Securitate si sanatate in munca psi ai protectia mediului

AUXILIAR CURRICULAR 

CLASA a XII -a 

Securitate şi sănătate în muncă, PSI şi protecţia mediului. 

DOMENIU: Fabricarea produselor din lemn. 

NIVEL: III 

CALIFICARE: Tehnician proiectant produse finite din lemn. Martie 2009 

Cuprins 

1. Competenţe vizate…………………………………………….pag. 4 

2. Informaţii despre specificul agenţilor economici la care se efectuează stagiul de practica...............................................................................pag. 5 

3. Modalitatea de organizare a practicii: tipuri de practica (comasat, individual, pe grupe), coordonator/ indrumător de practica, tutore...........pag. 6 

4. Recomandări privind respectarea normelor de sănătate si securitate a muncii potrivit modulului.................................................................pag. 7 

5. Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii.  

a) Jurnal/ caiet de practică al elevului..........................pag. 9 

b) Fişe de obsevaţii......................................................pag. 10 - 11  

c) Fişe de lucru............................................................pag. 12 - 18  

d) Studii de caz............................................................pag. 19 - 25  

e) Proiect/ miniproiect..................................................pag. 26 - 32  

f) Joc de rol.................................................................pag. 33 

g) Fişă de evaluare......................................................pag. 34  

6. Organizarea evaluării...........................................................pag. 36 - 38  7. Anexe...................................................................................pag. 39 - 51  8. Bibliografie...........................................................................pag. 52 

1. Competenţe specifice 

 Acest ghid prezentat este destinat pregătirii tinerilor la nivelul trei, liceul tehnologic asigurându-se obţinerea calificării de tehnician proiectant produse finite din lemn. 

 Având în vedere că mobilierul trebuie să se încadreze în condiţiile ergonomice şi funcţionale care sunt determinante în dimensiunile produsului, conţinutul modulelor vizează formarea la elevi a acelor competenţe care să le permită proiectarea şi realizarea unor produse la nivelul standardelor europene. 

 Modulul Securitate şi sănătate în muncă, PSI şi protecţia mediului vă este recomandat să fie parcurs pentru a dobândi cunoştinţe despre asigurarea aplicării legislaţiei privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi stingerea incendiilor, organizarea activităţilor de evitare a riscurilor legate de protecţia muncii, stabilirea activităţilor de intervenţie în caz de accident, astfel încât executarea tuturor operaţiilor de prelucrarea lemnului pe maşini unelte, utilaje şi agregate să se realizeze în condiţii de securitate a muncii. 

 Modulul Securitate şi sănătate în muncă, PSI şi protecţia mediului este integrat în pregătirea practică anuală la agentul economic din parteneriatul de practică şi este obligatoriu dobândirii de abilităţi, cunoştinţe şi deprinderi care vă vor permite să vă găsiţi un loc de muncă, integrându-vă în viaţa socială, fie să vă deschideţi propria afacere, sau să vă continuaţi pregătirea la un nivel avansat, prin accederea în învăţământul superior.  

 

5

2. Informatii despre specificul agentilor economici la care se efectueaza stagiul de practică. 

 Agenţii economici la care se efectuează stagiile de practică pentru specializarea „ Tehnician proiectant produse din lemn” prezintă următoarele caracteristici generale: 

 Profilul de activitate - fabricarea cherestelei, a furnirelor estetice, a placajului din lemn, a PFL-ului, a produselor semifabricate şi prefabricare din lemn, a binalelor, a scaunelor, a mobilei corp şi de artă, tapiţerie cât şi proiectarea produselor din lemn.  Comercializarea produselor se realizează prin serviciul de marketing, având clienţi interni şi externi. 

 Agenţii economici au implementat şi certificat sistemul de calitate conform standardului ISO SR EN 9001/2001, asigurând o calitate superioară produselor pe care le realizează şi autorizaţie de mediu conform standardului ISO SR EN 14001/2001, respectând totodată normele de SSM , PSI şi situaţii de urgenţă. 

 De obicei platformele industriale au o suprafaţă cuprinsă între 2 – 40 ha, compusă din clădiri, şoproane, depozite, spaţii verzi şi căi de circulaţie.  Numărul de persoane care lucrează în platforme sau fabrici este diferit în funcţie de amploarea activităţilor şi poate fi cuprins între minim 10 angajaţi şi maximum posibil. 

 Încăperile tuturor construcţiilor sunt destinate activităţilor de producţie specifice prelucrării lemnului în funcţie de fabrică. O parte din aceste încăperi sunt destinate depozitării produselor finite specifice fabricii respective. 

 Agenţii economici sunt dotaţi cu următoarele instalaţii utilitare: - alimentare cu energie electrică; 

- alimentare cu agent termic; 

- alimentare cu aer comprimat; 

- instalaţii de hidranţi interiori şi exteriori,  

- instalaţii sprinkler,  

- instalaţii de alarmare şi semnalizarea incendiilor, 

- dotări cu mijloace de primă intervenţie: stingătoare portabile cu praf şi CO 2 şi dispozitive în caz de incendiu. 

6

3. Modalitatea de organizare a practicii. 

 Practica se realizează la agentul economic cu care există convenţie, sub forma comasată, timp de două săptămâni, câte şase ore pe zi, în concordanţă cu planul de învăţământ, liceul tehnologic, clasa a XI-a, aria curriculară Tehnologii, calificarea: Tehnician proiectant produse finite din lemn. 

 Îndrumătorul de practică este maistrul instructor al şcolii desemnat să însoţească şi să efectueze activitatea la agentul economic. 

 La agentul economic lucrătorul desemnat să conducă activitatea de securitate şi sănătate în muncă va efectua un instructaj general, colectiv cu elevii.  Agenţii economici la care se efectuează stagiul de practica trebuie să  desemneaze un tutore care va asigura respectarea condiţiilor de pregătire  şi dobândirea de practicant a competenţelor profesionale planificate pentru perioada stagiului de pregătire practică, respectiv: 

- urmăreşte respectarea calendarului pregătirii timpului de lucru şi orarul; - urmăreşte daca elevii efectuează acţiuni care să conducă la formarea competenţelor profesionale planificate; 

- efectuează instructajul periodic specific fiecărui loc de muncă;  

- participă la monitorizare, evaluare formativă şi sumativă alături de maistrul instructor;  

- verifică şi avizează însemnările prezentate de elev în jurnalul de practicapractică ; anunţă şcoala de imposibilitatea desfăşurării activităţii practice cauzate de eventualele disfuncţionalităţi sau defecţiuni apărute pe flux ( lipsa materiei prime, pana de curent, defecţiune utilaj – conducător în procesul de fabricaţie etc.) 

4. Recomandări privind respectarea normelor de 

sănătate şi securitate a muncii potrivit modulului. 

 Directivele europene în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se bazează pe trei idei fundamentale: 

- Îmbunătăţirea continuă a protecţiei securităţii şi sănătăţii lucrătorilor în domenii multiple; 

- Obligaţia de a asigura o protecţie adecvată a lucrătorilor împotriva riscurilor de accidente şi îmbolnăvirii profesionale; 

- Contribuţia prin realizarea pieţei unice la o mai bună protecţie a securităţii şi sănătăţii în muncă. 

 Astfel sistemul legislativ în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă în România se bazează pe următoarele principii: 

- Securitate în muncă – drept fundamental al tuturor participanţilor la procesul de muncă (legea 319/2006). 

- Legătura indisolubilă dintre dreptul la muncă şi protecţia socială. - Integrarea securităţii şi sănătăţii în muncă în procesul de muncă. - Caracterul preventiv al securităţii şi sănătăţii în muncă. 

- Abordarea prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale ca problemă unică. 

 Accidentele de muncă pun în pericol viaţa persoanelor şi aduc grave prejudicii umane, sociale şi economice. Pentru a evita accidentele de muncă şi bolile profesionale este necesară Prevenirea.  

 Prevenire = ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute în toate etapele procesului de muncă, în scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale. 

 Prevenire = furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor:  la angajare; 

 la schimbarea locului de muncă sau la transfer; 

 la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor modificări ale echipamentului existent ; 

 la introducerea oricărei noi tehnologii sau proceduri de lucru; 

 la executarea unor lucrări speciale; 

Instruirea: 

 trebuie să fie adaptată evoluţiei riscurilor sau apariţiei unor noi riscuri;  se realizează periodic şi ori de câte ori este necesar; 

 nu poate fi realizată pe cheltuiala lucrătorilor şi/sau a reprezentanţilor acestora; 

 se realizează în timpul programului de lucru. 

 Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu:  

 pregătirea şi instruirea sa 

 instrucţiunile primite din partea angajatorului.   

DE  

REŢINUT ! 

 

practica la agentul economic ales nu este un prilej de joacă ci de instruire!

9

5.Instrumente de lucru necesare desfăşurării practicii. a)Jurnal de practică 

Elevul…………………. 

Perioada……………………. 

Locaţia……………………… 

Modul…………………………. 

Tema…………………………. 

Sarcini de lucru: ……………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………. 1. Care sunt principalele activităţi relevante pentru modulul studiat pe care le-aţi observat sau le-aţi desfăşurat? 

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… 2. Ce lucruri noi aţi învăţat? 

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………….. 

3. Care au fost evenimentele care v-au plăcut? Motivaţi. 

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… 4. Ce aspecte nu v-au plăcut? Motivaţi. 

………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………….. 

10

b) Fişe de observaţii 

Exerciţiul 1  

Exerciţiul 2  

În cadrul desfăşurării practicii la agentul economic, vorbiţi cu muncitorii despre accidentele de muncă ce au avut loc şi rezolvaţi sarcina de lucru din tabelul următor. Pentru documentare suplimentară folosiţi fişa de documentare nr. 8. 

Observaţii ale maistrului/tutorelui de practică:....................................................... ……………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………. 

11 

Exerciţiul 3  

c) Fişe de lucru 

Exerciţiul 4  

Alegeţi răspunsul corect  

din variantele propuse:

1. Instruirea introductiv generală se face de către: 

a) serviciul mecano-energetic; 

b) serviciul comercial; 

c) un lucrător al serviciului intern de prevenire şi protecţie. 

d) de portar ; 

2. Angajatorul stabileşte prin instrucţiuni proprii durata instruirii introductiv generale care nu va fi mai mică de: 

a) 8 ore; 

b) 16 ore; 

c) 4 ore. 

d) 12 ore. 

12 

3. În cadrul instruirii instructiv generale se vor expune în principal următoarele probleme: 

a) politica în domeniul calităţii; 

b) plan de management şi marketing al firmei; 

c) legislaţia de sănătate şi securitate în muncă. 

d) alimentaţia sănătoasă, 

4. Instruirea la locul de muncă va cuprinde: 

a) informaţii privind starea utilajelor; 

b) informaţii privind riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locului de muncă; 

c) informaţii privind programul de lucru. 

d) Informaţii privind echipamentul de lucru ; 

5. Instruirea periodică se efectuează de către: 

a) conducătorul locului de muncă; 

b) lucrător desemnat cu stingerea incendiilor; c) lucrător desemnat cu situaţii de urgenţă. d) maistru ; 

e 

v 

a 

ul a 

ăt d 

e 

m 

a 

si trul ni stru 

c 

ot r.

p 

or ot of l ui l d 

u 

p 

ă 

c 

e 

a 

of st 

ul cru 

p 

o 

a 

et fi ni c 

ul s 

ă 

nî 

P 

re 

ciz 

a 

re: a 

c 

e 

a 

s 

ăt f şi ă 

d 

e 

 

13

 Exerciţiul 5 

 Răspundeţi prin DA sau NU, apoi comentaţi răspunsurile cu maistrul/tutore şi colegii. 

Este sau nu accident de munca accidentul suferit de: 

1. elevii care merg în vizită într-o întreprindere;  

2. un lucrător care s-a accidentat la serbarea pomului de iarnă organizată de întreprinderea sa; 

3. o persoană care a sărit să salveze un copil dintr-un incendiu; 

4. un beneficiar care a venit într-o fabrică să achiziţioneze butelii de oxigen; 5. un lucrător cherchelit care se împiedică în drum spre serviciu;  

6. un elev care după practica profesională în drum spre casă s-a oprit la billiard; 7. un şomer în timpul reconversiei profesionale; 

8. un lucrător în timpul pauzei de masă în drum spre cantină; 

9. un profesor care vizitează părinţii unui elev; 

10.un lucrător care la predarea schimbului s-a jucat cu colegul său care i-a înfipt furtunul de aer comprimat; 

11.un lucrător căruia i-a înţepeni spatele brusc când împrăştia pietriş; 12.lucrătorii intoxicaţi cu CO emanat de o sobă; 

13.elevii în discotecă; 

14.toboşarul de la Voltaj care a căzut de pe scena în concert la Satu Mare; 15.lucrătoarea de la casa de schimb agresată de un hoţ care a avut concediu medical 2 zile; 

16. ministru în vizită diplomatică; 

17. Laura Stoica; 

18.reporterii de la Antena 1 la Mihăilesti. 

14

Exerciţiul 6 

 Pe coloana A sunt prezentate categoriile de factori de risc, iar pe coloana B sunt trecuţi factori de risc specifici fiecărei categorii.  

 Clasificaţi factorii de risc pe categorii. 

 A B 

Rezolvare: 

Exerciţiul 7  

15

În coloana A este trecută natura accidentelor, iar în coloana B sunt trecute accidentele propriu-zise. Găsiţi corespondenţele: 

 A B 

Exerciţiul 8 

 Observaţi echipamentele de protecţie din cabinetul de protecţie şi în funcţie de destinaţia lor, în tabelul de mai jos realizaţi o clasificare a acestora: 

16

 Căşti electroizolante; căşti amortizoare; glugă de azbest; dopuri; ochelari cu coşuleţe; palmare, jambiere, şorţuri, galoşi din cauciuc; echipament pentru protecţia mâinilor; echipament pentru protecţia picioarelor; echipament contra electrocutării; echipament contra căderilor de la înălţime; echipament pentru protecţia ochilor; echipament contra zgomotului; echipament pentru protecţia capului; ochelari contra razelor infraroşii; centură de siguranţă, viziere; antifoane; centură cu scaun; ecrane de protecţie; bocanci; cizme de securitate, genunchiere; crampoane detaşabile; veste de salvare; şorţuri de protecţie împotriva radiaţiilor X; costum de scafandru. 

  

17

Exerciţiul 9  

Studiaţi echipamentele puse la dispoziţie, numiţi-le şi clasificaţi-le în funcţie de destinaţia lor în protecţia muncii: 

  

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………   

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………   …………………………………………………………………………………………………………..   …………………………………………………………………………………………………………  

18

Exerciţiul 10  

 În coloana A sunt scrise mijloace de protecţie individuală, iar în coloana B sunt trecute părţile organismului care trebuie protejate. Găsiţi corespondenţele: 

 A B 

Exerciţiul 11  

Studiaţi echipamentele puse la dispoziţie, numiţi-le şi clasificaţi-le în funcţie de destinaţia 

lor în protecţia muncii: 

 

19

d) Studii de caz 

Exerciţiul 12  

 Pentru a rezolva eficient următorul studiu de caz vă puteţi grupa câte 2 sau3 elevi.  În urma efectuării practicii la agentul economic din secţia debitare a lemnului masiv, analizaţi locul de muncă specific operaţiilor de retezare – spintecare.  La sfârşitul activităţii realizaţi o scurtă prezentare în faţa colegilor care să cuprindă următoarele informaţii: 

1. Numiţi utilajele folosite, numărul lor cât şi modul de amplasare în secţie, prezenţa sau absenţa instalaţiilor de exhaustare; 

2. Specificaţi în urma verificării dacă normele de protecţia muncii specifice utilajelor sunt afişate corespunzător; 

3. Descrieţi în ce constă echipamentele de protecţia muncii la muncitori şi dacă au fost complet utilizate. 

4. Comparaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă obsevaţiile au fost întemeiate sau trebuie completate. 

Exerciţiul 13 

 Pentru a rezolva eficient următorul studiu de caz vă puteţi grupa câte 2 sau 3 elevi.  În urma efectuării practicii la agentul economic din secţia debitare a lemnului masiv, analizaţi locul de muncă specific operaţiilor de însemnare - decupare.  La sfârşitul activităţii realizaţi o scurtă prezentare în faţa colegilor care să cuprindă următoarele informaţii: 

1. Numiţi utilajele folosite, numărul lor cât şi modul de amplasare în secţie, prezenţa sau absenţa instalaţiilor de exhaustare; 

2. Specificaţi în urma verificării dacă normele de protecţia muncii specifice utilajelor sunt afişate corespunzător; 

20 

3. Descrieţi în ce constă echipamentele de protecţia muncii la muncitori şi dacă au fost complet utilizate. 

4. Comparaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă obsevaţiile au fost întemeiate sau trebuie completate. 

Precizare: această fişă de  

lucru poate fi inclusă în  

portofoliul după ce a fost  

evaluată de maistrul instructor.

 

21

Exerciţiul 14  

 Studiaţi cu atenţie schiţa următoare care conţine activitatea de curăţenie în cabinetul directorului fabricii unde vă aflaţi pentru efectuarea practicii. Identificaţi 5 greşeli care pot avea repercursiuni asupra sănătăţii şi vieţii oamenilor: 

22

Exerciţiul 15 

 Studiaţi locul de muncă în care vă aflaţi. Identificaţi şi apreciaţi conform tabelului de mai jos prezenţa, absenţa, intensitatea noxelor.  

  

Observaţii maistru / tutore…………………………………………………………………….

23

Exerciţiul 16 

1. Studiaţi panourile semnalizatoare următoare şi 

clasificaţi-le în funcţie de culorile predominante  

utilizate în normele protecţiei muncii. 

2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării 

stagiului de practică la agentul economic. 

 Unde sunt amplasate aceste indicatoare? 

3. Ce alte indicatoare aţi mai întâlnit? 

4. Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi  

prezentaţi semnificaţia lor.  

Exerciţiul 17 

 

24

Exerciţiul 18  

Cu cifre de la 1 la 12 sunt notate panouri de interdicţie; cu litere de la a la m sunt specificate semnificaţiile acestora. Găsiţi corespondenţele. 

1. 2. 3.  4. 5. 6.  7 . 8. 9. 

10. 11. 12 . .  

a) Nu întreţinetţi sau reparaţi utilajul în timpul funcţionării 

b) Nu atinge 

c) Interzis persoanelor neautorizate 

d) Interzisă stingerea cu apa 

e) Focul Interzis ; 

f) Apă nepotabilă 

g) Fumatul Interzis 

h) Interzisă folosirea telefoanelor mobile 

i) Interzis accesul pietonal 

j) Nu manevra 

k) Interzis accesul cu obiecte metalice 

l) Fotografiatul interzis 

m) Interzis accesul persoanelor cu electrostimulatoare. 

25

Exerciţiul 19 

1. Studiaţi panourile semnalizatoare următoare şi clasificaţi-le în funcţie de culorile predominante utilizate în normele protecţiei muncii.  

2. Identificaţi aceste indicatoare pe durata efectuării stagiului de practică la agentul economic. Unde sunt amplasate aceste indicatoare? 

3. Ce alte indicatoare aţi mai întâlnit? 

4. Întocmiţi un album cu aceste indicatoare şi prezentaţi semnificaţia lor.

26

e)Proiect – miniproiect 

Exerciţiul 20  

 În urma observaţiilor realizate în fabrică, în secţia de prelucrarea mecanică a lemnului masiv împreună cu 3 colegii realizaţi un miniproiect de 2 - 4 pagini care să se intituleze „Asigurarea aplicării legii securităţii şi sănătăţii în muncă în secţia de prelucrarea mecanică a lemnului masiv”. Acesta trebuie să răspundă următoarelor cerinţe: 

1. Numiţi utilajele existente, numărul lor cât şi modul de amplasare în secţie, prezenţa sau absenţa instalaţiilor de exhaustare; 

2. Întocmiţi o schemă de amplasare a utilajelor; 

3. Specificaţi în urma verificării dacă normele de protecţia muncii specifice utilajelor sunt afişate corespunzător şi au conţinutul obligatoriu; 

4. Descrieţi în ce constau echipamentele de protecţia muncii la muncitori şi dacă au fost complet utilizate. 

5. Comparaţi apoi concluzionaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă obsevaţiile au fost întemeiate sau trebuie completate. 

Propuneţi măsuri noi de organizare astfel încât normele PM şi PSI să fie absolut respectate. 

Exerciţiul 21 - Miniproiect. 

 La sfârşitul stagiului de practică, pe baza studiului întocmiţi un miniproiect de 2 – 3 pagini, intitulat “Periculozitatea locului de muncă” care să conţină: 1. toate datele statistice obţinute prin discuţii cu muncitori de la diferite posturi de lucru; 

2. interpretarea lor din punct de vedere al normelor de sănătate şi securitate în muncă. 

 Prezentaţi în faţa colegilor/maistrului concluziile voastre. 

27

Exerciţiul 22 - Proiect. 

 Studiaţi conţinutul tabelului următor şi realizaţi un proiect cu titlul :  „28 APRILIE - ZIUA INTERNAŢIONALĂ A COMEMORĂRII VICTIMELOR ACCIDENTELOR ŞI ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE” 

Dinamica accidentelor de muncă în perioada 2000 – 2006 trimestrul I: 

An Nr. salariaţi Total accidentaţi Accidentaţi mortal 

Indice de frecvenţă* Mortal Total 

2000 2001 2002 2003 2004 2005 

2006 trim. I 5.893.377 1.229 94 - - 

* numărul de accidentaţi înregistraţi la 1000 de salariaţi 

  

 Proiectul trebuie să răspundă la următoarele întrebări: 

1. De ce e important subiectul? 

2. Ce sunt accidentele de muncă? 

3. Care sunt cele mai frecvente cauze ale accidentelor de muncă? 4. Care sunt cele mai expuse meserii? 

5. Cum credeţi că se poate acţiona pentru a reduce numărul accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale? 

 

28

Exerciţiul 23 - Proiect. 

 Studiaţi conţinutul schemei următoare şi realizaţi un proiect cu titlul :  “Efectele accidentelor de muncă” folosind şi date de la agentul economic. 

E MIC O N O C E A R T X E 

29

FIZICE 

PSIHICE- durere, suferinţă - stres 

La nivelul  individului 

La nivelul  unităţii  

economice 

La nivelul  economiei naţionale 

E MIC O N O C E 

SPIRITUALE 

INFORMAŢIONALE POLITICE 

DIMINUAREA  

PRODUCTIVITATII  MUNCII 

FINANCIARE 

MATERIALE 

- compasiune 

- diminuarea  

potenţialului creator  şi a celui afectiv 

- vehicularea  

suplimentara de  

informaţii 

- diminuarea încrederii  fortei de munca 

-pierderea prestigiului  pe piata internatională 

Pierderi de venituri  personale 

Pierderi de profit 

Pierderi de produs  naţional brut 

Distrugeri de  

mijloace fixe 

 

30 

Exerciţiul 24 - Proiect. 

 Studiaţi reprezentarea domeniului de audibilitate umană şi realizaţi un studiu la postul de lucru al maşinii de rindeluit şi profilat pe patru feţe/ maşina de cepuit/ maşina de îndreptat/ maşină de frezat( la alegere, fiecare grupă de elevi fiind formată din câte 4).  

 Acest proiect trebuie să conţină: 

• Constatarea nivelului de zgomot de la fiecare loc de muncă, care trebuie comparat cu scala frecvenţelor prezentată mai jos.  

• În urma comparării, clasificaţi periculozitatea locurilor de muncă mai sus menţionate şi găsiţi soluţii de ameliorarea zgomotelor şi vibraţiilor.  

• Verificaţi dacă panorile cu normele de protecţia muncii există şi sunt amplasate la locuri vizibile. 

Domeniu de audibilitate 

Sunete neaudibile 

Infrasunete Sunete neaudibile 

Sunete 

graveSunete medii Sunete ascutite Scara frecventelor 

Ultrasunete 

• Pragul de audibilitate pentru o ureche normală este de 0 dB(A) la 1000 dB(A). • Omul aude mai bine în frecvenţe medii.  

• Infrasunetele şi ultrasunetele nu sunt perceptibile de către ureche umană.  • Infrasunetele (frecvenţe mai mici de 20 Hz) pot să fie generate de unele maşini (compresoare cu piston), de instalaţii de climatizare, de motoarele avioanelor.  

• Peste aproximativ 20.000 Hz, nu auzim nimic: este vorba de ultrasunete pe care le pot percepe unele animale (câini, lilieci). Tehnologiile de sudură şi de curăţare utilizează frecvent ultrasunete (între 20.000 şi 100.000 Hz).  

• În intervalul 4.000 – 8.000 Hz este o plajă foarte agresivă pentru lucrători.

31

Exerciţiul 25 - Proiect. 

 Analizaţi sursele de zgomot din secţia de debitarea lemnului masiv, de la agentul economic unde vă desfăşuraţi practica şi realizaţi un proiect cu titlul: „PRINCIPALELE MĂSURI PENTRU REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT SUNT URMĂTOARELE…. “ 

 Acest proiect trebuie să conţină următoarele : 

• Măsuri tehnice pentru combaterea zgomotului la sursă; 

• Izolarea surselor de zgomot; 

• Combaterea zgomotului la receptor; 

• Clasificarea metodelor cele mai eficiente pentru reducerea zgomotelor(vezi desenul) 

 

32

Exerciţiul 26 - Proiect. 

 Analizaţi imaginile de mai jos şi realizaţi un proiect de 3 – 4 pagini, cu titlul: „ Protejarea mediului înconjurător” 

care să conţină următoarele idei: 

1.Identificaţi domeniile mediului înconjurător care sunt afectate de întreprinderile de prelucrarea lemnului, respectiv de agentul economic la care vă desfăşuraţi practica. 2. Observaţi care sunt sursele de poluare implicate. 

3. Indicaţi cum se pot elimina factorii poluanţi. 

 

33

Exerciţiul 27 - Proiect. 

 Analizaţi imaginile de mai jos şi realizaţi un proiect de 3 – 4 pagini, cu titlul: „Efectele poluării mediului înconjurător” 

care să conţină următoarele idei: 

1. Cauzele care duc la poluarea mediului înconjurător în zona industrială a localităţii în care vă desfăşuraţi practica. 

2. Efectele vizibile în cadrul mediului înconjurător ale surselor de poluare. 3. Impactul pe care îl crează poluarea la nivelul zonei studiată şi apoi la nivel global. 4. Măsuri care se pot aplica pentru reducerea poluării, la nivelul unităţii economice la care vă desfăşuraţi practica. 

 

34

f) Joc de rol 

 Exerciţiul 28 

 Vă aflaţi în cabinetul de protecţia muncii al fabricii unde vă desfăşuraţi activitatea de practică şi propuneţi soluţionarea următoarei situaţii:  Alegeţi elevul nr.1 ca fiind muncitorul care a suferit un grav accident fiind electrocutat în timp ce era la serviciu (vezi poza). Elevii 2 şi 3 sunt colegii de muncă şi sunt puşi în situaţia de a-şi ajuta prietenul.  

 Ce vor face aceştia pentru a salva viaţa colegului grav accidentat?  Se pot consulta fişele de documentare nr.4 şi 6.  

Desfăşurarea activităţii: 

1. O parte din colectivul de elevi prezent va analiza situaţia angajatorului. 2. Altă parte din colectivul elevilor va evalua pericolul, riscul şi factorii de risc. 3. Elevii 2 şi 3 vor acorda primul ajutor după ce au anunţat salvarea. 4. La sfârşitul activităţii se vor analiza modalităţile de prevenire a accidentelor de acest gen. 

 

Observaţii maistru/tutore de practică…………………………… 

35

5. g) Fişă de evaluare 

Exerciţiul 29  

 Alegeţi răspunsul corect din variantele propuse: 

1. Sub influenţa temperaturii ridicate, un muncitor poate elimina prin transpiraţie abundentă: 

a) 6 – 8 litrii apă în 8 ore;  

b) 25 litrii apă în 8 ore; 

c) 0,5 litrii apă în 8 ore; 

d) 1 litru apă în 8 ore. 

2. Semnele de îmbolnăvire în cazul lucrului la temperaturi mari sunt: a) pierderea obiectelor; neatenţie; 

b) pierderea cunoştinţei, dureri de cap, zgomote în urechi; 

c) vorbeşte mult, fiind foarte cunoscător; 

d) diminuarea vederii; 

3. Încăperile de lucru sunt ventilate dacă temperatura depăşeşte: 

a) 25°C; 

b) 15°C; 

c) 10°C. 

d) 5°C 

4. Temperatura suprafeţelor încălzite ale utilajelor la locurile de muncă nu trebuie să depăşească: 

a) +55°C 

b) - 55°C 

c) +/- 55°C 

d) -10°C 

5. Organismul omului poate suporta fără pericol curenţii de aer cu viteze de: a) 10m/s 

b) 20m/s 

c) 4m/s. 

d) 5m/s. 

36

6. Umiditatea relativă normală a aerului variază între: 

a) 10 – 20% 

b) 20 – 30% 

c) 30 – 70%. 

d) 5 – 10%. 

7. Presiunea atmosferică normală este de : 

a) 1000 mmHg 

b) 760 mmHg 

c) 760 mm. 

d) 700mmHg. 

8. Boala de cheson este: 

a) trecerea bruscă de la presiune crescută la presiune normală; b) trecerea bruscă de la presiune mică la presiune crescută c) trecerea bruscă de la o presiune la alta. 

d) trecerea lentă de la o presiune la alta. 

9. Pentru prevenirea bolii de cheson, muncitorul  

trebuie antrenat în: 

a) 4 etape; 

b) 3 etape; 

c) 2 etape. 

d) 1 etapă. 

10. Ca măsură de protecţia muncii pentru  

muncitorii care lucrează în presiuni mici,  

se folosesc: 

a) măşti de oxigen; 

b) măşti de gaze; 

c) măşti de protecţie. 

d) ochelari de protecţie.  

 

37

6. Organizarea evaluării. 

 a. Proba practică 

Pentru formarea competenţelor tehnice specializate prevăzute în programă, veţi susţine probe practice prin care să demonstraţi că sunteţi capabili : 

 să aplicaţi legislaţia privind timpul de muncă şi odihnă; 

 să asiguraţi aplicarea legii securităţii şi sănătăţii în muncă; 

 să monitorizaţi activităţile de evitare a riscurilor legete de protecţia muncii;  să investigaţi cauzele care duc la poluarea mediului înconjurător, apoi a elimina factorii poluanţi. 

b. Portofoliul. 

 Prin obţinerea competenţelor de la nivelul 3, trebuie să dobândiţi abilităţi şi cunoştinţe generale despre domeniul de pregătire care să vă permită să continuaţi pregătirea la nivel superior (facultate), sau să vă integraţi pe piaţa muncii. 

 Pentru acest lucru o pondere mare în pregătirea voastră o au formarea abilităţilor cheie în comunicare, în igienă şi securitatea muncii, în lucrul în echipă, în organizarea şi pregătirea pentru integrarea la locul de muncă şi în rezolvarea de probleme. 

 Evaluatorul va folosi ca instrumente de lucru următoarele:  

• Fişe de observare şi fişe de lucru 

• Exerciţiul practic (proba practică) 

• Fişe de evaluare şi autoevaluare 

• Activităţi interactive ( joc de rol, proiecte) 

• Activităţi care vizează diferite stiluri de învăţare (vizual, auditiv, practic)  Toate activităţile îndeplinite pot fi folosite drept dovezi suplimentare pentru portofoliul de calificări profesionale al fiecărui elev.  

38 

PORTOFOLIUL reprezintă o metodă  

complementară de evaluare, care  

permite evaluarea voastră pe baza unui  

ansamblu de rezultate.

 El reprezintă o culegere de 

documente în care fiecare dintre voi 

poate să prezinte într-un mod 

sistematic calificativele, rezultatele, 

experienţele, precum şi lucrări 

personale, pe care le-a dobândit de-a 

lungul unei perioade de învăţare. 

 Structura portofoliului poate fi 

stabilită împreună de către voi şi 

maistru, odată cu anunţarea tematicii, 

dar vor fi obligatorii anumite elemente 

care vă oferă posibilitatea de a vă 

monitoriza progresul şi de a lua parte 

la propriul proces de învăţare. 

 Maistrul vă va indica bibliografia de studiat cu folosirea resurselor ( bibliotecă, internet). 

 Evaluarea vă va scoate în evidenţă măsura în care vă formaţi abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire profesională.  Voi veţi păstra permanent acest portofoliu , îl veţi completa la zi cu ultimele dovezi ale evaluării şi însuşirii noilor competenţe şi-l veţi prezenta atât evaluatorilor externi cât şi la susţinerea examenelor finale pentru trecerea la un alt nivel.  Portofoliul reprezinta „ cartea de vizita” a elevului. 

 Portofoliul vostru poate să cuprindă următoarele elemente: 

 lista conţinutului acestuia (sumarul care include titlul fiecarei fişe/lucrări ,etc.)  lucrările pe care le face elevul individual sau în grup; 

39

 activităţi care vizează diferite stiluri de învăţare (vizual, auditiv, practic);  rezumate; 

 eseuri; 

 articole,referate, comunicari; 

 fişe individuale de studiu; 

 proiecte, miniproiecte şi 

experimente; 

 temele de zi cu zi; 

 probleme rezolvate; 

 rapoarte scrise de realizare a 

proiectelor; 

 teste şi lucrări semestriale; 

 chestionare de aptitudini; 

 înregistrari, fotografii care 

reflecta activitatea desfăşurată 

de elev individual 

 sau împreună cu colegii săi; 

 observaţii pe baza unor ghiduri de observaţii; 

 reflecţii proprii ale elevului asupra a ceea ce lucrează; 

 autoevaluări scrise de elev sau de membrii grupului; 

 interviuri de evaluare; 

 alte materiale, hărţi cognitive, contribuţii la activitate care reflectă participarea elevului/grupului la derularea şi soluţionarea temei date; 

 comentarii suplimentare şi evaluari ale maistrului, ale altor grupuri de învaţare şi/sau ale altor părţi interesate; 

 viitoare obiective pornind de la realizările curente ale elevului/grupului, pe baza intereselor şi a progreselor înregistrate. 

40

7. Anexe 

Fişă de documentare – nr.1 

Istoricul securităţii şi sănătăţii în muncă 

 

• Din momentul în care omul a început să muncească datează şi primele preocupări de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă 

• existenţa unor medici pe şantierele faraonice 

• măşti din băşici de peşte pentru şlefuitorii de minium 

• măsuri pentru combaterea intoxicaţiei cu mercur şi plum în Grecia, la Roma şi Alexandria 

• Leonardo da Vinci (1452 - 1519) s-a preocupat de normarea timpilor de muncă 

• Galileo Galilei (1546 - 1642) compară fenomenele fizice legate de gravitaţie cu semnele de oboseală musculară 

• Sarctorius (1561 - 1636) evaluează matematic forţele musculare transmise prin pârghiile osoase. 

• Bismark promulgă în anul 1884 prima legislaţie socială prin care iau naştere casele profesionale de asigurare la accidente de muncă şi boli profesionale. 

• Spre finele secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea iau naştere ca ştiinţe distincte: fiziologia muncii, psihologia mucii, sociologia muncii, ergonomia, securitatea şi sănătatea în muncă. 

• În România, Legea minelor din 1895 prevedea garantarea siguranţei lucrătorilor. 

• Legea privind accidentele de muncă, prevenirea lor,prescripţii din anul 1934, reprezintă actul de naştere al securităţii şi sănătăţii în muncă în ţara noastră. 

41 

Fişă de documentare – nr.2 

Cu ce se ocupă 

securitatea şi 

sănătatea în muncă?

• Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă ansamblul de acţiuni şi măsuri întreprinse în scopul asigurării integrităţii anatomo – funcţionale şi sănătăţii oamenilor în procesul muncii. 

• Securitatea şi sănătatea în muncă: 

• Generator al calităţii vieţii 

• Disciplină autonomă 

• Generator al “stării de bine la locul de muncă” 

• Factor de performanţă economică  

• Obiectivul securităţii şi sănătăţii în muncă: înlăturarea tuturor perturbaţiilor ce apar în procesul muncii susceptibile să provoace accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale 

• De ce este importantă securitatea şi sănătatea în muncă: 

• Vă învaţă cum să vă protejaţi sănătatea astfel încât să vă puteţi bucura pe deplin de viaţă 

• Vă informează cu ceea ce trebuie să ştiţi pentru a lucra fără să vă expuneţi colegii la pericol. Gândiţi-vă cum v-aţi simţi dacă un coleg ar suferi un accident tragic din cauza a ceva ce aţi făcut, chiar dacă nu a fost vina voastră. 

42

Fişă de documentare – nr. 3 

Ce spune legislaţia? 

Conform legislaţiei, toţi lucrătorii din cadrul UE (fie că sunt  angajaţi permanent, angajaţi printr-o agenţie sau pur şi simplu  contractori) au dreptul să lucreze la locuri de muncă unde  riscurile pentru securitatea şi sănătatea lor sunt ţinute sub  control în mod corespunzător, să adere şi să fie reprezentaţi  de un sindicat şi, în final, să se îngrijească de securitatea şi  sănătatea lor împreună cu angajatorii. 

 În România întreaga legislaţie în domeniul securităţii şi  sănătăţii în muncă este armonizată cu Directivele europene. Principalele drepturi şi obligaţii ale lucrătorului, precum şi  obligaţiile angajatorului sunt stipulate în Legea nr.319/2006 a  securităţii şi sănătăţii în muncă şi în H.G. nr.1425/2006 pentru  aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii. Inspecţia Muncii este instituţia care deţine  responsabilitatea verificării modului în care se aplică  prevederile legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în  muncă, precum şi în cel al relaţiilor de muncă.  

Inspecţia Muncii are în subordine inspectoratele teritoriale  de muncă, organizate în fiecare judeţ al ţării şi în Bucureşti. 

Fişă de documentare – nr. 4  

43 

Care sunt obligaţiile angajatorul?

a) să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţelor sau preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă; 

 b) măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator ulterior evaluării riscurilor să asigure îmbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate în ansamblul activităţilor întreprinderii şi/sau unităţii respective şi la toate nivelurile ierarhice; 

 c) să ia în considerare capacităţile lucrătorului în ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, atunci când îi încredinţează sarcini; 

 d) să asigure ca planificarea şi introducerea de noi tehnologii să facă obiectul consultărilor cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora în ceea ce priveşte consecinţele asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de condiţiile şi mediul de muncă; 

 e) să ia măsurile corespunzătoare pentru ca, în zonele cu risc ridicat şi specific, accesul să fie permis numai lucrătorilor care au primit şi şi-au însuşit instrucţiunile adecvate. 

Fără a aduce atingere altor prevederi ale Legii nr.319/2006, atunci când în acelaşi loc de munca îşi desfăşoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi şi/sau unităţi, angajatorii acestora au următoarele obligaţii:  a) să coopereze în vederea implementării prevederilor privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă, luând în considerare natura activităţilor; 

 b) să îşi coordoneze acţiunile în vederea protecţiei lucrătorilor şi prevenirii riscurilor profesionale, luând în considerare natura activităţilor; 

 c) să se informeze reciproc despre riscurile profesionale; 

 d) să informeze lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora despre riscurile profesionale 

44 

Fişă de documentare – nr. 5  

Obligaţiile lucrătorilor

Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul 

procesului de muncă. 

Lucrătorii au  

următoarele  

obligaţii: 

 a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie; 

 b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare; 

 c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive; 

 d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie;  e) să aducă la cunoştinţa conducătorului locului de muncă şi/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoană; 

 f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi, atât timp cât este necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari, pentru protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor; 

 g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii 

desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile 

 

45

de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate; 

 h) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora; 

 i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari. Ceilalţi participanţi la procesul de muncă au aceleaşi obligaţii, potrivit activităţilor pe care aceştia le desfăşoară. 

CE DREPTURI AVEŢI ? 

Drepturile voastre sunt următoarele: 

Să fiţi informaţi asupra riscurilor de la locul de  

muncă; 

Să cunoaşteţi cum trebuie să acţionaţi în caz de  

accident sau situaţii de urgenţă; 

Să beneficiaţi în mod gratuit de informare şi instruire; 

Să participaţi punând întrebări şi semnalând orice  

practici sau condiţii nesigure; 

Să fiţi consultat de către angajator cu privire la  

aspectele de securitate şi sănătate în muncă.  

  

 

46

Fişă de documentare – nr. 6 

Conceptul de: Pericol – Risc – Factor de risc. 

Pericolul este tot ceea ce poate cauza îmbolnăvirea sau accidentarea profesională. Riscul reprezintă probabilitatea ca un pericol să se materializeze. 

Exemplu: 

 Pericolul este curentul electric. 

 Riscul este probabilitatea ca  

 cineva să se electrocuteze  

 din cauza contactului cu firele  

 electrice care nu sunt  

 izolate în mod corect. 

Factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională sunt factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor sistemului de muncă, care provoacă, în anumite condiţii, accidente de muncă sau boli profesionale.  Rezultă că primul criteriu de clasificare a factorilor de risc care se impune este cel al elementului generator, conform căruia distingem: 

- factori de risc proprii executantului; 

- factori de risc proprii sarcinii de muncă; 

- factori de risc proprii echipamentelor de muncă; 

- factori de risc proprii mediului de muncă. 

Factori de risc proprii executantului. Abaterea posibilă a executantului de la linia ideală pe care trebuie s-o urmeze în îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de bază ale activităţii de muncă, respectiv: 

- erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei; 

47

- erori de decizie; 

- erori de execuţie; 

- erori de autoreglaj. 

Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat din punctul de vedere al securităţii muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni(întârziere în execuţie, execuţie greşită etc.). 

Factori de risc proprii sarcinii de muncă. Există două forme de manifestare a factorilor de risc proprii sarcinii de muncă: 

- conţinut sau structură necorespunzătoare a sarcinii de muncă în raport cu scopul sistemului de muncă sau cu cerinţele impuse de situaţiile de risc(operaţii, reguli, procedee greşite, absenţa unor operaţii, metode de muncă necorespunzătoare); 

- sub/supradimensionarea cerinţelor impuse executantului, respectiv necorespunzătoare posibilităţilor acestuia. 

Factori de risc proprii mijloacelor de producţie. După natura acţiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de producţie se pot manifesta sub următoarele forme: 

 - factori de risc mecanic, a căror acţiune constă în eliberarea bruscă, necontrolată şi contraindicată, a energiei cinetice încorporate în mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora; 

 -factori de risc termic, în cazul cărora riscul este determinat de acţiunea energiei termice încorporate în mijloacele de producţie la contractul sau manipularea acestora de către executant; 

 -factori de risc electric, respectiv curentul electric, la care riscul este generat de posibilitatea contractului direct sau indirect al executantului cu energia electrică vehiculată de mijloacele de producţie; 

- factori de risc chimic, a căror acţiune este determinată de proprietăţile chimice posibil generatoare de boli sau accidente, ale substanţelor utilizate în procesul de muncă; 

48

- factori de risc biologici, cu acţiune de natură biologică, posibil generatoare de boli sau accidente, în funcţie de caracteristicile microorganismelor utilizate în procesul de muncă; 

- factori de risc de sub/suprasolicitare a executantului datorită condiţiilor de îndeplinire a sarcinii de muncă impuse de caracteristicile mijloacelor de producţie. 

Factori de risc proprii mediului de muncă. Mediul fizic ambiant poate prezenta factori de risc sub formă de depăşiri ale nivelului sau intensităţii funcţionale a parametrilor specifici, precum şi de apariţii ale unor condiţii de muncă inadecvate: - factori de risc chimic; 

- factori de risc fizic(mecanic,termic,electric); 

- factori de risc biologic; 

- factori de risc de sub/suprasolicitare psihofiziologică a executantului. În funcţie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot clasifica în următoarele grupe: 

 Intoxicaţii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substanţe toxice; 

 Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice; 

 Boli prin expunere la energie radiantă; 

 Boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute; 

 Boli prin expunere la zgomot şi vibraţii; 

 Boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută;  Alergii profesionale; 

 Dermatoze profesionale; 

 Cancerul profesional; 

 Boli infecţioase şi parazitare; 

 Boli prin suprasolicitare; 

 Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare). 

49

Fişă de documentare – nr. 7 

Exemple de pericole la locul de muncă, care sunt în mod sistematic subevaluate de lucrătorii tineri: 

 

 

 

50

Fişă de documentare – nr. 8 

Accidentele de muncă 

1. CE SUNT ACCIDENTELE DE MUNCĂ? 

Accidentul de muncă, conform definiţiei din lege, este vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă şi care provoacă incapacitate temporară de munca, adică acordarea unui concediu medical, de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. 

2. CARE SUNT CELE MAI FRECVENTE CAUZE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ? - Efectuarea necorespunzătoare a operaţiilor de muncă; 

- Căderea de la aceeaşi înălţime; 

- Căderea de la înălţime; 

- Neefectuarea unor operaţii indispensabile securităţii muncii. 

3. CARE SUNT CELE MAI EXPUSE MESERII? 

- extracţia şi prepararea cărbunelui  

- construcţii (locul 1 la decese) 

- industria metalurgică  

- transporturi (locul 2 la decese) 

- silvicultură (locul 3 la decese) 

- sudor electric  

- şofer de autoturisme şi camionete  

4. CUM SE POATE ACŢIONA? 

Pe lângă obligaţiile angajatorului, fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu: 

- pregătirea şi instruirea sa, precum şi  

- instrucţiunile primite din partea angajatorului (maistru, şef etc),  

astfel încât sa nu-şi expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională propria persoana, şi nici alte persoane prin acţiunile sau omisiunile sale. 

51

Pentru aceasta lucrătorii trebuie: 

 a) să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie; 

 b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat;  c) să nu scoată din funcţiune şi să nu modifice dispozitivele de securitate ale echipamentelor sau clădirilor; 

 d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă pe care o consideră un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi incidentele şi accidentele; 

 g) sa coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemnaţi pentru a permite angajatorului să asigure mediul de munca şi condiţiile de lucru sigure;  h) să-şi însuşească şi să respecte măsurile de securitate şi sănătate în munca.  

5. CE SPUNE LEGEA? 

Accidentele de muncă se clasifica, în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate, în: 

 a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice (ITM) 

 b) accidente care produc invaliditate (INV); 

 c) accidente mortale (D); 

 d) accidente colective, când sunt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din aceeaşi cauza (C) 

Accident uşor = eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de munca cu o durata mai mica de 3 zile. 

Incident periculos = evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei 

52

activităţi sau a unui echipament de munca sau/şi din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi fost posibil sa aibă asemenea urmări şi/sau a cauzat ori ar fi fost posibil sa producă pagube materiale; 

Este de asemenea accident de muncă, accidentul suferit de: 

- elevii care merg în vizita într-o întreprindere; 

- un lucrator care s-a accidentat la serbarea pomului de iarnă organizată de întreprinderea sa; 

- o persoana care a sărit să salveze un copil dintr-un incendiu; 

- un beneficiar care a venit într-o fabrica să achizitioneze butelii de oxigen; - un şomer;  

- un lucrător în timpul pauzei de masa în drum spre cantină; 

- un profesor care vizitează părinţii unui elev; 

- un lucrător căruia i-a înţepenit spatele brusc când împrăştia pietriş; - lucrătorii întoxicaţi cu CO emanat de o sobă; 

- toboşarul de la Voltaj care a căzut de pe scenă în concert la Satu Mare; - un ministru în vizită diplomatică într-o ţară străină. 

 

53

8. Bibliografie 

• H. G. Nr. 1425 / 2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/ 2006, Monitorul oficial nr. 882 din 30 octombrie 2006. 

• H. G. Nr. 1091 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă. • H. G. Nr. 971/ 2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi de sănătate la locul de muncă. 

• H. G. Nr. 1146/ 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor de muncă. 

• H. G. Nr. 1048 / 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă. 

• H. G. Nr. 1876/ 2005 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii. • H. G. Nr. 493/ 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot • H. G. Nr. 600/ 2007 privind protecţia tinerilor la locul de muncă. • H. G. Nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor. • Legea nr. 319 / 2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă, Monitor oficial nr. 646 din 26 iunie 2006. 

• Norme generale de protecţia muncii, 1996, Craiova, TIPOGRAFIA DE SUD. • Norme specifice de protecţie a muncii pentru fabricarea uşilor, ferestrelor, caselor prefabricate şi a panourilor pentru construcţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Departamentul Protecţiei Muncii, 2000.