Suport de curs protectia muncii

 

CURS PROTECTIA MUNCII 

Legea 319 din 2006 

Legea securitatii si sanatatii in munca 

Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 646 din 26 iulie 2006 

CAPITOLUL I 

Dispozitii generale 

Art. 1. - (1) Prezenta lege are ca scop instituirea de masuri privind promovarea imbunatatirii securitatii si  sanatatii in munca a lucratorilor. 

(2) Prezenta lege stabileste principii generale referitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protectia  sanatatii si securitatea lucratorilor, eliminarea factorilor de risc si accidentare, informarea, consultarea,  participarea echilibrata potrivit legii, instruirea lucratorilor si a reprezentantilor lor, precum si directiile  generale pentru implementarea acestor principii.  

Art. 2. - Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu parteneri  straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind  securitatea si sanatatea in munca. 

CAPITOLUL II 

Domeniu de aplicare 

Art. 3. - (1) Prezenta lege se aplica in toate sectoarele de activitate, atat publice, cat si private.  (2) Prevederile prezentei legi se aplica angajatorilor, lucratorilor si reprezentantilor lucratorilor.  

Art. 4. - (1) Fac exceptie de la prevederile Art. 3 alin. (1) cazurile in care particularitatile inerente ale  anumitor activitati specifice din serviciile publice, cum ar fi fortele armate sau politia, precum si cazurile de  dezastre, inundatii si pentru realizarea masurilor de protectie civila, vin in contradictie cu prezenta lege.  

(2) In cazurile prevazute la alin. (1) trebuie sa se asigure securitatea si sanatatea lucratorilor, tinandu-se seama de principiile stabilite prin prezenta lege.  

 

Art. 5. - In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:  

a) lucrator - persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada  efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia  persoanelor care presteaza activitati casnice;  

b) angajator - persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul  respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;  

c) alti participanti la procesul de munca - persoane aflate in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea  angajatorului, in perioada de verificare prealabila a aptitudinilor profesionale in vederea angajarii, persoane  care presteaza activitati in folosul comunitatii sau activitati in regim de voluntariat, precum si someri pe  durata participarii la o forma de pregatire profesionala si persoane care nu au contract individual de munca  incheiat in forma scrisa si pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale si a prestatiilor efectuate  prin orice alt mijloc de proba; 

d) reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor - persoana aleasa, selectata sau desemnata de lucratori, in conformitate cu prevederile legale, sa ii reprezinte pe acestia in ceea ce priveste problemele referitoare la protectia securitatii si sanatatii lucratorilor in munca;  

e) prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de  munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;  

f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul  procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta  sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate,  incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune; 

g) accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,  care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca  incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; 

h) boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de  agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea  diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca;  

i) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;  

j) echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator  pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea  si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini  acest obiectiv;  

 

k) loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii,  inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii  activitatii;  

l) pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii lipseste doar  prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;  

m) stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in care se  pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie profesionala;  

n) securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea  celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si  psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca;  

o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic,  emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati sau a unui echipament de munca sau/si  din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba  asemenea urmari si/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale;  

p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca, conform legii;  

q) accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita numai  acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3  zile;  

r) boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori determinanti  

Art. 6. - (1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca.  

(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale  in acest domeniu.  

(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului  responsabilitatii angajatorului.  

Art. 7. - (1) In cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:  a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;  

b) prevenirea riscurilor profesionale;  

c) informarea si instruirea lucratorilor;  

d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.  

(2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama de  modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.  

(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza  urmatoarelor principii generale de prevenire:  

a) evitarea riscurilor;  

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;  

c) combaterea riscurilor la sursa;  

d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea  echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei  muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii;  

e) adaptarea la progresul tehnic;  

f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos;  

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii,  conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca;  

h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie  individuala;  

i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor.  

(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din  intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia:  

a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor  de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca;  

b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si  metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului  securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor  intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice;  

c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca,  atunci cand ii incredinteaza sarcini;  

d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor,  determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca;  

e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis  numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate.  

(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi  desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au  urmatoarele obligatii:  

a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor;  

b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale,  luand in considerare natura activitatilor;  

c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale;  

d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale.  

(6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nicio situatie  obligatii financiare pentru lucratori. 

SECTIUNEA a 2-a 

Servicii de prevenire si protectie 

Art. 8. - 

(1) Fara a aduce atingere obligatiilor prevazute la Art. 6 si 7, angajatorul desemneaza unul sau mai  multi lucratori pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor  profesionale din intreprindere si/sau unitate, denumiti in continuare lucratori desemnati.  

(2) Lucratorii desemnati nu trebuie sa fie prejudiciati ca urmare a activitatii lor de protectie si a celei de  prevenire a riscurilor profesionale.  

(3) Lucratorii desemnati trebuie sa dispuna de timpul necesar pentru a-si putea indeplini obligatiile ce le revin  prin prezenta lege.  

(4) Daca in intreprindere si/sau unitate nu se pot organiza activitatile de prevenire si cele de protectie din lipsa personalului competent, angajatorul trebuie sa recurga la servicii externe.  

(5) In cazul in care angajatorul apeleaza la serviciile externe prevazute la alin. (4), acestea trebuie sa fie  informate de catre angajator asupra factorilor cunoscuti ca au efecte sau sunt susceptibili de a avea efecte  asupra securitatii si sanatatii lucratorilor si trebuie sa aiba acces la informatiile prevazute la Art. 16 alin. (2).  

(6) Lucratorii desemnati trebuie sa aiba, in principal, atributii privind securitatea si sanatatea in munca si, cel  mult, atributii complementare.  

Art. 9. - 

(1) In toate cazurile, pentru a se ocupa de organizarea activitatilor de prevenire si a celor de protectie, tinand seama de marimea intreprinderii si/sau unitatii si/sau de riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum  si de distributia acestora in cadrul intreprinderii si/sau unitatii, se impune ca:  

a) lucratorii desemnati sa aiba capacitatea necesara si sa dispuna de mijloacele adecvate;  

b) serviciile externe sa aiba aptitudinile necesare si sa dispuna de mijloace personale si profesionale adecvate;  c) lucratorii desemnati si serviciile externe sa fie in numar suficient.  

(2) Prevenirea riscurilor, precum si protectia sanatatii si securitatea lucratorilor trebuie sa fie asigurate de unul sau mai multi lucratori, de un serviciu ori de servicii distincte din interiorul sau din exteriorul  intreprinderii si/sau unitatii.  

(3) Lucratorul/lucratorii si/sau serviciul/serviciile prevazute la alin. (2) trebuie sa colaboreze intre ei ori de  cate ori este necesar. (4) In cazul microintreprinderilor si al intreprinderilor mici, in care se desfasoara  activitati fara riscuri deosebite, angajatorul isi poate asuma atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in  munca pentru realizarea masurilor prevazute de prezenta lege, daca are capacitatea necesara in domeniu.  

(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste prin norme metodologice de aplicare a  prevederilor prezentei legi capacitatile si aptitudinile necesare, precum si numarul considerat suficient,  prevazute la alin. (1) si (4).  

SECTIUNEA a 3-a 

Primul ajutor, stingerea incendiilor, evacuarea lucratorilor, pericol grav si imminent Art. 10. - (1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:  

a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea  lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte  persoane prezente;  

b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul  ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.  

(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica  masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor.  

(3) Numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii.  

Art. 11. - 

(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:  

a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent  despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru  protectia lor;  

b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa  paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent;  

c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si iminent, in afara  cazurilor exceptionale si pentru motive justificate.  

(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa nu  trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte negative si nejustificate  pentru acestia.  

(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a  altor persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa  aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun,  pentru a evita consecintele unui astfel de pericol.  

(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia situatiilor in care  acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava.  

SECTIUNEA a 4-a 

Alte obligatii ale angajatorilor 

Art. 12. - 

(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii:  

a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv  pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;  

b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie  care trebuie utilizat;  

 

c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de  lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de  munca, astfel cum sunt definite la Art. 5 lit. g);  

d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte privind  accidentele de munca suferite de lucratorii sai.  

(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de natura activitatilor si de  marimea intreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi cu privire la  intocmirea documentelor prevazute la alin. (1).  

Art. 13. - In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor  de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii:  

a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum  si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare privind securitatea  si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de  imbolnavire profesionala a lucratorilor;  

b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de  alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice  unitatii;  

c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de  inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale;  

d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul  securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate;  

e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea  reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor  de munca aflate in responsabilitatea lor;  

f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de  prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca,  prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe;  

g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise,  pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca;  

h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este  expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare;  

i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica;  

j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a  aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical  periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii;  

k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la Art. 7 alin. (4) lit. e);  

l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de  masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in  desfasurarea proceselor tehnologice;  

m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al  efectuarii cercetarii evenimentelor;  

n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al  cercetarii evenimentelor;  

o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor;  

p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane;  

q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor;  r) sa asigure echipamente individuale de protectie;  

s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor  de protectie.  

Art. 14. - Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor care  lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau  contractul individual de munca.  

Art. 15. - 

(1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori.  

(2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora se  stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca.  

 

CAPITOLUL IV 

Obligatiile lucratorilor 

Art. 22. - Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si  instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la  pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot  fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.  

Art. 23. - (1) In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la Art. 22, lucratorii au  urmatoarele obligatii:  

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport  si alte mijloace de productie;  

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau  sa il puna la locul destinat pentru pastrare;  

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a  dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si  cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;  

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care  au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si  orice deficienta a sistemelor de protectie;  

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de  propria persoana;  

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face  posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii  sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;  

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a  permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri  pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;  

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si  masurile de aplicare a acestora;  

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.   

 

Accidente de munca 

Art. 30. - (1) In sensul prevederilor Art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de munca:  

a) accidentul suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate, cu permisiunea  angajatorului;  

b) accidentul suferit de persoanele care indeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv in  cadrul unor activitati culturale, sportive, in tara sau in afara granitelor tarii, in timpul si din cauza  indeplinirii acestor sarcini;  

c) accidentul survenit in cadrul activitatilor culturalsportive organizate, in timpul si din cauza  indeplinirii acestor activitati;  

d) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa  pentru salvarea de vieti omenesti; 

e) accidentul suferit de orice persoana, ca urmare a unei actiuni intreprinse din proprie initiativa  pentru prevenirea ori inlaturarea unui pericol care ameninta avutul public si privat;  

f) accidentul cauzat de activitati care nu au legatura cu procesul muncii, daca se produce la sediul  persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, in calitate de angajator, ori in alt loc de munca  organizat de acestia, in timpul programului de munca, si nu se datoreaza culpei exclusive a  accidentatului;  

g) accidentul de traseu, daca deplasarea s-a facut in timpul si pe traseul normal de la domiciliul  lucratorului la locul de munca organizat de angajator si invers;  

h) accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la locul de munca sau de la un loc de munca la altul, pentru indeplinirea unei sarcini de munca; 

i)  accidentul suferit in timpul deplasarii de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la  care este incadrata victima, ori de la orice alt loc de munca organizat de acestea, la o alta persoana  juridica sau fizica, pentru indeplinirea sarcinilor de munca, pe durata normala de deplasare;  

j) accidentul suferit inainte sau dupa incetarea lucrului, daca victima prelua sau preda uneltele de  lucru, locul de munca, utilajul ori materialele, daca schimba imbracamintea personala, echipamentul  individual de protectie sau orice alt echipament pus la dispozitie de angajator, daca se afla in baie ori in spalator sau daca se deplasa de la locul de munca la iesirea din intreprindere sau unitate si invers;  

k) accidentul suferit in timpul pauzelor regulamentare, daca acesta a avut loc in locuri organizate de  angajator, precum si in timpul si pe traseul normal spre si de la aceste locuri;  

 

l) accidentul suferit de lucratori ai angajatorilor romani sau de persoane fizice romane, delegati pentru  indeplinirea indatoririlor de serviciu in afara granitelor tarii, pe durata si traseul prevazute in  documentul de deplasare;  

m) accidentul suferit de personalul roman care efectueaza lucrari si servicii pe teritoriul altor tari, in  baza unor contracte, conventii sau in alte conditii prevazute de lege, incheiate de persoane juridice  romane cu parteneri straini, in timpul si din cauza indeplinirii indatoririlor de serviciu;  

n) accidentul suferit de cei care urmeaza cursuri de calificare, recalificare sau perfectionare a pregatirii profesionale, in timpul si din cauza efectuarii activitatilor aferente stagiului de practica;  

o) accidentul determinat de fenomene sau calamitati naturale, cum ar fi furtuna, viscol, cutremur,  inundatie, alunecari de teren, trasnet (electrocutare), daca victima se afla in timpul procesului de  munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu;  

p) disparitia unei persoane, in conditiile unui accident de munca si in imprejurari care indreptatesc  presupunerea decesului acesteia;  

q) accidentul suferit de o persoana aflata in indeplinirea atributiilor de serviciu, ca urmare a unei  agresiuni.  

(2) In situatiile mentionate la alin. (1) lit. g), h), i) si l), deplasarea trebuie sa se faca fara abateri  nejustificate de la traseul normal si, de asemenea, transportul sa se faca in conditiile prevazute de  reglementarile de securitate si sanatate in munca sau de circulatie in vigoare.  

Art. 31. - Accidentele de munca se clasifica, in raport cu urmarile produse si cu numarul persoanelor  accidentate, in:  

a) accidente care produc incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice;  b) accidente care produc invaliditate;  

c) accidente mortale;  

d) accidente colective, cand sunt accidentate cel putin 3 persoane in acelasi timp si din aceeasi cauza.  Bolile profesionale 

Art. 33. - In sensul prevederilor Art. 5 lit. h), afectiunile suferite de elevi si studenti in timpul efectuarii  instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.  

Art. 34. - (1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie si se face de catre medicii din cadrul autoritatilor de sanatate publica teritoriale si a municipiului Bucuresti.  

(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, in vederea confirmarii sau infirmarii lor, precum si  stabilirea de masuri pentru prevenirea altor imbolnaviri se fac de catre specialistii autoritatilor de sanatate  publica teritoriale, in colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de munca.  

(3) Declararea bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.  

(4) Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar de catre autoritatea de sanatate publica teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile  profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara  Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform legii.  

(5) Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se inregistreaza atat ca boala profesionala, cat si  ca accident de munca 

Hotararea de Guvern 1146 din 2006 

Verificarea echipamentelor de munca 

Art. 5. - (1) Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca a caror  securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale, dupa instalare si  inainte de prima punere in functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-un loc de munca nou  sau pe un nou amplasament, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu  practicile nationale, in scopul asigurarii unei instalari corecte si a bunei functionari a acestor  echipamente de munca. 

(2) Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt respectate si orice deteriorari sunt depistate si  remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca, care  sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorari susceptibile de a fi la originea unor situatii periculoase, sa  faca obiectul: 

a) unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice efectuate de persoane  competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale; 

b) unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile  nationale, de fiecare data cand s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte  daunatoare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale procesului de munca,  accidente, fenomene naturale, perioade prelungite de neutilizare. 

(3) Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie Inspectiei Muncii la solicitarea  acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada de timp corespunzatoare, de exemplu, in functie de recomandarile  sau specificatiile producatorului. 

(4) Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul intreprinderii, acestea trebuie sa fie  insotite de o dovada referitoare la realizarile ultimei verificari. 

(5) Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei stabileste modalitatile de efectuare a acestor verificari. 

 

LUCRUL LA INALTIME 

1. Prin "lucrul la înaltime" se întelege activitatea desfasurata la minim 2 m, masurat de la talpile picioarelor lucratorului pâna la baza de referinta naturala (solul) sau orice baza de referinta artificiala, baza fata de care nu exista pericolul caderii în gol. 

2. Pentru locurile de munca amplasate pâna la înaltimea de 2 m se considera "lucrul la înaltime mica", la care se vor adopta, de la caz la caz, în functie de pericolele existente, toate sau numai unele dintre masurile de securitate a muncii prevazute pentru lucrul la înaltime. 

3. Lucratorii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie a muncii pe timpul lucrului precum si la accesul la si de la locul de munca si sa-l pastre în conditii bune de utilizare. 

4. Accesul la si de la locurile de munca amplasate la înaltime trebuie asigurat împotriva caderii în gol a lucratorilor. 

5. Lucrul la înaltime trebuie sa se desfasoare numai sub supraveghere. În functie de complexitatea lucrarilor si a gradului de periculozitate existent, persoana desemnata pentru supraveghere este conducatorul locului de munca (seful de echipa) sau conducatorul lucrarilor respective (seful de punct de lucru), sau alta persoana desemnata, echivalenta ca functie. 

6. Înainte de începerea lucrului, persoana desemnata cu supravegherea activitatii trebuie sa verifice daca au fost asigurate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentarii si îmbolnavirii lucratorilor. 

7. Grinzile, planele înclinate, podetele, etc. trebuie prevazute cu dispozitive de prindere si fixare sigure, fiind interzisa orice deplasare a lor în timpul lucrului. 

8. Calitatea materialului lemnos, întrebuintat la confectionarea podinelor, trebuie sa corespunda proiectului de executie. 

9. Înainte de utilizare, podinele auxiliare, asezate pe sol, pe calupuri de lemn, se supun unei încercari statice duble fata de încarcatura preconizata. 

10. Podinele de lucru trebuie sa aiba suprafata continua. Rosturile între panourile sau dulapii podinei nu trebuie sa fie mai mari de 10 mm. Pe suprafata podinelor în panta sau în curba se fixeaza sipci împotriva alunecarii la distante de 300 - 400 mm. 

11. Asezarea podinei pe reazeme trebuie facuta astfel încât sa fie exclusa posibilitatea deplasarii sau alunecarii ei. 

12. Deplasarea pe podinele de lucru se face lent, fara a se alerga si a se produce balansuri sau socuri. 

13. Lungimea totala a unei scari pe care se lucreaza la înaltime trebuie stabilita astfel încât sa dea posibilitatea lucratorului sa lucreze stând pe o dreapta care se afla la o distanta de cel putin 1 m de la capatul superior al scarii. 

14. Picioarele scarilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scarilor si caderea lucratorului. 

15. Pentru ca scara sa nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale, trebuie dotate, de la caz la caz, cu saboti metalici cu capete ascutite. 

16. Scarile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lant care sa nu permita desfacerea lor accidentala în timpul lucrului. 

17. Când se lucreaza la o înaltime mai mare de 2 m, în locurile cu circulatie intensa sau pardoseli alunecoase, la baza scarii trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va asigura o zona de protectie avertizata vizibil, cu o suprafata stabilita în functie de înaltimea maxima de lucru, accesul oricarei persoane straine în zona fiind interzis. 

18. Frânghiile de siguranta (frânghii, cabluri, lanturi) denumite si mijloace de legatura trebuie sa aiba o lungime maxima desfasurata de 2 m. 

19. Reglarea frânghiilor de siguranta se face astfel ca dupa petrecerea peste elementul de constructie (stâlp, cheson, profil metalic) distanta dintre bustul lucratorului si elementul de constructie sa fie de maximum 0,5 m. 

20. În cazul transbordarii de pe scara ori rampa de acces pe platforma de lucru, lucratorii trebuie sa poarte EIP (centura de siguranta) cu doua frânghii de siguranta (cordoane) pe care le va folosi alternativ. 

21. Aceasi metoda va fi folosita si în cazul în care înaintarea lucratorului pe frontul de lucru este împiedicata de transversale (stâlpi, structuri metalice, grinzi, etc.). 

22. În cazul în care configuratia locului de munca prezinta o zona în care pericolul caderii în gol se poate manifesta prin intrarea lucratorului în aceasta zona, este obligatorie purtarea EIP ca sistem pentru limitarea deplasarii. 

23. Utilizarea EIP este permisa numai prin prinderea sa sigura de un loc de ancorare (fix sau mobil) si pe cât posibil deasupra nivelului umerilor. 

24. În cazul utililizarii EIP (centura de siguranta tip harnasament) si ale locului de ancorare mobil, acesta trebuie sa aiba asigurat un traseu continuu, fara întreruperi, aceasi parametrii de rezistenta pe toata lungimea lui si sa asigure acelasi grad de securitate fata de zona de pericol de accidentare prin cadere în gol. 

25. EIP ca sistem de oprire a caderii de la înaltime trebuie sa aiba centura propriu-zisa prevazuta cu bretele pentru umar, picioare si sezut. 

26. Mecanismul sistemului de oprire a caderii trebuie sa actioneze astfel ca lucratorul sa nu cada mai mult de 0,5 m. 

27. Pentru lucrul la înaltime, indiferent de domeniu de activitate, este obligatorie purtarea castii de protectie. 

Persoanele care coordoneaza, controleaza si îndruma procesul de munca vor purta obligatoriu casca de protectie atunci când îsi desfasoara activitatea în conditiile lucrului la înaltime. 

28. La locurile de munca cu temperaturi scazute, casca de protectie trebuie purtata peste un capison calduros. 

29. Este interzisa folosirea castii de protectie daca aceasta prezinta sparturi, fisuri ale calotei, defectiuni ale sistemului de amortizare etc. Casca defecta trebuie scoasa imediat din uz. 

30. Pentru lucrul la înaltime, purtarea centurilor de siguranta este obligatorie, daca masurile integrate de amenajare si de dotare a locurilor de munca nu elimina pericolul caderii în gol. 

31. Daca în configuratia unui loc de munca amplasat la înaltime exista o zona în care pericolul de cadere în gol se poate manifesta, lucratorii trebuie sa poarte obligatoriu centura de siguranta împreuna cu frânghia de siguranta care vor împiedica accesul lucratorului în zona cu pericol, pe toata durata lucrului. 

32. Lucratorii trebuie sa foloseasca centurile de siguranta si accesoriile lor numai în cadrul lucrarilor pentru care au fost dotati cu acestea, iar la terminarea lucrului trebuie sa le predea conducatorului locului de munca (sefului de echipa). 

33. Înainte de utilizare, centura de siguranta si accesoriile trebuie verificate în mod obligatoriu.  Prin examinarea cu atentie se verifica cusaturile, cordoanele partilor metalice, frânghiile, cârligele de siguranta, niturile, etc. 

34. Lucratorii trebuie instruiti în functie de natura pericolului existent, privind modul de purtare a EIP în conditiile specifice lucrului la înaltime (de ex: purtarea mastii de gaze, mastii cu aductiune de aer, etc.). 

35. Conducatorul locului de munca (seful de echipa) trebuie sa verifice zilnic integritatea si starea de functionare a instalatiilor, dispozitivelor si sculelor folosite pentru lucrul la înaltime precum si modul de asigurare a lucratorilor de a nu cadea în gol în timpul lucrului. Pentru orice defectiune sau lipsa constatata trebuie sa opreasca lucrul si accesul lucratorilor si sa asigure remedierea celor constatate si semnalizarea pericolului. 

36. Trecerea de pe scara pe platforma locului de munca este permisa numai dupa ce lucratorul a trecut cel de-al doilea cordon al centurii de siguranta pe dupa stâlp (grinda, structura, etc.), deasupra platformei. 

37. Este interzisa înclinarea scarilor (altele decât cele fixate) peste 60º. Între 60º - 80º înclinare, trebuie folosite scari fixe, cu balustrade, iar peste 80º înclinare, scarile fixe trebuie prevazute cu aparatori tip colivie si cu întreruperi pentru odihna la maximum 4 m. 

38. Scarile rezemate pe perete trebuie sa aiba latimea treptei inferioare de cel putin 50 cm, precum realizarea unei bune stabilitati. 

39. Grosimea dulapilor din care se confectioneaza podina, trebuie sa fie de cel putin 6 cm, iar în cazul în care se transporta materiale grele, grosimea trebuie determinata prin calcul. 

40. Accesul la locul de munca se face numai pe scari montate definitiv sau pe scari mobile rezemate si asigurate contra alunecarilor sau prabusirilor. 

41. Este interzis accesul pe trasee alese arbitrar, necorespunzatoare sau neamenajate. 

42. Deseurile de materiale rezultate prin demolarea sau dezafectarea unor izolatii vechi se pachetizeaza si se depoziteaza separat în vederea evacuarii. Este interzisa aruncarea acestora de la înaltimea de lucru. 

43. Daca lucrul temporar la înaltime nu poate fi efectuat în conditii de securitate si în conditii ergonomice adecvate, de pe o suprafata convenabila, trebuie alese cele mai adecvate echipamente tehnice pentru a se asigura si mentine conditii de lucru nepericuloase. Trebuie acordata prioritate masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala. Dimensiunea echipamentului tehnic trebuie adaptata naturii lucrarii de executat, dificultatilor previzibile si sa permita circulatia fara pericol. 

Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de munca pentru lucrul temporar la înaltime trebuie ales în funtie de frecventa sa de utilizare, de înaltimea ce trebuie atinsa si de durata utilizarii. Alegerea facuta trebuie sa permita evacuarea în caz de pericol iminent. 

Trecerea într-un sens sau altul, între un mijloc de acces si platforme, plansee sau pasarele nu trebuie sa genereze riscuri suplimentare de cadere. 

44. Lucrul temporar la înaltime trebuie efectuat numai atunci când conditiile meteorologice nu pericliteaza securitatea si sanatatea angajatilor. 

45. Uneltele si celelalte accesorii pe care le utilizeaza un angajat trebuie legate de centura complexa sau de scaunul angajatului sau atasate printr-un alt mijloc corespunzator. 

46. Lucrul trebuie organizat si supravegheat în mod corect astfel încât angajatului sa-i poata fi dat un ajutor imediat, în caz de urgenta. 

47. sefii de punct de lucru si alti conducatori ai punctelor de lucru (sefi de echipa) nu au voie sa trimita sa lucreze la înaltime muncitori care nu au aviz medical, care sa certifice aptitudinea lor pentru astfel de lucrari. 

48. sefii de punct de lucru nu trebuie sa execute nici un fel de lucrari pentru care nu s-au prevazut masuri de protectia muncii, sau daca masurile sunt insuficiente, ori s-au facut improvizatii. 

49. seful de echipa este obligat sa anunte seful de punct de lucru si sa-i ceara completarea masurilor de protectie a muncii, ori de câte ori constata ca acestea sunt insuficiente si pun în pericol securitatea muncitorilor din subordine. 

50. seful de echipa nu trebuie sa admita la lucru muncitori fara controlul medical efectuat la angajare sau control medical periodic, oameni bolnavi, obositi, în stare de ebrietate sau fara instructaj corespunzator lucrarilor pe care trebuie sa le execute. 

51. seful de echipa nu trebuie sa execute lucrari la înaltimea de 1,5 m fara a avea asigurate masuri de protectie necesare respectiv schele, platforme de lucru sau alte amenajari, precum si fara sa oblige oamenii sa utilizeze centura de siguranta corespunzator. 

52. seful de echipa trebuie sa verifice, înainte de începerea lucrului daca muncitorii din subordine au echipamentul de protectie si de lucru corespunzator, sa verifice daca dispozitivele de protectie sunt în buna stare de functionare si daca sunt amenajate cai de acces. 

53. seful de echipa trebuie sa supravegheze muncitorii din formatie, sa nu paraseasca locul de munca, sa nu execute alte lucrari decât cele indicate, sa nu practice procedee de lucru periculoase si sa nu-si creeze deprinderi de munca riscante. 

54. Muncitorii trebuie sa se prezinte la program odihniti, îmbracati corespunzator, si cu echipamentul de protectie adecvat. 

Sa nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate si sa nu consume bauturi alcoolice în timpul programului. 

Muncitorii sunt datori sa utilizeze echipamentul de protectie si dispozitivele de protectie