Evaluare ssm tamplar

INTRODUCERE 

 La evaluarea locului de munca TAMPLAR 

Punctul de plecare in optimizarea activitatii de revenire a accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale intr-un sistem il constituie evaluarea riscurilor din locul de munca. 

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din locul de munca si cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinatiei dintre doi parametri: gravitatea si frecventa consecintei maxime posibile asupra organismului uman. 

Se obtin astfel niveluri de risc partiale pentru fiecare factor de risc, respectiv niveluri de risc global pentru intregul sistem analizat (loc de munca). Acest principiu de evaluare a riscurilor este inclus deja in standardele europene (CEI 812/85, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/96) si sta la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practica. Astfel, SR EN 292-1/1996, preluat in Romania dupa standardul european amintit, in cap. 6, precizeaza ca „factorii ce trebuie luati in considerare la evaluarea riscului sunt: 

a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii; 

b) Gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii." 

Obligativitatea evaluarii riscurilor la locul de munca decurge din legislatia actuala in domeniu, care a fost armonizata cu legislatia Uniunii Europene privind sanatatea si securitatea in munca. Art. 15 din Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor legii 319/2006 , preluand paragraful 2 pct. b art. 6 din Directiva-cadru 391/89/CEE, prevede: „... conducătorul SC ) S.R.L. trebuie: 

a) sa evalueze riscurile pentru sanatatea si securitatea muncitorilor, in vederea stabilirii masurilor de prevenire 

Indeplinirea efectiva a acestei obligatii se face de catre un evaluator autorizat si abilitat daca este vorba de un serviciu extern de prevenire si protectie sau de catre un evaluator autorizat daca este vorba de un serviciu intern de prevenire si protectie. 

PREMISE TEORETICE 

Relatia risc - securitate; risc acceptabil 

In terminologia de specialitate, securitatea lucratorului care incadreaza locul de munca in procesul de munca este considerata ca acea stare a sistemului de munca in care este exclusa posibilitatea de accidentare si imbolnavire profesionala. 

In limbajul uzual, securitatea este definita ca faptul de a fi la adapost de orice pericol, iar riscul - posibilitatea de a ajunge intr-o primejdie, pericol potential (Sursa: Dictionarul explicativ al limbii romane, editat sub egida Academiei Romaniei). Daca luam in considerare sensurile uzuale ale acestor termeni, se poate defini securitatea ca starea sistemului de munca in care riscul de accidentare si imbolnavire este zero. Prin urmare, securitatea si riscul sunt doua notiuni abstracte, contrare, care descriu doua stari care se exclud reciproc. In realitate, datorita trasaturilor oricarui sistem de munca, nu se pot atinge asemenea stari cu caracter de absolut. Nu exista sistem in care sa fie exclus complet pericolul potential de accidentare sau imbolnavire; apare intotdeauna un risc „rezidual", fie si numai datorita imprevizibilitatii actiunii omului. Daca nu se fac interventii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creste, pe masura ce elementele sistemului de munca se degradeaza prin „imbatranire". In consecinta, sistemele pot fi caracterizate prin „niveluri de securitate", respectiv „niveluri de risc", ca indicatori cantitativi ai starilor de securitate/risc. 

In acest context, in practica trebuie admise o limita de risc minim, respectiv un nivel al riscului diferit de zero, dar suficient de mic pentru a se  considera ca sistemul este sigur, ca si o limita de risc maxim, care sa fie echivalenta cu un nivel atat de scazut de securitate, incat sa nu mai fie  permisa functionarea sistemului. 

Notiunea de risc acceptabil 

Riscul a fost definit in literatura de specialitate in domeniul securitatii muncii prin probabilitatea cu care, intr-un proces de munca, intervine un  accident sau o imbolnavire profesionala, cu o anumita frecventa si gravitate a consecintelor. In consecinta putem atribui unor cupluri gravitate -  probabilitate diferite acelasi nivel de risc. 

Orice studiu de securitate are drept obiectiv stabilirea riscurilor acceptabile. O asemenea tratare a riscului ridica doua probleme: • cum se stabilesc coordonatele riscului (cuplul gravitate - probabilitate); 

• ce coordonate ale riscului se vor alege pentru a delimita zonele de acceptabilitate de cele de inacceptabilitate. Pentru a le rezolva, premisa de la care s-a pornit in elaborarea metodei de evaluare a fost relatia risc - factor de risc. Existenta riscului intr-un sistem de munca este datorata prezentei factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. Prin urmare, elementele cu ajutorul carora poate fi caracterizat riscul, deci pot fi determinate coordonatele sale, sunt de fapt probabilitatea cu care actiunea unui factor de risc poate conduce la accident si gravitatea consecintei actiunii factorului de risc asupra victimei. Ca urmare, pentru evaluarea riscului/securitatii este necesara parcurgerea urmatoarelor etape: 

- identificarea factorilor de risc din sistemul analizat;  

- stabilirea consecintelor actiunii asupra victimei, respectiv gravitatea lor; -stabilirea 

frecventei probabile de actiune a lor asupra executantului; -atribuirea nivelurilor de risc functie de gravitatea si probabilitatea consecintelor actiunii factorilor de risc. 

Modelul teoretic al genezei accidentelor de munca si bolilor profesionale elaborat in cadrul I.N.C.D.P.M., abordand sistematic cauzalitatea acestor evenimente, permite elaborarea unui instrument pragmatic pentru identificarea tuturor factorilor de risc dintr-un sistem (ANEXA 1 din metoda PECE). In conditiile unui sistem de munca real, aflat in functiune, nu exista suficiente resurse (de timp, financiare, tehnice etc.) pentru ca sa se poata interveni simultan asupra tuturor factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. 

Chiar daca ar exista, criteriul eficientei (atat in sensul restrans, al eficientei economice, cat si al celei sociale) interzice o astfel de actiune.  Din acest motiv, nici in cadrul analizelor de securitate nu se justifica luarea lor integral in considerare. 

Din multitudinea factorilor de risc a caror inlantuire se finalizeaza potential cu un accident sau o imbolnavire, factorii care pot reprezenta  cauze finale, directe, sunt cei a caror eliminare garanteaza imposibilitatea producerii evenimentului, deci devine obligatorie orientarea studiului  asupra acestora. 

Diferentierea riscurilor in raport cu gravitatea consecintei este usor de realizat. Indiferent de factorul de risc si de evenimentul pe care-l  poate genera, consecintele asupra executantului pot fi grupate dupa categoriile definite prin lege: incapacitate temporara de munca, invaliditate si  deces. 

Mai mult, pentru fiecare factor de risc se poate afirma cu certitudine care este consecinta sa maxima posibila. De exemplu, consecinta maxima posibila a electrocutarii va fi intotdeauna decesul, in timp ce consecinta maxima a depasirii nivelului normat de zgomot va fi surditatea profesionala - invaliditate. 

Cunoscand tipurile de leziuni si vatamari, ca si localizarea potentiala a acestora, in cazul accidentelor si bolilor profesionale, asa cum sunt ele precizate de criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (ANEXA 2), se poate aprecia pentru fiecare factor de risc in parte la ce leziune va conduce in extremis, ce organ va fi afectat si, in final, ce tip de consecinta va produce: incapacitate, invaliditate sau deces. 

La randul lor, aceste consecinte se pot diferentia in mai multe clase de gravitate. 

De exemplu, invaliditatea poate fi de gradul I, II sau III, iar incapacitatea: mai mica de 3 zile (limita minima stabilita prin lege pentru definirea accidentului de munca), intre 3 - 45 zile si intre 45 - 180 zile. 

Ca si in cazul probabilitatii de producere a accidentelor sau imbolnavirilor, putem stabili si pentru gravitatea consecintelor mai multe clase, dupa cum  urmeaza:  

• clasa 1: consecinte neglijabile (incapacitate de munca mai mica de 3 zile); 

• clasa 2: consecinte mici (incapacitate cuprinsa intre 3 - 45 zile, care necesita tratament medical); 

• clasa 3: consecinte medii (incapacitate 45 - 180 zile, tratament medical si spitalizare); 

• clasa 4: consecinte mari (invaliditate gradul III): 

• clasa 5: consecinte grave (invaliditate gradul II); 

• clasa 6: consecinte foarte grave (invaliditate gradul I); 

• clasa 7: consecinte maxime (deces).

Referitor la frecventa, este cunoscut ca accidentul sau boala sunt evenimente aleatorii. Prin urmare, factorii de risc se vor diferentia intre ei prin faptul ca fiecare conduce cu o alta probabilitate la producerea unui accident/imbolnavire. Astfel, frecventa probabilitatea de producere a unui accident datorita miscarii periculoase a organelor in miscare ale unei foreze este diferita fata de cea a producerii, la acelasi loc de munca, a unui accident datorita trasnetului. 

De asemenea, acelasi factor va putea fi caracterizat printr-o alta frecventa de actiune asupra executantului, in diverse momente ale functionarii unui sistem de munca sau in sisteme analoge, in functie de natura si de starea elementului generator. De exemplu, probabilitatea de electrocutare prin atingere directa la manevrarea unui aparat actionat electric este mai mare daca acesta este vechi si are uzata izolarea de protectie a conductorilor decat daca aparatul este nou. Din punct de vedere al operativitatii, nu se poate lucra insa cu frecvente determinate strict pentru fiecare factor de risc. In unele cazuri, ele nici nu pot fi calculate, cum se intampla cu factorii proprii executantului. Probabilitatea de a actiona intr-o anumita maniera generatoare de accident nu poate fi decat aproximata. In alte situatii, calculul necesitat de determinarea riguroasa a frecventei probabile de producere a consecintei este atat de elaborios, incat ar fi mai costisitor si mai indelungat decat aplicarea efectiva a masurilor de prevenire. 

De aceea ar fi mai indicat sa se stabileasca frecventele, de regula prin apreciere, si sa se grupeze pe intervale. Este mai usor si mai eficient pentru scopul urmarit sa se aproximeze ca un anumit accident este probabil sa fie generat de actiunea unui factor de risc cu o frecventa mai mica de o data la 100 de ore. 

Diferenta fata de niste valori riguroase de 1 la 85 ore sau 1 la 79 ore este nesemnificativa, evenimentul putand fi caracterizat in toate trei cazurile ca fiind foarte frecvent. 

Din acest motiv, daca utilizam intervalele precizate in CEI-812/1985, obtinem 6 grupe de evenimente, pe care le putem ordona astfel: • extrem de rare: P < 10-7/h; 

• foarte rare: 10-7 < P < 10-5/h; 

• rare: 10-5 < P < 10-4/h; 

• putin frecvente: 10-4 < P < 10-3/h; 

• frecvente: 10-3 < P < 10-2/h; 

• foarte frecvente: P > 10 /h. 

Vom atribui acum fiecarei grupe o clasa de probabilitate, de la 1 la 6, asa incat vom spune ca evenimentul E1, a carui frecventa probabila de producere este de P1 < 10-7/h,este de clasa 1 de probabilitate, iar evenimentul E6, cu frecventa P6 >10 /h, este de clasa a 6-a de probabilitate. Obtinem o scala de cotare a probabilitatii cum este cea din ANEXA 3 din metoda PECE. 

Avand la dispozitie aceste doua scale - de cotare a probabilitatii si gravitatii consecintelor actiunii factorilor de risc (ANEXA 3 din metoda PECE) - putem sa asociem fiecarui factor de risc dintr-un sistem un cuplu de elemente caracteristice, gravitate - probabilitate, pentru fiecare cuplu stabilindu-se un nivel de risc. Pentru atribuirea nivelurilor de risc/securitate s-a utilizat curba de acceptabilitate a riscului. Mai intai, deoarece gravitatea este un element mai important din punct de vedere al finalitatii protectiei muncii, s-a admis ipoteza ca are o incidenta mult mai mare asupra nivelului de risc decat frecventa. In consecinta, corespunzator celor 7 clase de gravitate s-au stabilit 7 niveluri de risc, in ordine crescatoare, respectiv 7 niveluri de securitate, data fiind relatia invers proportionala intre cele doua stari (risc - securitate): 

Prin suprapunerea succesiva, in anumite conditii, a curbei de acceptabilitate a riscului asupra reprezentarii obtinute a multimii nivelurilor de risc s a stabilit incadrarea cuplurilor pe niveluri de risc, asa cum se expliciteaza in continuare. Mentinand logica reprezentarii prin segmente egale a claselor, rezulta ca si curbele care delimiteaza nivelurile de risc trebuie sa fie echidistante. In consecinta, impartim diagonala mare a dreptunghiului care  semnifica suma multimilor nivelurilor de risc in 7 segmente egale, prin care se vor trasa curbele. 

 Nivelul de risc 1 - cuplurile g-p: (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1);  

 Nivelul de risc 2 - cuplurile g-p: (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1);  

 Nivelul de risc 3 - cuplurile g-p: (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1);  

 Nivelul de risc 4 - cuplurile g-p: (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2); 

Nivelul de risc 5 - cuplurile g-p: ((4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3); Nivelul de risc 6 - cuplurile g-p:  

(5,6) (6,4) (6,5) (7,4);  

Nivelul de risc 7 - cuplurile g-p: (6,6) (7,5) (7,6). 

Din relatia risc - securitate definita se deduce imediat ca nivelul 7 de risc reprezinta un nivel critic, la care securitatea sistemului este minima. Dincolo de aceasta limita, securitatea tinde catre zero, deci desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, deoarece ea ar fi echivalenta cu producerea accidentului/imbolnavirii. Despre factorii de risc caracterizati prin cuplurile (6,6), (7,5), (7,6) se poate afirma ca ei vor conduce rapid si cu certitudine la producerea evenimentului extrem -decesul (pericol iminent). 

Reglementarile normative din majoritatea tarilor nu permit insa atingerea stadiului critic. Pentru aceasta, in general, se stabilesc pentru fiecare factor de risc fie limite maxime sub forma de valori, in cazul factorilor a caror forma de manifestare poate fi caracterizata prin elemente masurabile, fie interdictii - factorii la care masuratorile nu sunt posibile. Normele respective corespund unui nivel de risc maxim acceptabil, care difera de la o tara la alta, in functie de conditiile economice si sociale. Plecand de la aceste premise, s-a elaborat metoda de evaluare a riscurilor la locurile de munca, denumita generic METODA PECE. 

DESCRIEREA METODEI UTILIZATE PENTRU EVALUAREA RISCULUI 

Scop si finalitate 

Metoda folosita la aceasta evaluare este metoda I.N.C.D.P.M. denumita metoda PECE. 

Metoda aplicata pentru aceasta evaluare are ca scop determinarea cantitativa a nivelului de risc pentru un loc de munca, sector, sectie sau  intreprindere, pe baza analizei sistemice si evaluarii riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala. 

Aplicarea metodei se finalizeaza cu un document centralizator numit Fisa de evaluare a riscului pentru locul de munca evaluat, care in final  cuprinde nivelul de risc global pentru locul de munca care a fost evaluat. 

Fisa de evaluare a riscului pentru locul de munca evaluat astfel intocmita constituie baza fundamentarii programului de prevenire si protectie de SSM pentru locul de munca evaluat, (sectorul, sectia, operatorul economic). Conform celor mai inainte prezentate in dosarul cu documente de evaluare pentru locul de munca evaluat imediat dupa fisa de evaluare de riscuri se afla documentul intitulat Plan de prevenire si protectie post evaluare care are structura prevazuta in anexa 7 din Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor legii 319/2006. Iar la nivel de punct de lucru acest document se regaseste ca anexa la Planul de prevenire si protectie de SSM pentru punctul de lucru din care face parte acest loc de munca evaluat. 

Principiul metodei 

Esenta metodei consta in identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat pe baza unor liste de control prestabilite si cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile. 

Aceasta lista de control prestabilita cu grupe si tipuri de factori de risc posibili sta la baza documentului numit Fisa de identificare a factorilor de risc la locul de munca ce urmeaza sa fie evaluat . Acest document este in dosarul de evaluare a locului de munca imediat dupa fisa de prezentare a locului de munca evaluat. Cuantificarea dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa consecintei maxim previzibile se executa pe masura ce se evalueaza riscurile identificate. 

In finalul acestei operatiuni de cuantificare a dimensiunii fiecarui tip de risc identificat si apoi evaluat rezulta un nivel de risc global pentru locul de munca. 

Nivelul de securitate, este invers proportional cu nivelul de risc. 

Etapele metodei 

Metoda cuprinde urmatoarele etape obligatorii: 

• definirea elementelor care definesc locul de munca; 

• identificarea factorilor de risc care sunt prezenti sau pot fi prezenti la locul de munca; 

• stabilirea masurilor de prevenire si protectie pentru fiecare risc identificat , 

astfel incat pana la evaluarea riscurilor si stabilirea masurilor finale de prevenire si protectie, sa se poata lua deja masuri pe aceste riscuri astfel incat acestea sa nu afecteze starea de sanatate a lucratorilor ori viata acestora; 

• evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, identificate 

deja ; 

• stabilirea masurilor de prevenire si protectie pentru fiecare risc identificat 

si evaluat cu nivel de risc cotat cu cel putin nivel 3; 

• intocmirea propunerilor/planului de prevenire si protectie de SSM pentru riscurile de cel putin nivel 3 la locul de munca. Instrumente de lucru utilizate 

Etapele necesare pentru evaluarea locului de muncă, se realizeaza utilizand urmatoarele instrumente de lucru: 

• Lista de identificare a factorilor de risc; 

• Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman; 

• Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor; 

• Grila de evaluare a riscurilor; 

• Scala de incadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate; 

Continutul si structura acestor instrumente sunt prezentate in continuare.  

Lista de identificare a factorilor de risc este un formular care cuprinde, intr-o forma usor identificabila si comprimata, principalele categorii de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, grupate dupa criteriul elementului generator din cadrul sistemului de munca (executant, sarcina de munca, mijloace de productie si mediu de munca). Model Anexa 1 metoda Pece 

Lista de consecinte posibile ale actiunii factorilor de risc asupra organismului uman ; este un instrument ajutator in aplicarea scalei de cotare a gravitatii consecintelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni si vatamari ale integritatii si sanatatii organismului uman, localizarea posibila a consecintelor in raport cu structura anatomofunctionala a orgaganismului si gravitatea minima - maxima generica a consecintei. Model Anexa 2 metoda Pece Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor de risc asupra organismului uman , este o grila de clasificare a consecintelor in clase de gravitate si clase de probabilitate a producerii lor. Model Anexa 3 metoda Pece Partea din grila referitoare la gravitatea consecintelor se bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. In ceea ce priveste clasele de probabilitate, in urma experimentarilor s-a optat in forma finala a metodei pentru adaptarea standardului Uniunii Europene, astfel incat in locul intervalelor precizate de acesta s-au luat in considerare urmatoarele: •clasa 1 de probabilitate: frecventa evenimentului peste 10 ani; 

•clasa 2: frecventa de producere: o data la 5 -10 ani; 

•clasa 3: o data la 2 - 5 ani; 

•clasa 4: o data la 1 - 2 ani; 

•clasa 5: o data la 1 an - 1 luna; 

•clasa 6: o data la mai putin de o luna.  

Grila de evaluare a riscurilor (Model Anexa 4 metoda Pece) 

Cu ajutorul grilei se realizeaza exprimarea efectiva a riscurilor existente in sistemul analizat, sub forma cuplului gravitate - frecventa de aparitie. Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (Model Anexa 5 metoda Pece), construita pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat in aprecierea nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate. Scala cuprinde in fapt cele 7 zone din matricea Mgp , transformate in niveluri, numerotate de la 1 la 7 pentru nivelul de risc, si de la 7 la 1 pentru nivelul de securitate; in zona centrala a formularului sunt prezentate explicit elementele din submatricele delimitate, precum si elementele singulare corespunzatoare fiecarui nivel de risc, respectiv toate cuplurile gravitate - probabilitate aferente nivelurilor de risc. 

APLICAREA METODEI Procedura de lucru 

1. Constituirea echipei de analiza si evaluare 

Primul pas in aplicarea metodei il reprezinta constituirea echipei de analiza si evaluare. Aceasta s-a facut in baza contractului de evaluare de riscuri intocmit intre prestator (evaluatorul autorizat si abilitat) si beneficiarul evaluarii si a cuprins specialisti in domeniul securitatii muncii pusi la dispozitie de prestator si de beneficiar , buni cunoscatori ai proceselor de munca analizate. Inainte de inceperea evaluarii, s-a facut o documentare prealabila asupra locului de munca si proceselor tehnologice care urmeaza sa fie analizate si evaluate de la acest loc de munca. 

2. Descrierea locului de munca analizat 

In aceasta etapa s-a efectuat o analiza detaliata a locului de munca urmarind: 

• identificarea si descrierea componentelor sistemului si modului sau de functionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operatiilor de munca, masinile si utilajele folosite - parametri si caracteristici functionale, unelte etc.; 

• precizarea in mod expres a sarcinii de munca ce-i revine executantului in sistem (pe baza fisei postului, a ordinelor si deciziilor scrise, a dispozitiilor verbale date in mod curent etc.); 

• descrierea conditiilor de mediu existente; 

• precizarea cerintelor de securitate pentru fiecare componenta a sistemului, pe baza normelor si standardelor de securitate a muncii, precum si a altor acte normative incidente. 

Informatiile necesare pentru aceasta etapa s-au preluat din documentele aflate la conducatorul locului de munca(fisa tehnologica, cartile tehnice ale masinilor si utilajelor, fisa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiza a factorilor de mediu, norme, standarde si instructiuni de securitate a muncii). O sursa complementara de informatii pentru definirea sistemului a constituit-o discutiile cu lucratorii de la locul de munca. 

3. Identificarea factorilor de risc din sistem In aceasta etapa, esentiala pentru calitatea analizei, s-a stabilet pentru fiecare componenta a sistemului de munca evaluat, in baza listei prestabilite (ANEXA 1 din metoda PECE) ce disfunctii poate prezenta, in toate situatiile previzibile si probabile de functionare. Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile s-a facut simularea functionarii sistemului si deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiza verbala cu tehnologul, in cazul unor locuri de munca relativ putin periculoase, in care disfunctiile accidentogene (sau generatoare de imbolnaviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. Indiferent de solutia adoptata, metodele de lucru sunt observarea directa si deductia logica. 

In cazul factorilor de risc obiectivi (generati de echipamentul de munca , mijloacele de productie, sau mediul de munca), identificarea lor este relativ usoara, cunoscandu-se parametrii si caracteristicile functionale ale masinilor, utilajelor, instalatiilor, proprietatile fizico-chimice ale materiilor si materialelor utilizate, sau buletinele de analiza a conditiilor de mediu aflate la conducatorul locului de munca. 

Referitor la executant, operatia este mult mai dificila si implica un grad ridicat de nedeterminare. Pe cat posibil, se analizeaza toate erorile previzibile si probabile ale acestuia in raport cu sarcina de munca atribuita, sub forma omisiunilor si actiunilor sale gresite, si impactul lor asupra propriei sale securitati si asupra celorlalte elemente ale sistemului. 

Identificarea factorilor de risc dependenti de sarcina de munca se realizeaza, pe de o parte, prin analiza conformitatii dintre continutul sau si capacitatea de munca a executantului caruia ii este atribuita, iar pe de alta parte, prin precizarea eventualelor operatii, reguli de munca, procedee de lucru gresite. 

Factorii de risc identificati s-au inscris in Fisa de identificare a factorilor de risc, unde s-a specificat si forma concreta de manifestare . 4. Stabilirea masurilor urgente de prevenire si protectie pe riscurile identificate dar neevaluate inca. 

S-a mers pe ideea ca pana la evaluarea efectiva a riscurilor doar identificate, este necesar ca persoana numita conducator de loc de munca (beneficiarul acestei evaluari) sa poata lua deja niste masuri cu caracter de a preveni actiunea acestor riscuri doar identificate, asupra lucratorilor care incadreaza locul de munca. In consecinta s-a considerat ca este necesar un document suplimentar metodei PECE denumit Plan de prevenire si protectie post identificare de riscuri care este conceput ca structura pe modelul anexei 7 din Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor Legii 319/2006. 

5. Evaluarea riscurilor Pentru determinarea consecintelor posibile ale actiunii factorilor de risc se utilizeaza lista din ANEXA 2 din metoda PECE. Gravitatea consecintei astfel stabilite se apreciaza pe baza grilei din ANEXA 3 din metoda PECE. Informatii importante pentru aprecierea cat mai exacta a gravitatii consecintelor posibile se obtin din statisticile accidentelor de munca si bolilor profesionale produse la locul de munca respectiv sau la locuri de munca similare. 

Pentru determinarea frecventei consecintelor posibile se foloseste scala din ANEXA 3 din metoda PECE. Incadrarea in clasele de probabilitate se face dupa ce se stabilesc, pe baza statistica sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, saptamanal, lunar, anual etc.).

Intervalele respective se transforma ulterior in frecvente exprimate prin numar de evenimente posibile pe an. Rezultatul obtinut in urma procedurilor anterioare se identifica in Grila de evaluare a riscurilor (ANEXA 4 din metoda PECE) si se inscrie in Fisa de evaluare a locului de munca care inlocuieste documentul model Anexa 6 din metoda PECE. Cu ajutorul scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate se determina apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc in parte. Se obtine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de munca, ceea ce da posibilitatea stabilirii unei prioritati a masurilor de prevenire si protectie, functie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. 

Nivelul de risc global (Nr) pe locul de munca se calculeaza ca o medie ponderata a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificati. Pentru ca rezultatul obtinut sa reflecte cat mai exact posibil realitatea, se utilizeaza ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal  cu nivelul de risc. 

In acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai mare. 

Se elimina astfel posibilitatea ca efectul de compensare intre extreme, pe care il implica orice medie statistica, sa mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc. 

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe Scala de incadrare a nivelurilor de risc/securitate, construita pe principiul invers proportionalitatii nivelurilor de risc si securitate. 

Nivelul de risc global, s-a inscris in Fisa de evaluare a locului de munca. 

6. Stabilirea masurilor de prevenire si protectie 

Pentru stabilirea masurilor necesare imbunatatirii nivelului de securitate a sistemului de munca respectiv pentru diminuarea riscurilor cotate cu cel putin nivel 3, se impune luarea in considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de incadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii in ordinea: 

7 - 1 daca se opereaza cu nivelurile de risc; 

1 - 7 daca se opereaza cu nivelurile de securitate. 

De asemenea, se tine seama de ordinea ierarhica generica a masurilor de prevenire, respectiv: 

• masuri de prevenire intrinseca; 

• masuri de protectie colectiva; 

• masuri de protectie individuala. 

Masurile propuse s-au inscris in documentul numit Plan de prevenire si protectie post evaluare si este ca structura conform modelului anexei nr. 7 din Normele metodologice pentru punerea in aplicare a prevederilor legii 319/2006. 

7 Redactarea documentatiei de evaluare. 

Aplicarea metodei se incheie cu redactarea documentatiei de evaluare. Aceasta documentatie, care trebuie sa contina, urmatoarele: • Prezentarea metodei utilizate; 

• Fisa de prezentare a locului de munca; 

• Planul de prevenire si protectie post identificare de riscuri pentru locul de munca; 

• Fisa de evaluare de riscuri si a nivelului de risc global rezultat la locul de munca; 

• Planul de prevenire si protectie post evaluare pentru locul de munca. 

FIŞA DE PREZENTARE 

a locului de munca TAMPLAR 

1. La acest loc de munca avem urmatoarele echipamente de munca (conform definitiei din Hotararea nr. 1146 din 30/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca): Echipament tehnic, scule si unelte: 

- fierăstraie circulare de diverse tipuri (scurtare, retezat, pendulă, unghiular,etc.);  

- fierăstraie panglică (bantzig);  

- maşini de găurit cu ax vertical;  

- maşini de găurit cu ax orizontal;  

- strunguri pentru lemn;  

- maşini de rindeluit;  

- maşini de rindeluit la grosime;  

- maşini de frezat profile;  

- maşini de şlefuit cu bandă;  

- prese asamblat semifabricate din lemn acţionate hidraulic şi/sau pneumatic;  

- instalaţie de şlefuit capete şi colţuri;  

- instalaţie centrală pentru exhaustare şi aspiraţie;  

- trusă de unelte de tâmplărie; 

- scule şi dispozitive (freze, burghie, mandrine, chei); 

- transpaleţi cu acţionare manuală;  

- lemn (semifabricate) esenţă tare şi moale. 

2. Personalul care este incadrat la acest loc de munca nu necesita calificare; 

3. Personalul care este incadrat la acest loc de munca nu necesita autorizare; 

4. Sarcina de munca a personalului care este incadrat in acest loc de munca este detaliata astfel (aici sunt prezentate toate activitatile pe care trebuie sa le desfasoare lucratorul care incadreaza acest loc de munca) : 

- 1. La inceperea programului de lucru, ia in primire locul de munca; 

- 2. Verifica aparatura si echipamentele tehnice cu care urmeaza sa lucreze, prin aspectare; 

- 3. Daca la verificarea prin aspectare nu sunt nereguli, pune in functiune aparatura si echipamentele tehnice pe care le are in dotare; 

- 4. La punerea in functiune a aparaturii si a echipamentelor tehnice pe care le are in dotare, verifica daca acestea functioneaza  normal si va confirma conducatorului locului de munca ca a inteles ce are de facut; 

- 5. Va trece la indeplinirea sarcinilor de munca; 

- 6. Daca pe timpul, ideplinirii sarcinii de munca va constata ca apar neconformitati in ce priveste starea tehnica a ET, a materialelor depozitate necorespunzator, etc, va aplica procedura nr. 2 sau procedura nr. 4, dupa caz. 

- 7. Daca dupa aplicarea procedurii nr. 2 sau procedurii nr. 4, constata ca ca nu poate remedia neconformitatile aparute, iar aceste neconformitati afecteaza integritatea fizica a sa, ori a celorlalti colegi, sau afecteaza starea marfii , a ET, va opri imediat activitatea si va anunta de urgenta conducatorul locului de munca, despre situatia aparuta. 

- 8. Conducatorul locului de munca, va aplica procedura de interventie; 

- 9. La terminarea programului de lucru, va opri activitatea, va face curatenie la locul de munca, etc. - 10. Daca va constata neconformitati in timpul aplicarii procedurii nr. 9, va aplica procedura 2 sau 4, dupa caz. 

- 11. Va parasi locul de munca. 

Concret sarcina de munca se detaliaza astfel: 

- Sarcina de muncă presupune în primul rând prezentarea la locul de muncă, îmbrăcarea echipamentului de lucru şi de protecţie şi  verificarea funcţionării echipamentelor tehnice care urmează a fi utilizate în procesul de muncă.  

Muncitorul care lucrează la maşinile de prelucrat mecanice şi finisat lemn are următoarele sarcini:  

- introduce în fabricaţie numai cantitatea de semifabricate din lemn necesară prelucrării într-o zi de lucru;  - introduce în fabricaţie numai semifabricatele din lemn cu umiditatea cuprinsă între 8-10 %;  

- sortează şi stivuieşte în locurile stabilite elementele de semifabricate din lemn;  

- verifică împreună cu conducătorii direcţi ai procesului de producţie, stocul de semifabricate din lemn şi la sfârşitul fiecărei  perioade;  

- stivuieşte semifabricatele din lemn la şipcă, în depozit;  

- execută, fără defecte de fabricaţie, operaţii de retezare, spintecare, îndreptare, rindeluire, frezare, găurire şi şlefuire a materialului  lemnos;  

- se ocupă de întreţinerea şi buna funcţionare a echipamentelor tehnice, împreună cu personalul de mentenanţă;  - urmăreşte ascuţirea, ceaprazuirea pânzelor şi ascuţirea cuţitelor conform normelor tehnice pentru fiecare maşină în parte;  - introduce semifabricatele din lemn în instalaţia de tratare şi uscare/uscătoare şi urmăreşte procesul de uscare; - colaborează cu  reprezentantul C.T.C. pentru realizarea unor produse de calitate; - asigură ordinea, curăţenia şi disciplina în atelierele de prelucrări  mecanice precum şi în spaţiile anexe raportate direct la acestea; - la finalul fiecărei săptămâni gresează şi unge maşinile, conform  prevederilor cărţii tehnice pentru fiecare maşină; - curăţă periodic de praf pereţii atelierului, echipamentele tehnice cu ajutorul  furtunelor de aspiraţie. 

5 . Lucrul in acest loc de munca este organizat de un singur schimb, cu durata de 8 ,ore lucrandu-se saptaminal 5, zile; 6 . Acest loc de munca este la suprafata solului; 

7 . Pentru acest loc de munca sunt urmatoarele date: 

- activitatea se desfăşoară în spaţiu închis, în cadrul atelierelor de prelucrări mecanice şi în aer liber, în timpul aprovizionării cu materie primă a atelierului sau a tratarii lemnului. 

- nivelul de zgomot de la acest loc de munca: valori normale; 

- iluminat natural: valori normale;

- iluminat artificial: valori normale; 

- temperatura medie a mediului ambiant de la acest loc de munca: valori normale; In perioada de iarna nu este asigurata  incalzirea iar in timpul verii ventilarea atelierului se face natural şi nu asigură întotdeauna şi scăderea temperaturii aerului; - curenti de aer: Valori normale; 

- umiditatea aerului: valori normale; 

- presiunea aerului: valori normale; 

- agenti chimici periculosi: valori normale; 

- agenti biologici periculosi: nu sunt; 

- agenti fizici periculosi: valori normale; 

- nivelul de zgomot este ridicat datorită funcţionării simultane a echipamentelor tehnice din ateliere şi se situează in jurul valorii  limitei maxime admise (de 87 dB);  

- in atmosfera locului de muncă sunt prezente pulberi şi suspensii de lemn, rezultate în urma prelucrării lemnului. Datorită  funcţionării eficiente a instalaţiei de exhaustare, valoarea concentraţiei pulberilor prezente în aer este cu mult sub limita maximă  admisă. 

antet 

Fisa de identificare a riscurilor  

specifice de SSM pentru  

locul de munca: TAMPLAR

Intocmit,  

SITUATIA CENTRALIZATOARE 

cu riscurile identificate si evaluate pentru 

locul de munca  

TAMPLAR

TOTAL FACTORI DE RISC - MIJLOACE DE PRODUCTIE 

NOTA: au fost luate in calcul toate elementele ce tin de aceasta grupa de factori de risc dupa cum urmeaza: - angajator 

- responsabil cu resursa umana pentru angajare, calificare, recalificare 

- lucratorul desemnat cu SSM documentatie fise afise , instructiuni proprii, instructiuni de lucru la locul de munca evaluat - lucratorul responsabil cu instruirile angajatului, procedurile de lucru 

- responsabili cu asigurarea cu echipament individual de protectie 

- responsabili cu aprovizionarea cu piese de schimb si accesorii pentru locul de munca evaluat 

- responsabilii cu verificarea si repararea echipamentelor care doteaza locul de munca evaluat 

- responsabili cu verificarea si monitorizarea starii de sanatate a lucratorilor care incadreaza locul de munca evaluat - responsabili cu verificarea noxelor, zgomotului, vibratiilor , etc la locul de munca evaluat 

- responsabiil cu organizarea primului ajutor, pregatirea personalului pentru acordarea 

primului ajutor, dotarea punctului de prim ajutor cu cele necesare si verificarea lui periodica, si numirea persoanelor pentru  acordarea primului ajutor 

TOTAL FACTORI DE RISC - MIJLOACE DE PRODUCTIE 

TOTAL FACTORI DE RISC - MEDIUL DE MUNCA

TOTAL FACTORI DE RISC - SARCINA DE MUNCA

Fisa evaluare riscuri  

TAMPLAR

1 2 3 4 5 6

B101 GENERATOR RISC -Temperatura ridicata.; CONDITII PROBABILE -Lipsa instalatie aer 

conditionat.; CONSEC. PROBABILE -Lesinuri, etc;; ITM 1-3 zile 1 4 1

D107 GENERATOR RISC -Lipsa EIP.; CONDITII PROBABILE -Lucratorul se expune unui pericol.; 

CONSEC. PROBABILE -Diferite afectiuni fizice.; Deces 7 1 3 

Intocmit,  

 Nivelul de risc global 

 la locul de munca 

 TAMPLAR 

NOTA: 

Nivelul de risc global (Nrg) pentru acest loc de munca se calculeaza ca o medie ponderata a

nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificati. 

Pentru ca rezultatul obtinut sa reflecte cit mai exact posibil realitatea, se utilizeaza ca element de ponderare rangul  factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc. 

In acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea si rangul cel mai mare. 

Se elimina astfel posibilitatea ca efectul de compensare intre extreme, pe care il implica orice medie statistica, sa  mascheze prezenta factorului cu nivel maxim de risc. 

Formula de calcul a nivelului global de risc pentru un loc de munca potrivit metodei INCDPM Buc :

m1 = cati factori de risc au fost evaluati ca avand nivel 1 ; In acest caz m1 = 9 m2 = cati factori de risc au fost evaluati ca avand nivel 2 ; In acest caz m2 = 14 m3 = cati factori de risc au fost evaluati ca avand nivel 3 ; In acest caz m3 = 26 m4 = cati factori de risc au fost evaluati ca avand nivel 4 ; In acest caz m4 = 9 m5 = cati factori de risc au fost evaluati ca avand nivel 5 ; In acest caz m5 = 0 m6 = cati factori de risc au fost evaluati ca avand nivel 6 ; In acest caz m6 = 0 m7 = cati factori de risc au fost evaluati ca avand nivel 7 ; In acest caz m7 = 0 Nivelul de risc determinat cu formula de mai sus pentru acest loc de munca evaluat   este de : 2.93