Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.





ipssm cioplitor piatra

  

RESTAURATOR- CIOPLITOR, PIATRA 

I. Generalitati 

Instrucţiunile proprii pentru RESTAURATOR, CIOPLITOR, PIATRA au fost elaborate  ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii si sanatatii muncii precum şi pe baza  studierii proceselor de muncă şi stabilirii pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol,  normele să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al  procesului de muncă. 

 Structura acestor prevederi este făcută pe tipuri de lucrări, pentru fiecare tip de lucrare prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de lucru. 

II .Conţinut, scop 

1. Instrucţiunile proprii pentru RESTAURATOR, CIOPLITOR, PIATRA cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă. 

2. Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele instrucţiuni au ca scop eliminarea factorilor periculoşi existenţi în sistemul de muncă, propriu fiecărui element component al acestuia (executant sarcină de muncă mijloace de producţie, mediu de muncă). 

III .Domeniul de aplicare 

1. Prezentele instrucţiuni se aplică pentru activitatea de restaurare,reparare si intretinere a constructiilor din piatra. 

2. Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică cumulativ cu prevederile celorlalte acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. 

IV. Încadrarea şi repartizarea personalului 

pe locuri de muncă 

1. Pentru lucrarile de restaurare,reparare si intretinere a constructiilor din piatra. vor fi  repartizaţi numai persoane care cunosc echipamentele tehnice, instalaţiile, au calificarea necesară şi au fost instruite din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca. 

2. La începerea programului angajaţii se vor prezenta odihniţi şi corect îmbrăcaţi. 3. La lucrarile de restaurare,reparare si intretinere a constructiilor din piatra vor fi repartizaţi numai lucrători care au corespuns controlului medical, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii. 

4. La repartizarea în muncă a tinerilor, a femeilor gravide precum şi a persoanelor cu diverse  infirmităţi vor fi respectate prevederile în vigoare, privind angajarea acestor categorii de personal (Codul muncii, OUG 96/2003, etc.) 

5. Instructajul privind securitatea si sanatatea in munca se va face pe faze in conformitate cu prevederile cap V ,din Normele metodologice de aplicare ale Legii nr 319/2006.  

V. Electrosecuritatea 

1. Echipamentele si utilajele actionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc., astfel încât elementele aflate normal sub tensiune sa nu poată fi atinse. 

2. Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător protejate împotriva deteriorărilor mecanice, termice, chimice etc.  

3. Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor apărătorilor etc. la echipamentele aflate sub tensiune. 

4. Toate reparatiile, reglajele sau alte interventii asupra instalatiilor electrice se vor efectua numai după întreruperea alimentării cu energie electrică si numai de către electricienii de întretinere, instruiti corespunzător si autorizati. În zona de lucru, vor fi montate, la loc vizibil tăblite avertizoare de interdictie. 

5. Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă sau indirectă se vor lua măsuri tehnice organizatorice, conform prevederilor Normelor specifice protectie a muncii pentru utilizarea energiei electrice. 

6. Circuitele de comanda, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase dintr-un transformator separator, care sa separe galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare. 

7. În dreptul utilajelor cu actionare electrică se va prevedea grătar din lemn sau covor de cauciuc. 

8. Spălarea si curătarea utilajelor, la terminarea lucrului, se vor efectua numai după întreruperea alimentării cu energie electrică a acestora.  

9. La toate utilajele electrice, zilnic, înainte de începerea programului de lucru, va fi verificată legătura la conductorul de nul. 

10. În zona liniilor de cale ferate electrificate, orice operatii si activităti se vor efectua cu respectarea reglementarilor specifice de securitate si sanatate in munca pentru transporturile pe calea ferată, precum si a prevederilor normelor de securitate si sanatate in munca pentru transportul si distributia energiei electrice. 

11. În cazul în care, mijloacele de transport utilizate în activitătile comerciale, functionează la tensiuni mai mari de 42 V sau 60 V, platformele locurilor de conducere vor fi acoperite cu covoare electroizolante. 

12. Electromotoarele si celelalte echipamente electrice vor fi protejate cu carcase de protectie si legături la prizele de pământ si la conductorul de nul al instalatiei electrice.

13. Toate masinile de birou actionate electric (masini de scris, adunat, calculat si electrocontabile) vor fi prevăzute cu legătura de protectie la priza de pământ.  

14. Se interzice lucrul la masinile de birou când acestea au capacele demontate. 

15. După terminarea lucrului, masinile de birou vor fi scoase de sub tensiune. 

16. Prizele de alimentare vor fi tip "Schuco" cu legătura de protectie la priza de pământ. 17. Se interzice lucrul la masinile de birou actionate electric, cu mâinile umede sau murdare de grăsime. 

18. Pentru blocarea masinilor de birou, se va proceda la scoaterea lor de sub tensiune iar pentru interventie, va fi solicitat mecanicul de întretinere. 

19. Pentru firmele de reclamă comercială, capacele de protectie de la instalatia electrică, a căror îndepărtare scoate instalatia de sub tensiune, vor fi demontate numai cu scule speciale. Capacele vor fi asigurate contra desfacerii lor întâmplătoare, în cazul producerii trepidatiilor, socurilor, conditiilor meteo nefavorabile (temperatura sau umiditate). 

20. Toate părtile metalice ale unei instalatii de reclame luminoase, care ar putea fi puse sub tensiune în mod accidental, vor fi legate la o instalatie de protectie, legată la pământ sau la conductorul de nul. 

21. Este interzisă montarea sigurantelor sau a prizelor cu sigurante la reclamele instalate în interiorul vitrinelor. 

22. La executarea diferitelor operatii de montare, verificare, reparare a reclamelor si firmelor comerciale, salariatii vor fi dotati cu scule si echipament individual de protectie electroizolant, corespunzătoare. Formatia de lucru, la efectuarea operatiilor de mai sus, va fi alcătuită din cel putin doi salariati care se vor supraveghea si ajuta reciproc. 

23. Pentru prevenirea electrocutării la lucrul cu echipamentele si utilaje electrice vor fi respectate reglementarile specifice de securitate si sanatate in munca pentru utilizarea energiei electrice, precum si standardele de electroprotectie în vigoare.  

24. Se interzice : 

25. folosirea in stare defecta a instalaţiilor electrice si a consumatorilor de energie electrica de orice fel, precum si a celor uzate si improvizate 

26. incarcarea instalaţiilor electrice(conductoare, cabluri, transformatoare, interuptoare,  comutatoare) peste sarcina admisa 

27. suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductorii electrici de alimentare 28. agăţarea sau introducerea pe si in interiorul panourilor , nişelor, tablourilor electrice a  obiectelor de orice fel, precum si adapostirea de obiecte sau materiale in posturile de  transformare sau distribuţie 

29. folosirea instalaţiilor electrice neprotejate, in raport de mediu (etanş la praf, la umezeala 30. executarea lucrărilor de intretinere si reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal necalificat si autorizat 

31. utilizarea lămpilor portative , alimentate prin cordoane improvizate sau uzate 32. folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina(abajururi) improvizate din carton, hârtie sau alte materiale combustibile 

a) întrebuinţarea radiatoarelor si a resourilor electrice in alte locuri decât cele stabilite si in condiţii care nu prezintă pericol de incendiu 

b) folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductoriilor electrici fara stecher direct in priza 

c) utilizarea consumatoarelor de energie electrica fara luarea masurilor de izolare faţa de  materialele combustibile din incaperi 

d) aşezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile 

e) lăsarea neizolata a capetelor conductoarelor electrice, in cazul demontării parţiale a instalaţiei

1. Tablourile electrice de distribuţie vor fi permanent închise cu cheie, accesul la ele fiind permis  doar electricianului de serviciu. încăperea si elementele tabloului vor fi in perfecta stare de  curăţenie (fara praf, scame). La toate tipurile de tablouri, legaturile trebuie făcute  regulamentar. In apropierea tablourilor se interzice păstrarea materialelor si substanţelor  combustibile si blocarea acestora. La tablourile capsulate, garniturile vor fi in stare buna si  bine fixate.  

2. Se interzice legarea directa la bornele tabloului de distribitie a lămpilor de iluminat, a  motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrica. 

3. Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza: 

4. tensiunea de 24 V, în cazul în care se lucrează în condiţii normale; 

5. tensiunea de 12 V, în cazul în care se lucrează în locuri cu umezeală excesivă, pe mase  metalice sau în locurile cu degajări de aburi şi emanaţii de gaze. 

6. Utilajele, mecanismele şi aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări  trebuie - obligatoriu - legate la instalaţia de punere la pământ, a cărei rezistenţă va fi de cel mult 4 ohmi. 

7. Se interzice lucrul la tablourile de comandă electrică şi la părţile componente ale instalaţiei  electrice, fără întreruperea circuitelor de alimentare şi legarea la pământ a instalaţiei 

VI. Utilaje portabile 

1. Se consideră utilajele portabile acele utilaje construite special pentru a putea fi uşor purtate de  una sau două persoane şi cu care personalul muncitor în timpul lucrului are un contact  îndelungat.  

2. Aceste utilaje trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 

3. izolaţia bobinajului să" reziste atît la şocuri mecanicecît şi mediului în care  funcţionează; 

4. mînerele şi reazemele să se facă din materiale electroizolante; 

5. cablurile de alimentare cu energie electrică a acestor utilaje să fie foarte flexibile şi bine izolare electric; 

6. carcasele metalice ale acestora să fie legate la priza de pămînt în. timpul lucrului. 7. Dacă în timpul lucrului personalul muncitor simte o acţiune cît de slabă a curentului electric,  este obligat să scoată utilajul din priză si să-l predea pentru verificare şi reparare. 8. Pentru prevenirea unor accidente de lucru trebuie să se ia următoarele măsuri: 9. organele exterioare în mişcare trebuie prevăzute, cu apărători de  

protecţie; 

10. personalul de serviciu care lucrează cu aceste utilaje trebuie să poarte  ochelari de protecţie, mănuşi de protecţie, iar îmbrăcămintea să fie cît 

mai strimtă şi bine încheiată; 

11. Montarea pietrelor sau a discurilor abrazive la aceste utilaje, se face numai de personal  specializat şi instruitîn acest scop; 

12. Este interzis forţarea pătrunderii discului abraziv in materialul cu care se lucrează; 13. Discurile abrazive se fixează cu flanşe, iar intre flanşe şi disc este de preferat sa se intercaleze, pe ambele părţi, garnituri din material elastic; 

14. Piuliţele pentru fixarea discurilor sînt metalice şi trebuie infiletate in sensul invers de rotire a  discului, iar stringerea lor se face cu chei mecanice în stare bună ; 

15. Este interzisă prelucrarea pe suprafeţele laterale ale discului abraziv; 

16. Polizorul portabil nu se porneşte numai dacă discul abraziv nu este în contact cu un alt corp; 17. Este interzis să se lase din mînă polizorul dacă nu a fost oprit complet discul abraziv; 18. Locul unde se lucrează cu polizoare trebuie înconjurat cu panouri pentru a-i proteja pe cei din jur.

VII.Utilizarea uneltelor manuale 

1. Instrucţiunile proprii pentru utilizarea uneltelor manuale au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii muncii precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirii pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol, normele să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă. 

2. Structura acestor prevederi este făcută pe tipuri de lucrări, pentru fiecare tip de lucrare prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de lucru. 

3. Respectarea conţinutului acestei instrucţiuni nu absolvă persoanele juridice şi persoanele  fizice, implicate in procesul de munca, de răspunderile, conform legislaţiei in vigoare,  pentru lipsa de prevedere şi asigurare a oricăror altor măsuri de securitate a muncii,  adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii respective. 

4. Instrucţiunile proprii pentru utilizarea uneltelor manuale, cuprind măsuri de prevenire a  accidentelor de muncă. 

5. Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele instrucţiuni au ca scop eliminarea factorilor periculoşi existenţi în sistemul de muncă, propriu fiecărui element component al acestuia (executant sarcină de muncă mijloace de producţie mediu de muncă). 

6. Prezentele instrucţiuni se aplică pentru activităţile care presupun utilizarea uneltelor manuale. Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică cumulativ cu prevederile celorlalte acte normative din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. 

7. La locurile de muncă în care se utilizarea uneltelor manuale vor fi repartizaţi numai persoane care cunosc echipamentele tehnice, instalaţiile, au calificarea necesară şi au fost instruite din punct de vedere al protecţiei muncii. 

8. La începerea programului angajaţii se vor prezenta odihniţi şi corect îmbrăcaţi. 9. La efectuarea activităţilor vor fi repartizaţi numai lucrători care au corespuns controlului medical obligatoriu, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii. 

10. Instructajul de protecţie a muncii se va face pe faze in conformitate cu prevederile cap V din Normele metodologice de aplicare ale Legii nr 319/2006. Durata între două instructaje va fi de cel corespunzător activităţii unde este implicată folosirea uneltelor manuale. 

11. Uneltele de mână de orice categorie şi pentru orice întrebuinţare vor fi utilizate numai dacă sunt în bună stare. 

12. Este interzisă utilizarea fără mânere sau cu ele noduroase, crăpate, sparte, prinse în cuie ori legate cu sârmă sau sfoară. 

13. Fiecare unealtă va fi bine fixată în coadă, se interzice utilizarea unui singur mâner la mai multe scule. Utilizarea aceluiaşi mâner se admite numai pentru trusele de scule construite în mod special cu mâner detaşabil. 

14. Dălţile, dornurile, ciocanele şi în general uneltele cu care se loveşte sau sunt lovite, nu pot fi întrebuinţate dacă au capetele deformate sau crăpate. Aceste deformaţii vor fi rectificate zilnic la sculele şi uneltele de mână; partea unde se loveşte cu ciocanul nu trebuie călită. 

15. Este interzisă folosirea ciocanelor de orice greutate neprevăzute cu pană de fixare. 16. Cheile fixe sau tubulare cu profilul deformat cât de puţin sau crăpate vor fi scoase imediat din uz. Sunt interzise înşurubarea sau deşurubarea piuliţelor prin interpunerea unor plăcuţe metalice între piuliţe şi cheie, precum şi lungirea cheilor cu alte chei sau obiecte.

17. Sculele şi uneltele de tăiat se vor verifica dacă sunt bine ascuţite şi dacă au profilul corect în raport cu operaţia de executat. Pânzele de ferăstrău care au lipsă trei dinţi sau doi dinţi alăturaţi, nu pot fi întrebuinţate sub nici un motiv. 

18. În timpul lucrului cu dălţi sau pene ţinute de ajutori, la baterea cu barosul se vor folosi cleşti cu lungime de cel puţin 0,7m. 

19. Uneltele utilizate la lucrările cu temperaturi înalte, de exemplu cleşti, vor avea mânerele suficient de lungi la necesitate izolate şi orice deformaţii a acestor unelte din cauza temperaturii înalte, vor fi recondiţionate imediat. 

20. În timpul găuririi, când burghiul începe să străpungă metalul, se micşorează avansul, pentru a se evita înţepenirea şi ruperea burghiului. 

21. Pentru uneltele care prin forma lor devin periculoase în timpul transportului, ex: târnăcoape, topoare, cuţite, etc., se vor lua măsuri potrivite pentru protecţia părţilor periculoase. 22. În timpul lucrului este interzis a se aşeza uneltele pe treptele scărilor mobile, schelelor, tablourilor electrice, etc. Lucrătorii care execută lucrări pe scări, schele în condiţiile care îl obligă să le lase din mână în timpul lucrului, vor avea buzunare speciale pentru aşezat uneltele. Este interzisă efectuarea lucrărilor cu scule şi unelte mecanizate de pe scările rezemate. 

23. Menghinele de toate mărimile, mobile sau fixe nu vor fi utilizate decât cu bacurile, şuruburile centrale şi mânerul în bună stare. 

24. Aşezarea uneltelor pe mese de lucru, în dulapuri, cutii, panouri, se face cu respectarea reguli ca toate uneltele să aibă partea de prindere îndreptată spre exterior, pentru a exclude contactul cu părţile tăioase sau ascuţite.. 

25. Zilnic înaintea începerii programului de lucru, şeful atelierului sau şeful de formaţie va controla să nu se utilizeze unelte care nu întrunesc condiţiile din prezentele instrucţiuni. 

VIII. Organizarea locului de muncă 

La toate locurile de muncă trebuie să se ia măsuri pentru a nu se depăşi concentraţia  admisibilă pentru gaze, vapori şi pulberi nocive, precum şi limitele maxime admise pentru  zgomot şi vibraţii, stabilite conform reglementarilor in vigoare. 

1. Circulaţia mijloacelor de transport şi a instalaţiilor de ridicat pe teritoriul unităţii, pentru transportul pietrei şi marmurei de la depozit la hale şi staţii, se va face numai pe căi de circulaţie şi acces special amenajate în acest scop. 

2. Amenajarea căilor de circulaţie şi acces (lăţime, întreţinere, iluminare etc.), vitezele de circulaţie şi staţionarea mijloacelor de transport, precum şi circulaţia pietonilor, se va face conform reglementarilor in vigoare. 

3. Conducătorul locului de muncă trebuie să se asigure că iluminatul spaţiilor de lucru este corespunzător şi să ia măsuri pentru marcarea şi semnalizarea locurilor sau a zonelor periculoase. 

4. Activitatea de transport auto, feroviar şi cu mijloace de ridicat din incinta unităţii se va face respectând prevederile prescripţiilor tehnice ISCIR. 

5. Exploatarea transbordoarelor trebuie să se facă numai după ce s-a verificat: 

6. dacă organele de comandă (butoane, pârghii, manete etc.) de pornire şi oprire sunt marcate cu culori distincte având inscripţionate comenzile 

OPRIT-PORNIT; 

7. dacă s-au înlocuit rolele de susţinere defecte ale cablurilor de tracţiune;

8. dacă spaţiile de refugiu ale transbordorului sunt libere; 

9. dacă treptele de la canalul transbordorului nu sunt deteriorate (luându-se măsuri de remediere); 

10. dacă şi cablurile de alimentare cu energie elec-trică a transbordorului sunt pozate corespunzător, astfel încât să nu poată fi atinse de către personal; 

11. dacă pe traseul transbordorului sunt amplasate la locuri vizibile mijloace de semnalizare. 

12. Înainte de punerea în mişcare a căruciorului transbordorului trebuie să se verifice starea tehnică şi de întreţinere a acestuia, existenţa dispozitivelor de protecţie şi dacă de-a lungul liniei de deplasare nu sunt persoane sau materiale depozitate. 

13. Pornirea se va face numai după darea semnalului de avertizare. 

14. Pe timpul deplasării transbordorului este interzis accesul pe căruciorul acestuia. 

15. Pe timpul deplasării, vagonetul trebuie să rămână fixat pe căruciorul transbordorului, dispozitivele de fixare decuplându-se numai după oprire. 

16. Reparaţiile căruciorului trebuie să se execute numai când acesta este oprit, cablul de tracţiune desfăcut şi motorul deconectat de la reţea (în cazul celor cu motor propriu). 

17. În incinta depozitelor, sarcinile vor fi transportate numai pe trasee bine stabilite, pentru a nu lovi stivele. 

18. În cazul În care se prevede Încărcarea concomitentă a mai multor mijloace de transport, depozitele trebuie să aibă spaţii corespunzătoare. 

19. La transportul pietrelor naturale şi a marmurei, precum şi a produselor finite rezultate, se vor respecta următoarele: 

20. blocurile masive Încărcate în autovehicule sau vagoane se vor aşeza prin intermediul a două şipci de lemn plasate la baza acestora pentru crearea spaţiului de retragere a dispozitivului de legare sau de ridicare; 

21. încărcătura se va distribui uniform pe suprafaţa podinei pentru a se evita răsturnarea ei, prin împănare cu pene de lemn fixate în obloanele laterale şi din spate; la încărcarea unui singur bloc, acesta se va aşeza pe mijlocul podinei; 

22. plăcile din piatră se vor manevra numai pe cant; 

23. placajele finite sau semifinite pot fi rezemate de capre, cu înclinaţie de 20 m, bine consolidate pe podină; 

24. placajele şi semifinitele de dimensiuni mai mici se vor stivui direct pe podină sau pe palete, astfel încât înâlţimea lor să nu depăşească 1,5 m. 

IX.Organizarea depozitului de materii prime 

 

1. Terenul pentru depozitarea blocurilor de piatră şi marmură trebuie să fie plan, bine drenat şi consolidat pentru a rezista la presiunea exercitată. 

2. În cazul căilor de circulaţie cu linii de cale ferată, acestea vor fi îngropate, şinele găsindu-se la nivelul pardoselii şi a celorlalte căi de acces.

3. Distanţa între stive şi liniile de cale ferată cele mai apropiate va fi de minimum 2 m. 

4. Blocurile se stivuiesc prin suprapunere, păstrându-se verticalitatea, pe sortimente şi dimensiuni, asigurându-le stabilitatea în aşa fel încât atunci când este necesar un anumit tip de bloc acesta să poată fi scos prin manipulări cât mai puţine. 

5. Între şirurile de blocuri se lasă căi de circulaţie de cel puţin 1,5 m pentru accesul legătorului de sarcină şi pentru a se putea citi marca de inventar a blocului. 

6. La descărcare, blocul va fi legat cu două perechi de cabluri pentru a fi bine echilibrat; aşezarea blocului se va face pe şipci de lemn sau pene, verificându-se stabilitatea suportului. 

7. La legarea blocului, cablul trebuie să fie tras pe sub el, folosindu-se o tijă metalică, evitându-se astfel introducerea mâinilor sub bloc. 

8. Se interzice circulaţia în depozit a persoanelor care nu au sarcini de lucru În acest loc. 

9. Se interzice ocuparea suprafeţelor din depozite cu produse declasate, colaterale etc.; acestea vor fi depozitate în locuri special amenajate. 

10. În cazul în care există pericol de accidentare, în depozite trebuie să se utilizeze mijloace şi dispozitive de semnalizare adecvate, conform standardelor. 

11. În incinta depozitelor de piatră şi marmură este interzisă depozitarea unor materiale toxice, inflamabile sau explozive. 

12. În incinta depozitelor trebuie să se prevadă spaţii libere uşor accesibile pentru personal şi mijloacele de transport. 

13. La depozitele aflate În aer liber se vor prevedea: 

14. spaţii de siguranţă conform prescripţiilor tehnice ISCIR între gabaritul macaralei şi gabaritul de liberă trecere; 

15. îngrădiri corespunzătoare pentru zonele pericu-loase în care funcţionează instalaţiile şi mecanismele de ridicat; 

16. căi de acces la locurile de urcare pe instalaţiile de ridicat şi la întrerupătoarele liniei principale de alimentare cu energie electrică; 

17. iluminarea corespunzătoare a căilor de acces; 

18. spaţii de liberă trecere, cu bună vizibilitate atunci când manevrarea mijloacelor de ridicat se face cu comandă de la sol. 

19. Spaţiile de depozitare în aer liber nu se vor alege în apropierea locurilor unde există linii de înaltă tensiune, depozite cu materiale inflamabile sau periculoase etc. 

X. Organizarea atelierelor 

 

1. Atelierele de cioplit, inclusiv încăperile auxiliare şi social sanitare ale acestora se vor amplasa şi amenaja în aşa fel încât să fie respectate reglementarile in vigoare privind securitatea si sanatatea in munca si a situatiilor de urgenta 

2. Utilajele, maşinile şi agregatele vor fi astfel amplasate încât distanţele minime dintre gabaritul lor funcţional maxim şi celelalte elemente înconjurătoare să asigure securitatea lucratorilor care le deservesc.. 

3. La amplasarea utilajelor, maşinilor şi agregatelor precum şi a dotărilor locului de muncă se va ţine seama de:

4. caracterul producţiei, fluxul tehnologic, mări-mea seriei de fabricaţie şi mărimea loturilor; 

5. forma, mărimea şi greutatea produselor; 

6. modul de alimentare cu materii prime şi modul de evacuare a produselor; 7. gradul de mecanizare şi automatizare; 

8. modul de acţionare a operatorului şi a echipei de lucru; 

9. modul de organizare şi dotare a locului de muncă; 

10. complexitatea şi particularităţile constructive şi funcţionale ale utilajelor (spaţii necesare deplasării organelor mobile, existenţa unor agregate auxiliare ale utilajelor amplasate în afara gabaritului acestora ca: rezervoare, silozuri, transbordoare, transportoare, rezerve materii prime etc.); 

11. frecvenţa şi complexitatea operaţiilor de revizie şi reparaţie a utilajelor pe locul de funcţionare; 

12. existenţa spaţiilor de acces pentru anumite mijloace de ridicat şi transportat; 13. existenţa unor construcţii speciale aferente utilajelor (fundaţii, canale); 

14. particularităţile constructive ale clădirilor (fun-daţii, subsoluri sau niveluri inferioare, structura de rezistenţă etc.); 

15. existenţa unor canale pentru reţelele energetice la care este racordat utilajul. 

16. Instalaţiile de scurgere trebuie să asigure în totalitate evacuarea şlamului rezultat de la prelucrare şi de la operaţiunile de spălare ale utilajelor şi a locului de muncă. 

17. Toate utilajele care degajă pulberi, trebuie prevăzute cu dispozitive de aspiraţie locală, iar spaţiile de lucru trebuie prevăzute cu instalaţii de ventilare, care să asigure filtrarea corespunzătoare a aerului, pentru prevenirea poluării mediului înconjurător. 




XI.Organizarea depozitului de produse finite 

 

1. În incinta depozitului trebuie să se asigure spaţii corespunzătoare pentru transport, manevrare şi circulaţie. Locurile de stivuire trebuie să fie bine nivelate şi tasate. 

2. Produsele finite sau semifinite, în funcţie de dimensiuni şi forme, se vor aşeza în lăzi, rastele, stive, palete de lemn etc. 

3. Distanţa între stive sau şirurile de stive trebuie să fie de minimum 1 m. 

4. Depozitarea produselor finite plate În stive se va face astfel încât să aibă marginile paralele şi să nu prezinte muchii sau colţuri nealiniate (ieşite în afara limitelor stivei). 

5. Înălţimea stivelor nu va depăşi 1 m pentru placajele de dimensiuni mici şi 2 m pentru placajele de dimensiuni mari. 

6. Piesele mici depozitate în stelaje, se vor aranja cu faţa neprelucrată pe stelaj sau stive, aşezându-se şipci între fiecare rând. 

7. Piesele de dimensiuni mari se pot depozita pe pardoseală, aşezându-se pe palete de lemn pentru a se putea introduce dispozitivul de preluare. 

8. Piesele care au forme neregulate se depozitează separat şi se asigură prin sprijinire sau după caz se depozitează în lăzi suprapuse.

9. Piesele sculptate se vor depozita pe muchie, spate la spate, două câte două, sau pe un singur rând, cu faţa prelucrată în sus. 

10. Placajele cu suprafeţe prelucrate se vor depozita în acelaşi fel ca piesele sculptate. 

11. Atunci când produsele finite sau semifinite sunt aşezate în stive întreţesute în formă de piramidă, se va asigura stabilitatea acestora, având la bază apărători împotriva rostogolirii. 

12. Depozitarea în stive cu rânduri întreţesute a produselor cu secţiune rotundă este admisă numai în pachete bine legate, sortate pe lungimi de fabricaţie, spre a se evita rostogolirea sau răsturnarea stivelor. 

13. Depozitarea produselor finite sau semifinite cu secţiuni rotunde se va face în lăzi având o rezistenţă corespunzătoare. 

14. Între lăzi se vor prevedea suprafeţe libere de trecere de minimum 1 m pentru accesul legătorilor de sarcină. 

15. Scoaterea din lăzi sau stive a produselor depozitate, se va face începând numai cu rândul superior. 

16. Se interzice manipularea placajelor, dalelor sau a blocurilor mici prefabricate prin aruncarea şi prinderea lor în maini. 




XII.Prevederi privind funcţionarea utilajelor, agregatelor, sculelor utilizate în activitatea de prelucrare a pietrei şi a  marmurei 

 

1. Montarea utilajelor şi instalaţiilor trebuie să se facă numai pe baza unor proiecte de amplasare precum şi a procesului tehnologic. 

2. Punerea în funcţiune a utilajelor şi instalaţiilor, inclusiv cele importate trebuie să se facă numai pe baza unei recepţii interne efectuate de o comisie numită de persoana juridică sau persoana fizică care va întocmi un proces verbal în care va menţiona că utilajul sau instalaţia îndeplineşte toate măsurile de securitate a muncii şi a fost dotat cu toate mijloacele de protecţie prevăzute în Declaraţia de conformitate pe baza procedurilor din "Norma metodologică referitoare la certificarea calităţii din punctul de vedere al securităţii muncii a echipamentelor tehnice". 

3. După montarea definitivă a utilajului sau instalaţiei trebuie să se efectueze probe de mers în gol şi de mers în sarcină conform proiectului de execuţie şi cărţii tehnice. 

4. Echipamentul electric al utilajelor şi instalaţiilor trebuie verificat înainte şi după montare pentru a corespunde gradelor de protecţie precizate în documentaţia tehnică. 

5. La pornirea utilajelor şi instalaţiilor trebuie să se verifice starea tehnică a acestora, existenţa şi starea protectorilor. 

6. Se interzice pornirea sau exploatarea utilajelor şi instalaţiilor de către persoane neinstruite sau neautorizate în acest scop. 

7. Dacă în timpul funcţionării se constată defecţiuni ale utilajelor şi instalaţiilor, acestea se vor opri, anunţându-se imediat conducătorul locului de muncă.

8. Remedierea defecţiunilor constatate la utilaje şi instalaţii, se va face numai de către persoane autorizate. 

9. Orice fel de defecţiune a utilajelor şi instalaţiilor se va înscrie în registrul de tură. 

10. La primirea-predarea schimbului, operatorul care intră în schimb va prelua de la schimbul anterior toate sarcinile, inclusiv restricţiile rezultate din desfăşurarea procesului tehnologic. 

11. După preluarea postului, operatorul va cere de la persoana cu atribuţii de conducerea liniei respective, confirmarea începerii lucrului. 

12. La liniile cu flux tehnologic în care activitatea productivă se desfăşoară în mod continuu, predarea - primirea schimbului între operatori se va face pe postul respectiv "din mers", cu precizarea sarcinilor şi restricţiilor ce au rezultat în urma desfăşurării activităţii în schimbul precedent. 

13. Utilajele şi instalaţiile vor fi exploatate în limita parametrilor proiectaţi. 

14. Se interzice supraîncărcarea utilajelor şi instalaţiilor, precum şi prelucrarea altor materiale sau cu alte caracteristici decât cele prevăzute în cartea tehnică. 

15. Înlăturarea deşeurilor şi pulberilor de piatră de pe maşini se va face cu ajutorul măturilor, periilor speciale sau cârligelor. 

16. Se interzice înlăturarea acestora cu mâna, sau suflarea cu jet de aer. 

17. Se interzice folosirea utilajelor, instalaţiilor, dispozitivelor şi sculelor uzate, improvizate sau improprii lucrărilor care se execută. 

18. La intervenţiile accidentale sau executarea operaţiilor de întreţinere şi reparaţii, trebuie să se deconecteze instalaţia electrică a utilajului şi anexele acestuia de la reţeaua generală şi să se scoată siguranţele fuzibile care se vor păstra la conducătorul formaţiei de lucru. 

19. La tabloul de conectare trebuie să se pună un panou de avertizare a interdicţiei de a se cupla. 

20. Se interzice operatorilor să remedieze singuri defectele care apar la aparatura şi la instalaţia electrică. 

21. Se interzice intrarea şi staţionarea la posturile de comandă ale utilajelor şi instalaţiilor a oricăror persoane care nu sunt nominalizate de către conducătorul locului de muncă în lista întocmită pe schimburi, care se va afişa la loc vizibil. 

22. Operatorii au obligaţia de a urmări permanent desfăşurarea procesului şi fluxului tehnologic; se interzice operatorilor să părăsească locul de muncă, să pornească utilajele şi instalaţiile înainte de a se fi asigurat că toate condiţiile sunt normale (mărcile de restricţie sunt la post, nu există persoane sau materiale străine pe linia tehnologică etc.). 

23. În apropierea utilajelor, instalaţiilor şi platformelor de lucru etc., din loc în loc se vor amplasa recipiente cu materiale necesare întreţinerii căilor de acces pentru evitarea accidentărilor prin alunecare (nisip, rumeguş etc.). 

24. Se interzice trecerea şi staţionarea pe utilaje, agregate, instalaţii, linii tehnologice, căi cu role, canale etc., în funcţiune sau oprite, aceasta făcându-se numai dacă este nevoie, prin utilizarea unor pasarele de trecere. 

25. Lângă fiecare utilaj, într-un loc vizibil, trebuie să se afişeze instrucţiunile de funcţionare a acestuia şi instrucţiunile proprii de securitate a muncii.












XIII.Instructiuni privind prelucrarea pietrei şi marmurei 

A. Generalitati 

B. Înainte de Începerea operaţiilor de prelucrare, conducătorul locului de muncă va întocmi un plan de lucru şi va repartiza sarcini personalului, arătându-se fiecăruia locul şi obligaţiile ce-i revin.  

C. Totodată se va asigura dacă echipamentul individual de protecţie (în special cel împotriva zgomotului şi prafului), este folosit conform instrucţiunilor proprii de securitate a muncii. 

D. Înainte de începerea operaţiilor de tăiere, cioplire şi şlefuire, lucrătorii trebuie să verifice dacă blocul sau piesa este bine fixată pe masa de lucru sau în dispozitivul de prindere. 

E. Alegerea mijloacelor ajutătoare pentru operaţiile de tăiere, cioplire şi şlefuire trebuie făcută de către conducătorul formaţiei de lucru, în funcţie de felul, volumul şi greutatea materialului, de complexitatea operaţiilor şi tipul utilajului de prelucrare. 

F. La manipulare, salariaţii trebuie să se asigure că blocul sau piesa respectivă se poate prinde sigur cu uneltele de apucare sau cu mâinile. 

G. Înainte de pornirea utilajului, operatorul se va asigura că nu există pericolul accidentării persoanelor aflate în apropiere. 

H. Pe timpul lucrului, trebuie să se îndepărteze în permanenţă şlamul rezultat în urma prelucrării, pentru a se evita pericolul de alunecare. 

I. Prelucrarea la dimensiuni 

J. Spaţiile libere dintre rândurile de maşini de prelucrat piatră şi marmură trebuie să fie de minimum 2 m. Spaţiile libere dintre maşinile de pe acelaşi rând trebuie să fie de minimum 1 m. 

K. Semifabricatele şi piesele finite trebuie să se depoziteze în aşa fel încât să nu fie împiedicată circulaţia în zona maşinilor prelucrătoare. 

L. Pe timpul lucrului cu maşinile automate de debitat şi despicat semifabricate este interzis ca operatorul sau alte persoane să pătrundă cu mâinile în zona capetelor de tăiere cu discuri. 

M. Pe timpul funcţionării, la maşinile universale de tăiat marmură şi piatră este interzisă: 

N. intervenţia operatorului cu mâinile la sculele de găurire, lărgire, tăiere şi şlefuire; 

O. ungerea angrenajului cremalieră-pinion; 

P. curăţarea ghidajelor şi a saniei axului de frezare verticală; 

Q. folosirea unor scule şi dispozitive defecte, neascuţite, ştirbite sau cu părţi lipsă; R. folosirea unor scule sau dispozitive improvizate. 

S. După fixarea şi reglarea frezei, se va regla şi dispozitivul de protecţie astfel încât dinţii frezei să nu poată prinde mâinile sau îmbrăcămintea operatorului în timpul lucrului.

T. Atunci când la prelucrarea pietrei şi marmurei se folosesc maşini unelte de prelucrat metale prin aşchiere, se vor respecta prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aşchiere. 

U. Şlefuirea - lustruirea 

V. Spaţiile libere dintre rândurile de maşini de şlefuit precum şi spaţiile libere dintre maşinile de pe acelaşi rând trebuie să fie aceleaşi ca şi la maşinile de prelucrat la dimensiuni. 

W. Pentru fiecare maşină de şlefuit piatră trebuie prevăzute spaţii de depozitare şi suporţi de lemn pentru placajul semifinit. 

X. Fiecare maşină de şlefuit piatră trebuie să fie prevăzută cu o apărătoare care să nu permită stropirea cu apă sau lovirea cu fragmente ce se pot desprinde. 

Y. Înainte de începerea lucrului cu maşina de şlefuit piatră trebuie să se verifice: Z. modul de prindere al plăcilor de marmură şi piatră pe masa de şlefuire; AA. modul de fixare al dispozitivului de şlefuire; 

BB. dacă sunt instalate apărătorile şi dispozitivele de protecţie. 

CC. Este interzisă punerea în funcţiune a maşinii de şlefuit piatră cu defecţiuni la capul axului port sculă şi la instalaţia hidraulică. 

DD. Este interzisă funcţionarea maşinii de şlefuit dacă dispozitivul abraziv nu este corect fixat şi centrat. 

EE. Este interzisă funcţionarea maşinii de şlefuit dacă pietrele abrazive sunt fisurate, ştirbite sau dacă nu sunt corespunzător fixate pe dispozitivul de şlefuire. 

FF. Este interzisă funcţionarea maşinii de şlefuit fără debitul de apă, prescris în cartea tehnică. 

GG. Este interzis ca pe timpul funcţionării să se scoată spărturile de material din bazinele maşinilor de polizat, aceasta făcându-se numai după oprirea rotirii platourilor. 

HH. La maşina de şlefuit caneluri trebuie să se urmărească ca jetul de apă să fie în permanenţă îndreptat spre capetele de lucru. 

II. Este interzis ca pe timpul funcţionării maşinii de şlefuit operatorul sau salariaţii să acţioneze cu mâinile sub sculă, pe placaj sau pe căile de rulare. 

JJ. Mesele maşinilor de şlefuit vor avea borduri pentru protejarea personalului contra stropirii cu materiale de şlefuit sau a eventualelor loviri produse de piesele ce s-ar putea desprinde. 

KK. La maşinile portabile de şlefuit este interzisă purtarea cablului electric pe corpul operatorului. Acesta va fi fixat printr-un dispozitiv de susţinere montat pe maşină. 

LL. Este interzisă lăsarea sau târârea cablului electric pe pardoseală. Cablurile trebuie să fie suspendate pe suporţi de lemn sau agăţate în cleme de-a lungul traseului de lucru. 

MM. Polizorul nu se va lăsa din mână decât după oprirea completă a corpului abraziv. 

NN. Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la întreruperea lucrului, polizoarele portabile se vor aşeza în suporţi speciali. 

OO. Polizoarele portabile vor fi utilizate la operaţiile de polizare exterioară numai în cazul în care corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasă de protecţie corespunzătoare.

PP. Alegerea corpului abraziv se va face în funcţie de felul materialului de prelucrat, de forma şi dimensiunile piesei, de calitatea suprafeţei ce trebuie obţinută, de tipul şi starea maşinii şi de felul operaţiei de prelucrare. 

QQ. Montarea corpurilor abrazive pe maşini se face de către persoane instruite şi autorizate. 

RR. Maşinile care utilizează corpuri abrazive nu trebuie pornite În cazul În care corpul abraziv este În contact cu piesa de prelucrat. 

SS. La prelucrările cu corpuri abrazive trebuie să se evite contactele bruşte cu piesa sau solicitările prin şoc; contactul cu piesa trebuie să se realizeze lent şi progresiv. 

TT. În timpul lucrului trebuie să se evite uzura neuniformă a corpului abraziv procedându-se imediat la corectarea sau înlocuirea celui uzat neuniform. 

UU. La utilizarea maşinilor de şlefuit şi bizotat în flux, se vor respecta instrucţiunile de lucru specifice prevăzute în cartea tehnică. 

VV. Cioplirea 

WW. Între bancurile de lucru ale cioplitorilor se vor prevedea paravane de protecţie, astfel încât aşchiile de piatră şi marmură rezultate din cioplire să nu lovească salariatul vecin. 

XX. Pentru motocompresoarele care deservesc ciocanele cu aer comprimat se vor prevedea locuri special amenajate În afara atelierului de cioplit. 

YY. Maşinile de polizat fixe vor fi dotate cu sisteme proprii de absorbţie a prafului. 

ZZ. Pentru strunguri, maşini de frezat, maşini de găurit şi alte utilaje se prevăd locuri special amenajate, separat de bancurile de lucru. 

AAA. Piesele pentru cioplire trebuie să fie fixate solid în bancurile de lucru fiind interzisă sprijinirea acestora de obiecte improvizate şi nestabile. 

BBB. Dacă se lucrează la despicarea blocurilor cu ajutorul penelor, locul de muncă al salariatului trebuie să fie în afara câmpului de rostogolire a părţilor despicate. 

CCC. La prelucrarea manuală sculele trebuie să fie în bună stare pentru a nu genera accidente de muncă. 

DDD. La folosirea ciocanelor trebuie să se verifice dacă acestea nu sunt crăpate şi sunt bine împănate în coadă cu pene de siguranţă. 

EEE. Praful de pe piesele În lucru trebuie să se îndepărteze cu măturica umedă, fiind interzisă folosirea aerului comprimat de la ciocanul pneumatic. 

FFF. La folosirea ciocanelor pneumatice trebuie să se lucreze cu atenţie, pentru a preveni alunecarea ciocanului de pe materialul prelucrat şi căderea acestuia pe picioare. 

GGG. Este interzisă polizarea uscată fără aspirarea permanentă a prafului rezultat. 

XIV. Lucrări de placare 

1. Aşezarea şi fixarea pietrelor, coloanelor şi a detaliilor arhitecturale, utilizate pentru placarea pereţilor şi a lucrărilor de faţadă vor fi realizate cu respectarea prevederilor din prezentele norme. 

2. Prelucrarea pietrelor pe şantier (spaţiu similar) va fi executată în locuri special îngrădite, în care se interzice accesul persoanelor străine.

3. Locurile de muncă ale cioplitorilor de piatră se vor afla la o distanţă de cel puţin 3 m unul de celălalt. În caz contrar, vor fi aşezate între aceştia ecrane de protecţie. Se interzice aşezarea pietrarilor unul în faţa celuilalt. 

4. În timpul prelucrării, pietrele (placajele de marmură, piatră de construcţie etc.), de dimensiuni mari şi grele, vor fi bine aşezate pentru a nu produce căderea lor şi accidentarea muncitorilor. 

5. La locul de tăiere a blocurilor cu ferăstrăul se va amenaja o podină de scânduri, prevăzându-se şi şanţuri pentru scurgerea apei. Podina va fi curăţată mereu, pentru a se evita alunecarea şi accidentarea muncitorilor. 

6. La prelucrarea uscată în încăperi speciale, acestea vor fi în permanenţă ventilate, pentru evacuarea prafului. 

7. Maşinile electrice de şlefuit vor avea mânerele izolate, conductorii electrici izolaţi în tuburi de cauciuc şi întrerupătoarele închise în cutii. De asemenea, vor fi prevăzute cu al patrulea fir, pentru legarea la pământ a corpului maşinii. 

8. Depozitarea plăcilor va fi făcută în condiţii conforme cu normele de tehnică a securităţii la depozitarea materialelor; acestea se vor face în stive de maximum 1 m lăţime. Pentru a evita răsturnarea lor, plăcile vor fi aşezate pe lat şi cu şipci între rânduri. 

9. Transportul plăcilor, atât pe orizontală cât şi pe verticală, la locul de montare, se va face cu mijloace mecanizate pentru a se evita pericolul de accidentare a muncitorilor. 

10. Plăcile şi piesele sculptate, proaspăt montate, nu vor fi lăsate fără a fi bine consolidate. 

11. Montarea plăcilor se face începând de jos în sus pentru ca fiecare placă să se reazeme pe placa inferioară. 

12. Dacă dimensiunile sau greutatea plăcilor nu permit ca ele să poată fi manipulate cu uşurinţă de doi oameni, mişcarea lor se va face mecanizat. 








XV.Instrucţiuni proprii pentru activitatea de manipulare cu mijloace nemecanizate a produselor 

A. Organizarea locului de muncă şi a activităţilor 

1. Depozitarea, stivuirea încărcarea şi descărcarea materialelor în bucăţi 2. Toate căile de acces ale spatiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie, libere de orice obstacol şi vor fi marcate vizibil, pentru a se evita expunerea salariaţilor la accidente.  

3. Căile de acces vor fi nivelate, podite sau pavate şi amenajate în vederea scurgerii apei. Iarna, caile de acces vor fi curăţate de zăpadă şi presărate cu materiale antiderapante ( nisip, sare, rumeguş etc. ) 

4. Acolo unde este cazul ( diferente de nivel ), se vor amenaja rampe de încărcare / descărcare, la cote de nivel corespunzătoare platformei mijloacelor de transport şi prevăzute cu dispozitive de egalizare sau podeţe de trecere cu înălţime variabila. 

5. In cazul în care, în spatiile de lucru, temperatura aerului depăşeşte valoarea de 25 de grade C, se va asigura o viteza de mişcare a aerului de cel puţin 0,5 m/s, indiferent de intensitatea efortului fizic.

6. Pentru aşezarea şi manipularea mărfurilor din rafturi, se vor asigura scări simple sau duble care vor fi prevăzute cu dispozitive de prindere în partea superioară şi placi de cauciuc în partea inferioara ( pentru scările simple ), iar cele duble cu lanţ de siguranţă şi placi de cauciuc pe partea inferioara. 

7. Se interzice salariaţilor accesul cu flacăra deschisa în spatiile de lucru unde exista pericolul producerii incendiilor şi exploziilor. Vor fi afişate, în locuri vizibile, tăbliţe avertizoare pentru interzicerea fumatului în spatiile de lucru cu pericol de incendii şi explozii. 

8. Produsele inflamabile şi explozive vor avea marcate clar pe ambalaj: - denumirea chimică uzuală a substanţei; - densitatea sau concentraţia substanţei; - gradul de pericol pe care îl reprezintă; - reprezentarea grafica a semnului de avertizare standardizat. 

9. Mărfurile vor fi aşezate întotdeauna, pe sortimente şi în acelaşi loc, în funcţie de natura lor, în aşa fel încât să fie evitate mişcările inutile, aglomerarea căilor de acces şi producerea accidentelor. 

10. Aşezarea şi manipularea mărfurilor în / şi din rafturile situate la înălţime, se vor executa cu ajutorul scărilor simple sau duble prevăzute cu dispozitive de prindere şi fixare. Se interzice, pentru efectuarea operaţiilor menţionate, folosirea butoaielor, scaunelor, lăzilor, pachetelor sau a altor obiecte de improvizaţie. 

11. Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare, incendii şi explozii. 

12. Stivuirea se va face fără deteriorarea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleaşi forme şi dimensiuni sau din ambalaje de acelaşi tip şi dimensiuni. 13. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisă. 14. In cazul depozitarii materialelor ambalate în cutii, lăzi, sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje pereţii ambalajelor trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra, să nu prezinte deformări sau deteriorări, iar înălţimea de stivuire va fi determinata de rezistenta mecanică a ambalajelor, stabilită prin standarde sau norme interne de fabricaţie. 15. Scoaterea materialelor din stivă se va face în aşa fel încât să se evite prăbuşirea stivei. 16. În cazul în care o sarcină este încărcata, descărcata sau transportată, prin purtare, concomitent de către mai mulţi muncitori, aceştia vor ridica şi coborî sarcina numai la comanda conducătorului operaţiei. 

17. La încărcarea şi descărcarea vehiculelor, salariaţii trebuie să fie astfel aşezaţi încât să nu se lovească între ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipulează. 18. Distanţa dintre doi încărcători manuali care lucrează în acelaşi timp la încărcare / descărcare, trebuie să fie de cel puţin 3 m. 

19. Se interzice accesul la locul de descărcare - încărcare manuală a persoanelor care nu au nici o atribuţie la aceste operaţii.  

20. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare (ex. europaleţi, ambalaje de lemn, tamburi etc.) se vor face verificări după fiecare folosire pentru stabilirea oportunităţii folosirii lor în continuare în condiţii de siguranţă. 

21. Încărcăturile stivuite pe mijloace de transport nemecanizate trebuie asigurate împotriva deplasării, răsturnării sau căderii. Încărcătura va fi aranjată astfel încât conducătorul mijlocului de transport să poată supraveghea drumul parcurs. 

22. Încărcătura nu va depăşii capacitatea maximă a mijlocului de transport nemecanizat, iar în cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă solul. 

23. În cazul utilizării transpaletelor electrice sau manuale exploatarea lor se va face numai de personal instruit în acest scop, respectând următoarele prevederi: 

24. transportul persoanelor pe echipament este interzis; 

25. adaptarea vitezei utilajului se va face în funcţie de starea căilor de acces, se interzice utilizarea transpaletelor dacă căile de circulaţie prezintă denivelări mari sau curbe care nu permit manevrarea în siguranţă a încărcăturii, astfel încât să fie evitată răsturnarea sau căderea ei;

26. poziţia încărcăturii va fi urmărită pe toată durata transportului; 

27. deplasarea utilajului se face de regulă cu furcile îndreptate în direcţia de deplasare. Este obligatorie deplasarea cu furcile îndreptate în sens invers 

sensului de mişcare dacă vizibilitatea este redusă datorită volumului mare 

al încărcăturii sau în cazul circulaţiei utilajului pe pante cu o înclinaţie mai 

mare de 3 grade; 

28. este obligatorie semnalizarea schimbării direcţiei de mişcare; 

29. la trecerea pe lângă obstacole, manevrantul echipamentului este obligat să se asigure la o distanţă de cel puţin 0,5 m faţă de acestea; 

30. în cazul în care utilizarea transpaletelor se face în incinte în care circulă şi alte mijloace de transport este obligatorie respectarea regulilor de 

circulaţie; 

31. folosirea echipamentelor în aer liber este interzisă, atunci când condiţiile meteorologice sunt nefavorabile. 

1. Depozitarea, încărcarea şi descărcarea 

materialelor lungi, grele sau voluminoase 

a) În cazul în care pentru încărcarea şi descărcarea din mijloacele de transport a materialelor de lungime mare nu există o instalaţie de ridicat corespunzătoare, aceste operaţii se vor executa manual cu ajutorul unor planuri înclinate dimensionate corespunzător sarcinilor la care sunt supuse. Planurile înclinate vor fi bine fixate la capetele lor inferioare şi nu vor depăşi nivelul platformelor mijlocului de transport. 

b) Se interzice staţionarea muncitorilor în dreptul materialelor care se descarcă, precum şi oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau alte scule. Salariaţii trebuie să staţioneze lateral în timpul descărcării. 

c) Manipularea materialelor lungi prin rostogolire pe plan înclinat se va face de către cel puţin două persoane prin utilizarea unor funii, salariaţii stând la partea superioară. Se va manipula câte un singur colet sau obiect. 

d) Dacă unele materiale lungi se transportă pe umeri toţi salariaţii se aşează pe aceeaşi parte a piesei. Coborârea în vederea depozitării pieselor lungi de pe umeri nu se va face prin aruncare, ci prin luare pe braţ şi apoi depunerea pe sol la comanda conducătorului formaţiei de lucru. Mersul celor care transportă o piesă va fi în acelaşi pas, în cadenţă comandată. 

e) Se interzice descărcarea materialelor lungi prin cădere sau rostogolire liberă. f) În cazul în care nu se dispune de instalaţii de ridicat, încărcarea-descărcarea şi deplasarea materialelor grele sau voluminoase se vor executa cu respectarea următoarelor măsuri: g) terenul pe care se prevede transportul materialelor trebuie să fie eliberat de toate obiectele străine ce împiedică deplasarea; 

h) în cazul în care rezistenţa terenului este mică sau suprafaţa nu este netedă, deplasarea se va face pe dulapi sau grinzi; 

i) în cazul deplasării materialelor pe role lungimea acestora trebuie să depăşească lăţimea piesei însă nu mai mult de 300mm; 

j) se interzice îndepărtarea manuală a rolelor de sub încărcătură; îndepărtarea acestora se va face numai după ce rolele se vor elibera 

complet de încărcătură; 

k) În timpul deplasării materialelor pe teren orizontal, acestea vor fi împinse numai din partea opusă deplasării (spate) folosind răngi; În cazul când 

este necesar ca piesa să fie trasă din partea dinspre sensul de deplasare 

se vor folosi troliul, iar muncitorii nu vor sta în zona periculoasă 

creată de cablu ( 1,5 ori lungimea cablului);  

l) Ridicarea obiectelor grele se va face cu ajutorul scripeţilor, troliilor, sau a altor dispozitive de ridicat. Este interzisă ridicarea materialelor prin

tragere directă cu frânghia sau cablul. Frânghiile sau cablurile folosite 

trebuie să fie corespunzătoare sarcinilor ridicate, fără noduri sau alte 

deteriorări; 

m) Salariaţii vor păstra o distanţă suficientă faţă de piesă astfel încât să fie evitate accidentele în cazul unei deplasări sau căderi accidentale a acesteia. 

A. Manuipularea şi transportul prin purtare a maselor 

1. Angajatorul trebuie să ia măsuri tehnico-organizatorice, în special echipament mecanic pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare şi/sau de afectare a sănătăţii, determinate de manipularea manuală a maselor, luând în considerare următoarele elemente de referinţă: 

2. caracteristicile masei - manipularea manuală a unei mase poate prezenta riscuri, în  special de afecţiuni dorsolombare, dacă masa este: 

3. prea grea sau prea mare; 

4. incomodă sau greu de apucat;  

5. instabilă sau are un conţinut ce riscă să se deplaseze;  

6. plasată astfel încât trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi  sau cu flexia ori rotaţia trunchiului;  

7. susceptibilă să producă leziuni asupra angajaţilor din cauza marginilor  şi/sau a consistenţei sale, în special în eventualitatea unei ciocniri; 

8. efortul fizic necesar - efortul fizic poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni dorsolombare dacă: 

9. este prea mare; 

10. nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului; 

11. antrenează o miscare bruscă a masei de transportat; 

12. este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă; 

13. caracteristicile mediului de muncă - caracteristicile mediului de muncă pot determina o creştere a riscurilor, în special în afecţiuni dorsolombare, dacă: 

14. nu există suficient spaţiu, în special pe verticală, pentru realizarea activităţii; 

15. pardoseala este alunecoasă sau prezintă neregularităţi care determină dezechilibrare; 

16. locul unde se desfăşoară activitatea de muncă sau mediul de muncă nu permit angajatului să manipuleze manual masele la o înălţime sigură 

sau într-o poziţie de lucru confortabilă; 

17. pardoseala sau planul de lucru prezintă denivelări care impun manipularea masei la diferite niveluri; 

18. pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile; 

19. temperatura, umiditatea sau circulaţia aerului sunt necorespunzătoare; 20. cerinţele activităţii - activitatea poate prezenta riscuri, în special de afecţiuni  dorsolombare, dacă implică una sau mai multe dintre cerinţele următoare: 

21. efort fizic frecvent şi prelungit care solicită în special coloana vertebrală; 22. perioadă insuficientă de repaus fiziologic sau de recuperare;  

23. distanţe prea mari pentru ridicare, coborâre sau transport; 

24. ritm al activităţii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de către angajat; 

25. factori individuali de risc - angajatul poate fi expus riscului dacă: 

26. este necorespunzător din punct de vedere fizic să realizeze sarcina respectivă;

27. poartă haine, încălţăminte sau alte lucruri personale necorespunzătoare; 

28. nu are cunoştinţele sau instructajul adecvat ori necesar. 

29. Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere şi împingere manuală a maselor sunt prezentate în tabelul de mai jos. 

A. Limite maxime admise pentru manipularea manuală a maselor (în kg) 

Tip de 

manipulare

Frecventa 

operaţiilor

Bărbati 

Femei

   

Vârstă (ani) 

Vârstă (ani)

   

16-19 

19-45 

peste 45 

16-19 

19-45 

peste 45

Ridicare 

rar 

35 

55 

50 

13 

15 

13

 

frecvent 

25 

30 

25 

10 

9

 

foarte frecvent 

20 

25 

20 

8

Purtare 

rar 

30 

50 

40 

13 

15 

13

 

frecvent 

20 

30 

25 

10 

9

 

foarte frecvent 

15 

20 

15 

10 

8

Tragere 

rar 

15 

10

 

frecvent 

10 

7

Împingere 

rar 

16 

11

 

frecvent 

11 

7,5



NOTĂ: 

rar: sub 5% din durata schimbului; 

frecvent: între 6 - 10% din durata schimbului; 

foarte frecvent: peste 10% din durata schimbului. 

a. În timpul manipulării manuale a maselor salariatul sau salariaţii trebuie să aibă vizibilitate. Se interzice transportul prin purtarea a maselor care împiedică vizibilitatea. 

b. Se interzice manipularea de către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrări. 

c. Se interzice transportul prin purtarea a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzătoare. 

d. Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt fixate între ele corespunzător. Se intrezice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor care sunt instabile între ele. 

e. Obiectele ambalate în cutii, lăzi, etc. trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzii, etc. 

f. Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să fie cu obstacole instabil sau alunecos.

g. În cazul în care operaţiile de încărcare-descărcare se execută manual, fără mijloace ajutătoare (roabe, cărucioare, etc.), podeţele înclinate vor fi prevăzute cu şipci (nervuri) transversale, fixate la o distanţă de 300-400 mm între ele sau alte mijloace care să împiedice alunecarea. 

h. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare. 

i. Se interzice utilizarea salariaţilor la manipularea şi transportul manual al maselor dacă nu au echipament individual de protecţie. 









XVI.Obligaţiile maiştrilor şi ale altor conducători ai locurilor de munca 

a) să respecte prevederile proiectelor de execuţie, prescripţiile tehnice, fişele tehnologice, sau  instrucţiunile de lucru, instrucţiunile de folosire şi întreţinere a utilajelor, instalaţiilor şi  maşinilor de la locul de munca, precum şi regulile de securitate şi sănătate în muncă, în  vederea prevenirii accidentelor de muncă 

b) să organizeze locurile de muncă şi să pregătească condiţiile de lucru pentru fiecare echipă, să  supravegheze şi să îndrume personalul din subordine pentru aplicarea corectă a regulilor  de protecţia muncii. 

c) să nu primească spre execuţie piese care nu au prevăzute detaliile de execuţie, măsurile şi  dispozitivele de protecţia muncii. 

d) să execute toate lucrările din proiecte pentru a asigura condiţii depline de securitate şi sănătate a muncii. 

e) să urmărească menţinerea disciplinei, ordinii şi curăţeniei la locul de muncă precum şi  menţinerea căilor de acces libere. 

f) să nu modifice soluţiile tehnice şi prevederile de protecţie a muncii din proiectele de execuţie  fără acordul proiectantului. 

g) să instruiască conform prevederilor legale personalul din subordine pentru lucrările pe care  acesta urmează să le execute. 

h) să verifice după fiecare instruire dacă muncitorii si-au însuşit regulile de protecţie a muncii. i) să verifice zilnic înainte de începerea lucrului, dacă sunt asigurate dispozitivele de protecţie a  muncii, dacă ele sunt în bună stare, dacă sunt marcate cu avertizările de rigoare locurile  periculoase  

j) să nu primească la lucru muncitorii fără instructaj efectuat la zi, fără echipament de protecţie şi de lucru corespunzător meseriei, muncitori bolnavi, în stare avansată de oboseală sau în  stare de ebrietate. 

k) să nu dea dispoziţii de lucru muncitorilor pe care îi conduc să execute lucrări pentru care  aceştia nu au calificarea necesară, nu sunt instruiţi sau care depăşesc capacitatea lor fizică l) să instruiască personalul din subordine asupra modului de utilizare a echipamentelor  individuale de protecţie şi a dispozitivelor de protecţie a muncii. 

m) să controleze în permanenţă dacă se respectă tehnologiile de lucru si regulile de protecţie a  muncii. 

n) să supravegheze funcţionarea utilajelor şi instalaţiilor la lucrările pe care le conduc, urmărind  să nu se producă accidentarea muncitorilor din cauză lor, şi să nu permită intervenţia  muncitorilor neautorizaţi să execute reparaţii la ele. 

o) . în cazul producerii unui accident de muncă, să organizeze imediat acordarea primului ajutor  victimei, să anunţe imediat conducerea societăţii, luând măsuri să nu fie modificată starea de  fapt pâna la cercetarea accidentului.  





XVII. Obligaţiile şefilor formaţiilor de lucru

 

a) să execute numai lucrările încredinţate de conducătorul punctului de lucru sau de conducerea  societăţii comerciale la care este încadrat, respectând prevederile proiectelor, prescripţiile  tehnice şi regulile de protecţie a muncii. 

b) să nu execute nici un fel de lucrare pentru care nu s-au prevăzut măsuri de protecţia muncii, s au prevăzut măsuri insuficiente ori s-au făcut improvizaţii. 

c) este obligatoriu să anunţe conducătorul locuui de munca sau conducerea societăţii comerciale la care este încadrat şi să ceară completarea măsurilor de protecţie a muncii ori de câte ori  constată că acestea sunt insuficiente şi pun în pericol securitatea muncitorilor din  subordine. 

d) să nu admită la lucru muncitori fără control medical efectuat la angajare sau control medical  periodic, oameni bolnavi, oameni în stare avansată de oboseală sau în stare de ebrietate,  sau personal fără instructaj corespunzător lucrărilor pe care urmează să le execute. 

e) să nu execute lucrări la o înălţime mai mare de 1,5 m fără a avea asigurate măsurile de  protecţie adecvate (schele, platforme de lucru sau alte amenajări conforme cu normele  specifice de protecţie a muncii). 

f) să verifice înainte de începerea lucrului dacă muncitorii din subordine au echipamentul de  lucru şi de protecţie corespunzător, să verifice dacă dispozitivele de protecţie sunt în stare  corespunzătoare şi dacă sunt bine amenajate căile de acces. 

g) să supravegheze muncitorii din formaţie să nu părăsească locul de muncă, să nu execute alte  lucrări decât cele încredinţate, să nu utilizeze procedee de lucru periculoase. 

VIII. Obligatiile lucratorilor. 

a) să se prezinte la program, odihnit, îmbrăcat corect, cu echipamentul de protecţie adecvat. b) să nu se prezinte la lucru în stare de ebrietate, şi să nu consume băuturi alcoolice în timpul  programului de lucru. 

c) . să participe la instructajul de protecţie a muncii şi să-şi însuşească regulile de protecţie a  muncii potrivit activităţii pe care o desfăşoară. 

d) să nu execute lucrări pentru care nu este calificat şi instruit, precum şi lucrări de o tehnicitate  sau de o periculozitate care depăşesc nivelul său de calificare şi experienţă în muncă. e) . să nu execute alte lucrări decât cele stabilite de maistru sau şeful de echipă, să nu intervină la  instalaţii sau utilaje în funcţiune şi să nu părăsească locul de muncă fără ştirea  conducătorului locului de muncă. 

f) să verifice înainte de începerea lucrului dacă uneltele de lucru, utilajele, maşinile, instalaţiile,  dispozitivele de protecţie şi echipamentul individual de protecţie sunt în stare bună.

 g) . să păstreze curăţenia la locul de muncă, precum şi întreţinerea căilor de acces.