INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU MEDIC OFTALMOLOG

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE 

ÎN MUNCĂ PENTRU MEDIC OFTALMOLOG 

( întocmite în conformitate cu prevederile art. 6 alin.(1) din Legea nr.319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă ( publicată în MO nr. 646/26.07.2006 ) şi ale art. 14 alin.(1) din Norma metodologicădin 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 ( publicatăîn MO nr. 882/30.10.2006) 

CAPITOLUL I PREVEDERI GENERALE  

Preambul 

art 1. Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă stabilesc reglementări cu aplicabilitate restrânsă la nivelul emitentului acesteia, cuprinzând prevederi minimal obligatorii în vederea desfăşurării activităţii pentru care au fost întocmite, în condiţii de securitate a muncii şi au rolul de a detalia şi particulariza prevederile legislaţiei în vigoare la condiţiile concrete în care se desfăşoară procesul de muncă. Respectarea conţinutului acestor prevederi nu absolvă unitatea de răspunderea pentru prevederea şi asigurarea oricăror altor măsuri de securitate şi sănătate în muncă, adecvate condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii la care acestea se referă. 

art 2. Structura instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă are la bază abordarea sistemică a aspectelor de securitate şi sănătate în muncă prevăzută de legislaţia în vigoare, conform căreia procesul de muncă este tratat ca un sistem complex structurat, compus din următoarele elemente care interacţionează reciproc: 

a. Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de muncă; 

b. Sarcina de muncă: totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul mijloacelor de producţie şi în anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de muncă; 

c. Mijloace de producţie: totalitatea mijloacelor de muncă (instalaţii, utilaje, maşini, aparate, dispozitive, unelte etc.) şi obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.), care se utilizează în procesul de muncă; 

d. Mediul de muncă: ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice, în care unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă. 

art 3. Reglementarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă în cadrul instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă, vizând global desfăşurarea activităţii pentru care a fost emisă, în condiţii de securitate şi sănătate în muncă, se realizează prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a securităţii şi sănătăţii muncii la nivelul fiecărui element component al sistemului (executant - sarcina de muncă - mijloace de producţie - mediul de muncă), propriu proceselor de muncă din cadrul activităţii care face obiectul prezentelor reglementări.

art 4. În acest context, instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă pentru această activitate, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă şi stabilirii pericolelor specifice, astfel încât, pentru fiecare pericol, instrucţiunea proprie să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă. 

art 5. Structura acestor prevederi este făcută pe tipuri de lucrări, pentru fiecare categorie de lucrare, prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului în procesul de lucru. 

art 6. Pe lângă prevederile specifice de securitate şi sănătate în muncă, instrucţiunile proprii cuprind şi un capitol cu Prevederi de proiectare privind echipamentele de muncă utilizate. 

Conţinut, scop 

art 7. Instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă, cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi/sau a îmbolnăvirilor profesionale specifice acestei activităţi, în vederea completării şi/sau aplicării reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţii şi ale unităţii, precum şi ale locurilor de muncă/posturilor de lucru. 

art 8. Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele norme au ca scop eliminarea şi/sau diminuarea factorilor de risc existenţi în sistemul de muncă, proprii fiecărui element component al acestuia (executant - sarcină de muncă - mijloace de producţie - mediu de muncă). 

3.Domeniu de aplicare 

art 9. Măsurile prevăzute în prezentele instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă sunt aplicabile în cadrul entităţii care a emis-o. 

4.Documente de referinţă 

art 10. La baza întocmirii prezentelor instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă au stat următoarele acte normative şi/sau reglementări legale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: 

a. Legea nr. 319/2006 – Legea securităţii şi sănătăţii în muncă cu completarile ulterioare 

b. HOTĂRÂRE nr. 1425/2006 – Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 

c. HOTĂRÂRE nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă 

d. HOTĂRÂRE nr. 1028/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă referitoare la utilizarea echipamentelor cu ecran de vizualizare e. HOTĂRÂRE nr. 1048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă 

f. HOTĂRÂRE nr. 1051/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare

g. HOTĂRÂRE nr. 1091/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă 

h. HOTĂRÂRE nr. 1146/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă 

5.Revizuirea normelor 

art 11. Prezentele instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă se vor revizui periodic şi vor fi modificate ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică etc., survenite la nivel naţional, al unităţilor sau proceselor de muncă. 

art 12. Pentru procesele tehnologice noi şi/sau pentru utilajele – din ţară sau importate – pentru care prezentele instrucţiuni proprii nu conţin prevederi specifice, emitentul este obligat la completarea acestora. 

6.Definiţii şi termeni 

( terminologie de securitate şi sănătate în muncă ) 

În înţelesul prezentelor instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă, termenii şi expresiile folosite au următoarea semnificaţie: 

art 13. Lucrator 

Persoana angajata de catre un angajator, potrivit legii, inclusiv studentii, elevii in perioada efectuarii stagiului de practica, precum si ucenicii si alti participanti la procesul de munca, cu exceptia persoanelor care presteaza activitati casnice; art 14. Angajator 

Orice persoanã fizicã sau juridicã care este titulara raportului de muncã cu angajatul şi în beneficiul cãreia este prestatã munca de cãtre angajat şi care poartã responsabilitatea unitãţii. 

art 15. Prevenire 

Ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale. art 16. Securitate si sanatate in munca 

Ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la procesul de munca. 

art 17. Accident de munca 

Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. 

art 18. Boala profesionala 

Afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul de munca. 

art 19. Echipament de munca 

Orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca.

art 20. Echipament individual de protectie 

Orice echipament destinat a fi purtat sau manuit de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv. 

art 21. Echipament individual de lucru 

Orice echipament utilizat în procesul muncii pentru protejarea îmbrãcãmintei personale împotriva uzurii şi murdãririi excesive. 

art 22. Loc de munca 

Locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii. 

art 23. Instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă 

Mãsurã organizatoricã de ssm reprezentând forma legiferatã de instruire în domeniu la nivelul angajatorilor, având ca scop asigurarea dobândirii de cãtre angajaţi a cunoştinţelor de securitate a muncii. 

art 24. Instrucţiuni proprii de securitate a muncii 

Colecţie de prevederi de securitate şi sănătate în muncă elaborate de angajator, a cãror sferã de aplicare şi obligativitate este limitatã la unitatea emitentã şi care detaliazã şi particularizeazã toate reglementãrile din domeniul SSM la condiţiile concrete ale activitãţii desfãşurate de cãtre aceasta. 

art 25. Echipament cu ecran de vizualizare 

Ecran de vizualizare grafic sau alfanumeric, indiferent de procedeul de afişare folosit. 

art 26. Post de lucru 

Ansamblu care cuprinde un echipament cu ecran de vizualizare, prevăzut cu tastatură, sau un dispozitiv de introducere a datelor şi/sau un program care stabileşte interfaţa operator/maşină, accesorii opţionale, periferice, inclusiv unitate de dischetă şi/sau unitate optică, telefon, modem, imprimantă, suport pentru documente, scaun, masă sau suprafaţă de lucru, precum şi mediul de muncă înconjurător. 

art 27. Manipularea manuală a maselor 

Orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare. 

art 28. Prim ajutor 

Totalitate a acţiunilor întreprinse imediat dupã producerea unui accident, inclusiv de muncã, pânã la momentul intervenţiei cadrelor medicale de specialitate, cu scopul de a împiedica periclitarea vindecãrii bolnavului, fie prin apariţia unor complicaţii ce îngreuneazã actul therapeutic ulterior, fie printr-o evoluţie nefavorabilã urmatã de instalarea unor infirmitãţi definitive sau de deces. 

art 29. Risc de accidentare şi îmbolnãvire profesionalã 

Combinaţie între probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectãri a sãnãtãţii într-o situaţie periculoasã.

art 30. Sarcinã de muncã 

Totalitate a acţiunilor care trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de producţie pentru a realiza scopul sistemului de muncã. art 31. Îndatoriri de serviciu 

Sarcini profesionale stabilite în: contractul individual de muncă, regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi funcţionare, fişa postului, deciziile scrise, dispoziţiile scrise ori verbale ale conducătorului direct sau ale şefilor ierarhici ai acestuia; 

art 32. Semnalizare de securitate şi/sau sãnãtate 

Semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz. 

art 33. Zone cu risc ridicat şi specific 

Acele zone din cadrul întreprinderii şi/sau unităţii în care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinţe grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate. 

7.Responsabilităţi 

ADMINISTRATOR FIRMĂ  

art 34. In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, administratorului îi revin urmatoarele responsabilităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: 

a) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii şi activităţii de alimentaţie publică; 

b) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator activităţii desfasurate; c) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe; 

d) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca; a) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare; 

b) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii; 

c) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor; 

d) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;

e) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor; 

f) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor; 

g) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane; 

h) să colaboreze cu lucrătorii şi/sau reprezentanţii lucrătorilor, serviciile externe de prevenire şi protecţie, medicul de medicina muncii, în vederea coordonării măsurilor de prevenire şi protecţie; 

i) să colaboreze cu lucrătorii desemnaţi/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, în situaţia în care mai mulţi angajatori îşi desfăşoară activitatea în acelaşi loc de muncă; 

j) să propună sancţiuni şi stimulente pentru lucrători, pe criteriul îndeplinirii atribuţiilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. 

LUCRĂTORUL DESEMNAT  

art 35. În vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, lucrătorului desmnat pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie îi revin urmatoarele responsabilităţi în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă: 

a. să cunoască normele de sanatate si securitate in munca referitoare la lucrările pe care le conduce, precum şi normele generale şi să aplice măsurile corespunzătoare de prevenire a accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale; 

b. să efectueze instructajul la locul de muncă şi instructajul periodic tuturor salariaţilor din subordine  

c. să verifice periodic modul în care aceştia şi-au însuşit regulile ce au constituit obiectul instructajului de ssm; 

d. să nu încredinţeze nici o sarcină de serviciu salariaţilor repartizaţi înainte de a fi instruiţi şi de a li se întocmi fişe de instructaj pe linie de sanatate si securitate in munca; e. să urmărească pe salariaţii din subordine în ceea ce priveşte aplicarea metodelor nepericuloase de lucru şi respectarea normelor de sanatate si securitate in munca pe tot parcursul procesului de producţie; 

f. să verifice dacă salariaţii au asupra lor echipamentul de lucru sau de protecţie şi dacă îl utilizează în mod corespunzător; 

g. să nu admită la lucru salariaţii care se află în stare de ebrietate, oboseală sau boală; h. să urmărească comportarea corectă şi disciplinată a salariaţilor, astfel încât să nu sustragă atenţia celor din jur; 

i. să nu permită începerea lucrului dacă nu s-au luat toate măsurile de sanatate si securitate in munca; 

j. să ia măsuri pentru asigurarea igienei, ordinii şi curăţeniei la locul de muncă, implicit decongestionarea căilor de acces; 

k. să nu admită utilizarea unor echipamente tehnice defecte şi să vegheze ca salariaţii să nu-şi pericliteze integritatea corporală executând lucrări pentru care nu au fost instruiţi; l. să controleze, respectiv să nu admită, pornirea maşinilor, utilajelor, instalaţiilor care nu au legătura la priza de pamânt;

m.să nu admită şi să nu folosească lucrători temporari, pentru activităţi de scurtă durată, fără a le efectua instructajul de sanatate si securitate in munca, corespunzător activităţii ce urmează a fi executată; 

n. să cunoască măsurile de prim-ajutor şi să le aplice imediat în caz de accident; o. să anunţe imediat şeful ierarhic, în cazul producerii unui accident de muncă sau îmbolnăvire profesională; 

p. să ia măsuri pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în zona în care îşi defaşoară activitatea, 

q. să ia orice măsuri pentru prevenirea accidentelor şi a îmbolnăvirilor profesionale. r. să dea relaţii din proprie iniţiativă sau la solicitarea organelor de control şi de cercetare în domeniul ssm. 

LUCRĂTORII 

art 36. Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. 

art 37. In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la articolul anterior, lucratorii au urmatoarele obligatii: 

a. sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie; b. sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare; 

c. sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive; 

d. sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie; 

e. sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; 

f. sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor; 

g. sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate; 

h. sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;

i. sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari. 

8.Încadrarea şi repartizarea personalului pe locuri de muncă 

art 38. Toate procesele de muncă vor fi conduse şi supravegheate de persoane care posedă pregătire tehnică corespunzătoare şi care au fost desemnate în acest scop. art 39. Toate operaţiile se vor executa numai de către personal calificat şi instruit special pentru operaţia respectivă, cu respectarea instrucţiunilor tehnice, de securitate şi sănătate în muncă şi a situaţiilor de urgenţă. 

art 40. Examenul medical la angajarea în muncã, controlul medical periodic şi examenul medical la reluarea activitãţii reprezintã supravegherea activã a sãnãtãţii angajaţilor în relaţie cu cerinţele locului de muncã şi, în mod particular, cu factorii nocivi profesionali. 

art 41. Examinarea şi avizarea medicală sunt obligatorii atât la angajare cât şi periodic. art 42. Examenul medical se va realiza periodic si ori de cate ori lucratorii acuză simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii. 

9.Instruirea personalului 

art 43. Instruirea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă are ca scop însuşirea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor de securitate şi sănătate în muncă. art 44. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la nivelul întreprinderii şi/sau al unităţii se efectuează în timpul programului de lucru. Perioada în care se desfăşoară această instruire este considerată timp de muncă. 

art 45. Instruirea lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă cuprinde 3 faze: 

a. instruirea introductiv-generală; 

b. instruirea la locul de muncă; 

c. instruirea periodică. 

art 46. Instruirea introductiv-generală precum şi instruirea la locul de muncă se face individual sau în grupuri de cel mult 20 de persoane.  

art 47. Durata instruirii introductiv – generală precum şi a instruirii la locul de muncă va fi de 4 ore. 

art 48. Intervalul dintre două instruiri periodice va stabilit prin decizie de administratorul firmei. 

CAPITOLUL II PREVEDERI COMUNE 

1.Dotarea cu echipament individual de protecţie şi de lucru 

art 49. Dotarea cu echipament individual de protecţie se face în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. 

art 50. Echipamentul individual de protecţie trebuie sã fie utilizate atunci când riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecţie colectivã sau prin mãsuri, metode sau procedee de organizare a muncii.

art 51. Echipamentul individual de protecţie se acordã gratuit angajaţilor de cãtre angajator. 

art 52. Personalului detaşat, elevilor sau studenţilor în practicã, vizitatorilor, personalului cu atribuţii de îndrumare şi control etc., de asemenea, li se acordã gratuit . art 53. Toţi lucrătorii sunt obligaţi sã poarte întregul echipament individual de protecţie pe toatã durata îndeplinirii sarcinii de muncã sau activitãţii pe care o desfãşoarã în unitate şi sã utilizeze echipamentul individual de protecţie numai în scopul pentru care acesta a fost atribuit şi sã se preocupe de conservarea calitãţilor de protecţie ale acestuia. 

art 54. Echipamentul individual de protecţie este destinat în principiu utilizãrii individuale. În cazul în care, prin forţa împrejurãrilor acesta va fi utilizat de mai multe persoane, se vor lua mãsuri corespunzãtoare pentru ca diferiţilor utilizatori sã nu le fie afectatã starea de sãnãtate sau de igienã. 

art 55. Materialele igienico-sanitare se acordã obligatoriu şi gratuit angajaţilor în scopul asigurãrii igienei şi protecţiei personale, în completarea mãsurilor generale luate pentru prevenirea unor îmbolnăviri profesionale. 

2.Repartizarea sarcinii de muncă 

art 56. Sarcinile de muncã şi activitãţile corespunzãtoare se vor organiza astfel încât exigenţele profesionale determinate de natura şi caracteristicile sarcinilor de muncã, de specificul mediului de muncã (inclusiv mediul psiho-social), de interacţiunea operator – echipament de muncă şi de relaţiile interumane sã corespundã capacitãţilor fizice, fiziologice şi psihologice ale angajaţilor asigurându-se astfel solicitãri profesionale în limite normale, confort fizic şi psihic, condiţii de securitate şi sănătate în muncă. 

art 57. La repartizarea sarcinii de muncă, conducătorul locului de muncă (şef de echipă, maistru etc.) va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile de securitate a muncii ce trebuie respectate. De asemenea, va verifica starea echipamentului de protecţie şi a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitori la lucrarea respectivă. 

art 58. Exploatarea echipamentelor de muncă se va face de către personal specializat. 

3.Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor 

art 59. În încăperile cu pericol de incendiu şi explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scântei, lovirea a două scule feroase şi folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice. În acest scop, pe uşa de acces se vor monta plăcuţe avertizoare. 

art 60. Este interzis fumatul în alte locuri decât cele stabilite prin normele tehnice PSI. art 61. În caz de incendiu se va întrerupe imediat alimentarea cu energie electrică a sectoarelor incendiate şi a celor ameninţate de incendiu. Se va proceda imediat la stingerea incendiului. 

4.Manipularea şi transportul prin purtare a maselor 

art 62. Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor conform definiţiei din H.G. 1051/2006, se înţelege orice tip de transport sau susţinere a unei mase de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită caracteristicilor acesteia sau

condiţiilor ergonomice necorespunzătoare, prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare. 

art 63. Angajatorul trebuie să ia măsuri organizatorice corespunzătoare sau să folosească mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita manipularea şi transportul prin purtare a maselor de către lucrători. 

art 64. În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a maselor, trebuie să se organizeze locurile de muncă astfel încât la manipularea şi transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnăvire profesională. 

art 65. În cazurile în care manipularea şi transportul prin purtare nu pot fi evitate, se va organiza locurile de muncă astfel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii de siguranţă şi cu risc cât mai mic pentru sănătate şi se : 

a. Va evalua în prealabil, condiţiile de securitate şi sănătate pentru activitatea respectivă în ceea ce priveşte: 

1. caracteristicile masei; 

2. efortul fizic depus;e 

3. caracteristicile mediului de muncă; 

4. caracteristicile activităţii. 

b. Va dispune şi va urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăţii luând în considerare: c. Caracteristicile masei cum sunt: 

1. greutatea şi dimensiunile; 

2. dificultarea de apucare; 

3. instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului 

4. plasarea în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi sau cu flexie ori a trunchiului; 

5. susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor, muchiilor, în special în eventualitatea unei ciocniri. 

d. Efortul fizic: 

1. prea mare; 

2. care nu poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului; 

3. care antrenează o mişcare bruscă a masei; 

4. care este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă. 

e. Caracteristicilor mediului de muncă cum sunt: 

1. inexistenţa unui spaţiu suficient în special pe verticală, pentru realizarea activităţii; 

2. pardoselile alunecoase şi/sau care prezintă neregularităţi; 

3. imposibilitatea ridicării manuale la înălţime, în siguranţă; 

4. manipularea maselor la mai multe niveluri; 

5. instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale ; 

6. condiţiile climatice necorespunzătoare. 

f. Cerinţele activităţii cum sunt: 

1. efortul fizic frecvent şi prelungit; 

2. insuficienţa repausului fiziologic sau de recuperare;

3. distanţele mari pentru transportat sarcini; 

art 66. La efectuarea operaţiilor de manipulare şi transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariaţi care corespund din punct de vedere fizic. art 67. Se interzice manipularea frecventă şi prelungită a sarcinilor, fără efectuarea unor controale medicale periodice. 

art 68. Angajatorul va urmări modul în care salariaţii respectă indicaţiile tehnice de lucru privind manipularea şi transportul prin purtare.  

art 69. Angajatorul va consulta lucrătorii sau reprezentanţii lor şi va permite acestora să ia parte la discutarea problemelor referitoare la manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare. 

art 70. Lucrătorii sau reprezentanţii lor au dreptul să prezinte propunerile lor şi să ceară angajatorului să ia măsuri de eliminarea riscurilor pentru lucrătorii folosiţi la manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare. 

art 71. Masele manipulate şi transportate manual, distanţele de transport manual pe orizontală, masele transportate manual pe plan înclinat, înălţimea maximă la care sunt ridicate masele, distanţa dintre două niveluri între care sunt efectuate transporturi manuale sau masele maxime care pot fi transportate pe plan înclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu trebuie să depăşească valorile maxime cuprinse în reglementările specifice.  

art 72. În timpul manipulării manuale a maselor, salariatul sau salariaţii trebuie să aibă vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea. art 73. Conducătorul locului de muncă va stabili numărul de salariaţi care vor efectua manipularea şi transportul maselor cu centrul de greutate excentric. Se interzice manipularea de către un singur salariat a maselor cu centre de greutate excentrice, care pot genera dezechilibrări. 

art 74. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzătoare. 

art 75. Manipularea în acelaşi timp a două sau mai multe obiecte se va face numai dacă sunt fixate între ele corespunzător. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare în acelaşi timp a maselor care sunt instabile între ele. 

art 76. Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc., trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi etc. art 77. Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos. 

art 78. Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe tăietoare sau care datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare. 

art 79. Se interzice manipularea manuală a maselor în/din locuri în care nu există spaţiu pe orizontală sau verticală corespunzător pentru realizarea acestei activităţi, dacă nu se iau măsuri suplimentare pentru micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăviri profesionale. 

art 80. Planurile înclinate utilizate de salariaţi pentru manipularea şi transportul manual al maselor trebuie să aibă stabilitate şi să fie prevăzute cu parapeţi de protecţie. art 81. În cazul în care condiţiile climatice (vânt, ceaţă, căldură excesivă etc.) nu permit manipularea şi transportul manual al maselor în condiţii de securitate, conducătorul

locului de muncă trebuie să ia măsuri suplimentare pentru eliminarea sau micşorarea riscului de accidentare sau îmbolnăvire profesională. 

art 82. Se interzice creşterea numărului de ridicări sau coborâri pe unitate de timp.  art 83. Se interzice utilizarea salariaţilor la manipularea şi transportul manual al maselor dacă nu au echipament individual de protecţie şi / sau de lucru corespunzător şi în bună stare. 

5.Utilizarea instalatiilor electrice 

art 84. Pentru a nu constitui cauze de incendiu, instalatile electrice vor fi intretinute, verificate si utilizate in conditiile prevazute in reglementarile tehnice de specialitate si documentatiile producatorilor de echipamente. 

art 85. Pentru a se asigura protectia utilizatorilor si siguranta in exploatare, toate instalatiile, materialele, aparatele si echipamentele electrice folosite vor indeplini nivelele de performanta necesare. 

art 86. Se interzice exploatarea instalatiilor, echipamentelor si aparatelor electrice in conditii in care se genereaza curenti de suprasarcina, datorita unor consumatori care depasesc puterea nominala a circuitelor. 

art 87. Se interzice inlocuirea sigurantelor, releelor de protectie si a intreruptoarelor automate cu altele necalibrate; 

art 88. Se interzice racordarea unor consumatori care depasesc puterea nominala a circuitelor; 

art 89. Se interzice ncarcarea instalatiei eletrice (conductoare, cabluri, intreruptoare, comutatoare, prize, transformatoare etc) peste sarcina admisa; 

art 90. Nerealizarea unor contacte eletrice perfecte, cu rezistenta de trecere comparabila cu rezistenta ohmica a conductoarelor legate, sigure in timp si usor de verificat; 

art 91. Se interzice neasigurarea aceluiasi nivel de izolatie ca si al conductoarelor la legaturile electrice; 

art 92. Se interzice supunerea legaturilor electrice la eforturi de tractiune care nu fac parte din liniile de contact ce alimenteaza receptoare mobile si conductele electrice isolate liber, pe suporturi corespunzator alcatuite si dimensionate; 

art 93. Nepregatirea suprafetelor de contact ale conductoarelor inainte de executia legaturilor eletrice prin mijloace adecvate; 

art 94. Se interzice nelegarea corespunzatoare a conductoarelor la aparate, echipamente, masini, elemente metalice etc. Legarea corecta se face prin stangere mecanica cu suruburi, in cazul conductoarelor cu sectiuni mai mici sau egale cu 10 mm² si direct sau prin intermediul papucilor sau a clemelor speciale in cazul conductoarelor cu sectiuni egale sau mai mari de 16 mm². La conductoarelor care se leaga cu elemente mobile, legaturile se prevad cu elemente elastice cu suprafata stiata; 

art 95. Se interzice lasarea neizolata a capetelor conductoarelor eletrice, in cazul demontari partiale a unei instalatii; 

art 96. f Se interzice folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductoarelor eletrice, fara stecher, direct in prize; 

art 97. Se interzice utilizarea prizelor, neprevazute cu dispozitiv de protectie diferentiala si de limitare a puterii, amplasate la distanta mai mica de 1,00 m de materiale combustibile (in depozitele si magazinele cu materiale combustibile);

art 98. Se interzice utilizarea receptorilor de energie electrica (radiatoare, resouri, fiare de calcat, ciocane de lipit etc.) fara luarea masurilor de izolare fata de materialele si elementele combustibile din spatiul sau incaparea respectiva; 

art 99. Se interzice utilizarea lampilor mobile (portative), alimentate prin cordoane improvizate si/sau uzate; 

art 100. Se interzice folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina (abajururilor) improvizate, din carton, hartie sau alte materiale combustibile; 

art 101. Se interzice asezarea pe motoarele electrice, a unor materiale combustibile (carpe, hartii, folii de mase plastice, lemne etc.); 

art 102. Se interzice utilizarea radiatoarelor si a resourilor electrice neomologate sau in alte locuri decat cele stabilite prin instructiuni sau agremente tehnice; art 103. Se interzice folosirea in stare defecta, uzata si/sau cu improvizatii, a instalatiei electrice si/sau a receptorilor electrici; 

art 104. s Se interzice suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare, daca aceasta nu este prevazuta din fabricatie; 

art 105. Se interzice agatarea de, sau introducerea in interiorul panourilor, niselor, tablourilor, canalelor sau a tunelelor electrice, a obiectelor de orice fel; art 106. Se interzice adapostirea de obiecte si/sau materiale combustibile in posturile de transformare si/sau incaperile tablourilor generale de distributie electrica; art 107. Se interzice efectuarea lucrarilor de intretinere, revizii si reparatii de catre personal necalificat si neautorizat; 

art 108. Nu este admisa folosirea instalatiilor neprotejate corespunzator in medii cu pericol de explozie si/sau incendiu - (categoriile “A”, “B” si “C” de pericol de incediu), precum si in salile agglomerate. 

art 109. Aparatele electrice portative (mobile) se folosesc numai cu stecher si conductoare corespunzator isolate si in buna stare de functionare, iar pe timpul cat sunt sub tensiune se va asigura supravegherea lor. 

art 110. Sursele de energie de rezerva pentru alimentarea consumatorilor cu rol de siguranta la foc (vitali), vor fi mentinute in buna stare de functionare si verificate periodic. 

art 111. La terminarea programului de lucru, instalatia electrica va fi scoasa de sub tensiune cu exceptia iluminatului de siguranta si a instalatiei de alimentare a receptoarelor cu rol de siguranta de foc. 

art 112. Tablourile electrice generale de distributie vor fi inchise in permanenta cu cheia, accesul la ele fiind permis numai electricianului de serviciu, precum si organelor de control si verificare. Incaperea si elementele tabloului vor fi in perfecta stare de curatenie (fara praf, scame etc.). Pe partea interioara a tabloului general de distributie se afiseaza schema cu circuitele electrice pentru ca in caz de necessitate sa poata fi identificata si intrerupta operativ alimentarea. 

art 113. La toate tipurile de tablouri electrice, legaturile trebuie realizate conform reglementarilor, iar in apropierea tablourilor se interzice pastrarea materialelor si a substantelor combustibile, precum si blocarea accesului la acestea. Se va pastra curetenia, iar la tablourile capsulate, garniturile de etansare vor fi in buna stare si bine stranse (fixate). Se interzice legarea directa la bornele tabloului de distributie a lampilor de iluminat, a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrica.

art 114. Tablourile electrice de distributie, releele, contactoarele est. vor fi prevazute cu carcase de protectie, iar la tablouri se vor intrebuinta numai sigurante calibrate conform normelor in vigoare. Se interzice inlocuirea sigurantelor fuzibile arse cu fir de lita, staniol sau cu alte materiale cu rezistenta electrica necalibrata. Clemele sigurantelor lamelare nu se fixeaza pe lemn, carton sau alte materiale combustibile; 

art 115. Se interzice supraincarcarea circuitelor prin racordarea mai multor consumatori decat cei pravazuti pentru instalatia respective. Se va urmari ca temperature conductoarelor in sarcina san nu depasesca temperature admisa. 

Instalatiile de protectie contra trasnetului se vor controla periodic, conform unui grafic, urmarindu-se buna functionare a elementelor componente (dispozitive de captare, conductoare de coborare, prize de pamant etc). 

6.Pe timpul deplasarii domiciliu-loc de munca 

art 116. Se interzice pietonilor: 

a) sa circule pe partea carosabila a drumului public daca exista amenajari rutiere destinate circulatiei acestora; 

b) sa traverseze drumul public prin alte locuri decât cele permise ori prin locurile permise, în fuga si/sau fara sa se asigure; 

c) sa prelungeasca timpul de traversare a drumului public, sa întârzie ori sa se opreasca fara motiv; 

d) sa ocupe partea carosabila în scopul împiedicarii circulatiei; 

e) sa se angajeze în traversarea drumului public atunci când se apropie un autovehicul.   

art 117. La folosirea mijloacelor de transport in comun si/sau a taxiurilor se vor respecta  urmatoarele reguli: 

a)Asteptarea mijlocului de transport se va face numai pe trotuar sau pe locul de refugiu. b)La oprirea in statie a unui alt mijloc de transport decat cel pe care-l asteptam, se va  elibera marginea trotuarului sau a locului de refugiu, dand intaietate celor care urca. c)In statie nu se vor face deplasari rapide, nu se va alerga, nu se va impinge persoana  din fata. 

d)Este interzisa urcarea sau coborarea, pana ce mijlocul de transport nu s-a oprit. e)Este interzisa distragerea prin discutii a atentiei conducatorului mijloacelor  de transportin comun si/sau taxi. 

f)In mijlocul de transport in comun se avanseaza spre usa de coborare pe masura  apropierii de statia de destinatie, iar coborarea se face cu atentie fara a-i impinge pe cei  din fata. 

art 118. Pentru prevenirea accidentelor datorate alunecarii pe gheata se vor respecta  urmatoarele reguli: 

a)Purtarea de incaltaminte cu calitati sporite de aderenta 

b)Ocolirea portiunilor mari cu polei  

c)Micsorarea lungimii pasului( va circula cu pasi marunti desi). 

art 119. Urcarea si coborarea scarilor interioare sau exterioare imobilelor, se, va face cu  atentie, folosind balustradele laterale. 

art 120. Este interzisa urcarea sau coborarea scarilor in alergare.

art 121. Conducatorul auto este obligat 

a)să verifice, înainte de a pleca în cursă, dacă uşile sunt bine închise şi asigurate; b)să folosească centura de siguranţă şi să atenţioneze şi persoana care călătoreşte în faţă, pe locul din dreapta, să utilizeze centura de siguranţă, în afara localităţilor; c)să asigure coborârea persoanelor din autoturism fără pericol de accidentare (de regulă, pe uşa din dreapta); 

d)să se asigure la coborârea pe partea stângă, atât la deschiderea uşilor cât şi la coborârea din autoturism, după care să circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia; 

e)să se asigure la urcarea în autoturism, venind numai din faţa acestuia şi pe partea stângă. 

art 122. Remorcarea autovehiculelor rămase în pană se va face în conformitate cu prevederile Regulamentului privind circulaţia pe drumurile publice. 

art 123. Pe timp de ceaţă, autovehiculele vor circula cu viteză redusă până la limita evitării oricărui pericol. De asemenea, pe timp de ceaţă, în mers şi în staţionare, autovehiculele de orice fel vor fi iluminate şi în timpul zilei, iar conducătorii acestora sunt obligaţi să dea semnale sonore şi să răspundă prin aceleaşi semnale la avertizările altor autovehicule ce se apropie. 

art 124. Regulile de circulaţie stabilite pentru timp de ceaţă sunt obligatorii şi în caz de ploaie torenţială, de ninsoare abundentă, de viscol sau în alte condiţii atmosferice care determină reducerea vizibilităţii. 

art 125. Când se circulă pe un drum acoperit cu zăpadă, conducătorii autovehiculelor sunt obligaţi ca, la întâlnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, să reducă viteza până la limita evitării oricărui pericol. 

art 126. In apropierea autovehiculelor destinate deszăpezirii drumurilor, conducătorii auto care vin din direcţia opusă sunt obligaţi să oprească pe partea dreaptă, pentru a se face loc acestora. 

7.Căi şi ieşiri de urgenţă 

art 127. Căile şi ieşirile de urgenţă trebuie să rămână în permanenţă libere şi să conducă în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaţii sigure. 

art 128. În caz de pericol, trebuie să fie posibilă evacuarea rapidă şi în condiţii cât mai sigure a lucrătorilor de la toate posturile de lucru. 

art 129. Numărul, amplasarea şi dimensiunile căilor şi ieşirilor de urgenţă depind de utilizare, de echipament şi de dimensiunile locurilor de muncă, precum şi de numărul maxim de persoane care pot fi prezente. 

art 130. Uşile de ieşire în caz de urgenţă trebuie să se deschidă spre exterior. art 131. Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate sau fixate astfel încât să nu poată fi deschise imediat şi cu uşurinţă de către orice persoană care ar avea nevoie să le utilizeze în caz de urgenţă.  

art 132. Uşile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaţia de ieşiri de urgenţă. 

art 133. Căile şi ieşirile de urgenţă speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotărârii

art 134. Guvernului nr. 971/2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă.Această semnalizare trebuie să fie suficient de rezistentă şi să fie plasată în locurile corespunzătoare. 

art 135. Uşile de ieşire de urgenţă nu trebuie să fie încuiate. 

art 136. Căile şi ieşirile de urgenţă, precum şi căile de circulaţie şi uşile de acces spre acestea trebuie să fie eliberate de orice obstacole, astfel încât să poată fi utilizate în orice moment fără dificultate. 

art 137. Căile şi ieşirile de urgenţă care necesită iluminare trebuie prevăzute cu iluminat de siguranţă/urgenţă de intensitate suficientă, în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electrică. 

8.Căile de circulaţie - zone periculoase 

art 138. Căile de circulaţie, inclusiv treptele, scările fixe, trebuie să fie amplasate şi dimensionate astfel încât să asigure un acces uşor, sigur şi adecvat pentru pietoni şi vehicule fără a pune în pericol lucrătorii aflaţi în vecinătatea acestor căi de circulaţie. 

art 139. Căile utilizate pentru circulaţia pietonală şi/sau pentru transportul intern trebuie să fie dimensionate în concordanţă cu numărul potenţial de utilizatori şi tipul de activitate. 

art 140. Dacă pe căile de circulaţie sunt utilizate mijloace de transport, trebuie să fie asigurate distanţele minime de securitate pentru pietoni. 

art 141. Căile de circulaţie destinate vehiculelor trebuie amplasate astfel încât să existe o distanţă suficientă faţă de uşi, porţi, treceri pentru pietoni, culoare şi scări. art 142. Atunci când echipamentele din încăperi şi utilizarea acestora impun protecţia lucrătorilor, căile de circulaţie trebuie să fie marcate clar. 

art 143. Dacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura activităţii, există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste locuri trebuie să fie prevăzute cu dispozitive care să evite pătrunderea lucrătorilor neautorizaţi în aceste zone. 

art 144. Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a proteja lucrătorii care sunt autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. 

Zonele periculoase trebuie marcate clar. 

CAPITOLUL III PREVEDERI SPECIFICE 

Personalul de execuție are următoarele obligații: 

art 145. Instructiunile proprii de securitate si sănătate in munca pentru tehnicianul optician au fost elaborate ţinând cont de reglementările existente in domeniul securităţii si sănătății muncii precum si pe baza studierii proceselor de muncă si stabilirii pericolelor specifice, astfel incât, pentru fiecare pericol, normele să cuprindă cel puţin o măsură de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de muncă. 

art 146. Structura acestor prevederi este făcută pe tipuri de lucrări, pentru fiecare tip de lucrare prevederile urmărind o succesiune logică, corespunzătoare modului de acţiune al executantului in procesul de lucru. 

art 147. Instructiunile proprii de securitate si sănătatein munca pentru tehnicianul optician cuprind măsuri de prevenire a accidentelor de muncă.

art 148. Măsurile de prevenire cuprinse in prezentele instrucţiuni au ca scop eliminarea factorilor periculosi existenţi in sistemul de muncă, propriu fiecărui element component al acestuia (executant sarcină de muncă mijloace de producţie mediu de muncă). 

art 149. Prezentele instrucţiuni se aplică pentru activitatea tehnicianului optician. art 150. Prevederile prezentelor instrucţiuni se aplică cumulativ cu prevederile celorlalte acte normative din domeniul securităţii si sănătăţii in muncă. 

art 151. Pentru repararea,montarea si confectionare ochelarilor vor fi repartizaţi numai persoane care cunosc echipamentele tehnice, instalaţiile, au calificarea necesară si au fost instruite din punct de vedere al securitatii si sănătății muncii. 

art 152. La inceperea programului angajaţii se vor prezenta odihniţi si corect îmbrăcaţi. art 153. La repartizarea in muncă a tinerilor, a femeilor gravide precum si a persoanelor cu diverse infirmităţi vor fi respectate prevederile in vigoare, privind angajarea acestor categorii de personal (Codul muncii, OUG 96/2003, etc.) 

art 154. Instructajul de protecţie a muncii se va face pe faze in conformitate cu prevederile cap V din Normele metodologice de aplicare ale Legii nr 319/2006.  

Electrosecuritatea 

art 155. Echipamentele utilizate ( autorefractometrul, optotipul, lensmetrul și biomicroscopul) se vor conecta la sursa de electricitate cu deosebita atentie verificandu se integritatea cablurilor. Dupa utilizare echipamentele se vor scoate de sub tensiune. 

art 156. Echipamentele si utilajele actionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc., astfel incât elementele aflate normal sub tensiune sa nu poată fi atinse. art 157. Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător protejate împotriva deteriorărilor mecanice, termice, chimice etc.  

art 158. Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor apărătorilor etc. la echipamentele aflate sub tensiune. 

art 159. Toate reparatiile, reglajele sau alte interventii asupra instalatiilor electrice se vor efectua numai după intreruperea alimentării cu energie electrică si numai de către electricienii de intretinere, instruiti corespunzător si autorizati. In zona de lucru, vor fi montate, la loc vizibil tăblite avertizoare de interdictie. 

art 160. Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă sau indirectă se vor lua măsuri tehnice organizatorice, conform prevederilor Normelor specifice protectie a muncii pentru utilizarea energiei electrice. 

art 161. Circuitele de comanda, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase dintr-un transformator separator, care sa separe galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare. 

art 162. In dreptul utilajelor cu actionare electrică se va prevedea grătar din lemn sau covor de cauciuc. 

art 163. Spălarea si curătarea utilajelor, la terminarea lucrului, se vor efectua numai după intreruperea alimentării cu energie electrică a acestora.  

art 164. La toate utilajele electrice, zilnic, inainte de inceperea programului de lucru, va fi verificată legătura la conductorul de nul. 

art 165. In zona liniilor de cale ferate electrificate, orice operatii si activităti se vor efectua cu respectarea reglementarilor specifice de securitate si sănătatein munca pentru transporturile pe calea ferată, precum si a prevederilor normelor de securitate si sănătatein munca pentru transportul si distributia energiei electrice.

art 166. In cazul in care, mijloacele de transport utilizate in activitătile comerciale, functionează la tensiuni mai mari de 42 V sau 60 V, platformele locurilor de conducere vor fi acoperite cu covoare electroizolante. 

art 167. Electromotoarele si celelalte echipamente electrice vor fi protejate cu carcase de protectie si legături la prizele de pământ si la conductorul de nul al instalatiei electrice. art 168. Toate masinile de birou actionate electric (masini de scris, adunat, calculat si 

electrocontabile) vor fi prevăzute cu legătura de protectie la priza de pământ.  art 169. Se interzice lucrul la masinile de birou când acestea au capacele demontate. art 170. După terminarea lucrului, masinile de birou vor fi scoase de sub tensiune. art 171. Prizele de alimentare vor fi tip "Schuco" cu legătura de protectie la priza de pământ. 

art 172. Se interzice lucrul la masinile de birou actionate electric, cu mâinile umede sau murdare de grăsime. 

art 173. Pentru blocarea masinilor de birou, se va proceda la scoaterea lor de sub tensiune iar pentru interventie, va fi solicitat mecanicul de intretinere. 

art 174. Pentru firmele de reclamă comercială, capacele de protectie de la instalatia electrică, a căror indepărtare scoate instalatia de sub tensiune, vor fi demontate numai cu scule speciale. Capacele vor fi asigurate contra desfacerii lor intâmplătoare, in cazul producerii trepidatiilor, socurilor, conditiilor meteo nefavorabile (temperatura sau umiditate). 

art 175. Toate părtile metalice ale unei instalatii de reclame luminoase, care ar putea fi puse sub tensiune in mod accidental, vor fi legate la o instalatie de protectie, legată la pământ sau la conductorul de nul. 

art 176. Este interzisă montarea sigurantelor sau a prizelor cu sigurante la reclamele instalate in interiorul vitrinelor. 

art 177. La executarea diferitelor operatii de montare, verificare, reparare a reclamelor si firmelor comerciale, salariatii vor fi dotati cu scule si echipament individual de protectie electroizolant, corespunzătoare. Formatia de lucru, la efectuarea operatiilor de mai sus, va fi alcătuită din cel putin doi salariati care se vor supraveghea si ajuta reciproc. 

art 178. Pentru prevenirea electrocutării la lucrul cu echipamentele si utilaje electrice vor fi respectate reglementarile specifice de securitate si sănătatein munca pentru utilizarea energiei electrice, precum si standardele de electroprotectie in vigoare.  

Se interzice : 

a) folosirea in stare defecta a instalaţiilor electrice si a consumatorilor de energie electrica  de orice fel, precum si a celor uzate si improvizate 

b) incarcarea instalaţiilor electrice(conductoare, cabluri, transformatoare, interuptoare,  comutatoare) peste sarcina admisa 

c) suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductorii electrici de alimentare d) agăţarea sau introducerea pe si in interiorul panourilor , nişelor, tablourilor electrice a  obiectelor de orice fel, precum si adapostirea de obiecte sau materiale in posturile de  transformare sau distribuţie 

e) folosirea instalaţiilor electrice neprotejate, in raport de mediu (etanş la praf, la umezeala f) executarea lucrărilor de intretinere si reparaţii a instalaţiilor electrice de către personal  necalificat si autorizat 

g) utilizarea lămpilor portative , alimentate prin cordoane improvizate sau uzate

h) folosirea la corpurile de iluminat a filtrelor de lumina(abajururi) improvizate din carton,  hârtie sau alte materiale combustibile 

i) intrebuinţarea radiatoarelor si a resourilor electrice in alte locuri decât cele stabilite si in  condiţii care nu prezintă pericol de incendiu 

j) folosirea legaturilor provizorii prin introducerea conductoriilor electrici fara stecher  direct in priza 

k) utilizarea consumatoarelor de energie electrica fara luarea masurilor de izolare faţa de  materialele combustibile din incaperi 

l) aşezarea pe motoarele electrice a materialelor combustibile 

m) lăsarea neizolata a capetelor conductoarelor electrice, in cazul demontării parţiale a  instalaţiei 

art 179. Tablourile electrice de distribuţie vor fi permanent inchise cu cheie, accesul la ele fiind permis doar electricianului de serviciu. incăperea si elementele tabloului vor fi in perfecta stare de curăţenie (fara praf, scame). La toate tipurile de tablouri, legaturile trebuie făcute regulamentar. In apropierea tablourilor se interzice păstrarea materialelor si substanţelor combustibile si blocarea acestora. La tablourile capsulate, garniturile vor fi in stare buna si bine fixate.  

art 180. Se interzice legarea directa la bornele tabloului de distribitie a lămpilor de iluminat, a motoarelor electrice sau a altor consumatori de energie electrica. art 181. Pentru iluminarea locală a locurilor de lucru se va utiliza: 

a) tensiunea de 24 V, in cazul in care se lucrează in condiţii normale; 

b) tensiunea de 12 V, in cazul in care se lucrează in locuri cu umezeală excesivă, pe mase  metalice sau in locurile cu degajări de aburi si emanaţii de gaze. 

art 182. Utilajele, mecanismele si aparatele electrice fixe utilizate la executarea diferitelor lucrări trebuie - obligatoriu - legate la instalaţia de punere la pământ, a cărei rezistenţă va fi de cel mult 4 ohmi. 

art 183. Se interzice lucrul la tablourile de comandă electrică si la părţile componente ale instalaţiei electrice, fără intreruperea circuitelor de alimentare si legarea la pământ a instalaţiei. 

Utilaje portabile 

art 184. Se consideră utilajele portabile acele utilaje construite special pentru a putea fi uşor purtate de una sau două persoane si cu care personalul muncitor in timpul lucrului are un contact indelungat.  

art 185. Aceste utilaje trebuie să indeplinească următoarele condiţii: 

a) izolaţia bobinajului să" reziste atît la şocuri mecanicecît si mediului in care funcţionează; b) minerele si reazemele să se facă din materiale electroizolante; 

c) cablurile de alimentare cu energie electrică a acestor utilaje să fie foarte flexibile si bine  izolare electric; 

d) carcasele metalice a acestora să fie legate la priza de pămint in. timpul lucrului. art 186. Dacă in timpul lucrului personalul muncitor simte o acţiune cît de slabă a curentului electric, este obligat să scoată utilajul din priză si să-l predea pentru verificare si reparare.

art 187. Pentru prevenirea unor accidente de lucru trebuie să se ia următoarele măsuri: a. organele exterioare in mişcare trebuie prevăzute, cu apărători de protecţie; b. personalul de serviciu care lucrează cu aceste utilaje trebuie să poarte ochelari de 

protecţie, mănusi de protecţie, iar îmbrăcămintea să fie cît mai strimtă si bine incheiată; art 188. Montarea pietrelor sau a discurilor abrazive la aceste utilaje, se face numai de personal specializat si instruitin acest scop; 

art 189. Este interzis forţarea pătrunderii discului abraziv in materialul cu care se lucrează; art 190. Discurile abrazive se fixează cu flanşe, iar intre flanşe si disc este de preferat sa se intercaleze, pe ambele părţi, garnituri din material elastic; 

art 191. Piuliţele pentru fixarea discurilor sint metalice si trebuie infiletate in sensul invers de rotire a discului, iar stringerea lor se face cu chei mecanice in stare bună ; art 192. Este interzisă prelucrarea pe suprafeţele laterale ale discului abraziv; art 193. Polizorul portabil nu se porneşte numai dacă discul abraziv nu este in contact cu un alt corp; 

art 194. Este interzis să se lase din mină polizorul dacă nu a fost oprit complet discul abraziv; 

art 195. Locul unde se lucrează cu polizoare trebuie inconjurat cu panouri pentru a-i proteja pe cei din jur. 

Folosirea uneltelor manuale  

art 196. Uneltele de mână de orice categorie si pentru orice intrebuinţare vor fi utilizate numai dacă sunt in bună stare. 

art 197. Este interzisă utilizarea fără mânere sau cu ele noduroase, crăpate, sparte, prinse in cuie ori legate cu sârmă sau sfoară. 

art 198. Fiecare unealtă va fi bine fixată in coadă, se interzice utilizarea unui singur mâner la mai multe scule. Utilizarea aceluiasi mâner se admite numai pentru trusele de scule construite in mod special cu mâner detaşabil. 

art 199. Dălţile, dornurile, ciocanele si in general uneltele cu care se loveşte sau sunt lovite, nu pot fi intrebuinţate dacă au capetele deformate sau crăpate. Aceste deformaţii vor fi rectificate zilnic la sculele si uneltele de mână; partea unde se loveşte cu ciocanul nu trebuie călită. 

art 200. Este interzisă folosirea ciocanelor de orice greutate neprevăzute cu pană de fixare. art 201. Cheile fixe sau tubulare cu profilul deformat cât de puţin sau crăpate vor fi scoase imediat din uz. Sunt interzise inşurubarea sau deşurubarea piuliţelor prin interpunerea unor plăcuţe metalice intre piuliţe si cheie, precum si lungirea cheilor cu alte chei sau obiecte. 

art 202. Sculele si uneltele de tăiat se vor verifica dacă sunt bine ascuţite si dacă au profilul corect in raport cu operaţia de executat. Pânzele de ferăstrău care au lipsă trei dinţi sau doi dinţi alăturaţi, nu pot fi intrebuinţate sub nici un motiv. 

art 203. In timpul lucrului cu dălţi sau pene ţinute de ajutori, la baterea cu barosul se vor folosi cleşti cu lungime de cel puţin 0,7m. 

art 204. Uneltele utilizate la lucrările cu temperaturi inalte, de exemplu cleşti, vor avea mânerele suficient de lungi la necesitate izolate si orice deformaţii a acestor unelte din cauza temperaturii inalte, vor fi recondiţionate imediat.

art 205. In timpul găuririi, când burghiul incepe să străpungă metalul, se micşorează avansul, pentru a se evita inţepenirea si ruperea burghiului. 

art 206. Pentru uneltele care prin forma lor devin periculoase in timpul transportului, ex: târnăcoape, topoare, cuţite, etc., se vor lua măsuri potrivite pentru protecţia părţilor periculoase. 

art 207. In timpul lucrului este interzis a se aşeza uneltele pe treptele scărilor mobile, schelelor, tablourilor electrice, etc. Lucrătorii care execută lucrări pe scări, schele in condiţiile care îl obligă să le lase din mână in timpul lucrului, vor avea buzunare speciale pentru aşezat uneltele. 

art 208. Este interzisă efectuarea lucrărilor cu scule si unelte mecanizate de pe scările rezemate. 

art 209. Menghinele de toate mărimile, mobile sau fixe nu vor fi utilizate decât cu bacurile, şuruburile centrale si mânerul in bună stare. 

art 210. Aşezarea uneltelor pe mese de lucru, in dulapuri, cutii, panouri, se face cu respectarea reguli ca toate uneltele să aibă partea de prindere indreptată spre exterior, pentru a exclude contactul cu părţile tăioase sau ascuţite.. 

art 211. Zilnic inaintea inceperii programului de lucru, şeful atelierului sau şeful de formaţie va controla să nu se utilizeze unelte care nu intrunesc condiţiile din prezentele instrucţiuni. 

Scule,unelte,echipament-aparataje 

art 212. Sculele si uneltele vor fi păstrate in truse sau cutii, pentru a se evita împrăştierea lor sau căderea de la inălţime. 

art 213. Sculele de dimensiuni mici pot fi prinse si de ochiuri special prevăzute in centurile de siguranţă, adaptate pentru fiecare unealtă in parte, astfel ca montorul să le aibă la indemână, luându-se, totodată, măsuri ca in timpul lucrului aceste scule să nu incomodeze si să nu împiedice mişcările libere ale mâinilor, precum si deplasarea lui cu uşurinţă. 

art 214. Toate dispozitivele vor fi verificate zilnic, inainte de inceperea lucrului, de către muncitorii insărcinaţi a le folosi, împreună cu şeful echipei . Verificarea va urmări să constate dacă dispozitivele nu prezintă fisuri, şuruburi sau piuliţe defecte, fire rupte la cabluri, deformaţii sau dezaxări.. 

art 215. Toate dispozitivele vor fi bine intreţinute, curăţate de rugină, vopsite si cu piesele filetate sau lagărele scripeţilor bine unse. 

art 216. La terminarea lucrului, toate dispozitivele se depozitează in locuri bine cunoscute sau se predau in bună stare schimbului următor. 

art 217. Se interzice lăsarea cârligelor sau dispozitivelor de ridicare in stare liberă, agăţate de cârligul macaralei, la terminarea lucrului. Această grijă cade in sarcina macaragiului.   

Obligatiile lucratorilor. 

art 218. Să se prezinte la program, odihnit, îmbrăcat corect, cu echipamentul de protecţie adecvat. 

art 219. Să nu se prezinte la lucru in stare de ebrietate, si să nu consume băuturi alcoolice in timpul programului de lucru.

art 220. Să participe la instructajul de protecţie a muncii si să-si insuşească regulile de protecţie a muncii potrivit activităţii pe care o desfăşoară. 

art 221. Să nu execute lucrări pentru care nu este calificat si instruit, precum si lucrări de o tehnicitate sau de o periculozitate care depăşesc nivelul său de calificare si experienţă in muncă. 

art 222. Să nu execute alte lucrări decât cele stabilite de maistru sau şeful de echipă, să nu intervină la instalaţii sau utilaje in funcţiune si să nu părăsească locul de muncă fără ştirea conducătorului locului de muncă. 

art 223. Să verifice inainte de inceperea lucrului dacă uneltele de lucru, utilajele, masinile, instalaţiile, dispozitivele de protecţie si echipamentul individual de protecţie sunt in stare bună. 

art 224. Să păstreze curăţenia la locul de muncă, precum si intreţinerea căilor de acces.  

CAPITOLUL IV. ÎNREGISTRĂRI ŞI ANEXE 

art 225. Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fişa de instruire individuală, cu indicarea materialului predat, a duratei şi datei instruirii. 

art 226. Completarea fişei de instruire individuală se va face cu pix, cu pastă sau cu stilou, imediat după verificarea instruirii. 

art 227. După efectuarea instruirii, fişa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit şi de către persoanele care au efectuat şi au verificat instruirea. art 228. Fişa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă şi va fi însoţită de o copie a fişei de aptitudini, completată de către medicul de medicina muncii, în urma examenului medical la angajare, precum şi o copie a fişei de identificare a factorilor de risc profesional, întocmită de către angajator, în momentul solicitării examenului medical la angajare. 

art 229. Instruirea pentru persoanele aflate în unitate cu permisiunea angajatorului sau a lucrătorilor din unităţi din exterior, care desfăşoară activităţi pe bază de contract de prestări de servicii, se consemnează în fişa de instruire colectivă. 

art 230. Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însuşirii cunoştinţelor pe bază de teste, rezultatul verificării urmând a fi consemnat în fişa de instruire, lucrătorii neputând fi angajaţi dacă nu şi-au însuşit cunoştinţele prezentate în instruirea introductiv-generală. 

art 231. Începerea efectivă a activităţii la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoştinţelor de către şeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea şi se consemnează în fişa de instruire individuală. 

art 232. Verificarea instruirii periodice se face de către şeful ierarhic al celui care efectuează instruirea şi prin sondaj de către serviciul extern de prevenire şi protecţie, care vor semna fişele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător.

 Intocmit, 

Serviciul extern de prevenire și protecție