ipssm inginer tehnician maistru

 

Instrucţiuni Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă pentru INGINER, TEHNICIAN MAISTRU DIN CADRUL SECŢIEI TERMOMECANICĂ

 

1. SCOP 

Art. 1. Lucrătorii din SE Mureş, ce-şi desfăşoară activităţile inginer, maistru, tehnician în cadrul secţiei termomecanică, pot să fie expuşi, în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, acţiunii factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională identificaţi în lucrarea „Evaluarea nivelului de risc de accidente sau îmbolnăvire profesională pentru 84 locuri de muncă din cadrul SUCURSALA ELECTROCENTRALE MUREŞ ” 

Art. 2. Prevederile prezentului capitol stabilesc regulile de conduită pe care trebuie să le respecte lucrătorii astfel încât să evite acţiunea factorilor de risc evidenţiaţi la articolul precedent. 

2. DOMENIU DE APLICARE 

Art. 3. Instrucţiunile se aplică tuturor lucrătorilor care desfăşoară activităţi de inginer, maistru, tehnician în cadrul secţiei termomecanică, din cadrul SE Mureş. 

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 

Art. 4. Activităţile de inginer, maistru, tehnician în cadrul secţiei termomecanică, se vor efectua în conformitate cu prevederile cuprinse în: 

- Legea 319/2006 – legea securităţii şi sănătăţii în muncă; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; 

- Hotărârea de Guvern nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot; - Hotărârea de Guvern nr. 1146 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de 

securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; 

- PE 205/81 Norme de protecţia muncii pentru partea mecanică a centralelor electrice; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii si protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru manipularea manuala a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă; 

- Hotărârea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sănătate la locul de muncă; 

- Standarde conexe;

precum şi cu respectarea celorlalte reglementări în domeniul energetic şi prezentelor instrucţiuni. 

4. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI 

Art. 5. În prezentele instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au semnificaţia redată în  continuare: 

­ Accident de muncă – vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. 

­ Angajator – persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă sau de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii. ­ Acţiune corectivă - acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităti detectate sau a altei situaţii nedorite. 

­ Boală profesională – afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.  

­ Distanţă de securitate – distanţă minimă admisă între executant şi sursa de risc, necesară pentru asigurarea securităţii acestuia. 

­ Echipament de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă. ­ Evaluare risc - Proces de estimare a riscului care rezultă dintr-un pericol, ţinând seama de caracterul corespunzător al oricăror controale existente, şi de luare a deciziei asupra faptului că riscul este sau nu este acceptabil. 

­ Eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. 

­ Îmbunătăţire continuă - proces repetat de dezvoltare a sistemului de management OH&S pentru obţinerea îmbunătăţirii performanţelor globale OH&S, în acord cu politica OH&S a organizaţiei. 

­ Loc de muncă – locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în incinta unităţii, inclusiv orice alt loc din aria unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.  

­ Lucrător – persoană angajată de către unitate, potrivit legii, inclusiv studenţii şi elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi alţi participanţi la procesul de muncă. 

­ Lucrător expus – orice lucrător care se află în întregime sau parţial în zona periculoasă. 

­ Manevră – ansamblul unor operaţii, prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor, elementelor sau schema tehnologică în care funcţionează acestea. ­ Operaţie – acţionarea detaliată de către personalul de deservire operativă a elementelor unui echipament (ex: închiderea sau deschiderea organelor de închidere, cuplarea sau decuplarea motoarelor, blocarea organelor de închidere etc.).

­ Pericol – sursă, situaţie sau acţiune cu potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire profesională, sau o combinaţie a acestora. 

­ Identificare pericol - Proces de recunoaştere a faptului că există un pericol şi de definire a caracteristicilor acesteia 

­ Personal de exploatare – personalul de deservire operativă care are ca sarcină supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor şi efectuarea de manevre prin serviciul de tură, precum şi personalul folosit pentru lucrări curente de întreţinere şi care are ca sarcină executarea în tură a unor lucrări de volum redus, stabilite prin instrucţiuni tehnice sau atribuţii 

­ Post de lucru – element al structurii organizatorice ce constă în ansamblul obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabilităţilor care, în mod regulat, revin spre exercitare unui lucrător. 

­ Prevenire – ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate sau prevăzute în toate etapele procesului de muncă în scopul evitării/diminuării riscurilor profesionale. ­ Acţiune preventivă - acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităti potenţiale sau a altei posibile alte situaţii nedorite 

­ Protecţie – acţiune, act de apărare, de ocrotire (concretă) faţă de un pericol; ansamblu de măsuri (concrete, materializate) care protejează şi rezultatul lor; dispozitiv, sistem tehnic etc. care serveşte la protejare. 

­ Risc acceptabil - Risc care a fost redus la un nivel care poate fi acceptat de către organizaţie în raport cu obligaţiile sale legale şi propria sa politică OH&S. ­ Securitate şi sănătate în muncă – ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi ale altor persoane participante la procesul de muncă. 

­ Semnalizarea de securitate şi sănătate în muncă – semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest – semnal, după caz. 

­ Solicitare (a omului în muncă) – mobilizare a funcţiilor şi capacităţilor fizice şi psiho fiziologice ca efect al acţiunii cerinţelor externe asupra executantului, în funcţie de nivelul capacităţii sale de muncă. 

­ Înregistrare - document prin care se declară rezultate obţinute sau se furnizează dovezi ale activităţilor realizate. 

­ Incident - Eveniment legat de muncă care a generat sau ar fi putut să genereze o rănire  sau îmbolnăvire profesională sau deces. 

­ Invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept. ­ Invaliditate evidentă - pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente, cum ar fi un braţ smuls din umăr, produse în urma unui eveniment, până la emiterea  deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de către organele medicale în drept; ­ Audit - proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de „dovezi de  audit" şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt  îndeplinite „criteriile de audit". 

­ Echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit  de un lucrător pentru a-1 proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să 

îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment  sau accesoriu proiectat pt. a îndeplini acest obiectiv; 

­ Înregistrare - document prin care se declară rezultate obţinute sau se furnizează dovezi ale activităţilor realizate. 

­ SSM – Securitate şi sănătate în muncă 

­ EIP – Echipament Individual de Protecţie. 

­ IPSSM – Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă. 

5. RESPONSABILITĂŢI 

Art. 6. Responsabilităţile şi atribuţiile managerilor şi lucrătorilor pentru IPSSM - 12 din cadrul SE mureş: 

­ Directorul aprobă instrucţiunile proprii de securitatea muncii; 

­ Şeful Serviciului de Securitatea şi Medicina Muncii verifică instrucţiunile proprii de SSM elaborate în cadrul secţiilor. 

­ Directorii executivi/ inginerii şefi/ şefii de departamente/ servicii/ birouri/ secţii numesc persoana care elaborează, verifică şi iniţiază instrucţiunile şi răspund pentru informarea lucrătorilor cu privire la toate măsurile de securitate şi sănătate luate, şi lucrătorii să fie instruiţi cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă;  

­ Lucrătorii care desfăşoară activităţi pentru care s-a identificat necesitatea de a se elabora prezentele instrucţiuni răspund de cunoaşterea şi aplicarea acestora. 

6. DESCRIEREA INSTRUCŢIUNILOR 

Art. 7. Lucrătorii se vor prezenta la lucru sănătoşi, apţi de muncă, fără să fi consumat alcool, droguri sau medicamente care le pot afecta capacitatea de muncă.  

Art. 8. Lucrătorii poartă şi responsabilitatea aplicării şi respectării instrucţiunilor de către lucrătorii din subordine, prin dotarea, supravegherea, controlul, instruirea şi examinarea acestora, conform reglementărilor în vigoare. Lucrătorii sunt obligaţi ca la locul de muncă să ia toate măsurile în vederea respectării prezentelor instrucţiuni. 

Art. 9. Orice operaţie (manevră, lucrare etc.) care prezintă un evident pericol pentru securitatea lucrătorilor, nu va fi întreprinsă chiar dacă neexecutarea ei ar putea duce la unele incidente, pagube materiale etc. 

Art. 10. În timpul lucrului este interzis consumul de alcool, droguri, medicamente psihotrope.  

Art. 11. În zona de intervenţie, lucrătorul, va purta echipamentele individuale de protecţie adecvate tipului lucrării şi condiţiilor concrete de lucru.  

Art. 12. Lucrătorii vor efectua sarcinile de muncă primite numai dacă şi-au însuşit

prevederile legislaţiei specifice domeniului securitate şi sănătate în muncă şi instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă (IPSSM) - prezentele instrucţiuni. 

Art. 13. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. 

Art. 14. Lucrătorul trebuie să se comporte astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.  

Art. 15. În timpul efectuării sarcinilor de muncă, lucrătorilor le este interzis să-şi părăsească postul de lucru fără motiv, să încalce disciplina în muncă, în raport cu ceilalţi lucrători.  

Art. 16. Lucrătorii trebuie să facă vizita medicală programată. Dacă medicul de medicina muncii stabileşte un diagnostic incompatibil cu sarcina de muncă, lucrătorul va solicita conducătorului unităţii reîncadrarea într-un loc de muncă compatibil. 

Art. 17. La deplasarea între diferite puncte de intervenţie – lucrătorul se va asigura împotriva obstacolelor, va evita, pe cât posibil, raza de acţionare a maşinilor de ridicat, a recipientelor şi instalaţiilor sub presiune. 

Art. 18. În cazuri deosebite (accidente de persoane, incendii, calamităţi etc.) se pot executa manevre de scoatere din funcţiune fără aprobarea personalului ierarhic, cu condiţia anunţării ulterioare, imediat, a manevrelor executate şi a cauzelor care le-au determinat. 

Art. 19. Lucrătorii sunt obligaţi să cunoască măsurile de prim-ajutor în caz de accidentare (electrocutări, arsuri, fracturi etc.) şi să acorde primul ajutor accidentaţilor, conform reglementărilor specifice. 

Art. 20. Lucrătorul este obligat să cunoască şi să aplice cu stricteţe prevederile instruc ţiunilor şi reglementărilor de exploatare, pe linie tehnică, organizatorică, S.S.M., S.U., atât pentru condiţii normale, cât şi în cazul unor situaţii anormale, neprevăzute (incidente, avarii, accidente, incendii, calamităţi). 

Art. 21. Locul de muncă trebuie astfel amenajat încât să ofere lucrătorilor confort şi libertate de mişcare şi să reducă la minimum posibil riscurile de suprasolicitare vizuală, mentală şi fizică. El trebuie să permită o bună corelare între caracteristicile antropofuncţionale ale lucrătorilor şi munca lor prin asigurarea posibilităţilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia. 

Art. 22. Amenajarea locurilor de muncă în vederea desfăşurării de activităţi se va face astfel încât să se asigure: 

− accesul uşor şi rapid al utilizatorilor; 

− posibilităţi de modificare a poziţiei de lucru în timpul activităţii; dacă lucrătorii se deplasează de la un punct de lucru la altul, este indicat să se prevadă elemente de

prindere sub planul de lucru (de ex. o canelură sub birou cu adâncime suficientă pentru prindere); 

− accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentelor, la poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fară întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu o întrerupere minimă; 

− un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare între indivizi şi de intimitate. 

Art. 23. Mobilierul de lucru trebuie să asigure lucrătorilor libertatea de mişcare, ca şi o poziţie de lucru corectă şi confortabilă. 

− Planul de lucru trebuie să aibă o suprafaţă suficientă pentru o amplasare flexibilă a echipamentului de birou, cu toate componentele sale. Suprafaţa de lucru trebuie să fie mată. Sunt contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminanţă. 

− Adâncimea minimă a spaţiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de lucru va fi de 700 mm. 

Art. 24. Materialul din care este confecţionat planul de lucru nu trebuie să fie rece la atingere sau să antreneze o conductivitate excesivă a căldurii către corpul utilizatorului: − Scaunul trebuie să fie stabil şi să-i permită utilizatorului libertate de mişcare şi o poziţie confortabilă. 

− Dacă înălţimea scaunului este reglabilă, mecanismul de reglare trebuie să poată fi acţionat cu uşurinţă şi să nu permită o modificare involuntară a înălţimii scaunului. − Atunci când înălţimea scaunului nu poate fi reglată pentru a se adapta unor utilizatori de talie mică, se va prevedea un reazem pentru picioare. 

− Dacă scaunul este prevăzut cu mecanism de basculare care permite adoptarea de poziţii de lucru înclinate, bascularea scaunului trebuie să funcţioneze sincronizat cu înclinarea spătarului, determinând o basculare pozitivă atunci când spătarul este înclinat, dar nu o basculare excesivă care să deranjeze la aşezarea sau ridicarea de pe scaun. Mişcările scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie să modifice înălţimea marginii anterioare a scaunului. 

− Spătarul trebuie să sprijine zona lombară, umerii şi partea superioară a toracelui şi trebuie să fie convex în regiunea lombară pentru a deveni plat sau concav mai sus. Se vor evita spătarele cu curbare excesivă. 

Art. 25. Dacă la locul de muncă există reazem pentru picioare, acesta trebuie: − să fie poziţionat pe sol şi să prezinte stabilitate; 

− să aibă suprafaţa antiderapantă şi o mărime suficientă pentru a permite libertate de mişcare (lăţime mai mare sau egală cu 450 mm şi adâncime mai mare sau egală cu 350 mm); 

− să aibă o înclinare a suprafeţei de sprijin reglabilă între 0° – 15°. 

Art. 26. Suporturile pentru documente trebuie: 

− să fie reglabile în înălţime şi ca distanţă faţă de utilizator;

− să aibă mărimea corelată cu cea a documentelor, de preferat cu 10 mm mai mică decât a acestora, pentru a facilita manipularea lor; 

− stabilizat aşa încât să nu fie afectat de mişcarea pe planul de lucru; 

− să aibă coeficient de reflexie scăzut. 

Art. 27. (1) Locurile de muncă ale lucrătorilor se vor amplasa între şirurile de corpuri de iluminat din încăperea de lucru. 

 (2) Echipamentele de tipul calculatoarelor (PC) vor fi amplasate astfel încât direcţia de privire să fie paralelă cu sursele de lumină (naturală şi artificială). Se va evita instalarea lor în încăperi cu suprafeţe vitrate de mari dimensiuni. Dacă acest lucru nu este posibil, se vor lua măsuri de mascare a zonelor cu luminanţă ridicată (pereţi mobili, storuri cu lamele orizontale la ferestre etc.). 

 (3) Calculatoarele vor fi amplasate la distanţă faţă de ferestre. Suprafeţele vitrate nu trebuie să fie situate în faţa sau în spatele utilizatorului. Dacă în încăperea respectivă se desfăşoară şi alte activităţi, în apropierea ferestrelor vor fi amplasate locurile de muncă ce nu necesită activitate la ecran. 

Art. 28. (1) Se vor elimina orice posibile reflexii şi străluciri pe ecran sau pe alte elemente ale locului de muncă, prin corelarea caracteristicilor tehnice şi amplasarea surselor de lumină cu amenajarea încăperilor şi locurilor de muncă. 

(2) Echipamentul de birou nu trebuie să producă o căldură excesivă, care să creeze disconfort pentru lucrători. 

(3) Zgomotul emis de echipamentele de birou nu trebuie să distragă atenţia şi să perturbe comunicarea verbală. Instalaţiile de ventilare nu trebuie să antreneze prin funcţionarea lor o creştere semnificativă (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste încăperi. 

Art. 29. Echipamentele vor fi fixate pe masa de lucru, aşa încât să nu fie posibile alunecarea şi căderea lor. 

Art. 30. Pentru combaterea efectelor negative ale poziţiei de lucru aşezat, în timp ce desfăşoară activităţi de birou, lucrătorii:  

– trebuie să regleze scaunul sau să solicite schimbarea acestuia sau adăugarea unui reazem pentru picioare, aşa încât: mâinile poziţionate pe suprafaţa de sprijin să nu formeze un unghi neconfortabil; adâncimea minimă a spaţiului disponibilă pentru membrele inferioare sub planul de lucru să îi asigure posibilitatea de a ţine picioarele pe sol/reazem într-o poziţie normală, ca şi modificarea poziţiei; scaunul să fie stabil; 

– trebuie să menţină o postură ergonomică: să îşi sprijine spatele cât mai mult timp de spătarul scaunului şi cât mai drept, cu respectarea curburilor naturale ale coloanei; să nu se aplece excesiv deasupra biroului, menţinând timp îndelungat această poziţie; să menţină antebraţele sprijinite pe suprafaţa de lucru;  

– trebuie să alterneze, de câte ori este posibil, poziţia aşezat cu poziţia în picioare, cel puţin câteva minute la fiecare jumătate de oră. 

Se recomandă evitarea poziţiilor „picior peste picior" şi „picioare încrucişate", care îngreunează circulaţia sanguină. 

Art. 31. Pentru a preveni riscul de cădere de pe scaun, lucrătorii trebuie să respecte următoarele reguli: 

– să nu se răsucească sau să se aplece în lateral sau în faţă brusc şi/sau excesiv; – să nu îşi sprijine picioarele pe suprafaţa de lucru (pe birou) în timp ce sunt aşezaţi pe scaun; 

– să menţină scaunul în poziţie de stabilitate, sprijinit pe toate picioarele; – să nu deplaseze cu viteză excesivă scaunele care au sprijin pe role; 

– să nu se rotească cu viteză excesivă cu scaunul cu melc; 

– să nu se urce pe scaunul cu melc sau pe alt tip de scaun cu stabilitate redusă. 

Art. 32. Pentru a lua un obiect sau pentru orice altă operaţie care impune ca lucrătorul să aibă acces la înălţime se va folosi, după caz, un taburet solid, un podium sau o scară corespunzătoare. 

Art. 33. Atunci când este necesar să apuce un echipament, o componentă sau orice material util în desfăşurarea activităţii, lucrătorul îşi va îndrepta privirea spre obiectul respectiv şi îl va prinde cu grijă şi ferm, aşa încât să nu se înţepe, să se taie sau să îl scape din mână. În cazul unor obiecte mai grele, prinderea se va face cu ambele mâini. Punctele de prindere trebuie alese aşa încât să nu existe riscul ca obiectul respectiv să se dezmembreze. 

 (1) Se interzice aglomerarea planului de lucru şi păstrarea pe birou a obiectelor inutile, ca şi a celor personale. 

(2) Se interzice aglomerarea spaţiului de la locul de muncă prin plasarea pe trecerile dintre birouri, pe pervazuri, pe fişete etc. a documentaţiei de lucru, a unor obiecte personale, de decor etc. 

(3) Obiectele (dosare, clasoare, echipamente de birou etc.) plasate provizoriu pe dulapuri, fişete sau alte spaţii situate deasupra solului, oricât de puţin timp, vor fi aşezate cu grijă şi în poziţie de echilibru. 

Art. 34. Sertarele birourilor, fişetelor sau ale dulapurilor vor fi ţinute închise. 

Art. 35. Înainte de conectarea la curentul electric a unui echipament se va verifica dacă acesta este în poziţia „deconectat”. Se interzice conectarea echipamentelor la prize defecte sau fără legătura la pământ. 

Art. 36. Nu se vor pune în funcţiune echipamentele de birou al căror mod de funcţionare nu este cunoscut. 

Art. 37. Se interzice pornirea echipamentelor de birou sau continuarea lucrului dacă se constată vreo defecţiune, lipsesc dispozitivele de protecţie sau sunt inoperante. 

Art. 38. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor în timp ce acestea funcţionează. 

Art. 39. Lucrătorii care desfăşoară activităţi de birou nu trebuie să intervină la tablourile electrice, prize, ştechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare sau la oricare din instalaţiile auxiliare specifice. Se interzice lucrul la

echipamentele de birou acţionate electric cu mâinile umede sau murdare de grăsimi. 

Art. 40. Lucrătorii care utilizează echipamente cu tastatură trebuie să aibă unghiile tăiate suficient de scurt. 

Art. 41. (1) După terminarea lucrului şi în cazul unor întreruperi de durată mai lungă, în timpul cărora nu poate fi asigurată supravegherea echipamentelor de birou acţionate electric, acestea vor fi scoase de sub tensiune. 

(2) Nu se vor scoate ştecherele din prize prin tragerea de cordon. 

(3) În timp ce se scoate ştecherul din priză nu se vor atinge simultan, cu cealaltă mână, obiecte metalice (cum sunt ţeava sau radiatorul caloriferului). 

Art. 42. Se interzice fumatul în afara spaţiilor special amenajate în acest scop. 

Art. 43. În cazul unui început de incendiu în biroul unde sunt amplasate calculatoare, se va acţiona cu stingătorul cu praf şi dioxid de carbon. Reluarea lucrului se va face numai după ventilarea spaţiilor respective cu instalaţia de climatizare în funcţiune, în circuit deschis, un timp stabilit în funcţie de capacitatea ventilatoarelor şi volumul încăperilor, dar nu mai puţin de o oră. 

Art. 44. Conductele vor fi bine fixate pe stelaje cu bride, pentru a preveni vibraţia lor. 

Art. 45. Căile de acces, podeţele şi balustradele trebuie menţinute în stare corespunzătoare. 

Art. 46. Toate golurile tehnologice vor fi prevăzute cu capace sau grătare; distanţele dintre barele grătarelor vor fi astfel stabilite încât să nu fie posibilă accidentarea lucrătorului prin alunecarea piciorului în golul dintre acestea. 

Art. 47. Se interzice spălarea cu motorină, petrol lampant sau cu alte substanţe inflamabile sau lubrifiante a pardoselilor, tablelor striate, scărilor etc., pentru a evita alunecarea personalului. 

Art. 48. Căile de acces trebuiesc menţinute in permanenta, practicabile si curate. 

Art. 49. Blocarea cailor de acces, evacuare si de intervenţie cu materiale care reduc lăţimea sau înălţimea liberă de circulaţie stabilită, ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie este interzisa. 

Art. 50. Sistemele de închidere a uşilor pe traseele de evacuare trebuie să permită deschiderea cu uşurinţa a acestora în caz de incendiu. 

Art. 51. Căile de acces, de evacuare şi de intervenţie vor fi prevăzute cu indicatoare de securitate. 

Art. 52. Se vor monta indicatoare corespunzătoare la rampele scărilor care duc spre

cotele inferioare şi la căile de acces către spaţii şi încăperi din care evacuarea nu poate fi continuată. 

Art. 53. Pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, în vecinătatea surselor de zgomot, personalul expus la zgomot va purta în mod obligatoriu antifoane. 

Art. 54. În vecinătatea surselor de zgomot precum şi la accesul în incintele cu astfel de echipamente, se vor monta panouri de semnalizare corespunzătoare.  

Art. 55. În măsura în care este posibil, locurile de muncă trebuie să aibă iluminat natural suficient şi să fie prevăzut un iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor. 

Art. 56. Nivelul şi calitatea iluminatului normal trebuie să fie cât mai apropiat de cel natural şi trebuie corelat cu natura activităţii desfăşurate, permiţând vizualizarea precisă a echipamentelor de muncă. 

Art. 57. Locurile de muncă în care lucrătorii sunt în mod deosebit expuşi riscurilor în caz de întrerupere a iluminatului normal, trebuie să fie prevăzute cu iluminat de siguranţă, care să intre automat în funcţiune la întreruperea celui normal. În spaţiile exterioare, unde nu există iluminat de siguranţă, la controlul şi supravegherea pe timp de noapte a instalaţiilor, personalul operaţional va utiliza mijloace de iluminat portabile certificate, din dotare. 

Art. 58. Intensitatea iluminatului de siguranţă trebuie să asigure continuitatea activităţii, inclusiv evacuarea lucrătorilor în cazul unor situaţii de urgenţă. 

Art. 59. Condiţiile de microclimat la locurile de muncă trebuie să asigure menţinerea echilibrului termic al organismului uman corespunzător cu nivelul activităţii desfăşurate. 

Art. 60. În cazul în care nu se poate asigura lucrătorilor un confort termic corespunzător, se vor lua măsuri de protecţie adecvate, astfel: 

− dotarea cu EIP la frig; 

− acordarea alimentaţiei suplimentare de protecţie pentru caz de temperaturi extreme, etc. 

Art. 61. Instalaţiile de ventilare trebuie să asigure eliminarea sau reducerea următoarelor: 

− Fumuri, gaze sau vapori toxici sau nocivi; 

− Substanţe sau amestecuri explozive; 

− Substanţe iritante sau mirositoare;  

− Pulberi de orice natură; 

− Căldură; 

− Umiditate; 

− Curenţi de aer.

Art. 62. În cazul utilizării unui sistem de ventilare forţată, acesta trebuie să fie menţinut în stare de funcţionare. 

Art. 63. Dacă se utilizează instalaţii de ventilare mecanică sau de aer condiţionat, acestea trebuie să funcţioneze astfel încât să nu creeze disconfort prin expunerea lucrătorilor la curenţi de aer. Orice depunere sau impuritate ce poate crea un risc imediat pentru sănătatea lucrătorilor prin poluarea atmosferei, trebuie eliminată fără întârziere. 

Art. 64. Lucrătorii de deservire operativă care au în supraveghere directă instalaţiile sau zona în care se execută lucrările au următoarele responsabilităţi: 

- executarea corectă, conform instrucţiunilor tehnice interne şi reglementărilor în vigoare, a tuturor manevrelor şi operaţiilor dispuse de către şeful de tură; - raportarea operativă către şeful de tură a executării manevrelor şi a realizării măsurilor de securitate a muncii dispuse de către acesta; 

- urmărirea respectării de către executanţii lucrărilor din zonele de lucru a indicaţiilor stabilite în forma organizatorică de lucru, precum şi a dispoziţiilor primite de la persoanele operative superioare ierarhice. 

Art. 65. Lucrătorii care deservesc direct instalaţiile şi zonele respective este obligat să raporteze imediat şefului de tură orice abatere de la instrucţiunile în vigoare pe care le constată în timpul executării lucrărilor, precum şi orice situaţie nou apărută în zona sa de activitate care ar afecta securitatea lucrătorilor ce execută lucrarea. De asemenea, nu va admite în instalaţiile sau în zonele deservite începerea sau executarea de lucrări, fără îndeplinirea cerinţelor stabilite prin prezentele instrucţiuni sau celelalte reglementări specifice. 

Art. 66. Lucrătorilor de deservire a instalaţiilor şi a zonelor în care se execută lucrări de revizii sau reparaţii le este interzis: 

- să aducă modificări în instalaţiile pregătite pentru executarea lucrărilor sau la cele în care se execută lucrări fără aprobarea şefului de tură, fără înştiinţarea prealabilă a şefului de echipă şi fără luarea tuturor măsurilor care să asigure deplina securitate a execuţiei lucrărilor, conform prevederilor reglementărilor de securitate a muncii; 

- să aducă modificări în starea instalaţiilor vecine cu cea retrasă din exploatare la care se execută lucrări ce ar putea să pericliteze securitatea lucrătorilor care lucrează, fără aprobarea şefului de tură, fără anunţarea prealabilă a şefului de echipă şi fără a se lua toate măsurile care să asigure deplina securitate la execuţia lucrărilor, conform reglementărilor de securitate a muncii. 

Art. 67. Fiecare lucrător este obligat să comunice imediat şefului direct sau ierarhic superior orice abatere constatată de la prezentele instrucţiuni, de la instrucţiunile tehnice interne, de la fişele tehnologice etc., precum şi defecţiunile constatate la dispozitivele şi instalaţiile de protecţie, la echipamente etc., care pot prezenta pericol de accidentare. 

Art. 68. Lucrătorii care efectuează controlul în instalaţii vor respecta întocmai prevederile de securitate a muncii privind circulaţia şi accesul în instalaţii; vor utiliza echipament de protecţie corespunzător (cască, ochelari etc.), fiindu-le interzis a staţiona în zone sau locuri cu posibilităţi de accidentare (supape de siguranţă, ventile, sticle de nivel etc.); de asemenea, vor respecta prevederile indicatoarelor de securitate, precum şi celelalte reglementări ce se referă sau au legătură cu activitatea de control pe care o desfăşoară. 

Art. 69. În timpul executării controlului, instalaţiile se consideră în stare de funcţionare chiar în cazul când sunt oprite,având în vedere posibilitatea pornirii de la distanţă prin acţionare manuală sau de către dispozitivele de automatizare. 

Art. 70. Manevrele în instalaţii se execută de către lucrători de deservire operativă în conformitate cu reglementările specifice în vigoare în acest sens (regulament de manevră, instrucţiuni interne etc.) şi cu respectarea reglementărilor de securitate a muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor. 

Art. 71. Toate manevrele se vor efectua prin intermediul dispozitivelor special prevăzute în acest scop. Este interzisă improvizarea sau adaptarea! altor dispozitive sau instalaţii de comandă. 

Art. 72. Toate manevrele de retragere sau de dare în exploatare a instalaţiilor aflate în funcţiune sau în rezervă se vor executa din exteriorul împrejmuirilor de protecţie. 

Art. 73. Lucrătorii sunt obligaţi să cunoască şi să aplice cu stricteţe prevederile instrucţiunilor şi reglementărilor de exploatare, pe linie tehnică, organizatorică, S.S.M., S.U., atât pentru condiţii normale, cât şi în cazul unor situaţii anormale, neprevăzute (incidente, avarii, accidente, incendii, calamităţi). 

Art. 74. Pentru efectuarea probelor tehnologice, la punerea în funcţiune, în regim de exploatare provizorie a unor instalaţii noi, la efectuarea unor probe experimentale sau la punerea în funcţiune a unor instalaţii provizorii, acestea vor îndeplini integral condiţiile de securitate a muncii prevăzute pentru instalaţiile definitive. 

Art. 75. Comisiile de recepţie, stabilite conform reglementarilor în vigoare, nu vor permite punerea în funcţiune a instalaţiilor noi sau reparate capital, dacă acestea nu întrunesc condiţiile prevăzute în reglementările de securitate a muncii, în prezentele instrucţiuni şi în prescripţiile specifice privind starea tehnică corespunzătoare şi dotările necesare. 

Art. 76. În procesul verbal de recepţie, ca şi în cel de punere în funcţiune, se va menţiona în mod expres că la data recepţiei (punerii în funcţiune) instalaţiile întrunesc toate condiţiile din punctul de vedere al securităţii muncii. 

Art. 77. Pentru desfăşurarea activităţii în condiţii normale este necesar să se asigure dotarea corespunzătoare cu echipament de lucru şi de protecţie, mijloace de protecţie, scule, unelte şi dispozitive, în conformitate cu normativele şi instrucţiunile în vigoare privind dotarea şi calitatea acestora. 

Art. 78. Asigurarea dotărilor necesare pentru lucrători şi instalaţii constituie obligaţia conducerii unităţii. Echipamentul de lucru şi de protecţie, care se asigură conform

normativului în vigoare, se utilizează obligatoriu în timpul serviciului, la executarea lucră rilor, nefiind permis să se utilizeze în alte scopuri. 

7. REVIZUIRI 

Art. 79. Prezentele instrucţiuni se revizuiesc periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă, a schimbărilor intervenite în tehnologia de fabricaţie şi a particularităţilor metodelor de lucru ce urmează a fi reglementate din punct de vedere al securităţii muncii.