuie sa fie adecvată organismului uman, ţinându-se seama de metodele de lucru utilizate şi de cerinţele fizice impuse lucrătorilor. 

Temperatura în camerele de odihna, încăperile pentru personalul de serviciu permanent, în încăperile sanitare, în cantine şi în încăperile pentru acordarea primului ajutor trebuie sa corespundă destinaţiei specifice a acestor încăperi. 

6.Iluminatul natural şi artificial 

În măsura în care este posibil, locurile de munca trebuie sa aibă iluminat natural suficient şi sa fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor. Locurile de munca în care lucrătorii sunt în mod deosebit expusi riscurilor în caz de defectiune la iluminatul artificial trebuie sa fie prevăzute cu iluminat de siguranta/urgenta de intensitate suficienta. 

7.Zone periculoase 

Dacă locurile de munca includ zone periculoase în care, data fiind natura activităţii, exista riscul caderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie sa fie prevăzute, în măsura în care este posibil, cu dispozitive care sa evite pătrunderea lucrătorilor neautorizati în aceste zone.Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi sa pătrundă în zonele periculoase. 

Zonele periculoase trebuie marcate clar. 

8.Încăperi şi zone pentru odihna 

Dacă securitatea sau sănătatea lucrătorilor, în special datorită tipului activităţii sau prezentei unui număr mai mare de angajaţi decât cel prevăzut, impun acest lucru, lucrătorilor trebuie sa li se pună la dispoziţie încăperi pentru odihna uşor accesibile sau zone pentru odihna corespunzătoare. 

Aceasta prevedere nu se aplica dacă lucrătorii sunt angajaţi în birouri sau în încăperi de lucru similare care oferă posibilităţi echivalente de relaxare în timpul pauzelor. Încăperile şi zonele pentru odihna trebuie prevăzute cu mese şi scaune cu spatar. În încăperile şi zonele pentru odihna trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru proiectia nefumatorilor impotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun. 

9.Femei gravide şi mame care alapteaza 

 Femeile gravide şi mamele care alapteaza trebuie sa aibă posibilitatea de a se odihni în poziţie culcat în condiţii corespunzătoare. 

10 Instalaţii sanitare 

Vestiare şi dulapuri pentru îmbrăcăminte 

Lucrătorilor trebuie sa li se pună la dispoziţie vestiare corespunzătoare dacă aceştia trebuie sa poarte îmbrăcăminte de lucru specială şi dacă, din motive de sănătate sau de decenta, nu li se poate cere sa se schimbe într-un alt spaţiu. 

Vestiarele trebuie sa fie uşor accesibile şi sa aibă capacitate suficienta. 

Vestiarele trebuie sa aibă dotări care sa permită fiecărui lucrator sa isi incuie îmbrăcămintea personală în timpul programului de lucru. 

Dacă este cazul (de exemplu, existenta substanţelor periculoase, umiditate, murdarie), vestiarele pentru îmbrăcămintea de lucru trebuie sa fie separate de vestiarele pentru vestimentatia şi efectele personale. 

Trebuie sa existe vestiare separate sau o utilizare separată a vestiarelor pentru bărbaţi şi pentru femei. 

11.Duşuri, cabine de WC-uri şi chiuvete 

Locurile de munca trebuie dotate astfel încât lucrătorii sa aibă în apropierea lor:  - duşuri, dacă natura activităţii lor impune acest lucru; 

 - locuri speciale prevăzute cu un număr corespunzător de cabine de WC-uri şi chiuvete. Dusurile şi chiuvetele trebuie prevăzute cu apa curenta rece (şi apa calda, dacă este necesar). Trebuie prevăzute duşuri separate sau trebuie asigurata utilizarea separată a dusurilor pentru bărbaţi şi pentru femei. 

Trebuie prevăzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurata utilizarea separată a cabinelor de WC-uri pentru bărbaţi şi pentru femei. 

 

  

13. Circulaţia pietonilor şi vehiculelor 

 Locurile de munca în spaţii închise sau în aer liber trebuie organizate astfel încât pietonii şi vehiculele sa poată circula în condiţii de securitate. 

  

IPSSM PRIVIND ANGAJATII DIN CADRUL ATELIERULUI DE TAMPLARIE 

 I. Dispoziţii generale 

Art. 1 Să se prezinte la serviciu apt mental şi fizic pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu,fără a se afla sub influenţa băuturilor alcoolice sau a medicamentelor care îi pot afecta aceste capacităţi; 

Art. 2 Să nu introducă sau să consume băuturi alcoolice în unitate şi în timpul programului de lucru; 

Art. 3 Să respecte traseul de deplasare înscris în fişa individuală de protecţie a muncii; Art. 4 Să respecte atribuţiile din fişa postului; 

Art. 5 Să poarte echipamentul de protecţie pe care l-a primit; 

Art. 6 Să fie instruit de către şeful locului de muncă în vederea utilizării corecte a echipamentului individual de protecţie; 

Art. 7 Să nu expună la pericol de accidentare atât persoana proprie, cât şi celelalte persoane participante la procesul de muncă prin părăsirea neautorizată a postului de muncă sau fără înştiinţarea conducătorului direct al locului de muncă ; 

Art. 8 Să-şi însuşească şi să respecte ROI,IPSSM specifice postului,regulile PSI şi de acordare a primului ajutor,precum şi măsurile de aplicare a acestora; 

Art. 9 La plecarea din sediu să fie atent la coborârea scărilor, la deplasarea pe culoare, să nu execute alte operaţii ce îi distrag atenţia în timp ce se deplasează; 

Art.10 La deplasarea pe drumurile publice să respecte regulile de circulaţie din Codul Rutier; Art.11 Să nu alerge după mijloacele de transport în comun; 

Art.12 Să nu urce şi să nu coboare din mijlocul de transport în timpul mersului; Art.13 Să aştepte venirea mijlocului de transport în spaţiile special amenajate;  Art.14 Să se prezinte la controlul medical periodic; 

Art.15 Să nu introducă în priză cordoane electrice fără ştecher sau cu ştecherul defect;  Art.16 Să nu încarce instalaţiile electrice peste sarcina admisă; 

Art.17 Să nu repare aparatură electrică, nefiind autorizat pentru aceasta; 

 II. Dispoziţii specifice 

Art.18 Să verifice înainte de începerea lucrului dacă utilajele,uneltele de lucru şi echipamentele individuale de protecţie corespund cerinţelor de securitate şi să nu le folosească pe cele neconforme anunţându-şi conducătorul locului de muncă. 

Art.19 Să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie pericol de accidente sau îmbolnăviri profesionale. 

Art.20 Să aducă la cunoştinţa şefilor ierarhici în cel mai scurt timp posibil accidentele de muncă suferite de propria persoană ,sau de alţi angajaţi. 

Art.21 Să oprească lucrul imediat la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident,şi să informeze conducătorul locului de muncă. 

Art.22 Este obligatorie dotarea şi folosirea circularelor cu sisteme de semnalizare pentru avertizarea de pornire a circularului a lucrătorilor aflaţi în subsolul halei de producţie. 

Art.23 Este obligatorie avertizarea acustică de către circularist înainte de punerea în miscare a dispozitivelor de antrenare a circularului. 

Art.24 Eliminarea deşeurilor dintre pânzele circularului se va efectua numai utilijând dispozitive destinate în acest scop(vergele,cârlige,ţapine). 

Art.25 Este obligatorie centrarea şi prinderea corectă a buştenilor în cărucioarele de sprijin. Art.26 Circulaţia sau staţionarea salariaţilor pe linia de rulare a cărucioarelor de alimentare/ieşire a materialului lemnos,sau în zonele de alimentare a utilajelor de prelucrare(rindeluire) a materialului lemnos este strict interzisă. 

Art.27 Funcţionarea circularelor a căror fundaţie este deteriorată,sau prezintă tendinţe de deteriorare evidente este interzisă. 

Art.28 Se interzice utilizarea circularelor atunci când prezintă fisuri sau crăpături în batiu Art.29 Este interzisă pornirea circularelor dacă au subansamble defecte sau cu un grad avansat de sudură. 

Art.30 Se interzice punerea în funcţiune a utilajelor dacă transmisiile mecanice nu sunt protejate cu ajutorul protectorilor ficşi. 

Art.31 Este interzis utilizarea circularelor pentru debitare dacă pânza tăietoare prezinta fisuri sau dinţi rupţi. 

Art.32 Utilijarea circularului având dispozitivul de blocare a manetei cricului în stare necorespunzătoare este interzisă. 

Art.33 Este interzisă pornirea şi funcţionarea circularului fără montarea jgheaburilor vibratoare destinate evacuării rumeguşului format sub circular. 

Art.34 Este interzisă utilizarea jghebului vibrator în absenţa plasei de sârmă dintre acesta şi traversa de la baza circularului,sau cu ea deteriorată. 

Art.35 Este obligatorie curăţarea circularului de rumeguş la sfârşitul fiecărui schimb,sau a programului de lucru. 

Art.36 Verificarea pânzelor se face de către lucrătorii calificaţi şi instruiţi corespunzător care deservesc circularul la începutul programului şi periodic. 

Art.37 Întinderea excentricului biglelor cu jgheab,pentru tensionarea pânzelor de circulare,cu alte scule decât chei-cric este interzisă. 

Art.38 Baterea penelor cu ciocanul,în vederea întinderii pânzelor de circulare,în cazul utilizării biglelor cu jgheab excentric,este interzisă. 

Art.39 Dacă pentru întinderea pânzelor de circular se lucrează cu bigle fixe,este obligatorie baterea penelor cu un ciocan special,iar utilizarea penelor necorespunzătoare este interzisă. Art.40 Scoaterea penelor în cazul folosirii biglelor fixe pentru întinderea pânzelor de circular,fără fixarea dispozitivului de prindere a acestora la partea de ieşire din circular,este interzisă. 

Art.41 Este obligatorie utilizarea dispozitivului cu lanţ,pentru evitarea jocului marginilor la debitarea buştenilor cu conicitate mare. 

Art.42 Urcarea lucrătorilor pe buştenii care încep să intre în vibraţie cu scopul fixării acestora pe cărucior,cu diversele părţi ale corpului sau cu diferite alte unelte,este strict interzisă. 

Art.43 La primele semne de intrare în trepidaţie a buştenilor cu conicitate mare,lucrătorul care deserveşte circularul trebuie să ia măsuri pentru anularea sau micşorarea avansului.  În cazul lucrului la ferăstraie panglică pentru debitat buşteni,trebuie respectat : 

Art.44 Înainte de pornirea maşinii trebuie să fie verificate starea tehnică a maşinii şi în mod deosebit întinderea pânzei,precum şi starea tehnică a danturii acesteia. 

Art.45 Întinderea pânzei pe volantă,fără funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei automate de verificare a tensiunii,este interzisă. 

Art.46 Este interzis a se lucra cu ferăstrăul panglică cu rolele de ghidare a panglicii scoase din funcţie. 

Art.47 Pornirea maşinii prin rotirea forţată a volantelor maşinii cu mâna este strict interzisă. Art.48 Traversarea lucrătorilor precum şi staţionarea acestora peste liniile căruciorului în timpul funcţionării ,sunt interzise. 

Art.49 Curăţirea rumeguşului rezultat în urma debitării precum şi a căii de rulare a căruciorului se face numai cu instalaţia oprită şi scoasă de sub tensiune. 

Art.50 Este interzisă utilizarea căruciorului de lucrătorii care-l deservesc atunci când tampoanele extremităţilor sunt defecte sau lipsesc. 

Art.51 Orice intervenţie la ferăstrăul panglică în timpul funcţionării acestuia este cu desăvârşire interzisă. 

Art.52 Se interzice folosirea pânzelor care prezintă fisuri,crăpături sau a căror dinţi sunt lipsă. Art.53 Înainte de începerea debitării este obligatorie verificarea şi fixarea buşteanului în ghearele de prindere de pe suportul instalaţiei. 

Art.54 În procesul de alimentare a ferăstrăului panglică ,este interzisă staţionarea sau executarea diverselor manevre în faţa buşteanului între rampa de alimentare şi ferăstrăul panglică. 

Art.55 Nu se va permite intervenţia altor lucrători necalificaţi,sau neinstruiţi corespunzător în procesul de debitare a buştenilor cu ferăstraie panglică sau circulare. 

Art.56 Intervenţiile de orice natură la circulare sau ferăstraie panglică se va face obligatoriu numai după oprirea acestora,scoaterea de sub tensiune şi montarea plăcuţelor avertizoare corespunzătoare. 

Art.57 La terminarea programului de lucru,utilajele se vor lăsa oprite,scoase de sub tensiune şi curăţate de resturile debitate. 

Art.58 Este interzisă lăsarea buştenilor pe cărucioarele de sprijin sau de alimentare după terminarea programului de lucru. 

Art.59 La sfârşitul programului,după terminarea curăţeniei este interzisă lăsarea deschisă a grilajului de la evacuarea deşeurilor din debitare către başcă. 

Art.60 După terminarea programului de lucru ,este interzisă lăsarea cu bună ştiinţă spre folosire sau încredinţarea spre folosire a instalaţiilor de debitat altor lucrători sau persoane. 

IPSSM MASINA DE RINDELUIT 

1.Pe masinile de rindeluit vor lucra numai muncitorii pregatiti, instruiti pentru a folosi acest tip de masini. 

2.Arborele portcutit de la masinile de rindeluit in grosime este aparat de o capota rezistenta, care permite evacuarea talajului si sa-l fereasca de lovituri pe muncitorul de deservire a masinii, de proiectarea nodurilor sau aschiilor.  

3.Valturile de avans ale masinii vor fi reglate corespunzator. In valtul canelat de inaintare a materialului se va instala o bara prevazuta cu gheare de retinere, paralele cu valtul spre a se evita aruncarea inapoi a materialului. 

4.Masina de rindeluit in grosime trebuie sa fie prevazuta cu un fierastrau de siguranata care sa asigure mentinerea reglajului masinii de rindeluit. 

5.Sistemul de angrenare a cilindrilor de avans va functiona perfect, spre a evita impingerea si tragerea pieselor de catre muncitori. In caz de intepenire a piesei sau de blocare a masinii, se va intrerupe curentul sau se va actiona maneta pentru trecerea curelei saiba fixa pe saiba libera si numai dupa aceea se va proceda la deblocarea masinii. Parghia de cuplare va fi astfel montata in apropierea muncitorului incat sa poata fi usor de manevrat in caz de accidente. 6.Piesele care se introduc in masina in acelasi timp trebuie sa aiba aceeasi grosime. 

7.Se admite si prelucrarea pieselor de grosime diferita, dar in acest caz se introduc numai cate doua piese pe la cele doua capete ale valturilor si diferenta de grosime dintre cele doua piese nu va depasi 8 mm. 

8.Este interzis sa se introduca in masina de gaurit in grosime piese mai scurte decat distanta intre extremitatile valturilor. 

9.In cazul in care masa masinii de rindeluit in grosime este lasata mai jos de 8 cm, se va pune o aparatoare speciala, care va acoperi acest gol din fata valtului, ramanand libere numai portiunile pe unde se introduc materialele. 

10.Este interzis sa se regleze masina pentru taierea aschiilor mai groase de 4 mm. 

11.Dupa schimbarea cutitelor se va lucra cu masina cateva minute dupa care se va verifica strangerea suruburilor. 

12.La masina de rindeluit, carcasele metalice vor fi protejate prin legarea la centura de impamantare si la nulul de protectie. Acest lucru este obligatoriu a se verifica zilnic inaintea pornirii utilajului. 

13.Toate masinile de prelucrare a lemnului vor fi prevazute cu dispozitive de captare a rumegusului sau a talajului cu posibilitatea de a fi racordate la o instalatie de exhaustare. In cazul in care aceasta nu functioneaza, rumegusul si deseurile vor fi evacuate treptat, pentru a nu se aglomera locul de munca. 

14.Este interzis a se curata utilajul in timpul functionarii. 

15.Stivuirea si depozitarea materialelor de prelucrat se va face ordonat pentru a evita prabusirea. Materialele de prelucrat si cele prelucrate vor fi asezate in locuri special destinate, in asa fel alese incat manipularea lor rationala sa fie asigurata conform procesului tehnologic. 16.Masina de rindeluit va fi deservita de cel putin trei persoane: o persoana alimenteaza cu materiale de prelucrat, o persoana fixeaza si impinge piesele de prelucrat prin valturile masinii, iar cea de-a treia persoana trage piesa prelucrata de la valt si o depoziteaza la piese prelucrate. 

17.Este strict interzis de a parasi masina in timpul functionarii, aceasta se face numai cu aprobarea conducatorului locului de munca. 

18.Masina de rindeluit in grosime nu se va porni daca nu sunt montate toate aparatorile de protectie. 

19.Se interzice efectuarea oricaror incercari de punere sub tensiune a utilajului inainte de executarea si verificarea legaturii la pamant a utilajului. 

20.Nu se admit nici un fel de reglaje in timpul functionarii utilajului. 

21.Persoanele care efectueaza reglajele vor fi instruite in acest scop si vor avea un instructaj de protectia muncii, in prealabil. 

9

22.Se interzice cu desavarsire ca persoanele fara calificare corespunzatoare si fara a avea instructajul necesar sa lucreze pe masina. 

23.Se interzice pornirea masinii fara capacele de protectie montate sau cu capacul superior deschis. 

24.Cutitele care se vor monta pe axul portcutit vor fi tratate, diferenta de greutate de la unul la altul fiind minim un gram. Cutitele, dupa fiecare reascutire se vor tara. Latimea minima admisa a cutitului este de 17 mm 

25.Toti muncitorii sunt obligati sa mentina in permanenta curatenie la locul de munca. 26.Fumatul sau focul deschis sunt interzise in atelierele de tamplarie. 

27.Insusirea instructiunilor de exploatare, de intretinere, de protectia muncii si PSI sunt obligatorii pentru toti muncitorii ce deservesc acest tip de utilaj. 

28.Personalul muncitor trebuie sa posede cunostinte generale cu privire la lucrul in conditii nepericuloase, precum si cunostinte si deprinderi specifice protectiei muncii in lucrarile pe care le executa. 

29.Nici un angajat, indiferent daca este temporar, sezonier sau presteaza munca pe baza de contracte incheiate intre unitati, nu va fi admis la lucru, fara efectuarea si insusirea instructajului de protectia muncii. 

30.Este interzis muncitorului de a efectua alte operatii de productie decat cele care intra in definirea cerintelor postului de munca in care persoana respectiva urmeaza sa lucreze si pentru care a fost nominalizata si instruita. 

31.Este interzis de a lucra cu alte scule si utilaje decat cele cu care este dotat locul sau de munca pentru care este instruit. 

32.Este obligat sa utilizeze corect dispozitivele de pornire si oprire a utilajelor cu care lucreaza. 

33.Este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru din dotare. 

34.Este obligat sa verifice utilajul si sculele inaintea inceperii lucrului, cunoscand pericolul pe care il prezinta utilajul sau scula defecta. 

35.Instructajul periodic se face intregului personal muncitor la locul de munca, inaintea inceperii lucrului. Acest instructaj se va completa si cu demonstratii practice. 

36.Instructajele de protectia muncii se vor consemna obligatoriu in fisa individuala de instructaj, cu indicarea materialului predat, durata si data instruirii. Fisa de instructaj se semneaza in mod obligatoriu de cel ce a realizat instructajul si de cel ce a fost instruit. 

37.Nici un muncitor nu are voie sa inceapa lucrul pana nu este convins ca si-a insusit instructajul de protectia muncii si ca desfasurarea muncii pe masina nu prezinta pericole de accidente. 

38.La intrarea in schimb muncitorul se va prezenta odihnit, echipat cu echipamentul de protectie si de lucru corespunzator, va verifica starea tehnica a masinii, a sculelor si dispozitivelor, iar in cazul in care acestea nu corespund anunta imediat seful formatiei de lucru. 

39.Pastreaza in perfecta stare aparatorile, dispozitivele de protectia muncii si toate materialele de propaganda cu caracter de protectia muncii. 

40.In incinta unitatii si sectiilor circula pe caile de acces stabilite in acest sens, evita circulatia in locuri periculoase. 

IPSSM PENTRU MASINI UNELTE PORTATIVE (GAURIT – POLIZAT – FLEX) 

1.Alegerea corpurilor abrazive si a burghielor se va face in functie de felul materialuuli de prelucrat, forma piesei, calitatea suprafetei prelucrate, precum si tipul si caracteristicile masinii. 

2.Sculele de prelucrare (burghiu, polizor, flex) se vor fixa pe axul masinii, in raport cu caracteristicile acesteia. Inainte de pornirea masinii, se va alege regimul de lucru corespunzator operatiei ce se executa, sculei utilizate si materialului piesei de prelucrat.  3.Dupa montarea burghielor sau a corpurilor abrazive pe axul masinii, inainte de inceperea lucrului, se va proceda la functionarea in gol, la turatie de regim. In cazul in care se constata nereguli (descentrari, vibratii etc.), se va trece la remedierea imediata a acestora. 

4.Polizorul manual, flexul sau masina de gaurit, nu se vor porni numai daca scula prelucratoare nu este in contact cu corpul care sa impiedice rotirea lui libera. 

5.Se interzice lasarea din mana a masinii portative, la intreruperea lucrului, decat dupa oprirea completa a corpului abraziv sau a burghiului. 

6.Mandrinele de prindere a burghielor, se vor strange si desface numai cu chei adecvate, care se vor scoate inaintea pornirii masinii. 

7.Se interzice franarea cu mana a mandrinei, in timpul functionarii masinii, pentru strangerea sculei. 

8.Strangerea discurilor abrazive (polizor, flex) se va face cu piulite cu filet de sens invers, sensului de rotire a discurilor abrazive. 

9.Burghiul introdus in mandrina, precum si fixarea discului abraziv, trebuie sa se faca in asa fel, incat sa se asigure o centrare perfecta a acestora fata de axul de rotatie. Discul trebuie sa intre liber, nefortat, pe arborele masinii sau pe butucul flansei de fixare. 

10.Polizorul manual se poate utiliza la operatiile de polizare exterioara, numai daca discul abraziv este protejat cu o carcasa de protectie corespunzatoare. 

11.Se interzice utilizarea burghielor, a discurilor abrazive de polizare sau taiere, cu partile active uzate, deformate, descentrate sau cu muchiile taietoare uzate. 

12.Corpurile abrazive se vor feri de lovituri si trepidatii, iar depozitarea acestora se va face in locuri special destinate. 

13.La prelucrarea prin polizare, taiere sau gaurire, a materialelor casante, lucratorul va purta, in mod obligatoriu, ochelari de protectie. 

14.In timpul lucrului, lucratorul va avea o pozitie laterala fata de planul discului abraziv sau taietor. Se interzice executarea lucrarilor in zone aglomerate cu personal. 

15.La prelucrarea cu burghie si corpuri abrazive, se vor evita contactele bruste cu piesa - prin soc. Contactele dintre corpul abraziv si piesa se va realiza lent, cu mult simt si progresiv. Se va evita incalzirea excesiva a sculei prelucratoare. 

16.La polizorul manual sau flex, actionate electric, nu va fi depasita turatia maxima a corpului abraziv, functie de diametrul maxim admisibil al acestuia, functie de natura piesei abrazive si turatia maxima a polizorului. 

17.Materialele si semifabricatele prelucrate sau debitate, vor trebui asezate astfel incat sa preintampine caderile sau blocarea cailor de acces. 

18.La utilizarea uneltelor portative actionate electric, se vor folosi numai cabluri in buna stare, avand sistemul de alimentare cu circuitul de legare la nul, izolat fata de pamant, iar in mediu periculos (ex: umed), se vor utiliza manusi din cauciuc electroizolant iar imbracamintea va fi uscata. 

19.Se interzice apucarea uneltelor electrice portative de partea activa (piatra, burghiu, disc taietor) sau de conductorul electric de alimentare. 

20.In cazul cand una din sculele prelucratoare (burghiu, disc abraziv, disc taietor) nu corespunde normelor sau a devenit inutilizabila in timpul exploatarii, se va opri imediat functionarea acestora si se vor lua masurile ce se impun. 

 

IPSSM PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AŞCHIERE / TAIERE 

Tăierea 

Ferăstraie circulare. Generalităţi 

Cuţitul divizor trebuie confecţionat din material corespunzător şi trebuie să aibă formă curbă care urmează profilul pânzei tăietoare; 

Lăţimea cuţitului divizor trebuie să fie 0,1 până la 0,5 mm mai mare decât lăţimea de tăiere a pânzei; 

Înălţimea cuţitului divizor va fi aleasă astfel încât la montarea vârfului lui să fie cel puţin la nivel cu dinţii din zona superioară a pânzei; 

Cuţitul divizor trebuie montat în acelaşi plan cu pânza tăietoare; 

În punctul cel mai îndepărtat, distanţa dintre vârful dinţilor pânzei şi cuţitul divizor nu trebuie să depăşească 10 mm; 

Cuţitul divizor trebuie fixat sigur, iar sistemul de fixare trebuie să fie comod şi uşor de manipulat; 

Este interzis: 

a. lucrul la ferăstraiele circulare dacă acestea nu au montate, conform Cărţii tehnice şi în funcţie de sarcina de lucru, cuţitele divizoare şi predespicătoare acolo unde este cazul; 

b. lucrul la ferăstraiele circulare dacă acestea nu sunt dotate cu dispozitive de protecţie, dacă acestea sunt defecte şi nu sunt corespunzătoare tipo dimensiunilor maşinii şi sarcinii de lucru; 

c. folosirea pânzelor tăietoare care prezintă crăpături, fisuri, excentricităţi; 

d. folosirea pânzelor tăietoare monometalice care prezintă mai mult de doi dinţi lipsă sau când aceştia sunt consecutivi; 

e. folosirea pânzelor tăietoare armate cu unul sau mai mulţi dinţi lipsă; 

f. frânarea mişcării de rotaţie a pânzei tăietoare, după deconectarea motorului electric de la reţea, cu diverse obiecte sau cu bucăţi de material lemnos ; 

g. salariatul care deserveşte ferăstraiele circulare să stea, în poziţia de lucru sau în repaus, în planul pânzei tăietoare. Poziţia acestuia trebuie să fie în lateralul planului pânzei tăietoare; 

h. intrarea salariaţilor sub ferăstraielor circulare sau introducerea mâinilor pentru evacuarea rumeguşului sau a deşeurilor. Acestea se vor evacua numai cu lopeţi de lemn, perii sau prin alte mijloace destinate în acest scop; 

Înainte de începerea lucrului la ferăstraiele circulare salariaţii care le deservesc au obligaţia de a verifica starea tehnică a acestora, şi în mod deosebit: 

i. strângerea şi ascuţirea pânzei; 

j. reglarea înălţimii de tăiere în funcţie de dimensiunile reperelor de prelucrat; k. starea curelelor de transmisie; 

l. existenţa şi funcţionarea protectorilor şi/sau dispozitivelor de protecţie; m. funcţionarea sistemelor de interblocare; 

n. funcţionarea dispozitivelor de fixare a reperului de prelucrat; 

o. reglarea limitatoarelor de cursă; 

p. existenţa şi starea racordărilor la instalaţia de exhaustare. 

Ferăstrăul circular de retezat 

Se interzice: 

q. utilizarea ferăstrăului circular de retezat atunci când lipsesc apărătorile de la pânza tăietoare şi sistemul de transmisie; 

r. utilizarea ferăstrăului circular de retezat cu masă mobilă atunci când lipsesc limitatoarelor de de cursă şi masa nu este asigurată împotriva ieşirii de pe glisiere; 

s. utilizarea ferăstrăului circular de retezat cu masa mobilă atunci când lipseşte dispozitivul pentru sprijinirea şi fixarea reperului de prelucrat; 

t. depozitarea oricăror materiale, repere prelucrate sau de prelucrat în gabaritul de deplasare a mesei mobile; 

u. utilizarea ferăstrăului circular de retezat pentru operaţiile de despicate a reperelor din lemn (tăierea în lungul fibrei); 

v. a face inoperant dispozitivul de comandă bimanuală al ferăstrăului circular de retezat cu avans vertical mecanic al capului de tăiere; 

 

Art 7.2. La utilizarea ferăstrăului circular de retezat cu avans vertical mecanic al capului de tăiere salariaţilor deservenţi le sunt interzise: 

a. acţionarea manuală a capului de tăiere; 

b. fixarea manuală a reperelor de prelucrat; 

c. lucrul fără apărătoarea de la dispozitivul de fixare pneumatică. 

IPSSM PENTRU GAURIRI SI SCOBIRI  

Înainte de începerea lucrului la maşinile de găurit, salariaţii deservenţi trebuie să verifice starea tehnică a acestora, şi în mod deosebit: 

d. modul de fixare şi centrare a mandrinei pe arborele maşinii; 

e. modul de prindere şi centrare a burghiului în mandrină; 

f. existenţa şi starea tehnică a protectorilor; 

g. starea de ascuţire a burghielor; 

h. funcţionarea dispozitivelor de fixare. 

Este interzisă frânarea mandrinei cu mâna; 

Este interzisă prinderea manuală a reperelor de prelucrat în timpul prelucrării; Este interzisă utilizarea de improvizaţii la montarea burgheilor în mandrină. 

IPSSM ACTIVITATEA DE FINISARE 

La sfârşitul schimbului de lucru sau, după caz, mai des, echipamentele tehnice se vor curăţa de depunerile de materiale de finisare, deşurile rezultate fiind evacuate într-o zonă destinată acestui scop; 

Pentru evitarea intoxicaţiilor salariaţii vor respecta următoarele măsuri de igienă: i. nu se vor păstra şi consuma alimente în încăperile de lucru; 

j. nu se va fuma în încăperile de lucru; 

k. este obligatorie spălarea mâinilor înaintea meselor; 

l. spălarea zilnică, la sfârşitul schimbului, cu apă şi săpun; 

m. controale medicale periodice; 

IPSSM PENTRU INSTALATIA DE VENTILARE 

Instalaţii de ventilare si exhaustare  

La fiecare instalaţie de ventilare trebuie afişate instrucţiuni privind modul de funcţionare şi întreţinere; 

Punerea în funcţionare şi oprirea funcţionării instalaţiilor de ventilare se vor efectua numai sub supravegherea responsabilului instalaţiei sau a înlocuitorului acestuia; Este interzisă: 

funcţionarea exhaustoarelor şi a suflantelor fără separatoare de aşchii la intrarea în ventilator; verificarea tirajului exhaustoarelor prin punerea palmei la prizele de absorbţie; utilizarea instalaţiilor de ventilare comune, în cazul în care există surse de pulberi sau substanţe care prin amestec pot da combinaţii inflamabile, explozive sau toxice; recircularea totală sau parţială a aerului din încăperile de lucru unde există degajări de substanţe toxice peste concentraţiile limită admise. 

 

IPSSM PENTRU POLIZOARE FIXE 

Montarea corpurilor abrazive se efectuează numai de muncitori special instruiţi şi autorizaţi de conducerea unităţii. 

Corpul abraziv va fi folosit numai la turaţia înscrisă pe acesta sau pe eticheta de fabricaţie. 

Se interzice utilizarea corpurilor abrazive cu liant magnezic în cazul în care a trecut mai mult  de un an de la fabricarea lor. 

Se interzice montarea corpurilor abrazive cu mai multe garnituri suprapuse. La începerea operaţiei de polizare contactul cu piesa se va realiza lent şi progresiv. In timpul lucrului se va evita uzura neuniformă a corpului abraziv, procedându-se imediat la  corectarea sau înlocuirea celui uzat neuniform. 

Se interzice prelucrarea pieselor pe suprafaţa laterală a corpurilor abrazive. Polizorele fixe vor fi prevăzute cu ecran de protecţie mare cu vizor reglabil din geam  securizat. 

Pentru reţinerea pulberilor abrazive degajate în timpul lucrului, polizoarele fixe vor fi  prevăzute cu instalaţii de reţinere a acestor degajări nocive 

Reglarea suporţilor şi vizierelor de protecţie va fi executată numai dacă corpul abraziv este în  stare de repaus. 

Suportul de sprijin va fi astfel reglat încât punctul superior de contact al piesei cu corpul  abraziv să se găsească în planul orizontal ce trece prin centrul corpului sau mai sus cu cel mult 10 mm. 

Distanţa dintre corpul abraziv şi suportul de sprijin nu va depăşi 3 mm. 

înainte de începerea lucrului, la polizor, lucrătorii vor verifica existenţa şi continuitatea  legăturii la centura de împământare a halei. 

Se interzice ajustarea pieselor la polizor fără ca acestea să se sprijine pe suport. 

Se interzice utilizarea polizoarelor dacă nu au montată carcasa de protecţie, executată conform STAS 6177/1 - 87. 

IPSSM PRODUCEREA AERULUI COMPRIMAT (COMPRESOR) 

Exploatarea agregatelor de comprimare va fi încredinţată numai operatorilor calificaţi în acest scop. 

Pentru exploatarea şi întreţinerea agregatelor de comprimare trebuie să se folosească numai mecanici de utilaje şi electricieni – instruiţi ca electricieni şi autorizaţi ISCIR . Fiecare instalaţie de producere a aerului comprimat va avea un Registru unic de evidenţă ,cu pagini numerotate şi vizat de conducerea unităţii deţinătoare, unde operatorul va consemna: Data, ora şi localizarea defecţiunii, semnătura celui care a observat-o; 

Data şi ora intervenţiei pentru remediere, semnătura celui care a efectuat-o; Data la care s-au efectuat lucrările de întreţinere, reparaţii şi revizii.  

Tot în Registru unic de evidenţă se vor nota şi valorile parametrilor funcţionali (debit, presiune, temperatură, etc.). Acesta se va ţine la secţia de producere a aerului comprimat şi trebuie păstrat până la terminarea reparaţiilor capitale ale instalaţiei. 

La fiecare instalaţie de producere a aerului comprimat vor exista următoarele documente: Schema reşelelor de aer şi apă cu indicarea tuturor armăturilor şi aparatelor de măsură şi control; 

Schema instalaţiilor electrice de forţă şi de comandă; 

Schema de ungere; 

Insteucţiuni de utilizare şi securitate a muncii; 

Grafic de revizii şi reparaţii anuale. 

Este interzis operatorilor de la agregatele de comprimare şi recipientele tampon să părăsească locul de muncă în timpul funcţionării acestora sau să desfăşoare alte activităţi în afara sarcinii de muncă. 

Operatorul va avea echipamentul de lucru, încălţămintea şi mâinile fără urme de ulei sau grăsimi; 

În staţia de compresoare trebuie să se monteze indicatoare de avertizare privind pericolele specifice; 

Operatorul este obligat să menţină în perfectă stare de funcţionare dispozitivele de supraveghere automată şi dispozitivele de oprire în caz de urgenţă. 

Prevederi de securitate a muncii pentru activitatea de producere a aerului comprimat în instalaţii fixe 

Captarea şi filtrarea aerului, operatorul trebuie să menţină în perfectă stare de curăţenie elementele de prefiltrare ale prizei de aer; 

curăţirea filtrelor se va efectua periodic şi conform Cărţii tehnice a utilajului ori de câte ori este nevoie; 

când agregatul de comprimare are doar un singur filtru este interzisă curăţirea acestuia în timpul funcţionării; când sunt mai multe filtre, legate în paralel, verificarea şi curăţarea se vor face individual, numai după izolarea filtrului respectiv. 

Comprimarea aerului 

Înainte de punerea în funcţiune a agregatului de comprimare se va verifica de către oparator întrega instalaţie, inclusiv legarea la nulul de protecţie şi la priza de pământ, după care se va deschide robinetul cu ventil pentru alimentarea cu apă de răcire a instalaţiei; debitul de răcire va fi reglat a.î. temperatura finală a apei, după răcirea instalaţiei, să nu depăşească temperatura indicată de Cartea tehnică. 

Se interzice pornirea agregatului de comprimare fără ca apa de răcire să circule în instalaţie. 

Operatorul nu va permite funcţionarea agregatului dacă temperatura aerului comprimat va depăşi 600C, la ieşirea din răcitoarele finale. 

În timpul funcţionării instalaţiei este interzisă orice intervenţie la organele de maşini aflate în mişcare. 

Nu se admite ungerea manuală în timpul funcţionării agregatului de comprimare decât în cazul în care acesta este prevăzut cu dispozitive de ungere (pulverizatoare), care asigură operatorilor o securitate perfectă; înainte de o nouă umplere cu ulei, uleiul rămas în rezervorul dispozitivului de ungere manuală se evacuază; uleiurile minerale utilizate trebuie să fie cele prescrise în Cartea tehnică a utilajului. 

Se interzice utilizarea uleiurilor recuperate pentru ungere. 

Consumul de ulei se va evidenţia pe schimburi şi agregate de comprimare în Registrul unic de evidenţă; pentru orice creştere a consumului de ulei, peste cel indicat în Cartea tehnică, va fi analizată la sfârşitul fiecărui schimb, de către persoane autorizate, luându-se măsuri în vederea eliminării cauzei care a produs-o. 

La scăderea nivelului de ulei din instalaţia de ungere sub nivelul limită admisibil stabilit de Cartea tehnică sau la întreruperea debitului de ulei trebuie oprit imediat agregatul de comprimare, dacă acesta nu este prevăzut cu un dispozitiv automat de deconectare. 

Se interzice funcţionarea agregatului de comprimare, dacă temperatura uleiului din interioarul staţiei de compresoare nu se încadrează în intervalul de temperaturi admisibile ale aerului, prevăzute în Cartea tehnică. 

Controlul temperaturii aerului comprimat trebuie efectuat de către operator pe toate treptele de comprimare – temperaturile trebuie măsurate şi înregistrate în Registrul unic de evidenţă a instalaţiei la intervalul prscris de Cartea tehnică, dar nu mai mare de o oră. Sistemul de răcire (cămăşi, răcitoare pentru ulei, răcitoare intermediare şi finale pentru aer) trebuie curăţat la intervalele impuse de Cartea tehnică – se va consemna în Registrul unic de evidenţă. 

Temperatura apei de răcire la evacuarea din răcitoarele intermediare, precum şi din cămăşile de răcire, nu trebuie să depăşească valorile prescrise în Cartea tehnică; apa de răcire trebuie să aibă parametrii (duritate, conţinut de impurităţi, etc.) conform cu cei prescrişi în Cartea tehnică; probele de apă se vor lua zilnic de către operatori şi se vor verifica conformitatea parametrilor. 

Se interzice utilizarea agregatelor de comprimare a aerului dacă apa de răcire nu are parametrii în conformitate cu cei indicaţi de Cartea tehnică. 

Agregatul de comprimare a aerului trebuie să fie oprit în mod obligatoriu în următoarele cazuri: 

Spargerea unei conducte; 

• Vibraţii datorate cuplajelor defecte ale organelor în mişcare şi fixării incorecte a conductelor; Creşterea presiunii de refulare peste limita maximă prescrisă; 

• Scăderea presiunii de separaţie sub limita prescrisă; 

• Jocuri radiale sau zgomote anormale ale agregatului de comprimare; 

• Defecţiuni în sistemul de ungere; 

• Defecţiuni în sistemul de răcire; 

• Defecţiuni în sistemul de trensmisie. 

 

Dacă se observă şi alte defecţiuni, decât cele menţionate mai sus, operatorul trebuie să oprească imediat agregatul de comprimare şi să anunţe şeful ierarhic superior. 

Se interzice depozitarea în spaţiile de compresoare a materialelor de întreţinere (scule pentru lăcătuşerie şi montaj, combustibili lichizi etc.) mai mult decât necesarul pentru 24 de ore. 

Stocarea aerului comprimat 

Recipientul tempon trebuie scos imediat din funcţiune şi izolat de restul instalaţiei, atunci când se constată: 

• Deformaţii sau fisuri; 

• Scurgeri la îmbinări; 

 

Defecţiuni la aparatele de măsură şi control precum şi la supapele de siguranţă; Defecţiuni la organele de fixare a capacelor de protecţie (dopuri). 

Înaintea punerii în funcţiune a agregatului de comprimare a aerului trebuie verificate toate aparatele dacă sunt corect interconectate şi fixate rigid. Reglarea supapei de siguranţă trebuie făcută la presiunea indicată în prescripţiile ISCIR, controlându-se etanşeitatea recordurilor şi a flanşetelor la aceste aparate.  

 

INSTRUCŢIUNI DE SECURITATE A MUNCII PENTRU ACTIVITATEA DE PRODUCERE A AERULUI COMPRIMAT ÎN INSTALAŢIILE MOBILE 

Agregatele mobile de comprimare a aerului trebuie adăpostite pe timp de vară sub şoproane, iar în timpul iernii în încăperi care să protejeze instalaţia contra îngheţului, iar în timpul iernii în încăperi care să protejeze instalaţia contra îngheţului; 

La instalarea agregatelor mobile de comprimare a aerului trebuie luate măsuri pentru ca evacuarea gazelor arse să nu provoace incendii, iar priza de aer să fie amplasată într-un loc ferit de praf, gaze şi apă. 

Se interzice instalarea agregatelor de comprimare mobile în încăperi care au nu uşi şi ferestre cu deschiderea în exterior; 

Dacă se constată defecţiuni care să pericliteze siguranţa de funcţionare a recipientului tampon, operatorul trebuie să oprească imediat agregatul mobil de comprimare a aerului şi să anunţe persoana însărcinată cu supravegherea funcţionării recipientelor sub presiune pentru a se lua măsurile necesare, conform „Prescripţiilor tehnice C4-90”- colecţia ISCIR. 

Operatorul trebuie instruit, verificat dacă şi-a însuşit cunoştinţele teoretice şi practice necesare cu privire la funcţionarea în condiţii de siguranţă a recipientelor; acest operator trebuie să cunoască funcţionarea aparatelor de măsură şi control precum şi a dispozitivelor de supraveghere automată. 

Schimbarea sau reglarea supapelor de siguranţă nu se poate face decât de persoanele autorizate ISCIR. 

Agregatul mobil de comprimare trebuie oprit imediat din funcţionare atunci când se constată: deformări la pereţii recipientului; 

crăpături sau fisuri în pereţii recipientului; 

scăpări de aer la îmbinări; 

defecţiuni la aparatele de măsură şi control precum şi la dispozitivele de sigutanţă (supape de siguranţă); 

apariţia unui incendiu care ameninţă în mod direct recipientul sub presiune. Este interzis a se fuma sau a umbla cu flacără deschisă în apropierea rezervorului de combustibil ala agregatului mobil de comprimare. 

După alimentarea cu combustibil a agregatului mobil de comprimare a aerului trebuie să fie curăţate eventualele urme de combustibil scurs prin rezervor. 

În cazul aprinderii agregatului mobil de comprimare, flacăra trebuie stinsă cu extintorul. Se interzice stingerea cu apă. 

Deschiderea recipientului sub presiune se va face după ce operatorul s-a asigurat că nu există presiune în recipient; reducerea presiunii se va face treptat, cu respectarea măsurilor prescrise în instrucţiunile din Cartea tehnică a utilajului. 

Este interzice utilizarea agregatelor mobile de comprimare a aerului dacă şasiul prezintă fisuri sau dacă agregatul, respectiv motorul termic sau electric, nu este fixat corect pe şasiu, producând vibraţii suplimentare. 

Se interzice exploatarea agregatelor mobile de comprimare a aerului dacă nu au suport de sprijin în stare tehnică corespunzătoare. 

Toate dispozitivele de remorcare ale agregatului mobil de comprimare a aerului trebuie să fie fixate rigid şi asigurate împotriva desfacerii. La remorcare roata din faţă se va escamota. 

DISPOZITIVE DE SIGURANŢĂ, APARATE DE MĂSURĂ ŞI CONTROL 

Se interzice utilizarea manometrelor dacă: 

• Lipseşte sigiliul de verificare; 

• Acul indicatoarelor nu revine la „0” după dispariţia presiunii; 

• Este spartă sticla cadranului sau apar alte defecţiuni, care pot deforma exactitatea indicaţiei acesteia; 

• Nu are marcată cu roşu presiunea maximă admisibilă de lucru. 

Este interzisă reducerea numărului supapelor de siguranţă şi înlocuirea celor montate iniţial, cu supape de siguranţă , care nu corespund din punctul de vedere al debitului de evacuare al fluidului şi al presiunii de deschidere a acestoara. 

Este interzisă montarea oricărui robinet de deschidere pe conducta de evacuare între aparatul, recipientul etc., care funcţionează în regim de presiune şi supapa de siguranţă, în alte condiţii decât cele prevăzute în „Prescripţii tehnice C4 - 90” Colecţia ISCIR. 

Este interzisă schimbarea poziţiei contragreutăţilor sau strângerea arcurilor supapelor de siguranţă în timpul funcţionării recipientelor sub presiune etc., la care sunt montate. Este interzisă punerea sub presiune a agregatelor mobile de comprimare a aerului acţionate electric care nu au fost verificate din punct de vedere electric sau nu au corespuns acestor verificări. Acestea se vor deplasa numai după scoaterea de sub tensiune a cablurilor de alimentare cu energie electrică. 

La executarea operaţiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingere directă trebuie utilizate mijloacele de protecţie electroizolante recomandate de standardele în vigoare. La executarea operaţiilor la care există pericolul de electrocutare prin atingerea indirectă, toate echipamentele şi instalaţiile vor fi legate la priza de pământ, conform standardelor în vigoare. Operatorii agregatelor de comprimare a aerului acţionate electric, trebuie să verifice vizual, înainte de punerea sub tensiune a acestora, următoarele măsuri de protecţie: 

• Existenţa si montarea corectă a protectorilor; 

• Lipsa crăpăturilor, ciupiturilor, înădirilor de la cablurile electrice de alimentare; 

• Legarea la priza de pământ a agregatelor de comprimare (motoarelor, carcaselor şi elementelor de fixare).  

În cazul scoaterii din funcţiune a supapelor de siguranţă pentru un timp îndelungat, repunerea lor în funcţiune trebuie făcută numai după ce au fost revizuite, probate hidraulic şi reglate la presiunea prescrisă în „Cartea tehnică a utilajului”, în conformitate cu „Prescripţiile tehnice C37”- Colecţia ISCIR. 

Verificarea şi curăţirea supapelor de siguranţă trebuie execute la termenele impuse în prescripţiile ISCIR sau ori de câte ori este nevoie. 

ÎNTREŢINERE, REPARAŢII, REVIZII 

Agregate de comprimare a aerului precum şi recipientele sub presiune trebuie să fie verificate şi curăţate periodic pentru eliminarea impurităţilor cu ulei oxidat etc., în conformitate cu indicaţiile prevăzute în Cartea tehnică a utilajului. 

Toate operaţiile de întreţinere şi reparare a instalaţiilor de producere a aerului comprimat, pe porţiunea de 200 m de la staţia de compresoare, trebuie consemnate în Registrul unic de evidenţă al staţiei. 

Ventilele supapelor oalelor de condens precum şi celelalte puncte de rezistenţă locală ale conductelor, unde sunt posibile depuneri de ulei oxidat, trebuie curăţate cel puţin o dată pe an. Se interzice demontarea, în vederea efectuării operaţiilor de reparare la recipiente şi de înlăturare a defectelor de la asamblările elementelor aflate sub presiune, în timpul funcţionării agregatelor de comprimare a aerului aceasta fiind permisă numai după ce operatorul s-a asigurat că nu există presiune. 

Se interzice curăţirea prin ardere sau cu lichide uşor volatile şi inflamabile a depunerilor de ulei oxidate din conducte, recipiente, separatoare şi răcitoare. 

 

În caz de îngheţ, conductele de aer comprimat şi dispozitivele aferente, vor fi dezgheţate cu apă caldă sau abur. 

Pereţii interiori ai cilindrilor de la compresoarele cu piston trebuie curăţaţi numai cu petrol. Este interzisă spălarea cu benzină sau gazolină a conductelor de aer comprimat, înainte de montare sau după reparaţii. 

Curăţirea conductelor de aer comprimat se execută prin introducerea şi menţinerea timp de 20 de ore a unei soluţii apoase de sodă caustică NaOH, cu o concentraţie de 5 – 10 %, pe toată lungimea respectivă; pentu îndepărtarea soluţiei din conducte se foloseşte apă sub presiune şi se verifică cu hârtia de turnesol sau fenoftaleină lipsa oricărei alcalinităţi. 

Operaţiile de repare ale agregatelor de compimare pot începe numai după ce s-a redus presiunea din conducte până la „0” bar şi după ce s-a efectuat deconectarea de la reţea (dacă sunt sub tensiune), conform normelor specifice şi s-au afişat indicatoare de securitate: „NU CONECTAŢI, SE LUCREAZĂ”. 

La oprirea instalaţiilor de producere a aerului comprimat, înaite de a începe lucrările de demontare, trebuie obturate (blindate) toate conductele prin care ar putea să pătrundă în recipente sau la locul de muncă, lichide sau gaze sub presiune. 

Pentru obturări trebuie utilizate flanşe oarbe de oţel cu grosimea, rezultată din calcul, corespunzătoarecondiţiilor de lucru – montarea acestora se face cu garnitura aşezată pe partea dinspre care ar putea pătrunde fluidul sub presiune. 

Pentru pornirea agregatului de comprimare, după reparaţii, se vor verifica: Montarea corectă a tuturor conductelor, elementelor de susţinere a capacelor, a apărătorilor (protectorilor); 

Existenţa şi funcţionarea corectă a aparatelor de măsură şi control; 

Funcţionarea corectă a tuturor dispozitivelor de siguranţă; 

Nivelul uleiului şi al lichidului de răcire;poziţionarea corectă a tuturor armăturilor şi a instalaţiei de aer comprimat; 

Funcţionarea instalaţiei electrice şi de combustibil; 

Montarea corectă a conductelor, a recipienţilor sub presiune, precum şi a separatoarelor de ulei şi apă de pe conductele de alimentare ale recipientului tampon; 

Montarea corectă a demarorului, funcţionarea corectă a sistemului de angrenare şi starea tehnică corespunzătoare a angrenajelor. 

 

Priza de aer 

Priza de aer a agregatelor de comprimare a aerului trebuie montată într-un loc cât mai ferit de soare, praf, fum sau gaze şi, în orice caz, în exteriorul clădirii. 

Priza de aer trebuie montată într-un loc depărtat de sol spre a evita obturarea ei cu corpuri străine şi aspirarea prafului de la sol. 

Se interzice montarea prizei de aer în zone cu gaze toxice sau inflamabile. Priza de aer trebuie prevăzută cu un decantor de apă, prin al cărui robinet se evacuează periodic condensul. 

Filtrul de aer va fi astfel ales, încât să permită o cât mai uşoară montare, demontare şi curăţare. Curăţarea sau înlocuirea filtrului de aer se va face săptămânal. 

Agregatul de comprimare a aerului 

La fiecare treaptă de comprimare a agregatului se vor monta un manometru şi o supapă de siguranţă. 

Pentru măsurarea temperaturii aerului comprimat sau a apei de răcire se vor monta termometre (cu tijă, aparate de înregistrare etc.). 

Fundaţiile de beton pe care se montează agregatele de comprimare a aerului trebuie să asigure funcţionarea corectă a acestora, fără depăşirea valorilor maxime admise de vibraţii şi zgomote. Toate organelşe de maşini afalate în mişcare trebuie prevăzute cu apărători de protecţie. 

 

Agregatele de comprimare cu ungere cu ulei trebuie prevăzute, cel puţin la evacuarea ultimei trepte de comprimare, cu răcitoare de aer şi cu un separator de apă şi ulei. La ultima treaptă de comprimare trebuie montate două manometre, de preferinţă cu semnalizare automată. Dimensionarea răcitoarelor finale trebuie efectuată astfel încât temperatura aerului comprimat la intrarea în rezervorul tampon să nu depăşească 600C. La instalaţiile la care aceste condiţii nu sunt îndeplinite trebuie luate măsuri imediate de remediere. 

Se interzice montarea răcitorului final în derivaţie cu o conductă care să permită funcţionarea agregatului de comprimare a aerului şi fără răcitorul final. 

Agregatele de comprimare a aerului trebuie dotate cu dispozitive de supraveghere automată care să semnalizeze acustic şi/sau optic funcţionarea agregatelor. Aceste dispozitive trebuie să oprească funcţionarea agregatelor cel puţin în următoarele cazuri: 

La creşterea temperaturii aerului comprimat peste cea admisă la ieşirea din fiecare treaptă şi din răcitorul final; 

La scăderea presiunii apei de răcire (la agregatele de comprimare care au răcire cu apă) sub limita minimă admisibilă; 

La scăderea nivelului uleiului de ungere sub valoarea prescrisă în Cartea tehnică a utilajului. Aparatele de măsură şi control trebuie montate în locurile prevăzute de C artea tehnică a utilajului şi trebuie iluminate pentru a se evita erorile de citire. 

 La montarea aparatelor trebuie respectat sensul de circulaţie al fluidului de lucru precizat de producător. 

În cazul în care pe deasupra conductelor de aer comprimat trec cabluri sub tensiune, trebuie să se prevadă obligatoriu plase de sârme sau alte dispozitive de protecţie. 

În punctele joase ale separatoarelor, oalelor de condens, pe conductele de aer comprimat, trebuie montate robinete pentru purjare (armături pentru eliminat condensul). Pentru scăderea temperaturii şi purificarea aerului comprimat (separarea de apă şi ulei) trebuie montate, între compresoare şi recipientul tampon, răcitoare finale. 

Pentru evitarea sedimentării impurităţilor de ulei oxidat trebuie utilizate filtre de ulei care trebuie montate pe circuitul de evacuare al uleiului din instalaţie în rezervor. În cazul controlului centralizat al temperaturilor, agregatele de comprimare a aerului trebuie dotate cu termometre cu contacte electrice şi termostate. 

În vederea asigurării protecţiei contra suprapresiunii, trebuie montate supape de siguranţă în următoarele puncte: 

Pe răcitoare intermediare şi finale; 

Pe recipientul tampon; 

Între compresor şi robinetul cu ventil (de pe conducta de refulare). 

Supapele de siguranţă trebuie montate în locuri ferite de surse de căldură sau radiaţii solare - vopsire culori deschise (trebuie feritre de intemperii); deasemenea acestea trebuie prevăzute cu conducte de evacuare a aerului comprimat, orientate spre zone care să nu prezinte pericol pentru oameni şi mediul înconjurător. 

Se interzice construirea de ramificaţii obturate cu dopuri de protecţie pe conducta dintre agregatul d comprimare şi recipientul tampon (pot apare depuneri de apă şi ulei care prezintă pericolul de autoaprindere). 

Conducta de evacuarea a apei de răcire trebuie montată astfel încât operatorul să verifice vizual curgerea continuă a apei de răcire. 

Capătul liber al conductelor de purjare de la răcitorul final trebuie scos în exteriorul staţiei compresoarelor. 

Conducte sub presiune 

Conductele de aer sub presiune se vor îmbina cu sudură sau cu flanşe şi şuruburi. Conductele metalice pentru aer comprimat trebuie legate la o pânză de pământ corespunzătoare. 

Montarea conductelor pe suporţi sau la străpungerea unor ziduri se face prin intermediul unor manşoane de oţel pentru ca acestea să gliseze uşor în timpul dilatărilor sau comprimărilor. 

Se interzice existenţa îmbinărilor sudate la conductele de aer comprimat în dreptul suporţilor şi suspensiilor – în jurul tuturor îmbinărilor cu flanşe ale conductoarelor se vor monta coliere de tablă. 

Distanţa minimă între conductele de aer comprimat şi a conductorilor electrici sub tensiune trebuie să fie 0,25 m, conform instrucţiunilor electrice specifice, în vigoare. Panta conductelor de aer comprimat trebuie aleasă astfel încât să fie evitată orice depunere de ulei şi apă. 

Măsuri de electrosecuritate 

Pentru evitarea electrocutării prin „atingere directă” instalaţiile electrice trebuie să fie în construcţie închisă, iar atunci când sunt în construcţie deschisă, se vor lua măsuri ca toate piesele aflate sub tensiune să fie inaccesibile unei atingeri directe, neprevăzute. Toate părţile conducătoare ale instalaţiilor electrice, alimentate cu tensiunea nominală mai mare decât tensiunea nepericuloasă trebuie să fie conectate la instalaţiile de protecţie prin legare la pământ. 

 

IPSSM PENTRU MANIPULAREA SI TRANSPORTUL PRIN PURTARE A MASELOR 

Art.1. (1) La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic.  

(2) Se interzice manipularea frecventa si prelungita a sarcinilor, fara efectuarea unor controale medicale periodice. 

Art. 2. (1) Limitele maxine admise pentru ridicare, purtare, tragere şi împingere manuală a maselor sunt prezentate în tabel. 

 (2) Este necesar ca manipularea maselor să fie realizată corect, în conformitate cu principiile fiziologice şi biomecanice. 

Art.3. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea. 

Art.4. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de salariati care vor efectua manipularea si transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrari. 

Art.5. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare. 

Art.6. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a maselor care sunt instabile intre ele. 

Art.7. Obiectele ambalate in cutii, lazi etc., trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in cutii, lazi etc. 

Art.8. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu obstacole, instabil sau alunecos. 

Art.9. Manipularea si transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafete taietoare sau care datorita naturii lor pot produce leziuni ale mainilor se va face numai cu palmare. Art.10. Se interzice manipularea manuala a maselor in/din locuri in care nu exista spatiu pe orizontala sau verticala corespunzator pentru realizarea acestei activitati. 

Art.11. In cazul in care conditiile climatice (vant, ceata, caldura excesiva etc.) nu permit manipularea si transportul manual al maselor in conditii de securitate, conducatorul locului de munca trebuie sa ia masuri suplimentare pentru eliminarea sau micsorarea riscului de accidentare sau imbolnavire profesionala. 

Art.12. Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator si in buna stare. 

2. TRANSPORTUL CU MIJLOACE NEMECANIZATE 

Art.13. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare, descarcare si transport (targi, carucioare etc.) se va face in functie de felul si greutatea materialului care se manipuleaza, de natura terenului. 

Art.14. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost destinate. Art.15. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla starea lui, insistandu-se asupra platformei pe care se asaza sarcina. 

Art.16. Inainte de incarcare se vor examina ambalajele materialelor de catre conducatorul formatiei de lucru. Pentru evitarea ranirilor la maini, cuiele iesite si capetele paramelor trebuie sa fie indoite. Nu se vor incarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate. 

Art.17. Locurile destinate permanent pentru operatiile de incarcare, descarcare si depozitare, precum si caile de acces la aceste locuri vor fi nivelate si amenajate pentru scurgerea apelor. Ele vor fi pavate sau podite. Iarna vor fi curatate de zapada si mentinute in stare nealunecoasa. In cazul lucrului pe timp de noapte, aceste locuri vor fi iluminate conform reglementarilor in 

vigoare. 

Art.18. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare sau descarcare dintr-un mijloc de transport nemecanizat, acesta va fi asigurat contra deplasarii necomandate, prin franare cu mecanismul de franare propriu pe teren orizontal si prin franare cu mecanism propriu de franare si cu saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea vehiculelor in timpul efectuarii operatiilor de incarcare sau descarcare. 

Art.19. Distanta minima libera dintre doua mijloace de transport nemecanizate alaturate, ce se incarca sau descarca simultan, va fi stabilita de la caz la caz de catre conducatorul lucrarii, in functie de felul mijlocului de transport, de caracteristicile materialelor manipulate, de conditiile terenului etc. incat sa fie exclusa posibilitatea de accidentare. 

Art.20. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de transport a acestuia. 

Art.21. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni. Art.22. Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de autofranare defect. 

Art. 23. Depozitarea in stive cu randuri intre tesute a produselor cu sectiune rotunda este admisa numai in pachete legate, pentru a se evita rostogolirea sau rasturnarea stivelor. 

Art. 24. Inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca de maxim 1,5 ori latura mica a suprafetelor de asezare cu urmatoarele mentiuni: 

- produsele trebuie sa aiba o suprafata plana; 

- inainte de stivuire este necesara indepartarea eventualelor substante grase (uleiuri unsori etc.) care se afla pe suprafata de contact a produselor, pentru a preveni alunecarea acestora; - intre fata superioara a stivelor si partea inferioara a sarcinii purtate de macara pe deasupra stivei trebuie pastrata in mod obligatoriu o distanta de minim 500 mm. 

Art. 25. Depozitarea produselor plate in stive se face astfel incat marginile sa fie paralele, fara muchii sau colturi nealiniate (iesite in afara limitelor stivei). 

Art. 26. Legaturile din sarma ale pachetelor de semifabricate se vor taia cu clesti sau dalti special confectionate sau cu flacara oxigaz. Taierea se va efectua la sol sau pe un pat special amenajat unde lucratorul va avea o platforma special amenajata in partea opusa distantei de rostogolire. Deseurile vor fi evacuate ritmic. 

Art. 27. La paturile de control, unde se verifica dimensiunile, aspectul exterior si se inlatura defectele prin polizare sau daltuire, se vor asigura sisteme adecvate de manipulare si asigurare a stabilitatii semifabricatelor in timpul remedierii defectelor. 

Art. 28. Polizoarele vor avea aparatoare de protectie la piatra, iar la ciocanele pneumatice se vor folosi dalti cu unghi de taiere corespunzator calitatii otelului. In timpul utilizarii acestora, se vor purta ochelari de protectie. 

Art. 29. Se interzice stationarea cu flacara sau executarea de taieturi cu flacara oxiacetilenica in apropierea buncarelor cu span si tunder. 

Art. 30. Desprinderea taglelor, tevilor si produselor tubulare din otel din pachet si rostogolirea lor pe patul de alimentare se face cu atentie si de la unul din capete. Este interzisa urcarea lucratorilor pe tevile de pe pat, pentru a nu provoca rostogolirea taglelor sau a tevilor. 

3. DEPOZITAREA, STIVUIREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN BUCATI 

Art.31. Depozitarea materialelor se va face astfel incat sa se excluda pericolul de accidentare, incendii si explozii. 

Art.32. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea lor. 

Art.33. Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina maxima admisa, care nu trebuie depasita. 

Art.34. La stivuirea materialelor in incaperi, greutatea stivelor nu va depasi sarcina maxima admisa a planseului si/sau pardoselii. 

Art.35. Persoana juridica sau fizica va stabili locul si modul de stivuire pentru fiecare material in bucati care se depoziteaza. 

Art.36. Stivuirea se va face fara deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni. Art.37. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa. Art.38. In cazul depozitarii materialelor ambalate in cutii, lazi, butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate, cand suprapunerea se face direct pe ambalaje, peretii ambalajelor trebuie sa reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, sa nu prezinte deformari sau deteriorari, iar inaltimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanica a ambalajelor, stabilita prin standarde sau norme interne de fabricatie. 

Art.39. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificari dupa fiecare folosire, pentru stabilirea oportunitatii folosirii in continuare a acestora in conditii de siguranta. 

Art.40. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei. Art.41. Cand incarcarea, descarcarea sau transportul materialelor se efectueaza de doi sau mai multi salariati, efortul repartizat pe o persoana nu trebuie sa depaseasca limitele admise, prevazute conform art.2. Totodata, se va asigura ca obiectele respective, sa se poate prinde bine cu unelte de apucare sau cu mainile. 

Art.42. In cazul in care o sarcina este incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare, concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la comanda conducatorului operatiei. 

Art.43. Incarcaturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii. Incarcatura va fi astfel aranjata incat conducatorul mijlocului de transport sa poate supraveghea drumul parcurs. 

Art.44. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in timpul mersului. 

Art.45. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza. 

Art.46. Distanta dintre doi incarcatori manuali care lucreaza in acelasi timp la incarcare/descarcare, trebuie sa fie de cel putin 3m. 

Art.47. Locurile periculoase, precum si locurile unde pot avea loc degajari daunatoare sanatatii muncitorilor, vor fi semnalizate prin placi indicatoare de securitate. 

Art.48. Se interzice accesul la locul de descarcare-incarcare manuala a persoanelor care nu au nici o atributie la aceste operatii. 

4. DEPOZITAREA, INCARCAREA SI DESCARCAREA MATERIALELOR IN VRAC 

Art.49. Pentru a evita imprastierea materialelor in vrac, depozitarea lor se va face in boxe, buncare, silozuri etc. In cazul in care acest lucru nu este posibil, materialele se vor aseza in gramezi, avand forma unui trunchi de piramida cu inclinarea fetelor laterale dupa unghiul taluzului natural al materialului respectiv. 

Art.50. Descarcarea materialelor in vrac trebuie facuta incepand de la partea superioara a gramezii. Este interzisa descarcarea acestor materiale prin sapare la baza gramezilor. 

Art.51. La manipularea in vrac a materialelor pulverulente, cand acestea se arunca cu lopata, se va evita stationarea oamenilor in zona de propagare a prafului sau executarea de alte lucrari in apropierea locului respectiv; lucratorii care executa lucrarea vor purta masti de protectie corespunzatoare. 

Art.52. La manipularea materialelor pulverulente in vrac, muncitorii se vor aseza in asa fel incat deplasarea materialelor sa se faca in directia vantului (vantul in spate). 

Art.53. In vederea micsorarii producerii prafului la manipularea materialelor caustice in vrac, se vor folosi roabe, targi, jgheaburi etc. 

Art.54. Se interzice manipularea in vrac a produselor toxice. 

 

5. DEPOZITAREA, INCARCAREA, DESCARCAREA MATERIALELOR LUNGI, GRELE SAU VOLUMINOASE 

Art.55. In cazul in care pentru incarcarea si descarcarea din mijloacele de transport a materialelor de lungime mare nu exista o instalatie de ridicat corespunzatoare, aceste operatii se vor efectua manual cu ajutorul unor planuri inclinate dimensionate corespunzator sarcinilor la care sunt supuse. Planurile inclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare si nu vor depasi nivelul platformelor mijlocului de transport. 

Art.56. Se interzice stationarea muncitorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Salariatii trebuie sa stationeze lateral in timpul descarcarii. 

Art.57. 

(1) Se interzice coborarea in acelasi timp a mai multor obiecte pe planul inclinat ; fiecare obiect se va cobori numai daca cel precedent a fost luat de pe planul inclinat si numai la semnalul dat de catre conducatorul formatiei de lucru. 

(2) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan inclinat se va face de catre cel putin doua persoane, prin utilizarea unor funii, salariatii stand la parta superioara. Se va manipula cate un singur colet sau obiect. 

Art.58. Daca unele materiale lungi se transporta pe umeri, toti salariatii se asaza pe aceeasi parte a piesei. Coborarea in vederea depozitarii pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe brat si apoi depunerea pe sol la comanda conducatorului formatiei de lucru. Mersul celor ce transporta o piesa va fi in acelasi pas, in cadenta comandata. 

Art.59. Se interzice descarcarea materialelor lungi prin cadere sau rostogolire libera. 

Art.60 .In cazul in care nu se dispune de instalatii de ridicat, incarcarea-descarcarea si deplasarea materialelor grele sau voluminoase, se vor executa de catre o formatie de lucru cu experienta si cu respectarea urmatoarelor masuri : 

- terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie sa fie eliberat de toate obiectele straine ce impiedica deplasarea ; 

- in cazul cand rezistenta terenului este slaba sau suprafata nu este neteda, deplasarea se va face pe dulapi sau pe grinzi ; 

- in cazul deplasarii materialelor grele pe role, lungimea acestora trebuie sa depaseasca latimea piesei insa nu mai mult de 300mm ; 

- se interzice indepartarea manuala a rolelor de sub incarcatura; indepartarea acestora se va face numai dupa ce rolele se vor elibera complet de incarcatura ; 

- in timpul deplasarii materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi impinse numai din partea opusa sensului de deplasare (spate) folosind rangi ; in cazul cand este necesar ca piesa sa fie trasa din partea dinspre sensul de deplasare, se vor folosi trolii, iar muncitorii nu vor sta in zona periculoasa creata de cablu (1,5 ori lungimea cablului) ; de asemenea, ei vor pastra o distanta suficienta fata de piesa pentru a nu fi surprinsi, in cazul unei deplasari sau caderi accidentale a acesteia. 

6. OBLIGATIILE SALARIATILOR 

Art. 61. Angajaţii vor desfăşura activitatea în aşa fel încât să nu expună la pericole de accidentare sau îmbolnăvire profesională, persoana proprie sau alţi angajaţi. În acest scop angajaţii au următoarele obligaţii: 

- să-şi însuşească şi să respecte normele şi instrucţiunile de protecţie a muncii şi măsurile de aplicare a acestora; 

- să utilizeze corect echipamentele tehnice, substanţele periculoase şi celelalte mijloace de producţie; 

- să nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrară a dispozitivelor de securitate ale echipamentelor tehnice şi ale clădirilor, precum şi să utilizeze corect aceste dispozitive; 

- să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune sau altă situaţie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională; 

- să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă în cel mai scurt timp posibil accidentele de muncă survenite de persoana proprie sau de alţi angajaţi; - să oprească lucrul la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident şi să informeze de îndată conducătorul locului de muncă; 

- să refuze întemeiat executarea unei sarcini de muncă dacă aceasta ar pune în pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională persoana sa sau a celorlalţi participanţi la procesul de producţie; 

- să utilizeze echipamentul individual de protecţie din dotare, corespunzător scopului pentru care a fost acordat; 

- să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea să se asigure că toate condiţiile de munca sunt corespunzătoare şi nu prezintă riscuri pentru securitate şi sănătate la locul sau de muncă; 

- să coopereze cu angajatorul şi/sau cu angajaţii cu atribuţii specifice în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, atâta timp cât este necesar, pentru realizarea oricărei sarcini sau cerinţe impuse de autoritatea competentă pentru prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale; 

- să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control si de cercetare în domeniul protecţiei muncii. 

 

INSTRUCTIUNI PENTRU PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR 

1.Intreg personalul unitatilor este obligat a cunoaste si aplica regulile de prevenire, combatere si interventie in caz de incendiu, specifice locurilor de munca respective. 

2.Locurile de munca cu pericol deosebit de incendiu si explozie, vor fi marcate vizibil, cu tablite avertizoare specifice. 

 3.Toate locurile de munca cu pericol de incendiu sau explozie, vor fi dotate cu matetriale adecvate, necesare localizarii si lichidarii incendiilor. 

4.Persoanele care lucreaza in ateliere, depozite etc., prevazute cu hidranti interiori si materiale de stingere a incendiilor, trebuie sa cunoasca pozitia si modul de folosire al acestora. 

5.Caile de acces vor fi mentinute in perfecta stare de curatenie, interzicandu-se blocarea acestora, iar accesul la materialele de interventii (hidranti, stingatoare, panouri P.S.I. etc.) vor fi mentinute, in permanenta, libere. 

6.Se interzice utilizarea oricaror forme de improvizatii sau provizorate, la instalatiile electrice sau la cele cu surse de foc deschis. 

7.Se interzice folosirea conductorilor sau cablurilor electrice, neizolate sau suprasolicitate, precum si a prizelor si intrerupatoarelor defecte. Aparatura electrica aflata sub tensiune nu se va amplasa in apropierea materialelor combustibile. Nu se vor utiliza sigurante fuzibile supradimensionate. 

8.Sobele pentru incalzire sau cele utilizate in scopuri tehnologice, vor fi alimentate cu gaz prin circuite fara improvizatii, a caror etanseitate se va verifica periodic. 

9.La montarea sau utilizarea aparaturii si instalatiilor consumatoare de gaz, se vor respecta, strict, obligatiile referitoare la obtinerea acordurilor, avizelor si autorizatiilor necesare modificarii instalatiilor de gaze. Se vor utiliza numai aparatura si instalatii omologate, iar instalarea acestora se va face numai de catre personal autorizat pentru astfel de lucrari. 

10.Se interzice depozitarea in ateliere, hale, depozite, birouri etc. a materialelor usor inflamabile si combustibile, ca de exemplu carpe, produse petroliere, material lemnos, butelii cu gaze lichefiate etc., fara o utilizare imediata si strict necesara unui schimb de lucru. Acestea se vor depune in locuri special amenajate. Lichidele inflamabile se vor pastra numai in vase speciale inchise ermetic. 

11.Nu se va lasa focul deschis, resouri sau aparatura electrica in priza sau lumanari aprinse, la parasirea locului de munca. 

12.La orice inceput de incendiu se va interveni cu materialele din dotarea locului de munca, conform instructiunilor de utilizare date de fabricant, pentru fiecare tip de stingator: stingator cu spuma, cu dioxid de carbon, cu praf si dioxid de carbon. 

13.In raport cu felul si locul incendiului, se va interveni cu urmatoarele materiale: - la materiale combustibile solide si lichide (cu exceptia carbidului si a varului nestins si a altor substante ce intra in reactie periculoasa cu apa) – se vor utiliza stingatoare cu spuma si apa de la hidranti; 

- la instalatiile electrice si la substantele ce nu pot fi stinse cu apa si spuma – se vor utiliza stingatoare cu praf si dioxid de carbon; 

- la instalatiile electrice - se vor utiliza stingatoare cu dioxid de carbon; se interzice utilizarea apei sau a stingatoarelor cu spuma. 

14.Este strict interzisa utilizarea materialelor de interventie pentru cazuri de incendiu, in alte scopuri, deteriorarea sau intretinerea lor necorespunzatoare. 

15.In cazul izbucnirii unui incendiu, care nu poate fi stins imediat, cu mijloace proprii, se vor anunta pompierii militari la telefon 112. 

16.Periodic, odata cu instruirea pe linie de protectie a muncii, se va face si instruirea personalului pe linia prevenirii si stingerii incendiilor. 

 

IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE 

∙ Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei necesare. 

∙ Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: 

- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale instalatiilor si echipamentelor electrice 

- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare 

- ingradiri 

- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate 

- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune 

- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit 

- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante 

- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie 

- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru 

 

∙ Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt urmatoarele: 

- executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respective 

- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire) 

- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice 

- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice 

- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie impotriva atingerii directe 

∙ Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor si mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice. 

∙ Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protectie : o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei principale. Cele doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind principala. 

∙ Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie care se pot aplica sunt urmatoarele : 

- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS) 

- legarea la pamant/legarea la nul de protectie 

- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic 

- izolarea amplasamentului 

- separarea de protectie 

- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor 

- deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect periculoase 

- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante 

 

MASURI TEHNICO-ORGANIZATORICE DE PREVENIRE, ALARMARE,  INTERVENTIE  

GENERALITATI 

OBLIGATIILE CONDUCERII 

-stabilirea prin dispozitii scrise a modului de organizare a apararii impotriva incendiilor si  responsabilitatile salariatilor 

-identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu 

-intocmirea si reactualizarea listei cu substante periculoase, a riscurilor pentru sanatate si  mediu, a mijloacelor de protectie recomandate, a metodelor de prim ajutor, a substantelor  pentru stingere, neutralizare sau decontaminare 

-elaborarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor si stabilirea sarcinilor salariatilor -stabilirea unui numar de persoane cu atributii in aplicarea, controlul si supravegherea  masurilor de aparare impotriva incendiilor 

-asigurarea mijloacelor tehnice corespunzatoare si personalului necesar interventiei in caz de  incendiu 

-intocmirea planului de interventiei 

-asigurarea contractului cu grupul de pompieri militari 

-alocarea fondurilor necesare realizarii masurilor de aparare impotriva incendiilor 

OBLIGATIILE SALARIATILOR 

-respectarea regulilor si masurilor de aparare impotriva incendiilor 

-utilizarea substantelor periculoase, instalatiilor, utilajelor, masinilor, aparaturii si EIP -neefectuarea manevrelor si modificarilor nepermise MTPSI 

-comunicarea catre conducerea societatii a situatiei considerate pericol de incendiu, defectiune la sistemele de protectie sau de interventie pentru stingerea incendiilor 

-cooperarea salariatilor desemnati pentru realizarea masurilor de aparare impotriva incendiilor -acordarea ajutorului si a masurilor de prim ajutor salariatilor aflati in situatie de pericol 

NORME DE PSI LA EXPLOATAREA CONSTRUCTIILOR, INSTALATIILOR SI  ALTOR AMENAJARI 

-stabilirea regulilor si masurilor generale privind 

- controlul, supravegherea si reducerea riscurilor de incendiu 

- mentionarea in stare operative a MTPSI 

- pregatirea si desfasurarea interventiilor in situatii de urgenta 

-interzicerea exploatarii instalatiilor, dispozitivelor, echipamentelor, aparatelor, masinilor si  utilajelor cu defectiuni, improvizatii ori fara protectia corespunzatoare fata de materialele sau  substantele combustibile 

-respectarea instructiunilor de utilizare si a masurilor specifice de prevenire si stingere a  incendiilor 

-interzicerea utilizarii focului deschis in locuri cu pericol de incendiu 

-amenajarea locurilor pentru arderea gunoaielor, deseurilor si a altor materiale combustibile,  stabilirea masurilor impotriva propagarii focului si supravegherea permanenta a arderii  precum sistingerii jarului 

-interzicerea efectuarii lucrarilor de sudare sau a celor care prezinta pericol de incendiu pe  durata programului cu publicul, in instalatii tehnologice cu nise de incendiu si/sau explozie, in depozite ori spatii cu pericol de aprindere a materialelor, produselor sau substantelor  combustibile(acestea pot fi efectuate dupa evacuarea persoanelor, indepartarea sau protejarea  materialelor combustibile, dotarea cu mijloace de iluminare si stingere a incendiilor, pe baza  permisului de lucru cu foc sau a autorizatiei de lucru) 

-obligativitatea efectuarii instructajului pentru stare de urgenta(si implicit a instructajului PSI) -obligativitatea participarii salariatilor la instruiri si exercitii 

-reactualizarea, utilizarea si afisarea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor,  schemelor de prevenire, stingere a incendiilor, planurilor de evacuare si a planurilor de  depozitare a materialelor periculoase 

-actualizarea planurilor de interventie la schimbarea profilului de activitate sau in oricare alta  situatie 

REGLEMENTARI DE ORDINE INTERIOARA 

LUCRARI CU FOC DESCHIS 

-reglementarea de catre conducerea societatii prin decizie a modului de executare a lucrarilor  cu foc deschis 

-interzicerea folosirii focului deschis in locurile unde se utilizeaza, vehiculeaza, manipuleaza  materiale si substante combustibile sau care in prezenta focului deschis prezinta pericol de  incendiu sau de explozie 

-interzicerea utilizarii focului deschis la distanta mai mica de 40 metri fata de materiale sau  substante combustibile fara supraveghere si asigurarea masurilor corespunzatoare -intocmirea in doua exemplare a permisului de lucru cu foc(unul pentru emitent si celalalt  pentru executant) 

-obligativitatea asigurarii urmatoarelor masuri : 

- pregatirea locului(conform NGPSI) 

- instruirea personalului 

- contractul dupa incheierea lucrarii 

- altele(la zone cu risc limitat de incendiu sau explozie) 

-functionarea corespunzatoare a ET 

-obligativitatea intretinerii si verificarii la termen si de persoane abilitate a ET 

FUMATUL 

-reglementarea fumatului de catre conducerea societatii prin decizie 

-interzicerea fumatului in locurile in care nu se admite folosirea focului deschis -instalarea indicatoarelor de securitate in locurile unde se interzice fumatul -dotarea locurilor pentru fumat cu scrumiere, vase cu apa, nisip si placute de semnalizare cu  inscriptia LOC PENTRU FUMAT 

-amplasarea scrumierelor sa nu permita aprinderea materialelor combustibile din apropiere -interzicerea introducerii(depunerii) materialelor combustibile in scrumiere -interzicerea golirii scrumierelor in cosuri sau in vase din materiale combustibile -interzicerea aruncarii la intamplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse -evitarea fumatului in locuri de odihna(paturi, canapele, fotolii) 

ASIGURAREA CAILOR DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE 

-asigurarea accesului mijloacelor si persoanelor la toate constructiile, instalatiile, depozitele,  MTPSI, tablouri de distributie a energiei electrice, intrerupatoarele instalatiilor electrice de  forta si iluminat si a surselor de rezerva, dispozitive de actionare a mijloacelor  protectoare(ventilator, usi si ferestre pentru inchiderea golurilor elementelor de  compartimentare), etc. 

-asigurarea practicabilitatii si curateniei  

-semnalizarea prin indicatoarele corespunzatoare 

-interzicerea blocarii cailor de acces, de evacuare si de interventie 

-amenajarea trecerilor(podetelor) peste santuri sau sapaturi si asigurarea cailor ocolitoare -interzicerea blocarii in pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, holurilor, a celor cu  dispozitive de autoinchidere sau a celor avand rol de patrundere a fumului, gazelor fierbinti  precum si propagarea pe verticala sau orizontala a incendiului 

-functionarea permanenta a dispozitivelor care asigura inchiderea automata in caz de incendiu  a elementelor de protejare a golurilor, de actionare a trapelor si clapetelor precum si a celor  care mentin in pozitie inchisa usile incaperilor tampon 

-asigurarea deschiderii usoare a usilor de pe traseele de evacuare 

-marcarea cailor de acces 

-montarea indicatoarelor la rampele scarilor care duc la demisol, subsol sau la usile de acces  in incaperi din care evacuarea nu mai poate fi continuata 

-interzicerea amenajarii de incaperi sau locuri de lucru si de depozitare in casele scarilor,  holuri etc, care ar impiedica evacuarea persoanelor si bunurilor precum si accesul personalului de interventie 

-pastrarea cheilor usilor de acces si cele ale incaperilor in locuri sau la persoane desemnate in  vedereaidentificarii si utilizarii 

-asigurarea deschiderii catre exterior si neincuierea usilor de iesire in caz de urgenta -acoperirea cu capace sau grilaje rezistente, ingradirea cu balustrade si marcarea cu  indicatoare de securitate 

-acoperirea sau semnalizarea cu indicatoare a golurilor si rigolelor inclusiv iluminarea pe  durata noptii 

-asigurarea netezimii si nealunecarii suprafetei cailor de circulatie a persoanelor  -asigurarea rezistentei la uzura, soc si compresiune precum si a lipsei denivelarilor pentru  caile de circulatie a vehiculelor 

-protejarea persoanelor care se deplaseaza pe cai de circulatie aflate la inaltime prin montarea  balustradei cu inaltime de 1 m si bordura cu inaltime de cel putin 10 cm 

EFECTUAREA LUCRARILOR IN PERIOADELE CU TEMPERATURI EXTREME efectuarea lucrarilor premergatoare, si pe durata sezonului rece 

-asigurarea bunei functionari a instalatiilor de incalzire 

-protejarea impotriva inghetului a componentelor instalatiilor de stingere cu apa(expuse  temperaturii scazute) 

-asigurarea uneltelor si accesoriilor folosite la deszapezirea cailor de acces, evacuare si de  interventie 

-efectuarea lucrarilor in perioadele caniculare si secetoase 

-elaborarea programului de masuri speciale de combatere a efectelor negative, de prevenire si  stingere a incendiilor 

-identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate cu risc marit de incendiu -interzicerea utilizarii focului deschis 

-restrictionarea efectuarii in anumite intervale din durata zilei a lucrarilor care favorizeaza  producerea incendiului(prin degajare de substante volatile sau supraincalzire) -protejarea recipientelor care contin gaze comprimate prin depozitare la umbra sau prin racire  cu perdea de apa rece 

-indepartarea obiectelor optice care actioneaza drept concentrator de raze solare -asigurarea rezervei de apa necesara interventiei 

-comunicarea masurilor speciale stabilite salariatilor 

-stabilirea de conducerea societatii a masurilor organizatorice necesare 

PREVENIREA SITUATIILOR CARE POT PROVOCA INCENDII -organizarea controlului de prevenire(conducerea societatii si conducatorul loculi de munca) - starea constructiilor si instalatiilor 

- constatarile semnalate in teren 

- propuneri de masuri si actiuni de inlaqturare a deficientelor si de imbunatatire a activitatii 

-efectuarea lucrarilor de intretinere si verificare a instalatiilor utilitare si a mijloacelor de  productie 

-organizarea apararii impotriva incendiului la locul de munca 

- prevenirea incendiilor prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice  care prezinta pericol de incendiu, a surselor posibile de aprindere si a  

mijloacelor care le pot genera si a masurilor generale specifice PSI 

- salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor prin intocmirea planurilor  specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite 

- instruirea salariatilor 

- montarea indicatoarelor de securitate si de orientare 

- organizarea stingerii incendiilor precizarea mijloacelor tehnice de alarmare si  alertare a personalului, instiintarea conducatorului locului de munca si a  conducerii societatii 

- prezentarea substantelor, instalatiilor si dispozitivelor de limitare a propagarii  si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate (echipamente) de  stins incendiu, mijloacelor de salvare si de protectie a personalului 

- stabilirea competentei echipelor pentru salvarea si evacuarea persoanelor si a  bunurilor 

- nominalizarea persoanelor care utilizeaza MTPSI sau care manevreaza ET - executarea la termenele stabilite a incercarilor si testelor 

NOTA : 

-planurile de evacuare au marcate usile, holurile, scarile exterioare, MTPSI si se intocmesc pe  nivel (nr. persoane > 30) si pe incaperi 

-planurile de depozitare si evacuare a materialelor clasificate ca periculoase au marcate zonele ocupate, clasele materialelor, cantitatile, codurile de identificare sau pericol si se intocmesc pe incaperi 

ORGANIZAREA EFECTIVA A INTERVENTIEI 

-alarmarea personalului prin mijloace specifice si anuntarea incendiului fortelor de interventie -urmarirea realizarii salvarii rapide si in siguranta a personalului 

-intreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze, combustibili si efectuarea altor interventii  specifice la instalatii si utilaje 

-actionarea asupra focarului cu MTPSI din dotare si verificarea intrarii in functiune a  instalatiilor si sistemelor automate(actionarea manuala a acestora) 

-evacuarea bunurilor si protejarea ET 

-protectia personalului de interventie impotriva efectelor negative ale incendiului(temperatura, fum, gaze toxice) 

-verificarea amanuntita a locurilor in care se propaga incendiul si in care pot sa apara focare 

 

CAI DE ACCES, EVACUARE SI INTERVENTIE 

-caile de acces si de circulatie ale costructiilor si instalatiilor de orice categorie, trebuie astfel  stabilite, dimensionate, realizate, dispuse, alcatuite si marcate, incat sa asigure evacuarea  persoanelor si circulatia rapida a fortelor de interventie 

-traseele destinate fortelor de interventie trebuie sa asigure circulatia personalului de  interventie si sa fie prevazute cu iluminat de siguranta corespunzator 

- constructiile, compartimentele de incendiu, sau incintele amenajate, trebuie  prevazute cu cai de evacuare a persoanelor, in numar suficient, corespunzator  dimensionate si realizate, astfel incat persoanele sa ajunga in timpul cel mai  scurt si in deplina siguranta in exterior, la nivelul terenului ori a cailor de acces  carosabile, in refugii sau in alte locuri special amenajate 

- caile special destinate evacuarii persoanelor sau bunurilor se prevad atunci  cand cele functionale sunt insuficiente sau cand, in mod justificat, nu pot  satisface conditiile normate 

- caile de evacuare a persoanelor in caz de incendiu se marcheaza cu indicatoare  de securitate si se prevad cu mijloace de iluminat, conform reglementarilor  tehnice, astfel incat sa se asigure vizibilitate sporita si sa fie usor recunoscute 

-la proiectarea si executarea cailor de evacuare se interzice existenta usilor care se pot bloca in pozitie inchisa, reducerea gabaritelor stabilite prin reglementari tehnice, prevederea de finisaje combustibile sau de alte elemente care pot crea pe timpul incendiilor dificultati de  evacuare(impiedicare, alunecare, contactul sau coliziunea cu diverse obiecte, busculada,  panica, etc.) 

-caile de acces, de evacuare si de interventie din constructii si instalatii se separa de celelalte  spatii, prin elemente de costructie cu rezistenta si comportare la foc corespunzatoare utilizarii  in conditii de siguranta a cailor respective pe timpul incendiilor si se prevad cu instalatii sau  sisteme de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti ori de presurizare 

-cerinte fundamentale pe care trebuie sa le indeplineasca : 

- asigurarea accesului si a circulatiei autospecialelor de interventie in incinta  agentilor economici este obligatoriu conform reglementarilor tehnice 

- trebuie sa se asigure cel putin un acces carosabil din drumurile publice si din  drumurile de circulatie interioare, amenajat, marcat, intretinut si utilizabil in  orice anotimp 

- caile de acces si de circulatie se dimensioneaza potrivit reglementarilor tehnice  pentru autovehicule de tip greu, asigurand accesul autospecialelor de  

interventie 

- realizarea platformelor de acces si de amplasare a autospecialelor de interventie langa constructiile si instalatiile stabilite prin reglementari tehnice  

- asigurarea cailor de acces pentru autospecialele de interventie la sursele de  alimentare cu apa incaz de incendiu(posibilitatea folosirii acestor surse in orice  anotimp constituie o conditie de siguranta la foc) 

- mentinerea in stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie  pe toata durata zilei si in orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot impiedica  din motive obiective folosirea acestora in conditii de siguranta 

-accesul mijloacelor de interventie si al persoanelor pentru interventii operative in caz de urgenta (incendiu), in vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate in pericol, singerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat permanent la toate : 

- constructiile de orice fel(industriale, social-administrative, speciale, etc.) si incaperile acestora 

- instalatiile tehnologice si anexe 

- depozitele inchise si deschise (de materii prime, semifabricate, produse, produse finite si auxiliare) 

- instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la punctele de comanda ale acestora(centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor speciale, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, posturi telefonice, etc.) 

- dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie in caz de incendiu(cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, obloane ferestre si usi de inchidere a golurilor din elementele de compartimentare impotriva incendiilor) 

- tablourile de distributie si intrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si iluminat de siguranta 

- claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate in caz de incendiu si punctele de comanda ale acestora(gaze si lichide combustibile) 

- celelalte mijloace utilizate pentru interventie in caz de incendiu  

- 

CAILE DE CIRCULATIE 

-Caile de circulatie trebuie sa fie 

- marcate vizibil, pentru a fi usor de recunoscut 

- sa aiba legaturi cat mai directe spre caile de evacuare 

- sa fie mentinute permanent libere si curate, incat sa permita evacuarea rapida a  persoanelor 

-Suprafetele cailor de circulatie pentru personae trebuie sa fie netede si nealunecoase, iar cele  destinate circulatiei vehiculelor trebuie san u prezinte denivelari, sa fie rezistente la  compresiune, socuri si uzura 

-Caile de circulatie pentru personae si trecerile amplasate la inaltime vor fi protejate cu  balustrade inalte de cel putin 1 m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare,  iar la partea inferioara cu o bordure inalta de cel putin 10 cm 

-Golurile din plansee sau din ziduri vor fi acoperite cu capace sau grilaje rezistente, care sa  permita preluarea sarcinilor rezultate din activitatile care se desfasoara la locul respective, sau  vor fi ingradite cu balustrade si marcate cu indicatoare de securitate; in cazul utilizarii de  capace sau grilaje, acestea vor fi asigurate contra deplasarii 

-Golurile, santurile, rigolele situate in zonele de circulatie vor fi acoperite sau marcate cu  indicatoare, iar in timpul noptii vor fi semnalizate cu mijloace luminoase(avertizoare sau  inscriptii luminoase) 

SEMNALIZAREA DE SECURITATE 

-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau  de sanatate adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de cate ori riscurile nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de  protectie colectiva sau prin masuri metode sau procedee de organizare a muncii -Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor  legale, prevazute de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare,  salvare si ajutor, material si echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate  periculoase, ca si alte materiale specifice 

-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare,  de salvare sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional -Semnalizarea permanenta se realizeaza 

- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o  interdictie, un avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor 

- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau  aceasta pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin  substante periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub  forma rigida, autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru  a asigura securitatea zonei 

- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau  incintelor utilizate pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor  periculoase in cantitati mari, mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de  suprafata de depozitare sau pe usa de acces  

- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie 

-Semnalizarea ocazionala se realizeaza 

- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de  atentionare asupra unor evenimente periculoase, chemare sau apel al  

persoanelor pentru o actiune specifica sau evacuare de urgenta 

- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care  efectueaza manevre ce presupun un risc sau pericol  

-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau  sanatate utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e  comportamentul general si specific care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de  cate ori se considera necesara reimprospatarea cunostintelor  

salariatilor, ca urmare a unor verificari. 

 

PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI 

Personalul angajat este obligat sa cunoască cel puţin masurile de prim-ajutor indicate mai jos: 

a) oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura; 

b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei răni; 

c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;  d) transportarea corecta a unui rănit 

e) luarea primelor masuri in caz de incendiu. 

Personalul instruit este obligat sa intervină fara alta dispoziţie, imediat ce apare o astfel de situaţie si sa acţioneze rapid si corect, neluand nici o măsura ce ar putea avea urmări vătămătoare tratamentului medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor. 

In vederea acordării primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se întreprindă următoarele acţiuni; 

a)sa se inlature pericolul; 

b) se va chema salvarea, pompierii; (112) 

c)sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile; 

d)sa se creeze cele mai bune condiţii posibile pentru accidentat; 

e)sa se organizeze transportul rapid al accidentatului. 

înlăturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel; 

- in caz de incendiu, se va pune rănitul la adăpost; 

- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rănitul din trafrlc; 

- in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul intreruperii curentului, electocutatul poate cădea si ca atare se va preveni lovirea sa; - in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos. 

La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului ajutor : "In primai rând sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vătămătoare tratamentului ce se aplica ulterior acestor masuri. 

Crearea celor mai bune condiţii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se acorda primul ajutor, organizând concomitent transportul acestuia. 

Orice rănit trebuie culcat si trebuie sa i se interzică orice mişcare. 

 In nici un caz nu i se va da sa bea băuturi alcoolice; 

 In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,  In cazul in care victima si-a pierdut cunoştinţa nu se va transporta inainte ca aceasta sa si fi revenit. 

  

La acordarea primului ajutor, in cazul accidentaţilor prin rănire se disting următoarele situaţii: 

- răniri grave, profunde sau întinse care necesita transportarea imediata la medic; - răniri uşoare si puţin profunde, care se pot trata de către cel ce da primul ajutor. Daca este cazul, la rănirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea hemoragiei si imobilizarea (blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril, rănitul fiind transportat la medic, care va face intervenţiile necesare. 

Rănile uşoare si puţin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat, pentru a se impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenţie rănilor murdărite cu noroi. 

In căzul unei răniri uşoare si puţin profunde se vor lua imediat următoarele masuri: - persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine mâinile cu apa si săpun, folosind o perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt 

medicinal; 

- nu se admite atingerea rănilor, nici chiar cu mâinile spălate si dezinfectate; - se interzice spălarea rănilor cu apa sau cu substanţe farmaceutice; 

- nu se vor presară prafuri si nici nu se"vor acoperi rănile cu alifii. 

Spălarea ranilor si acoperirea lor cu substanţe chiar farmaceutice nu se va face de către persoane necalificate, deoarece prin aceasta operaţie se pot introduce particule de nisip sau pamant mai adânc in rana, ingreunand operaţia de curăţire ce urmează a fi / făcuta de medic sau infirmier si putând deci determina infectări ale rănii; 

- nu se vor îndepărta cheagurile de sânge de pe rana, îndepărtarea cheagurilor de sânge poate provoca hemoragii puteraice. 

Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament. - nu se vor pune alte bandaje (pansamente) decât cele sterile, din trusele medicale. Se recomanda ca pe compresa sau pânza ce se aplica pe răni sa se toarne tinctura de iod.  

Rănile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt: 

- hemoragii venoase sau capilare; 

- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rănilor. 

Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri abundente de sânge de culoare inchisa, sub forma unei pânze continui in jurul rănii. Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in roşu aprins si tasnind sacadat, 

In cazul rănilor profunde, singele clocoteşte in rana. 

Aceste hemoragii sunt foarte grave, putând provoca moartea in câteva minute.  Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica importanta, se vor opri prin aplicarea unui pansament compresiv. 

 Punerea unui garou, in aceasta situaţie, este o eroare grava care poate conduce la infecţie sau cangrena. 

 Hemoragiile arteriale importante necesita o acţiune rapida si imediata, prin care sa se oprească scurgerea de sânge. Oprirea sângelui se poate îace prin compresiune (apăsare), fie cu ajutorul mâinilor, fie a unui garou sau a unui tifon răsucit. 

Compresiunea trebuie făcuta intre rana si inima, de preferinţa astfel incat strangularea arterei sa se facă pe osul cel mai învecinat 

Se recomanda ca apăsarea sa se facă la braţe sau la coapse, deoarece la antebraţ artera este cuprinsa intre doua oase si operaţia este mai dificila. 

Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon răsucit) este o operaţie periculoasa, deoarece acesta întrerupe circulaţia sângelui si poate conduce deci la cangrena si amputare. 

Garoul (tifonul răsucit) nu trebuie ţinut timp indelungat Se va face slăbirea lui din 20 in 20 de minute, iar in cazul in care se constata încetarea hemoragiei, se va înlătura. După oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului (tifonului), se va aplica un pansament steril - compresiv. 

Accidentatului care prezintă răniri insotite de hemoragii, i se va aplica următorul tratament, in completarea opririi hemoragiei: 

- se va acoperi rana cu pansamente sterile; 

- se va transporta culcat; 

 - se vor lua masuri de încălzire; 

- i se va da sa bea, pe cat posibil, băuturi calde. 

Rănirea pielii de pe cap se caracterizează prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa, care se va trata prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul punct sanitar. 

 Rănirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate  aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril, căutând sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la primul punct sanitar. 

Hemoragiile nazale care sunt provocate de răniri se vor trata prin apăsarea puternica a narii care sângerează, capul tinandu-se drept, după un minut se va slabi foarte mult aceasta compresiune. 

In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara sângerânda un tampon cu antipirina si se continua apăsarea, 

Trebuie sa se cunoască ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In aceasta situaţie nu se va întreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar specializat. 

In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se ştie ca suferă de hipertensiune, sunt obeze sau in vârsta. 

Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil sânge, se pot recunoaşte după faptul ca accidentatul este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numărat. In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si menţinut imobilizat, va fi acoperit si se va proceda la incalzirea lui. 

 Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mănânce. 

 Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand, următoarele masuri: 

- sa nu mişte accidentatul; 

- sa dezvelească zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura deschisa sau inchisa. 

In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil ajutor va prinde accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealaltă pe dedesubtul membrului fracturat si ajutat de o alta persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa transportarea. 

In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se face imobilizarea: 

- se înţelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura; - fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecţii grave; - exista posibilitatea ca un os spart sa pătrundă sub piele si sa o perforeze, de aceea personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest fenomen; 

Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aşezarea atelelor, atât lateral, cat si pe fata posterioara a merabrului accidentat. 

Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaţii din regiunea de deasupra si f dedesubtul fracturii, astfel: 

la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar dedesubt - glezna si laba piciondui; 

la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt - genunchiul si gamba. 

Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala. 

Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o eşarfa, cotul fiind indoit. 

Se va putea completa aceasta prin aţele rigide, care insa nu vor ocupa decât segmentut fracturat al membrului. 

Cotul rănit poate impiedica îndoirea braţului si imobilizarea membrului cu ajutorul eşarfei. In acest caz, se va face imobilizarea totala a braţului. 

In cazul fracturilor craniene, intervenţia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie foarte atenta, dat fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu întârziere de 2-3 ore si deci cunoaşterea existentei traumatismelor este uneori dificila. Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt: 

- pierderea cunoştinţei, care poate fi numai momentana; 

- hemoragii prin nas sî prin urechi. 

Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rănirea pielii de pe cap si fara sa curgă sânge pe nas sau pe urechi. 

Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente grave, si in aceste cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de incet, pana va fî aşezata culcat pe o planşeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si se va transporta imediat la cel mai apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg. 

Se interzice transportarea pe braţe a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul fracturat, acest mod de transport putând sa-i fie fatal. 

Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt: 

- dureri puternice in zona dorsala; 

- paralizarea membrelor inferioare; 

- tulburări in urinare. 

In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele accidentatului printr-un bandaj strâns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in poziţia şezut, la primul punct sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt: - respiraţie ingreunata si dureri in timpul respiraţiei; 

- eventuale urme de sânge in saliva. 

In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la braţe si la membrele inferioare: 

- nu se va pierde din vedere niciodată ca o luxatie poate fî insotita de o fractura; - in cazul unei luxatii a umărului, care este cea mai frecventa, cotul se depărtează de corp. Nu se va face nici o incercare de a se readuce cotul la poziţia iniţiala, ci se va pune o perna la subsuoara si se va transporta accidentatul fara eşarfa. 

In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va fî introdus in apa la temperatura mediului ambiant, care apoi va fî încălzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura corpului. 

Nu se recomanda frectionarea cu zăpada a membrelor degerate, deoarece pielea degerata poate fi zgâriata si se poate provoca astfel, o infecţie. 

In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului la un punct sanitar, intervenţiile locale putând provoca agravarea situaţiei. Toate înţepăturile sau zgârieturile, oricât de puţin grave ar părea la început, trebuie dezinfectate. 

Pentru dezinfectarea corecta a locului rănit: 

- se va apasă puternic in vecinătatea locului undu s-a produs înţepătura sau zgârietura, pana se vor scurge câteva picaturi de sânge ; 

- se va acoperi locul rănit cu o soluţie antiseptica ce se găseşte in trusa medicala si se ve lasă sa se usuce la aer liber; 

-daca rana prezintă o oarecare intindere, după dezinfectare se va aplica un pansament uscat sau o compresa sterila; 

-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte accidentatul la acest punct; 

-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgârietura care nu prezinte., aparent, nici o gravitate Ia inceput, poate avea ulterior, complicaţii grave (infecţii, flegmoane etc), daca nu este dezinfectată corect si imediat; 

In cazul in care cel care a dat primele îngrijiri nu are convingerea ca a reuşit sa inlature toate corpurile străine, imediat după primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul punct sanitar, unde medicul va lua masurile necesare. 

 

IPSSM - GATERIST 

Scopul 

Eliminarea sau diminuarea accidentelor de muncă şi/sau bolilor profesionale din cadrul activităţii de gaterist/ajutor gaterist . 

Cadrul legal de referinţă 

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 - „În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii trebuie să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul legii, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor”. 

Normele metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 – „instruirea lucrătorilor va cuprinde prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru”  

În funcţie de specificul locului de muncă şi/sau postului de lucru instrucţiunea de lucru poate să mai cuprindă şi: 

∙ HG nr. 493/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot; 

∙ HG nr. 971/2006 Privind cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; 

∙ HG nr. 1051/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare; 

∙ HG nr. 1091/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; 

∙ HG nr. 1876/2005 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii; 

∙ Măsuri de prim ajutor în cazul accidentelor şi demonstraţii practice; 

∙ Plan de evacuare în caz de incendiu sau calamităţi. 

Studierea componentelor sistemului de muncă. 

FORŢA DE MUNCĂ (executantul) ete angajat cu contract individual de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată),desfăşurând activitatea de gaterist/ajutor gaterist precum şi activităţi conexe. 

SARCINA DE MUNCĂ a gateristului/ajutorului gaterist include următoarele operaţii :manipularea buşteanului de pe rampa de alimentare a gaterului pe cărucioarele de sprijin şi fixarea în acestea,debitarea şi scoaterea materialelor debitate din gater;schimbarea ,reglarea şpanului şi a pânzelor atunci când pocesul tehnologic o impune precum şi asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a instalaţiei de debitare pe perioada timpului de lucru şi a calităţii produselor debitate. 

PROCESUL DE MUNCĂ constă în îndeplinirea sarcinilor de muncă şi a dispoziţiilor conducătorului locului de muncă. 

MIJLOACE DE PRODUCŢIE utilizate sunt: gater,ţapină,topor,dispozitiv cu gheară,echipament individual de lucru,de protecţie.  

MEDIUL DE MUNCĂ executantul îşi desfăşoară procesul de muncă în mediul intern şi/sau extern timp de 8 ore. 

REGULI PENTRU REALIZAREA ÎN DEPLINĂ SECURITATE A ACTIVITĂŢII DE SERVICIU 

 I. Dispoziţii generale 

Art. 1 Să se prezinte la serviciu apt mental şi fizic pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu,fără a se afla sub influenţa băuturilor alcoolice sau a medicamentelor care îi pot afecta aceste capacităţi; 

Art. 2 Să nu introducă sau să consume băuturi alcoolice în unitate şi în timpul programului de lucru; 

Art. 3 Să respecte traseul de deplasare înscris în fişa individuală de protecţie a muncii; Art. 4 Să respecte atribuţiile din fişa postului; 

Art. 5 Să poarte echipamentul de protecţie pe care l-a primit; 

Art. 6 Să fie instruit de către şeful locului de muncă în vederea utilizării corecte a echipamentului individual de protecţie; 

Art. 7 Să nu expună la pericol de accidentare atât persoana proprie, cât şi celelalte persoane participante la procesul de muncă prin părăsirea neautorizată a postului de muncă sau fără înştiinţarea conducătorului direct al locului de muncă ; 

Art. 8 Să-şi însuşească şi să respecte ROI,IPSSM specifice postului,regulile PSI şi de acordare a primului ajutor,precum şi măsurile de aplicare a acestora; 

Art. 9 La plecarea din sediu să fie atent la coborârea scărilor, la deplasarea pe culoare, să nu execute alte operaţii ce îi distrag atenţia în timp ce se deplasează; 

Art.10 La deplasarea pe drumurile publice să respecte regulile de circulaţie din Codul Rutier; Art.11 Să nu alerge după mijloacele de transport în comun; 

Art.12 Să nu urce şi să nu coboare din mijlocul de transport în timpul mersului; 

Art.13 Să aştepte venirea mijlocului de transport în spaţiile special amenajate;  Art.14 Să se prezinte la controlul medical periodic; 

Art.15 Să nu introducă în priză cordoane electrice fără ştecher sau cu ştecherul defect;  Art.16 Să nu încarce instalaţiile electrice peste sarcina admisă; 

Art.17 Să nu repare aparatură electrică, nefiind autorizat pentru aceasta; 

 II. Dispoziţii specifice 

Art.18 Să verifice înainte de începerea lucrului dacă utilajele,uneltele de lucru şi echipamentele individuale de protecţie corespund cerinţelor de securitate şi să nu le folosească pe cele neconforme anunţându-şi conducătorul locului de muncă. 

Art.19 Să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie pericol de accidente sau îmbolnăviri profesionale. 

Art.20 Să aducă la cunoştinţa şefilor ierarhici în cel mai scurt timp posibil accidentele de muncă suferite de propria persoană ,sau de alţi angajaţi. 

Art.21 Să oprească lucrul imediat la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident,şi să informeze conducătorul locului de muncă. 

Art.22 Este obligatorie dotarea şi folosirea gaterelor cu sisteme de semnalizare pentru avertizarea de pornire a gaterului a lucrătorilor aflaţi în subsolul halei de producţie. 

Art.23 Este obligatorie avertizarea acustică de către gaterist înainte de punerea în miscare a dispozitivelor de antrenare a gaterului. 

Art.24 Eliminarea deşeurilor dintre pânzele gaterului se va efectua numai utilijând dispozitive destinate în acest scop(vergele,cârlige,ţapine). 

Art.25 Este obligatorie centrarea şi prinderea corectă a buştenilor în cărucioarele de sprijin. Art.26 Circulaţia sau staţionarea salariaţilor pe linia de rulare a cărucioarelor de alimentare/ieşire a materialului lemnos,sau în zonele de alimentare a utilajelor de prelucrare(rindeluire) a materialului lemnos este strict interzisă. 

Art.27 Funcţionarea gaterelor a căror fundaţie este deteriorată,sau prezintă tendinţe de deteriorare evidente este interzisă. 

Art.28 Se interzice utilizarea gaterelor atunci când prezintă fisuri sau crăpături în batiu 

Art.29 Este interzisă pornirea gaterelor dacă au subansamble defecte sau cu un grad avansat de sudură. 

Art.30 Se interzice punerea în funcţiune a gaterelor dacă transmisiile mecanice din subsolul halelor de fabricaţie nu sunt protejate cu ajutorul protectorilor ficşi. 

Art.31 Este interzis utilizarea gaterelor pentru debitare dacă pânza tăietoare prezinta fisuri sau dinţi rupţi. 

Art.32 Utilijarea gaterului având dispozitivul de blocare a manetei cricului în stare necorespunzătoare este interzisă. 

Art.33 Este interzisă pornirea şi funcţionarea gaterului fără montarea jgheaburilor vibratoare destinate evacuării rumeguşului format sub gater. 

Art.34 Este interzisă utilizarea jghebului vibrator în absenţa plasei de sârmă dintre acesta şi traversa de la baza gaterului,sau cu ea deteriorată. 

Art.35 Este obligatorie curăţarea gaterului de rumeguş la sfârşitul fiecărui schimb,sau a programului de lucru. 

Art.36 Verificarea pânzelor se face de către lucrătorii calificaţi şi instruiţi corespunzător care deservesc gaterul la începutul programului şi periodic. 

Art.37 Întinderea excentricului biglelor cu jgheab,pentru tensionarea pânzelor de gatere,cu alte scule decât chei-cric este interzisă. 

Art.38 Baterea penelor cu ciocanul,în vederea întinderii pânzelor de gatere,în cazul utilizării biglelor cu jgheab excentric,este interzisă. 

Art.39 Dacă pentru întinderea pânzelor de gater se lucrează cu bigle fixe,este obligatorie baterea penelor cu un ciocan special,iar utilizarea penelor necorespunzătoare este interzisă. Art.40 Scoaterea penelor în cazul folosirii biglelor fixe pentru întinderea pânzelor de gater,fără fixarea dispozitivului de prindere a acestora la partea de ieşire din gater,este interzisă. 

Art.41 Este obligatorie utilizarea dispozitivului cu lanţ,pentru evitarea jocului marginilor la debitarea buştenilor cu conicitate mare. 

Art.42 Urcarea lucrătorilor pe buştenii care încep să intre în vibraţie cu scopul fixării acestora pe cărucior,cu diversele părţi ale corpului sau cu diferite alte unelte,este strict interzisă. 

Art.43 La primele semne de intrare în trepidaţie a buştenilor cu conicitate mare,lucrătorul care deserveşte gaterul trebuie să ia măsuri pentru anularea sau micşorarea avansului.  În cazul lucrului la ferăstraie panglică pentru debitat buşteni,trebuie respectat : 

Art.44 Înainte de pornirea maşinii trebuie să fie verificate starea tehnică a maşinii şi în mod deosebit întinderea pânzei,precum şi starea tehnică a danturii acesteia. 

Art.45 Întinderea pânzei pe volantă,fără funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei automate de verificare a tensiunii,este interzisă. 

Art.46 Este interzis a se lucra cu ferăstrăul panglică cu rolele de ghidare a panglicii scoase din funcţie. 

Art.47 Pornirea maşinii prin rotirea forţată a volantelor maşinii cu mâna este strict interzisă. Art.48 Traversarea lucrătorilor precum şi staţionarea acestora peste liniile căruciorului în timpul funcţionării ,sunt interzise. 

Art.49 Curăţirea rumeguşului rezultat în urma debitării precum şi a căii de rulare a căruciorului se face numai cu instalaţia oprită şi scoasă de sub tensiune. 

Art.50 Este interzisă utilizarea căruciorului de lucrătorii care-l deservesc atunci când tampoanele extremităţilor sunt defecte sau lipsesc. 

Art.51 Orice intervenţie la ferăstrăul panglică în timpul funcţionării acestuia este cu desăvârşire interzisă. 

Art.52 Se interzice folosirea pânzelor care prezintă fisuri,crăpături sau a căror dinţi sunt lipsă. Art.53 Înainte de începerea debitării este obligatorie verificarea şi fixarea buşteanului în ghearele de prindere de pe suportul instalaţiei. 

Art.54 În procesul de alimentare a ferăstrăului panglică ,este interzisă staţionarea sau executarea diverselor manevre în faţa buşteanului între rampa de alimentare şi ferăstrăul panglică. 

Art.55 Nu se va permite intervenţia altor lucrători necalificaţi,sau neinstruiţi corespunzător în procesul de debitare a buştenilor cu ferăstraie panglică sau gatere. 

Art.56 Intervenţiile de orice natură la gatere sau ferăstraie panglică se va face obligatoriu numai după oprirea acestora,scoaterea de sub tensiune şi montarea plăcuţelor avertizoare corespunzătoare. 

Art.57 La terminarea programului de lucru,utilajele se vor lăsa oprite,scoase de sub tensiune şi curăţate de resturile debitate. 

Art.58 Este interzisă lăsarea buştenilor pe cărucioarele de sprijin sau de alimentare după terminarea programului de lucru. 

Art.59 La sfârşitul programului,după terminarea curăţeniei este interzisă lăsarea deschisă a grilajului de la evacuarea deşeurilor din debitare către başcă. 

Art.60 După terminarea programului de lucru ,este interzisă lăsarea cu bună ştiinţă spre folosire sau încredinţarea spre folosire a instalaţiilor de debitat altor lucrători sau persoane. 

 

Scopul 

Eliminarea sau diminuarea accidentelor de muncă şi/sau bolilor profesionale din cadrul activităţii de gaterist/ajutor gaterist . 

Cadrul legal de referinţă 

Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 - „În vederea asigurării condiţiilor de securitate şi sănătate în muncă şi pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale, angajatorii trebuie să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul legii, pentru completarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor”. 

Normele metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 – „instruirea lucrătorilor va cuprinde prevederile instrucţiunilor proprii elaborate pentru locul de muncă şi/sau postul de lucru”  

În funcţie de specificul locului de muncă şi/sau postului de lucru instrucţiunea de lucru poate să mai cuprindă şi: 

∙ HG nr. 493/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot; 

∙ HG nr. 971/2006 Privind cerinţe minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă; 

∙ HG nr. 1051/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare; 

∙ HG nr. 1091/2006 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; 

∙ HG nr. 1876/2005 Privind cerinţe minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii; 

∙ Măsuri de prim ajutor în cazul accidentelor şi demonstraţii practice; ∙ Plan de evacuare în caz de incendiu sau calamităţi. 

 

Studierea componentelor sistemului de muncă. 

FORŢA DE MUNCĂ (executantul) ete angajat cu contract individual de muncă (pe perioadă determinată sau nedeterminată),desfăşurând activitatea de gaterist/ajutor gaterist precum şi activităţi conexe. 

SARCINA DE MUNCĂ a gateristului/ajutorului gaterist include următoarele operaţii :manipularea buşteanului de pe rampa de alimentare a gaterului pe cărucioarele de sprijin şi fixarea în acestea,debitarea şi scoaterea materialelor debitate din gater;schimbarea ,reglarea şpanului şi a pânzelor atunci când pocesul tehnologic o impune precum şi asigurarea unei funcţionări corespunzătoare a instalaţiei de debitare pe perioada timpului de lucru şi a calităţii produselor debitate. 

PROCESUL DE MUNCĂ constă în îndeplinirea sarcinilor de muncă şi a dispoziţiilor conducătorului locului de muncă. 

MIJLOACE DE PRODUCŢIE utilizate sunt: gater,ţapină,topor,dispozitiv cu gheară,echipament individual de lucru,de protecţie.  

MEDIUL DE MUNCĂ executantul îşi desfăşoară procesul de muncă în mediul intern şi/sau extern timp de 8 ore. 

REGULI PENTRU REALIZAREA ÎN DEPLINĂ SECURITATE A ACTIVITĂŢII DE SERVICIU 

 I. Dispoziţii generale 

Art. 1 Să se prezinte la serviciu apt mental şi fizic pentru îndeplinirea sarcinilor de serviciu,fără a se afla sub influenţa băuturilor alcoolice sau a medicamentelor care îi pot afecta aceste capacităţi; 

Art. 2 Să nu introducă sau să consume băuturi alcoolice în unitate şi în timpul programului de lucru; 

Art. 3 Să respecte traseul de deplasare înscris în fişa individuală de protecţie a muncii; Art. 4 Să respecte atribuţiile din fişa postului; 

Art. 5 Să poarte echipamentul de protecţie pe care l-a primit; 

Art. 6 Să fie instruit de către şeful locului de muncă în vederea utilizării corecte a echipamentului individual de protecţie; 

Art. 7 Să nu expună la pericol de accidentare atât persoana proprie, cât şi celelalte persoane participante la procesul de muncă prin părăsirea neautorizată a postului de muncă sau fără înştiinţarea conducătorului direct al locului de muncă ; 

Art. 8 Să-şi însuşească şi să respecte ROI,IPSSM specifice postului,regulile PSI şi de acordare a primului ajutor,precum şi măsurile de aplicare a acestora; 

Art. 9 La plecarea din sediu să fie atent la coborârea scărilor, la deplasarea pe culoare, să nu execute alte operaţii ce îi distrag atenţia în timp ce se deplasează; 

Art.10 La deplasarea pe drumurile publice să respecte regulile de circulaţie din Codul Rutier; Art.11 Să nu alerge după mijloacele de transport în comun; 

Art.12 Să nu urce şi să nu coboare din mijlocul de transport în timpul mersului; Art.13 Să aştepte venirea mijlocului de transport în spaţiile special amenajate;  Art.14 Să se prezinte la controlul medical periodic; 

Art.15 Să nu introducă în priză cordoane electrice fără ştecher sau cu ştecherul defect;  Art.16 Să nu încarce instalaţiile electrice peste sarcina admisă; 

Art.17 Să nu repare aparatură electrică, nefiind autorizat pentru aceasta; 

 II. Dispoziţii specifice 

Art.18 Să verifice înainte de începerea lucrului dacă utilajele,uneltele de lucru şi echipamentele individuale de protecţie corespund cerinţelor de securitate şi să nu le folosească pe cele neconforme anunţându-şi conducătorul locului de muncă. 

Art.19 Să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă orice defecţiune tehnică sau altă situaţie care constituie pericol de accidente sau îmbolnăviri profesionale. 

Art.20 Să aducă la cunoştinţa şefilor ierarhici în cel mai scurt timp posibil accidentele de muncă suferite de propria persoană ,sau de alţi angajaţi. 

Art.21 Să oprească lucrul imediat la apariţia unui pericol iminent de producere a unui accident,şi să informeze conducătorul locului de muncă. 

Art.22 Este obligatorie dotarea şi folosirea gaterelor cu sisteme de semnalizare pentru avertizarea de pornire a gaterului a lucrătorilor aflaţi în subsolul halei de producţie. 

Art.23 Este obligatorie avertizarea acustică de către gaterist înainte de punerea în miscare a dispozitivelor de antrenare a gaterului. 

Art.24 Eliminarea deşeurilor dintre pânzele gaterului se va efectua numai utilijând dispozitive destinate în acest scop(vergele,cârlige,ţapine). 

Art.25 Este obligatorie centrarea şi prinderea corectă a buştenilor în cărucioarele de sprijin. Art.26 Circulaţia sau staţionarea salariaţilor pe linia de rulare a cărucioarelor de alimentare/ieşire a materialului lemnos,sau în zonele de alimentare a utilajelor de prelucrare(rindeluire) a materialului lemnos este strict interzisă. 

Art.27 Funcţionarea gaterelor a căror fundaţie este deteriorată,sau prezintă tendinţe de deteriorare evidente este interzisă. 

Art.28 Se interzice utilizarea gaterelor atunci când prezintă fisuri sau crăpături în batiu 

Art.29 Este interzisă pornirea gaterelor dacă au subansamble defecte sau cu un grad avansat de sudură. 

Art.30 Se interzice punerea în funcţiune a gaterelor dacă transmisiile mecanice din subsolul halelor de fabricaţie nu sunt protejate cu ajutorul protectorilor ficşi. 

Art.31 Este interzis utilizarea gaterelor pentru debitare dacă pânza tăietoare prezinta fisuri sau dinţi rupţi. 

Art.32 Utilijarea gaterului având dispozitivul de blocare a manetei cricului în stare necorespunzătoare este interzisă. 

Art.33 Este interzisă pornirea şi funcţionarea gaterului fără montarea jgheaburilor vibratoare destinate evacuării rumeguşului format sub gater. 

Art.34 Este interzisă utilizarea jghebului vibrator în absenţa plasei de sârmă dintre acesta şi traversa de la baza gaterului,sau cu ea deteriorată. 

Art.35 Este obligatorie curăţarea gaterului de rumeguş la sfârşitul fiecărui schimb,sau a programului de lucru. 

Art.36 Verificarea pânzelor se face de către lucrătorii calificaţi şi instruiţi corespunzător care deservesc gaterul la începutul programului şi periodic. 

Art.37 Întinderea excentricului biglelor cu jgheab,pentru tensionarea pânzelor de gatere,cu alte scule decât chei-cric este interzisă. 

Art.38 Baterea penelor cu ciocanul,în vederea întinderii pânzelor de gatere,în cazul utilizării biglelor cu jgheab excentric,este interzisă. 

Art.39 Dacă pentru întinderea pânzelor de gater se lucrează cu bigle fixe,este obligatorie baterea penelor cu un ciocan special,iar utilizarea penelor necorespunzătoare este interzisă. Art.40 Scoaterea penelor în cazul folosirii biglelor fixe pentru întinderea pânzelor de gater,fără fixarea dispozitivului de prindere a acestora la partea de ieşire din gater,este interzisă. 

Art.41 Este obligatorie utilizarea dispozitivului cu lanţ,pentru evitarea jocului marginilor la debitarea buştenilor cu conicitate mare. 

Art.42 Urcarea lucrătorilor pe buştenii care încep să intre în vibraţie cu scopul fixării acestora pe cărucior,cu diversele părţi ale corpului sau cu diferite alte unelte,este strict interzisă. 

Art.43 La primele semne de intrare în trepidaţie a buştenilor cu conicitate mare,lucrătorul care deserveşte gaterul trebuie să ia măsuri pentru anularea sau micşorarea avansului.  În cazul lucrului la ferăstraie panglică pentru debitat buşteni,trebuie respectat : Art.44 Înainte de pornirea maşinii trebuie să fie verificate starea tehnică a maşinii şi în mod deosebit întinderea pânzei,precum şi starea tehnică a danturii acesteia. 

Art.45 Întinderea pânzei pe volantă,fără funcţionarea corespunzătoare a instalaţiei automate de verificare a tensiunii,este interzisă. 

Art.46 Este interzis a se lucra cu ferăstrăul panglică cu rolele de ghidare a panglicii scoase din funcţie. 

Art.47 Pornirea maşinii prin rotirea forţată a volantelor maşinii cu mâna este strict interzisă. Art.48 Traversarea lucrătorilor precum şi staţionarea acestora peste liniile căruciorului în timpul funcţionării ,sunt interzise. 

Art.49 Curăţirea rumeguşului rezultat în urma debitării precum şi a căii de rulare a căruciorului se face numai cu instalaţia oprită şi scoasă de sub tensiune. 

Art.50 Este interzisă utilizarea căruciorului de lucrătorii care-l deservesc atunci când tampoanele extremităţilor sunt defecte sau lipsesc. 

Art.51 Orice intervenţie la ferăstrăul panglică în timpul funcţionării acestuia este cu desăvârşire interzisă. 

Art.52 Se interzice folosirea pânzelor care prezintă fisuri,crăpături sau a căror dinţi sunt lipsă. Art.53 Înainte de începerea debitării este obligatorie verificarea şi fixarea buşteanului în ghearele de prindere de pe suportul instalaţiei. 

Art.54 În procesul de alimentare a ferăstrăului panglică ,este interzisă staţionarea sau executarea diverselor manevre în faţa buşteanului între rampa de alimentare şi ferăstrăul panglică. 

Art.55 Nu se va permite intervenţia altor lucrători necalificaţi,sau neinstruiţi corespunzător în procesul de debitare a buştenilor cu ferăstraie panglică sau gatere. 

Art.56 Intervenţiile de orice natură la gatere sau ferăstraie panglică se va face obligatoriu numai după oprirea acestora,scoaterea de sub tensiune şi montarea plăcuţelor avertizoare corespunzătoare. 

Art.57 La terminarea programului de lucru,utilajele se vor lăsa oprite,scoase de sub tensiune şi curăţate de resturile debitate. 

Art.58 Este interzisă lăsarea buştenilor pe cărucioarele de sprijin sau de alimentare după terminarea programului de lucru. 

Art.59 La sfârşitul programului,după terminarea curăţeniei este interzisă lăsarea deschisă a grilajului de la evacuarea deşeurilor din debitare către başcă. 

Art.60 După terminarea programului de lucru ,este interzisă lăsarea cu bună ştiinţă spre folosire sau încredinţarea spre folosire a instalaţiilor de debitat altor lucrători sau persoane. 

  PREVENIREA INCENDIILOR ÎN UNITĂŢI DE PRELUCRAREA LEMNULUI. 1. GENERALITĂŢI 

Lemnul are o mare importanţă în cadrul economiei naţionale, fiind folosit în industria construcţiilor, în industria chimică, ca materie primă la fabricarea celulozei, a hârtiei, a filtrelor chimice artificiale, a materialelor plastice, a explozivilor etc. şi în industria de prelucrare a lemnului, pentru fabricarea mobilei şi a diferitelor obiecte casnice. 

Lemnul şi produsele din lemn fiind combustibile, sunt necesare o serie de măsuri pentru prevenirea incendiilor în toate sectoarele unde acesta se prelucrează. Existenţa, în întreprinderi, a unor mari cantităţi de materiale lemnoase sub formă brută sau semifabricate, 6ub formă finită sau deşeuri, favorizează apariţia şi propagarea incendiilor, dacă nu se respectă măsurile de prevenire a incendiilor. Acest pericol este mai accentuat în întreprinderile eu clădiri vechi, construite fără respectarea normelor de prevenire a incendiilor. 

Lemnul sub acţiunea căldurii degajate pe timpul arderii componenţilor combustibili, suferă, în părţile necuprinse de flăcări, diferite modificări fizice şi chimice, în imediata apropiere a zonei de ardere. Aceste modificări se produc în toată masa materialului combustibil. 

În urma încălzirii lemnului până la temperatura de 110°C, se produce eliminarea treptată a apei şi a substanţelor volatile. Între 110 şi 150°C, intensitatea degajării substanţelor volatile creşte, începe descompunerea lemnului şi schimbarea culorii. 

Descompunerea se accentuează la peste 230°C, producându-se degajări puternice de gaze combustibile. între 23,0 şi 270°C, la suprafaţa lemnului se formează un strat de cărbune piroforic, foarte avid de oxigen, contribuind la apariţia stării de. incandescenţă. După depăşirea temperaturii de 270°C, adsorbţia de oxigen de către stratul de cărbune piroforic este tot mai mare, astfel încât la circa 290 - 300°C se produce arderea cu flacără. 

2. FABRICI DE CHERESTEA 

A. DEPOZITUL DE BUŞTENI 

 În cadrul unei fabrici de cherestea depozitul ocupă o mare suprafaţă de teren. În incinta lui, în afară de lemn rotund, se mai găsesc şi deşeuri de lemn (scânduri, aşchii, rumeguş etc.) de multe ori depozitate în dezordine, precum şi ierburile uscate în perioada 'de primăvară, toamnă şi veri secetoase. De asemenea, există o mare circulaţie de oameni precum şi de mijloace de transport şi manipulare. Toate acestea favorizează declanşarea unui incendiu, în special când se fac focuri deschise şi se aruncă ţigări şi chibrituri aprinse, când cad scântei făcute de locomotive sau de la diferite coşuri. 

Cea mai eficace măsură de prevenire, care în acelaşi timp asigură şi o bună intervenţie în cazul declanşării unui eventual incendiu, este respectarea organizării raţionale a depozitului conform cu prevederile normative, în ceea ce priveşte capacitatea admisă de depozitare precum şi asigurarea spaţiilor libere de siguranţă. 

Depozitul de buşteni se organizează pe stive, secţii şi sectoare. O stivă de buşteni, la care se folosesc mijloace (mecanice de manipulare, nu trebuie să depăşească prevederile normative în vigoare. 

Suprafaţa depozitului va fi bine curăţată de deşeuri lemnoase, iar iarba din jurul stivelor înlăturată. În incinta depozitului se vor folosi locomotive Diesel. Dacă se mai folosesc locomotive cu abur, coşurile acestora se prevăd cu site parascântei, circulaţia în depozit făcându-se cu cenuşarele închise. Focurile deschise şi fumatul în incinta depozitului sau în imediata apropiere, sunt interzice cu desăvârşire. 

Pentru înlăturarea pietrişului, a nisipului, existente pe buşteni, acestea se vor spăla cu trei jeturi de apă, din trei direcţii, înlăturându-se astfel posibilitatea formării scânteilor pe timpul tăierii buştenilor la gater. 

Depozitele de buşteni trebuie prevăzute cu reţele de apă pentru stingerea incendiilor. 

B. HALA DE GATERE 

În hala de gatere, pe lângă buşteni se găsesc rumeguş, praf de lemn şi deşeuri lemnoase (aşchii). Praful de lemn, în hala gaterelor, se produce în special la viteze mari ale fierăstraielor cu pas mic între dinţi şi când lemnul este uscat. 

Particulele cele mai fine de praf de lemn pot forma cu aerul amestecuri explozive. Pericolul formării acestor amestecuri creşte dacă praful depus este uscat şi se turbionează. Limita inferioară de explozie a prafului de lemn este de 35—55 g/m3. Ea depinde de natura lemnului, compoziţia prafului şi proprietăţile fizico-chimice ale acestuia. 

Pentru determinarea pericolului de explozie a prafului, de o mare importanţă este cunoaşterea conţinutului în substanţe volatile. Pentru anumite prafuri de lemn, procentul ridicat de substanţe volatile (de la 64,13 până la 78,72%), exercită influenţă asupra limitei inferioare de explozie. 

Dintre toate prafurile de lemn, cel mai exploziv este cel cu dimensiunea particulelor sub 100 \x. La această dimensiune, limita inferioară de explozie este de aproximativ 40 g/m3. Presiunea maximă de explozie se manifestă la densitatea norului de praf de circa 300 g/m3. Pentru particule cu dimensiunea până la 100 m \i, presiunea de explozie este de 4,10—4,80 kgf/cm2. La o asemenea concentraţie, praful de lemn prezintă cea mai mare capacitate de explozie. Forţa exploziei dezvoltată în acest caz, poate să distrugă utilajul şi elementele de construcţie. 

Oxigenul din aer este adsorbit cu uşurinţă de către praful de lemn, accelerând în acest fel procesul de ardere. 

Procesul de aprindere şi de ardere este influenţat de conţinutul de răşini, de umiditatea şi de cenuşa din praful de lemn, de umiditatea din atmosferă şi de capacitatea termică a surselor de aprindere. 

Particulele de praf de lemn în suspensie se freacă între ele sau cu aerul, formându-se sarcini electrostatice, localizate la suprafaţă, cu atât mai mari, cu cât praful este mai fin, tensiunea particu lelor putând ajunge până la 6 0010 V. 

La echilibrarea acestor potenţiale se poate produce aşa numitul „trăsnet de praj", care aprinde amestecul de praf-aer, producând o explozie. Un asemenea pericol apare mai des la formarea unor vârtejuri de praf în timpul curăţeniei prin secţie sau la folosirea unor jeturi puternice de apă în timpul stingerii unui incendiu şi aceasta din cauza dispersiei prafului în aer şi a formării de amestecuri explozive. 

Praful de lemn încălzit timp îndelungat, la temperatura de 100°C se carbonizează, formând aşa-zisul cărbune pirofor, care în contact cu aerul se aprinde. 

Rumeguşul de lemn, având o structură mai compactă, cu anumite distanţe între particule, se aprinde mai greu, mai ales dacă •este depozitat în vrac. Aerul circulă cu mai multă greutate şi. nu poate asigura o ardere completă. Rumeguşul de răşinoase, în anumite condiţii de depozitare, ca de exemplu, în grămezi mari, eu urs anumit procent de umiditate, se .poate autoaprinde. 

Arderea rumeguşului se face mocnit, în cazul lipsei curenţilor de aer (vânt). La împrăştierea rumeguşului în stare incandescentă, arderea se produce cu flacără, putând da naştere, în anumite condiţii la explozii. Praful şi rumeguşul de lemn se depun pe lagărele supraîncălzite. În subsolul halei gaterelor supravegherea şi întreţinerea acestora este destul de greoaie şi din această cauză declanşarea unui incendiu este posibilă cu uşurinţă. De multe ori, în buşteni se găsesc cuie, scoabe, sârme, sau se poate produce o deviere a pânzelor de fierăstrău şi în asemenea situaţii formarea scânteilor mecanice este aproape de neînlăturat. 

Folosirea motoarelor electrice neprotejate, a cablurilor electrice deteriorate şi instalate necorespunzător, trecute pe sub pardoseli sau grămezi de material lemnos, pot produce pe timpul exploatării scântei electrice ; circuitele electrice pot fi şi ele deranjate (lovite, izbite cu corpuri tari etc.) şi suprasolicitate, făcând posibilă apariţia unor scurtcircuite. Cea mai frecventă cauză de incendiu o constituie însă focul deschis, manifestat prin flacăra de la lampa de benzină, de la sudură, de la corpurile incandescente aruncate sau lăsate din neglijenţă la locul de muncă (ţigări sau chibrituri aprinse, scorii de la sudură etc.). 

Incendiile dintr-o hală de gatere se pot evita prin înlăturarea surselor de aprindere, prin exploatarea normală a tuturor instalaţiilor şi respectarea regulilor de prevenire a incendiilor. În acest scop nu este admisă folosirea lămpilor de benzină pentru încălzirea diferitelor piese, sudarea în interior, fără a se respecta regulile arătate anterior şi nici fumatul. 

Buştenii se verifică atent, înainte de a se introduce în gatere, pentru a se înlătura eventualele corpuri metalice, pietre etc. 

Gaterele se prevăd cu dispozitive care să asigure scoaterea lor din funcţiune, în cazul producerii scânteilor sau a supraîncălzirii diferitelor părţi ale instalaţiei. Pentru a se evita aprinderea prafului de lemn sau a rumeguşului ce vine în contact CU lagărele sau cu alte mecanisme, care se încălzesc din cauza frecării, este necesar să se exercite o supraveghere şi un control permanent asupra temperaturii acestora. 

Scurgerile uleiului de ungere a lagărelor şi a altor utilaje mecanice, trebuie înlăturate, folosindu-se pentru aceasta dispozitive speciale sau, în cel mai rău caz, vase colectoare. Unsorile amestecate cu praf, se înlătură cu regularitate. Utilajul electric (motoare electrice, întrerupătoare etc.) trebuie protejate împotriva prafului. Regulile de montare şi exploatare a instalaţiei electrice de forţă şi iluminat trebuie respectate cu mare stricteţe. 

Canalele de cabluri şi conductele electrice, racordurile şi conectările, protecţia tablourilor de distribuţie, corpurile de iluminat etanşe trebuie să constituie puncte de control pentru electricianul de serviciu, remediindu-se fără întârziere deficienţele constatate. 

În fabricile de cherestea, evacuarea rumeguşului şi a deşeurilor constituie o problemă importantă pentru asigurarea prevenirii incendiilor. în majoritatea fabricilor, evacuarea integrală a rumeguşului şi deşeurilor se face pe cale mecanică (transportoare cu bandă sau pneumatice). 

Transportoarele pneumatice se confecţionează din materiale incombustibile şi se prevăd cu dispozitive de închidere automată a conductelor, în cazul declanşării incendiului. La transportoarele cu bandă de cauciuc sau cu raclete, montate pe bandă textilă, se controlează cu atenţie ungerea rolelor şi traseul, pentru a se înlătura eventualele frecări sau blocări. 

La folosirea unei transmisii centrale pentru acţionarea gaterelor, trecerile prin pereţi se etanşează pentru a se evita pătrunderea prafului în sala maşinilor. La construirea şi exploatarea instalaţiei de alimentare a cazanelor cu abur, cu rumeguş şi deşeuri de lemn, este necesar să se ia toate măsurile în scopul înlăturării răbufnirilor, a formării focarelor de incendiu şi propagării acestora. La alimentarea manuală a focarelor se recomandă ca rumeguşul să se încarce în lăzi şi apoi să se răstoarne în gura de alimentare. în faţa gurii de alimentare trebuie păstrată în permanenţă curăţenia, iar .rumeguşul să fie depozitat într-un buncăr sau într-o încăpere în afara sălii cazanelor. Instalaţia de alimentare cu aer (ventilatorul etc.) se controlează în permanenţă, funcţionarea ei încadrându-se în parametri stabiliţi. Neetanşeităţile canalelor de fum, contactul coşului metalic şi a altor părţi încălzite, cu elemente combustibile, nu sunt admise, neregulile constatate, înlăturându-se imediat. 

Conductele de transportat abur sau apă supraîncălzită peste l4°C se izolează termic atunci când trec prin sau în apropierea elementelor şi obiectelor combustibile. Sistemele de încălzire improvizate (sobe metalice) pentru arderea rumeguşului, sunt interzise, în secţiile de prelucrare a lemnului, în care se degajează praf efectele fenomenelor electrostatice dispar prin umezirea aerului cu vapori de apă şi prin menţinerea umidităţii relative a aerului de 80—85%. 

C. DEPOZITUL DE CHERESTEA 

Cheresteaua se depozitează sub cerul liber sau sub şoproane. Deoarece între scânduri se lasă spaţii libere pentru a favoriza uscarea, acestea contribuie la mărirea pericolului de incendiu şi în special la dezvoltarea şi transmiterea lui. Din aceste motive, se pune un mare accent pe organizarea depozitelor şi pe modul de stivuire a cherestelei. 

Forma cea mai adecvată de depozitare este aşezarea cherestelei în stive. între grupele de stive se lasă am interval de siguranţă, atât transversal cât şi longitudinal. Ca unitate imediat superioară grupurilor de stive este secţia. Mai multe secţii alcătuiesc un sector, iar mai multe sectoare — un depozit. 

Suprafeţele secţiilor, grupurilor de stive, stivelor, se stabilesc prin norme specifice. Şoproanele în care se depozitează cheresteaua nu trebuie să aibă suprafaţa mai mare decât a unui grup de stive. 

Regulile de prevenire a incendiilor, care trebuie respectate pe timpul exploatării unui depozit de cherestea, sunt asemănătoare cu cele ale unui depozit de buşteni. 

Depozitele de cherestea se prevăd cu reţea de apă pentru incendiu, al cărei debit se stabileşte în funcţie de volumul stivelor. 

 

3. SECŢII DE PRELUCRARE MECANICĂ A LEMNULUI 

În secţiile în care se prelucrează lemnul prin tăiere cu fierăstraie, prin rindeluire şi rectificare, se produc cantităţi mari de praf, care este cu atât mai fin, cu cât maşinile folosite au turaţia mai mare. A. PRAFUL 

Acesta rezultă de la prelucrarea mecanică a lemnului în atelierele de tâmplărie, croit etc., faţă de cel produs la fabricile de cherestea, este mult mai uscat şi aceasta contribuie la mărirea pericolului de incendiu, aprinderea lui făcându-se la temperaturi mai scăzute. Datorită fineţei şi unei eventuale turbionari, praful se menţine un timp mai îndelungat în aer, depunându-se la început numai particule de o greutate mai mare. 

În cazul instalaţiilor de ventilaţie defecte, insuficient dimensionate, sau datorită lipsei acestora, praful de lemn se depune pe grinzi, pereţi, maşini şi în special în locuri inaccesibile (colţuri) mărind astfel pericolul de incendiu şi de propagare a acestuia. 

În secţiile de prelucrare a lemnului, în afara prafului şi rumeguşului de lemn, mai rezultă şi talaş. 

B. TALAŞUL 

Acesta se aprinde cu multă uşurinţă de la orice sursă de foc deschis, corp incandescent şi chiar de la scânteile electrice,. La talaşul afânat, arderea se propagă cu repeziciune. Sursele de aprindere cele mai frecvente în secţiile de prelucrare a lemnului sunt: scurtcircuitul, radiaţiile termice, căldura radiată, de lămpile electrice (becuri) neprotejate (energie termică provenită din energie electrică), focul deschis, scântei electrice, scântei de natură electrostatică, foc deschis de la sudură, ţigări sau chibrituri aprinse aruncate. 

În întreprinderile de prelucrare a lemnului în care funcţionează şi instalaţii de cazane alimentate cu rumeguş şi talaş, în afară de explozii se pot produce şi răbufniri. Acestea se produc datorită turbionarii în focar a amestecului (norului) de praf, rumeguş şi talaş şi contactului cu pereţii 

foarte încălziţi (incandescenţi) ai acestora. Norul de praf se produce la alimentarea manuală a cazanului cu rumeguş şi talaş sau la folosirea unor instalaţii mecanice de alimentare necorespunzătoare. 

La alimentarea manuală a cazanelor, prin aruncarea cu lopata din buncăr în focar a combustibilului, se poate transmite focul datorită particulelor incandescente vehiculate prin manipulările repetate ale lopeţii. 

Din cauza ruperii paletelor de la ventilatoare sau a pătrunderii în carcasă a cuielor, piuliţelor sau a altor obiecte metalice, se pot produce scântei. De asemenea, scântei se pot produce pe timpul şlefuirii diferitelor materiale care conţin cuie, precum şi la contactul benzii de şlefuit cu capacul de protecţie de la maşină sau de la capotele de aspiraţie. 

În interiorul secţiilor pot lua naştere turbionari ale prafului de lemn depus pe grinzi, pereţi, ferestre, maşini, datorită curenţilor de aer, care se formează. Din această cauză se produc amestecuri care se pot aprinde la contactul norilor de praf cu corpuri încălzite (lagăre, sobe de topit cleiul, conducte de abur insuficient izolate, lămpi electrice neprotejate etc.). 

Praful de lemn şi rumeguşul cu urme de ulei şi răşină şi cu o anumită umiditate, depozitate timp îndelungat, se pot autoaprinde. Scânteile şi flamele electrice produse la contactoare, la între rupătoare, la. motoarele electrice, la prize etc., pot aprinde praful de lemn, pericolul fiind mult mai mare la formarea arcurilor electrice şi a scurtcircuitelor. 

Sarcinile electrostatice care se formează la frecarea particulelor de praf cu aerul sau între ele, produc aprinderea, fenomen explicat la hala gaterelor. Pericolul de incendiu într-o secţie de prelucrare a lemnului este mărit şi din cauza stocurilor prea mari de material lemnos, de deşeuri rezultate de la maşini, în special de la cele de productivitate mare. 

Depozitarea deşeurilor lemnoase în apropierea lagărelor calde, a corpurilor de încălzire, a motoarelor electrice (în cazul unor scurtcircuite) creează pericol de aprindere. Pentru înlăturarea pericolului de incendiu, în primul rând este necesar să se restrângă posibilităţile de propagare a incendiului prin măsuri constructive, fapt ce se asigură încă din faza de proiectare. 

Cea mai recomandabilă soluţie pentru evacuarea prafului, a talaşului şi rumeguşului o constituie instalaţiile de transport pneumatic, dimensionate corespunzător. Dacă acest lucru nu se realizează pe deplin, deşeurile de material lemnos se aglomerează în locurile de muncă, maşinile se „sufocă", având drept urmare şi o mărire a pericolului de incendiu. De fapt, aceasta constituie una dintre cele mai mari dificultăţi întâlnite astăzi în întreprinderile industriale de prelucrare a lemnului. 

Pentru evacuarea prafului şi rumeguşului din întreprinderile mai mici de prelucrare a lemnului, cum ar fi de exemplu tâmplăriile mecanice, este recomandabil să se folosească instalaţii individuale de aspiraţie pentru fiecare maşină, iar refularea să se facă printr-un ciclon aşezat în exterior. Conducta de aspiraţie racordată la exhaustor, se prevede cu un şubăr pentru reglarea debitului, eventual pentru a fi folosit la oprirea propagării incendiului. 

La construirea şi exploatarea unei instalaţii de aspiraţie, trebuie să se ţină seama de tipurile şi de felul de montare a maşinilor-unelte, de durata de funcţionare, precum şi de alţi factori. Instalaţia de aspiraţie din secţiile în care se produc rumeguş, talaş, praf, se prevede ou un separator. 

La maşinile de şlefuit se recomandă o instalaţie de aspiraţie individuală, prevăzută cu dispozitive de reţinere a prafului (ciclon, filtru de praf, sac etc.). 

La instalaţia de aspiraţie este admisă racordarea unui număr limitat de maşini, în raport cu capacitatea pentru care a fost calculată. 

Verificarea instalaţiei se face ori de câte ori se introduce sau se scoate o maşină din funcţiune. Pentru ca instalaţia să funcţioneze în bune condiţii trebuie să nu primească aer fals, fiind necesară deci o bună etanşeitate, în special la îmbinarea tronsoanelor detaşabile. 

În cazul înfundării conductelor cu talaş, nu este admisă desfundarea cu bare de fier, deoarece se produc scântei, care pot aprinde praful de lemn. Se folosesc prăjini (bare) de lemn sau se demontează porţiunea înfundată. 

Pentru funcţionarea instalaţiei de aspiraţie, se folosesc ventilatoare centrifuge, de o construcţie specială pentru talaş şi care nu trebuie să aibă un număr prea mare de palete, deoarece se pot înfunda, în caz de incendiu sau explozie, prima şi cea mai de seamă măsură este oprirea imediată a ventilatorului. 

În unele întreprinderi, deşeurile lemnoase se depozitează într-un buncăr, din care se alimentează focarele cazanelor. 

Pentru funcţionarea sigură, praful de lemn este transportat pneumatic, cu ajutorul unei instalaţii speciale, care separă praful de talaş, folosindu-se şi dispozitive de umplere. Conductele care duc de la ventilator la arzător, trebuie să aibă peretele interior fără asperităţi pentru a nu favoriza înfundarea. 

Pentru a preveni producerea unor răbufniri şi trecerea flăcărilor în conductele instalaţiei pneumatice sau în buncăr, viteza de insuflare trebuie să fie superioară vitezei de ardere a prafului de lemn. Viteza de ardere este de aproximativ 14 m/s şi deci cea de insuflare trebuie să fie superioară, ea variind între 15 şi 20 m/s. în scopul înlăturării propagării flăcărilor prin conducte, de la focar spre buncăr, se intercalează o clapetă de reţinere care se deschide sub acţiunea curentului de aer şi se închide automat la încetarea acestuia. 

După terminarea lucrului, conductele de transport şi separatorul se golesc, clapetele şi registrele de la maşini şi conducte se închid, iar separatorul de rumeguş se izolează de buncăr. Este re comandabil ca traseul conductelor de transport din instalaţia de aspiraţie să fie ales numai prin secţiile de la care se face aspiraţie. Instalaţia de aspiraţie se confecţionează din materiale incombustibile şi se leagă la pământ, pentru scurgerea electricităţii statice. Buncărele pentru depozitarea deşeurilor lemnoase (praf, rumeguş, aşchii, talaş) aşezate în ateliere sau cele alipite de clădiri, trebuie să fie rezistente la foc. 

Deschiderile folosite la scoaterea deşeurilor, care dau în sala cazanelor sau în alte încăperi, în care se găseşte o instalaţie de ardere, se prevăd cu uşi rezistente la foc. 

Datorită pericolului pe care-1 prezintă scânteile, maşinile de ascuţit pânzele şi cuţitele se aşează în încăperi separate de cele de prelucrare a materialului lemnos. În casa scărilor, pe coridoare, în ganguri, în curţile de lumină, nu este admisă depozitarea scândurilor şi obiectelor din lemn. 

Încălzirea cu sobe metalice improvizate, alimentate cu rumeguş, nu este admisă. Cel mai bun sistem de încălzire este cel central, cu apă caldă sau abur de joasă presiune. 

Uscarea şi aşezarea obiectelor deasupra sobelor, a corpurilor de încălzire, sunt interzise. Este necesar ca întreaga reţea de conducte a sistemului de încălzire centrala, inclusiv corpurile de încălzire să fie curăţate de praf. 

Încălzirea cleiului la foc direct se admite numai în atelierele mici şi numai dacă se protejează cu un paravan de tablă de oţel sau din materiale rezistente la foc. Fierberea şi încălzirea cleiului în secţiile mai mari trebuie să se facă într-o încăpere separată prin pereţi rezistenţi la foc, de secţia de prelucrare a lemnului. Pentru fierberea şi încălzirea cleiului este recomandabil să se folosească recipiente cu abur, în care caz fierberea se poate efectua şi în secţiile de producţie. 

Instalaţiile electrice de iluminat şi forţă trebuie să corespundă prevederilor normativului pentru încăperi cu pericol de incendiu şi explozie.  

O atenţie deosebită se va acorda conectării motoarelor electrice la circuitele de cabluri, traseului cablurilor până la motor, funcţionării normale a întrerupătoarelor şi a altor aparate şi dispozi tive electrice. 

În principiu, în secţiile de prelucrare a lemnului nu sunt admise sudurile, lipiturile cu flăcări sau cu corpuri supraîncălzite; aceste operaţii se pot executa însă după ce se opreşte producţia şi se îndepărtează materialele combustibile şi praful pe o rază de cel puţin 5 m de la punctul de lucru. În cazuri deosebite, aceste operaţii se pot executa respectându-se regulile arătate la sudură. 

Avându-se în vedere pericolul deosebit de explozie a prafului de lemn, depunerea lui pe planşee, pereţi, grinzi şi maşini, pe pervazurile ferestrelor, pe instalaţiile de încălzire şi pe corpurile de iluminat, acesta trebuie îndepărtat cu regularitate, evitându-se formarea vârtejurilor de praf (a norilor de praf), din cauza curenţilor de aer şi aşa zisul „trăsnet de praf". 

Este recomandabil ca buncărele pentru alimentarea cu deşeuri a cazanelor de abur, să fie prevăzute cu instalaţii drencer, apă pulverizată sau abur. 

O deosebită atenţie se va acorda pupitrelor de comandă pentru a nu se produce greşeli de manevrare, deranjamente şi avarii la motoarele electrice cu pornire automată. 

4. FABRICI DE MOBILĂ 

Procesul tehnologic de fabricaţie a mobilei constă dintr-o serie de operaţii desfăşurate în secţiile de prelucrare mecanică a lemnului şi secţiile de vopsitorie, lăcuire şi lustruire.  În fabricile de mobilă la care finisarea se face cu nitrolac, operaţiile tehnologice sunt : pregătirea suprafeţelor de finisat, umplerea porilor, aplicarea grundului, şlefuirea uscată şi îndreptarea defectelor, aplicarea nitrolacurilor, şlefuirea umedă şi lustruirea. 

Pericolul şi măsurile de prevenire a incendiilor pe timpul prelucrării mecanice a lemnului (croit, încleiat, finisaj etc.) şi de pregătire a suprafeţei de finisat, de umplere a porilor, de aplicare a 57

grundului, de şlefuire uscată sunt similare cu cele analizate pentru secţiile de prelucrare mecanică a lemnului. 

La fabricarea mobilei curbate, în secţiile de şlefuit există un accentuat pericol de incendiu. Aici este locul unde se produce cel mai mult praf. Operaţia de şlefuit se execută cu ajutorul diferitelor maşini cu disc, orizontale, cu cilindri, în funcţie de forma pieselor care se şlefuiesc. 

Existenţa prafului fin şi în cantităţi destul de mari, în atmosfera unor încăperi, este un fapt specific unităţilor de mobilă, în special la mobila curbată, deoarece la astfel de piese nu este posibilă folosirea instalaţiei locale de ventilaţie pentru absorbţia perfectă a prafului. 

Un accentuat pericol de incendiu există la secţia de grunduit. Aci se lucrează cu spirt şi nitrolacuri, substanţe care se aprind uşor de la scântei, flăcări, ţigări etc. Grunduirea pieselor se poate face manual, cu tampoane îmbibate cu soluţie, mecanic cu maşini de grunduit sau în instalaţii de imersie cu nitrolac. 

În secţia de vopsitorie, pericolul de incendiu este determinat de folosirea, în cantităţi mari, a uleiului de in fiert şi a unei serii de vopseluri pe bază de ulei. 

Uleiul de in fiert se aprinde la temperaturi joase, cuprinse între 36 şi 70°C. În astfel de secţii se folosesc cârpe pentru şters, care, îmbibate cu ulei şi aruncate în depozite fără a se respecta anumite reguli, se pot autoaprinde. 

În fabricile de mobilă se utilizează, pe scară largă, vopsirea cu lacuri. În prepararea acestor vopsele se folosesc, ca solvenţi: acetona, acetatul de etil, acetatul de butil, alcoolul metilic, ben - zenul etc. — substanţe cu puncte de inflamabilitate scăzute. 

Una din metodele de aplicare a lacului este pulverizarea. La aplicarea lacului cu ajutorul pulverizatorului, o parte din materialul pulverizat rămâne în suspensie, sub formă de ceaţă, particulele saturând aerul foarte repede. Vaporii de solvent creează un mare pericol de incendiu şi explozie. 

Pentru a reduce pierderile materiale, s-a trecut la pulverizarea electrostatică, realizându-se o economie de lac până la 80%, procedeul fiind indicat pentru piese mici. În cazul folosirii lacurilor cu o temperatură de inflamabilitate sub 21 °C se măreşte pericolul de incendiu. 

Aplicarea lacului pe suprafeţe finisate se face prin turnare înlocuind metoda prin pulverizare care prezintă un accentuat pericol de incendiu şi explozie. Şi la acest procedeu există pericol de incendiu şi explozie datorită evaporării solvenţilor din filmul de nitrolac care acoperă piesa ce trece pe bandă, prin maşina de turnat nitrolac. 

În cazul introducerii şi scoaterii manuale a pieselor din maşină, acestea se aşează pe stelaje şi rămân în secţie un timp mai îndelungat, din care cauză degajarea vaporilor este şi mai intensă. Pentru a reduce ciclul de producţie, în unele fabrici se obişnuieşte ca uscarea straturilor de nitrolac să se facă prin folosirea instalaţiilor cu aer cald, la temperatura de 40—50°C sau piesa de lemn, înainte de a fi introdusă în maşina de turnare a lacului, să fie încălzită cu raze infraroşii, la 100 - 150°C. 

În timpul acestor operaţii, prezenţa de vapori şi existenţa unei temperaturi de peste 100°C constituie un pericol de incendiu. La fabricile mai noi, în procesul de finisare se folosesc metode şi instalaţii moderne ca uscarea lacului între 2 turnări, tunel pentru uscarea lacului după ultima turnare, desprăfuirea etc. 

În tunelurile de uscare a lacului, vaporii de solvenţi (acetonă) se aşează la partea inferioară a încăperii şi formează amestecuri explozive. 

Pentru piesele mai mici, se folosesc camere de uscare, piesele băiţuite, acoperite cu pelicule de lac şi chiar cele tratate cu vopsele diluate cu white-spirit, se introduc la uscare, fiind aşezate într un cărucior. În camerele de uscare, există acelaşi pericol de incendiu şi explozie ca şi la tunelurile de uscare. 

La piesele mici se mai foloseşte lăcuirea prin pulverizare cu lac. Conţinutul de solvenţi la aplicarea lacului în stare rece, este de 80%, iar 20°/0 sunt substanţe solide. La aplicarea lacului în stare caldă, conţinutul de solvenţi poate să scadă până la 40%, în funcţie de vâscozitatea şi temperatura la care se lucrează. 

Pentru a aprecia gravitatea pericolului de explozie, pe timpul diferitelor operaţii tehnologice, se menţionează că 65% din solvenţi se volatilizează în timpul pulverizării, 10% — în timpul transportului şi restul de 25% — în timpul uscării. 

Concentraţia minimă la care se poate produce o explozie a» amestecului de solvenţi şi de lac cu aerul, pe timpul pulverizării,, este în funcţie de concentraţia solventului respectiv. Pe timpul lustruirii mobilei cu terebentină, alcool, acetonă,, white-spirit etc. există pericol de incendiu şi explozie. Gradul de pericol este determinat de viteza de evaporare, de punctul de inflamabilitate, de greutatea specifică, de valoarea limitelor de explozie şi de gradul de ventilare a 

aerului. Prin folosirea la şlefuire şi lustruire, a unei paste speciale, în locul lustruirii prin egalizare, manual sau mecanic, pericolul de incendiu este micşorat într-o oarecare măsură. În secţia de tapiţerie se degajă scame, praf, în timpul croirii stofelor de mobilă şi a altor operaţii tehnologice. 

Pericol de incendiu există şi la ascuţirea sculelor la polizoare, datorită jerbelor de scântei care se produc. Polizoarele nu trebuie amplasate în secţiile de producţie, în care se degajă vapori infla mabili sau praf. 

Cauzele cele mai frecvente care pot da naştere la incendii şi explozii în secţiile de finisare a mobilei, se datoresc : scânteilor de natură mecanică, produse prin izbire, lovire, frecare la ventila toarele cu defecţiuni; folosirii focului deschis (lămpi de benzină, sudură etc.), ţigărilor şi chibriturilor aprinse, aruncate la întâmplare.  

În secţiile de finisare a mobilei, incendiile şi exploziile pot fi evitate dacă se respectă o serie de măsuri şi reguli, atât la construcţia lor, cât şi în timpul exploatării. 

Aplicarea lacurilor şi vopselelor care conţin solvenţi inflamabili, este necesar să se facă numai prin folosirea unor instalaţii adecvate de pulverizare, operaţia executându-se în camere sau cabine special amenajate, separate de restul secţiilor. În asemenea camere se introduce numai strictul necesar de obiecte ce urmează a se lăcui sau vopsi. 

Camerele de pulverizare se prevăd cu instalaţii de aspirare şi de purificare a aerului încărcat cu vapori de solvenţi. O asemenea instalaţie trebuie să funcţioneze în bune condiţii, în scopul îndepărtării din aer a particulelor de vapori de solvenţi şi de nitrolac, întregul utilaj folosit trebuind să excludă posibilitatea formării de scântei. 

Purificarea aerului se face prin folosirea filtrelor uscate (talaş), însă cele mai indicate sunt filtrele umede. Pentru ca pericolul de incendiu să fie cât mai mic, în cabinele şi camerele de pulverizare se recomandă ventilaţia prin aspiraţie directă, iar epurarea aerului evacuat să se facă pe cale umedă (cu apă). 

Instalaţia de ventilaţie se construieşte astfel încât să se asigure, la orificiul de aspiraţie, o viteză a aerului de 0,95 m/s, pentru ca ceaţa de lac formată să poată fi fărâmiţată şi evacuată. În cabinele de pulverizare, folosirea perdelelor de apă şi a apei pulverizate prin duze face ca o parte din vaporii de nitrolac să fie reţinuţi de apă şi transportaţi în bazinul de apă, iar cei rămaşi în suspensie, să fie absorbiţi de ventilator. 

Prin existenţa, în partea exterioară a cabinelor, a unor casete cu rol de separare a aerului de particulele de nitrolac, se înlătură posibilitatea depunerii nitrolacului pe paletele ventilatorului şi pe conducta de ventilaţie, micşorându-se pericolul de incendiu. 

Secţia de pulverizare se prevede şi cu o instalaţie de introducere a aerului proaspăt prin filtre, după ce mai întâi acesta este trecut printr-o baterie de încălzire, 'montată în exterior. Camerele de pulverizare se prevăd cu iluminat din exterior, Întreaga instalaţie fiind protejată împotriva pătrunderii vopselelor şi particulelor de solvenţi şi lac. Electricitatea statică, care se for mează pe timpul pulverizării, se înlătură prin legarea la pământ a camerei şi cabinei de pulverizare, precum şi a instalaţiei de ventilaţie. 

Instalaţia de compresoare se montează într-o încăpere separată de camerele şi cabinele de pulverizare. 

Curăţirea cabinelor şi camerelor de pulverizare, de depuneri de lacuri şi vopsele, trebuie să se facă numai cu raclete de lemn sau metale neferoase ca : aluminiu, cupru, alamă etc. Soluţiile de lacuri şi vopsele se transportă prin conducte sau se aduc în conveioare, din încăperile special amenajate pentru preparare, însă sub nici o formă nu se admite pregătirea lor în camerele şi cabinele de pulverizare. 

În secţiile în care se folosesc solvenţi inflamabili, concentraţia de vapori se verifică sistematic, ţinându-se seama de greutatea moleculară a solventului sau a lacului care se evaporă, de tensiunea vaporilor saturaţi, precum şi de volumul încăperii. 

Pericolul de incendiu şi explozie poate fi micşorat şi prin folosirea unor solvenţi incombustibili ca: tetraclorura de carbon,, clorura de metilen etc. 

La aplicarea la cald a lacului, prin procedeul turnării, încălzirea acestuia se va face numai pe baie de apă, instalaţia de încălzire fiind prevăzută cu serpentine pentru apă caldă sau abur. Pentru a micşora gradul de volatilizare, este recomandabil ca dirijarea şi recomandarea lacului să se facă în circuit închis. 

Prepararea lacului se face într-o încăpere separată, în vase prevăzute cu dispozitive mecanice de amestecare. Rezervorul pentru lac de la maşina de turnare, va avea capul etanş. 

La tunelurile pentru uscarea lacului, trebuie să se asigure o primenire permanentă a aerului, pentru a se preîntâmpina pericolul de explozie. În acest scop, tunelurile se prevăd cu deschideri în partea superioară, prin care se evacuează aerul încărcat de vaporii de nitrolac existenţi în interior, şi cu o instalaţie de ventilaţie în partea inferioară, pentru evacuarea vaporilor de solvenţi mai grei ca aerul. Uşile tunelului, după introducerea căruciorului cu piese, se închid ermetic. La punerea în funcţiune a instalaţiei de ventilaţie (deschiderea clapetelor), se va supraveghea ca temperatura să nu depăşească valoarea de regim. 

Defectarea instalaţiilor de ventilaţie şi de încălzire poate determina apariţia cauzelor de incendiu. 

Camerele de uscare sunt construite din materiale metalice şi sunt aşezate în secţiile de finisare. La camerele de uscare trebuie respectate aceleaşi măsuri de prevenire a incendiilor ca şi la tunelurile de uscare. 

Secţiile de lustruire a mobilei se prevăd cu instalaţii de ventilaţie capabile să evacueze întreaga cantitate de vapori care se degajează, gurile de aspiraţie montându-se în partea superioară cât şi în cea inferioară, în raport cu greutatea specifică a vaporilor.. 

Un principiu care nu trebuie neglijat la construirea şi exploatarea instalaţiei de ventilaţie, este acela al evacuării separate ar prafului şi a altor deşeuri de lemn, de cele de vapori inflamabili. Excesul de white-spirit şi rumeguş folosite la şlefuire umedă se depozitează în exterior, în vase metalice închise, deoarece prezintă pericol de autoaprindere. Acelaşi regim se impune şi benzinelor de lustruit de la maşinile de şlefuit, după ce acestea sunt schimbate. 

Substanţele folosite la lustruire, se vor pregăti şi păstra în încăperi separate, în secţie admiţându-se numai necesarul pentru un schimb, muncitorii ţinând un minimum de timp vasele neacoperite (sau sticle destupate). 

După terminarea lucrului, vasele cu substanţele folosite la lustruit, precum şi tampoanele (folosite la lustruire manuală) se vor scoate din secţie şi se vor depozita în încăperi separate. încălzirea fabricilor de mobilă se va face central, cu apă caldă sau cu abur de joasă presiune, urmărindu-se cu mare grijă ca radiatoarele de încălzire şi conductele să fie în permanenţă curăţite de praf, iar la distanţa de 50 cm de ele să nu se găsească nici un fel de material combustibil. 

Instalaţia electrică de iluminat va fi de construcţie etanşă la praf — în secţiile în care se degajă praf, şi antiexplozivă în cele în care se produc emanaţii de vapori inflamabili. 

Tablourile de distribuţie se montează în exterior, motoarele electrice vor fi de tip protejat contra prafului (în secţiile în care se degajează praf) şi de execuţie antiexplozivă în secţiile cu emanaţie de vapori. Conectarea şi deconectarea circuitelor se va face prin intermediul întrerupătoarelor în ulei. 

Folosirea focului deschis, (lămpi de gaz, sudură etc.) şi fumatul sunt cu desăvârşire interzise.