Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.





TIPURI DE RISCURI GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA

TIPURI DE RISCURI GENERATOARE DE SITUATII DE URGENTA 

Introducere 

Viata si sanatatea oamenilor, precum si bunurile materiale au fost periclitate  si afectate permanent de o multime de riscuri sau pericole. 

Unele riscuri s-au pus sub control altele mai putin. Pe masura evolutiei  societa 535e43f tii au aparut noi riscuri. 

Apararea impotriva riscurilor generatoare de situatii de urgenta implica in  primul rand cunoasterea lor. 

Concepte cheie: risc/pericol/amenintare/vulnerabilitate; eveniment  exceptional; caz de forta majora; hazard; factor de risc. 

REZUMAT 

1. Definirea tipurilor de risc 

In conceptul situatiilor de urgenta evenimentele exceptionale sunt de fapt tipurile de  riscuri care privesc securitatea civila si care constituie cazuri de forta majora ce se  declanseaza de regula brusc si ameninta viata si sanatatea oamenilor si animalelor,  pericliteaza bunurile si mediul inconjurator. 

Potrivit prevederilor art. 2 art.j din OUG nr. 21/2004, tipurile de riscuri sunt „cazuri de  forta majora determinate de incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari  sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori  amenajari, esuarea sauscufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din  cosmos, tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale,  sinistre grave sau evenimente publice de amploare, determinate ori favorizate de factori de  risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de risc in conditiile prezentei Ordonante de  Urgenta'. 

Nu pot fi considerate tipuri de risc generatoare de situatii de urgenta civile  evenimentele care vizeaza exclusiv „ordinea publica' si „siguranta nationala' ori au „caracter  militar'. 

Din textul ordonantei se observa ca expresia „tip de risc' este echivalenta cu  expresiile„calamitate naturala' si „sinistru grav', care impreuna cu termenul „dezastru' se  regasesc si in Constitutia Romaniei (art.53). 

Un inteles similar sau foarte apropiat cu expresia „tip de risc' il au si termenii:  catastrofa, cataclism, dezastru si hazard, care initial se refereau la evenimente exceptionale  naturale fortuite, generate de un concurs de circumstante necunoscute si uneori  inexplicabile, ulterior utilizandu-se chiar si pentru cele de natura umana sau provocate de  activitati umane, ori antropogene (tehnologice). 

Termenul „dezastru', potrivit prevederilor art.9 alin.l lit.a) din Legea nr.481/2004 privind  protectia civila, are intelesul de „eveniment datorat unor tipuri de riscuri, din cauze naturale  sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificari ale  mediului, si care, prinamploare, intensitate si consecinte, atinge ori depaseste nivelurile  specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta, 

elaborate si aprobate potrivit legii'. Situatia de urgenta generata de iminenta producerii sau de  producerea unui dezastru, este denumita si situatie de protectie civila'. 

Expresia ,,situatie de protectie civila' se refera insa si la unele situatii determinate de  conflicte militare sau de alte situatii neconventionale, care intra in domeniul de competenta al  protectiei civile. 

Prin cuvantul „riscuri' in general se inteleg pericole, amenintari, si/sau vulnerabilitati,  previzibile, potentiale sau eventuale, ori probabilitati de producere a unor evenimente, fiind  stabilite in multe cazuri formule sau relatii de calcul. 

2. Clasificarea tipurilor de risc 

Clasificarea oficiala a tipurilor de risc generatoare de situatii de urgenta din Romania  este prevazuta in anexa nr. 4 la HG nr. 2288/2004. 

> Riscuri naturale: 

a) fenomene meteorologice periculoase: furtuni, inundatii, tornade, seceta si inghet; 

b) incendii de padure; 

c) avalanse; 

d) fenomene distructive de origine geologica: alunecari de teren, cutremure de pamant. 

> Riscuri tehnologice: 

a) accidente, avarii, explozii si incendii: industrie, transport si depozitare produse periculoase; transporturi, nucleare; 

b) poluare ape; 

c) prabusiri de constructii, instalatii sau amenajari; 

d) esecul utilitatilor publice; 

e) caderi de obiecte din atmosfera sau din cosmos; 

f) esuarea sau scufundarea unor nave; 

g) munitie neexplodata. 

> Riscuri biologice:, 

a) epidemii;

b) epizootii/zoonoze; 

Precizari privind unele tipuri de riscuri: 

- prin furtuni se intelege vant puternic si/sau precipitatii masive si/sau caderi de grindina; 

- inghetul vizeaza si podurile si barajele de gheata, caderile masive de zapada, chiciura si poleiul; 

- la incendiile de padure se au in vedere, pe langa incendiile la fondul forestier si cele de vegetatie uscata sau cele produse la culturi de cereale paioase; 

- sunt considerate riscuri industriale si prabusirile de teren cauzate de exploatari miniere sau alte activitati tehnologice; 

- riscurile in transporturi vizeaza transporturile terestre, aeriene si navale, inclusiv metroul, tunelele si transportul pe cablu; 

- esecul utilitatilor publice vitale si de amploare poate afecta: retele importante de radio, televiziune, telefonie, comunicatii, de energie electrica, de  gaze, de energie termica centralizata, de alimentare cu apa, de canalizare si  epurare a apelor uzate si pluviale; 

- munitia neexplodata sau nedezactivata este considerata cea ramasa din timpul  conflictelor militare. 

Riscurile biologice extinse pe mai multe continente sunt denumite ,,pandemii” 

De mentionat ca intoxicarile si contaminarile prin traditie nu s-au inclus in riscurile  biologice, ele fiind conexate altor riscuri si amenintari. 

In Strategia nationala de prevenire a situatiilor de urgenta aprobata prin HG  nr. 762/2008, riscurile se clasifica si din punct de vedere al ariei de manifestare.  Astfel riscurile pot fi transfrontaliere, nationale, regionale, judetene si locale. De asemenea, riscurile pot fi principale sau secundare. 

Un risc de tip special, prin frecventa si consecinte il reprezinta riscul de  incendiu. 

Incendiul este socotit un risc de gravitate mica (in raport cu riscurile  naturale, tehnologice si biologice), dar frecventa manifestarii ii confera un efect  cumulat. 

In Glosarul international al termenilor de baza, specifici managementului  dezastrelor sunt definiti termeni: risc; vulnerabilitate, hazard natural si hazard  antropic. 

Unii specialisti clasifica riscurile locale in: urbane, preurbane, rurale si pe  obiective. 

3. Factori de risc.

Factorul de risc, potrivit art. 1 lit. ,,f,, din Ordonanta de Urgenta nr. 21/2004  privind Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta, consta intr-un  ,,fenomen, proces sau complex de imprejurari congruente, in acelasi timp si spatiu,  care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc”. 

In cazul fiecarui tip de risc sunt o multime de factori de risc potentiali. Probabilitatea producerii evenimentului exceptional creste pe masura  reunirii si interactionarii in acelasi loc, a doi sau mai multor factori de risc. Asa de exemplu, pentru producerea unui incendiu actioneaza factori de risc  determinanti, cum sunt: 

- combustibilitatea si periculozitatea materialelor si substantelor; - densitatea sarcinii termice de incendiu; 

- sursele de aprindere; 

- imprejurarile determinante. 

In cazul inundatiilor, factori de risc sunt: 

- precipitatiile abundente sau de lunga durata, 

- zestrea de zapada si de gheata corelata cu temperatura mediului; - baraje sau diguri nesigure ori subdimensionate; 

- obstacole in calea viiturilor; 

- albii ale cursurilor de apa neregularizate, debite istorice de apa, etc. In cazul cutremurelor, factorii de risc sunt: 

- hazardul natural si particularitatile acestuia, 

- vulnerabilitatea constructiilor si instalatiilor. 

Factorii de risc sunt identificati si inventariati pentru fiecare tip de risc, parte  din ei fiind monitorizati. 

In general, in teorie se spune ca expunerea la risc are trei grupe de  elemente componente: 

· entitatea supusa pierderii: 

o omul (individ, grup, colectivitate, societate, etc.), 

o proprietarii (constructii, terenuri, produse, bunuri,  

etc.) 

o mediul (solul, subsolul, apa, aerul etc.) 

· pericolele sau factorii de risc: 

o naturali (cutremure, inundatii, uragane, alunecari de  

teren, etc.) 

o umani (furturi, sabotaj, eroare, intentie, terorism etc.) 

o economici (recesiunea, inflatia, lipsa creditelor, crize  etc.) 

· marimea si impactul valoric potential al pierderii. 

o pierderile pot fi directe sau indirecte, 

o efectele pierderilor pot fi de natura: sociala,  

fizica, biologica, ecologica etc.)

Adesea pericolele sunt denumite factori de risc. Acesti factori de risc pot  deveni cauze de risc. 

In literatura de specialitate se utilizeaza expresiile: 

- risc calculat 

- risc asumat 

- risc acceptat si risc acceptabil. 

4. Efectele, impactul si urmarile riscurilor generatoare de situatii de urgenta. 

Efectele negative principale ale agentilor dinamici, termici, chimici, electromagnetici si  biologici specifici evenimentelor periculoase actioneaza asupra: 

- persoanelor si animalelor: raniri, traumatisme, intoxicari, arsuri, soc termic, degeraturi, electrocutari, orbire, asurzire. iradiere, infectare biologica, inec,panica  sau deces; poate actiona si agentul psihologic. 

- constructiilor, bunurilor si valorilor: reducerea rezistentei mecanice, deformare,  topire, inghet, ardere, contaminare, deteriorare, instabilitate,, dislocare, pierderea sigurantei  in exploatare, perturbarea microclimatului, intreruperea functionarii, prabusire sau colaps; 

- mediului: poluare, dezechilibre, degradare, reducerea vizibilitatii, distrugeri ale florei,  faunei si altor factori de mediu. 

Impactul si urmarile dezastrelor si altor evenimente periculoase in raport cu  caracterul lor preponderent, se pot grupa astfel: 

> Cu caracter antiumanitar si antisocial, intrucat: 

- pericliteaza viata, sanatatea si securitatea persoanelor; 

- afecteaza nivelul de trai al sinistratilor; 

- restrang exercitarea dreptului la libera circulatie in zona sinistrata; - violeaza viata privata, domiciliul sau proprietatea; 

- implica dispersia, evacuarea sau efectuarea unor prestatii impuse; 

- priveaza populatia de unele servicii sociale sau de gospodarie comunala; 

- lezeaza patrimoniul cultural si spiritual. 

> Cu caracter economico-financiar, constand in: 

- deteriorarea sau degradarea de bunuri si valori; 

- distrugerea partiala sau completa a unor constructii, instalatii si amenajari; 

- intreruperea sau perturbarea unor activitati economice (de productie,  comerciale, de prestari servicii etc);

- dirijarea prioritara spre zonele sinistrate pe timpul situatiilor de urgenta, a unor resurse umane, materiale si financiare; 

- acordarea de ajutoare si despagubiri; 

- cheltuieli suplimentare pentru recuperare si reabilitare; 

- refacerea capitalului natural in zonele deteriorate; 

- restaurarea patrimoniului cultural afectat. 

> Cu caracter ecologic, constand in: 

- distrugerea unor componente ale faunei si florei sau ale ecosistemelor; 

- deteriorarea sau poluarea unor factori de mediu (apa, aer, sol) care devin ostili vietii; 

- favorizarea cresterii efectului de sera sau desertificarea; 

Impactul si urmarile in cazul situatiilor de urgenta au sfere  de cuprindere si durate de actiune variabile, in raport cu natura, amploarea  si intensitatea tipurilor de risc si cu particularitatile zonelor afectate.