instructiuni ssm primul ajutor in caz de accidentare

REGULI SI MASURI DE PRIM AJUTOR 

Prim ajutor - primele ingrijiri urgente care se dau unui accidentat, inainte de a sosi organele sanitare, care urmeaza sa acorde asistenta medicala calificata. 

Eficacitatea masurilor de prim ajutor depinde de rapiditatea cu care se aplica, de corecta lor aplicare si de prezenta de spirit a persoanelor din imediata apropiere a accidentatului. 

In momentul in care se intervine pentru salvarea victimilor unui accident trebuie respectate urmatoarele principii : 

a) victima nu se deplaseaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din teritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru cel care acorda primul ajutor ; 

b) primul ajutor se acorda la locul accidentului ; 

c) in primul rand se evalueaza starea victimei si dupa aceasta se alerteaza ambulanta 

Primul ajutor se acorda la locul unde se gaseste accidentatul, actionandu-se rapid dupa urmatoarele reguli: 

a) examinarea exterioara completa a accidentatului, avand grija de a nu agrava starea sa prin actiuni bruste sau gresite; 

b) respectarea unei asepsii (sterilizari) perfecte; 

c) acordarea primului ajutor in ordinea gravitatii, in cazul unui accident colectiv, daca nu sunt suficiente persoane pentru a se ajuta simultan accidentatii, si anume: ∙ extrema urgenta – hemoragii(la cap, gat, subsuoara, coapsa), hemoragii interne, 

 raniti in zona toracelui, cei cu arsuri mari, cei cu multe rani grave ∙ prima urgenta – ranitii care au pierderi de sange, raniti cu membrele zdrobite ∙ a doua urgenta-fracturi(craniu, coloana vertebrala, fracturi deschise, rani adanci) ∙ a treia urgenta – fracturi mici inchise, rani putin adanci 

Anuntam ambulanta prin apelul telefonic apel unic ‘112’, furnizand urmatoarele informatiile: 

a) unde s-a petrecut accidentul (adresa exacta si puncte de reper) ; b) ce s-a intamplat si cati raniti sunt ; 

c) numele persoanei care solicita interventia, adresa si numarul de telefon ; 

Unitatile sanitare au in dotare truse de prim ajutor, continand materiale sanitare, substante adecvate aplicarii de masuri urgente, aparate pentru respiratie artificiala, dipozitiv cu masca tip Drager, etc., daca pot aparea asfixieri, sincope respiratorii, electrocutari, etc. 

Salariatii responsabili cu trusele de prim ajutor se numesc salariati salvatori si sunt instruiti ca sa intervina rapid si eficace in actiunile de urgenta la locul de munca, pana la sosirea echipelor de specialitate ale ambulantei. 

Pentru formarea unor deprinderi practice, corecte de acordare a primului ajutor la locul accidentului, salariatii salvatori ai bancii urmeaza atat cursuri de perfectionare de prim ajutor, organizate de institutiile abilitate cat si instruiri periodica, aplicatii practice si antrenamente repetate. 

Masuri de prevenire, alarmare, interventie si evacuare in caz incendiu si dezastre naturale se realizeaza prin respectare si aplicarea procedurilor emise de Unitatea de Protectie si Securitate (UPS) 

 

 

Reguli si masuri generale de SSM 

Obligatiile salariatilor 

1. Fiecare salariat trebuie să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu pregătirea şi instruirea si instructiunile primite din partea unitatii, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.  

2. Să utilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie;  

3. Să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie (EIP) acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;  

4. Să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, instalaţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utilizeze corect aceste dispozitive; 

5. Să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora;  

6. Să coopereze cu persoana desemnata ca reprezentant al salariatilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca şi/sau cu inspectorul de protectia muncii/persoana cu atributii de securitate si sanatate in munca, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitate;  

7. Să aducă la cunoştinţă conducătorului locului de muncă şi/sau inspectorului de protectia muncii/persoanei cu atributii de securitate si sanatate in munca accidentele suferite de propria persoană;  

Organizarea activitatii 

8. Fiecare salariat isi va organiza activitatea zilnica in asa fel incat sa respecte programul de lucru si pauza de masa prevazuta in contractul colectiv de munca ; 

9. Activitatea curenta trebuie sa alterneze cu alte activitati specifice muncii sale pentru evitarea monotoniei.  

10. In cazul in care alternarea activitatilor nu este posibila, se vor face ruperi de ritm pentru relaxarea si revizuirea pozitiei corpului, precum odihnirea ochilor, prin :  a) adoptarea pozitie ideale de stat pe scaun la birou, in care intre spate si coapse sa se formeaza un unghi de 1350; unghi care face ca greutatea corpului sa cada pe o portiune mai mare a coloanei, discurile intervertebrale si muschii spatelui suportand mai putina presiune. 

b) pauze de 5 - 10 minute de mai multe ori pe zi in cazul in care alternarea activitatilor nu este posibila, iar sarcina de munca impune utilizarea ecranului in cea mai mare parte a timpului de lucru. 

Comportamentul lucratorului 

11. Fiecare lucrator trebuie sa cunoasca si sa aplice normele de securitate si sanatate in munca in biroul sau incaperea in care isi desfasoara activitatea (in incita societatii si pe toata durata orelor de lucru). 

12. Fiecare lucrator trebuie adopte un Comportamentul normal neriscant, sigur, care nu conduce la periclitarea sanatatii sau integritatii anatomofunctionale a executantului, prin : a) evitarea riscurilor – prin respectarea prescriptiilor tehnice si a reglementarilor de   protectia muncii referitoare la modul in care trebuie indeplinita  sarcina de munca 

b) neutralizarea situatiilor de risc create – prin sesizarea rapida a acestora (chiar   anticiparea lor), prelucrarea rapida a informatiilor, decizia si  executia ei prompta si rapida 

13. In deplasarile de la domiciliu la serviciu, de la serviciu la domiciliu sau in interes de serviciu se va avea in vedere: 

a) ca pieton: 

▪ sa declare traseele uzuale si mijloacele de transport folosite pentru deplasarea   dus-intors de la domiciliu la unitate; 

▪ sa respecte traseul si durata de parcurgere a traseului; 

▪ la intersectii, trebuie sa se circule pe partea dreapta, mergandu-se incet, pentru  a se evita coleiziunea cu o persoana sau mijloc de transport, care ar putea veni   din sens opus sau de dupa coltul cladirii; 

▪ la metrou sa fie atenti la scarile rulante si sa nu depaseasca limita admisa pe   peron in asteptarea trenului; 

▪ sa nu se angajeze in traversari riscante prin locuri nemarcate; 

▪ sa nu alerge dupa mijloacele de transport in comun; 

▪ sa nu calatoreasca pe scarile mijloacelor de transport sau intre vagoanele   tranvaielor. 

b) ca sofer: 

▪ sa respecte semnificatia indicatoarelor de circulatie amplasate in traseu si toate   regulile de circulatie in asa fel incat sa evite orice accident de circulatie; ▪ sa respecte prevederile legislatiei privind circulatia pe drumurile publice in deplina  siguranta; 

▪ sa ruleze preventiv; 

▪ gararea la domiciuliu sau la sediul unitatii se face in conditii de siguranta.  

14. La iesirea din cladire, orice persoana se va asigura in toate directiile, pentru a nu fi surprinsa de vreun mijloc de transport. 

15. (1) Orice deplasare dintr-o incapere in alta se va efectua atent, privind in directia de mers si respectand semnalistica de securitate si sanatate in munca afisata in banca.  (2) Usile cu geamuri (rotative, glisante sau automate) trebuie manevrate atent, lent, pentru a nu accidenta o persoana aflata in incaperea alaturata, in imediata apropriere a ei. Este interzis a se sprijini sau a se impinge de partea de sticla a usilor. 

16. Circulatia pe scari se va efectua respectandu-se urmatoarele reguli: ▪ se va circula numai pe partea dreapta; 

▪ se va merge incet, unul dupa altul, in sir simplu; 

▪ se va sprijini de mana curenta, nu se va citi in timp ce se urca sau se coboara pe  scari, nu se va aprinde tigara, nu se vor numara bani, nu se va merge distrat   sarind cate doua , trei trepte deodata, etc.;

▪ vor fi indepartate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea. 

17. Transportul obiectelor pe brate se va face privind numai in directia de mers, iar obiectele trebuie tinute astfel incat sa nu impiedice vizibilitatea. 

18. Pentru ridicarea obiectelor, efortul trebuie facut cu muschii picioarelor si nu cu muschii spatelui. Trebuie evitate intinderile rapide ale bratelor si intoarcerile bruste. 

19. Cand trebuie luat un obiect aflat la inaltime, obligatoriu se va folosi o scara simpla. Este interzis sa se improvizeze podete formate din scaune, cutii, sertare, asezate unele peste altele, deoarece, nefiind stabile, se pot rasturna. 

20. Pardoselele din incaperi trebuie sa fie intretinute, iar urmele de apa trebuie inlaturate pentru a se evita alunecarea. Trebuie semnalata orice defectiune in pardoseli (sparturi de parchet, covoare, gresie, etc.). 

21. Pentru protectia personalului care face curatenie, cioburile de sticla trebuie invelite si depuse astfel incat sa poata fi usor identificate, de preferat fiind sa se lase la vedere, pe birou. 

22. Atunci cand se foloseste un cutit sau cutere pentru taierea hartiei, mainile trebuie tinute cat mai departe de taisul lamei. 

23. La folosirea cuterelor pentru taierea lucrarilor de birou, acestea trebuie introduse in dispozitive de protectie. 

24. In sertare obiectele taioase sau ascutite (creioane, cutite, cutere, lame, etc.), trebuie aranjate in compartimente separate. 

25. Daca se priveste de aproape atunci cand se ascute un creion, pot sari in ochi aschii din mina sau din varful creionului, putand provoca accidente grave. Pentru aceasta, se recomanda ca la acesta operatie sa se adopte o pozitie corespunzatoare pentru a se evita accidentul.  

26. La producerea unei rani, se va folosi trusa de prim – ajutor sau se va cere interventia de specialitate. 

Utilizarea mobilierului 

27. Inainte de folosirea unui scaun, trebuie controlata starea lui, dupa care se potriveste intr-o pozitie stabila, evitandu-se asezarea pe marginea lui; 

28. Inainte de indepartarea unui scaun de birou, trebuie sa se asigure ca nu exista pericolul de a se rasturna sau lovi alte persoane aflate in imprejurime. 

29. Este interzisa miscarea de leganare pe picioarele scaunului fix sau de rasturnare pe spate;  

30. Pentru evitarea impiedicarilor, sertarele birourilor sau ale dulapurilor, trebuie tinute inchise; 

31. Pentru a se evita prinderea degetelor, trebuie apucate bine manerele atunci cand se inchid sertarele birourilor sau usile caselor de bani;

32. Este interzis sa se deschida in acelasi timp mai multe sertare din partea de sus a unui clasor, deoarece ele pot aluneca si prin cadere pot provoca accidentarea; 

33. Pentru a se asigura o stabilitate buna a clasoarelor (biblioraftelor), este necesar ca lucrurile voluminoase sa fie aranjate in sertarele de jos; 

34. Trebuie adus la cunostinta sefului locului de munca orice piesa de mobilier ale carei margini nu sunt netede sau sunt crapate, se misca sau prezinta alte deteriorari. 

Utilizarea echipamentelor electrice: 

35. Instalatiile electrice trebuie sa fie izolate si legate la impamantare. 

36. Echipamentele electrice trebuie asezate cat mai aproape de prizele electrice. 

37. Este interzis a se pune in functiune un echipament electric inainte de a fi cunoscut sistemul de functionare al acestuia, conform cartii tehnice. 

38. Inainte de conectarea unui echipament electric la reteaua electrica aceasta trebuie obligatoriu sa fie in pozitia “deconectat”. 

39. Orice operatie de reglare, intretinere si curatare a echipamentelor electrice se va efectua dupa “deconectarea” de la reteaua electrica. 

40. Este interzis ca utilizatorii sa-si repare singuri echipamentele electrice. Aceasta va fi facuta numai de catre personal calificat. 

41. Cuplarea mai multor consumatori la aceeasi priza se poate face numai in conditiile evitarii supraincarcarii si supraincalzirii prizei si a cablurilor de alimentare. 

42. Cordoanele electrice - prelungitoare sunt periculoase putand provoca accidente prin electrocutare, deoarece izolatia poate fi deteriorata atunci cand suporta o sarcina dura (cand se aseaza pe el piciorul scaunului sau biroului, etc.). Trebuie sa se evite bararea trecerilor cu cordoane electrice.  

43. Utilizarea de circuite electrice cu accesorii in stare perfecta stare de utilizare. 

44. Cablurile electrice continue, dimensionate dupa puterea consumatorilor, fara inadiri sau crapaturi ale invelisului de protectie, sau dupa caz, izolate corespunzator impotriva atingerilor directe. 

45. Prizele, stecherele, intrerupatoarele complete fara crapaturi, cu toate clemele si suruburile stranse bine impotriva atingerilor directe. 

46. Este interzis sa se introduca conductoarele electrice direct in priza, fara sa se foloseasca stecherul, aceste improvizatii putand duce la accidente grave prin electrocutare. 

47. Este interzis a se scoate stecherul din priza, tragandu-se de cordon. 

48. Este interzis sa se atinga cu mana un obiect metalic (teava, radiatorul caloriferului, fisetul, etc.) in timp ce cu cealalta mana se introduce stecherul in priza.

49. Trebuie semnalat orice defect care poate apare la prize sau uzura la cordoanele electrice. Acestea pot fi folosite numai dupa ce au fost reparate sau inlocuite, dupa caz. 

50. In situatii de necesitate: 

▪ se intrerupe alimentarea consumatorului de la butonul de comanda; ▪ se scoate consumatorul din priza; 

▪ interventia la tablurile electrice si circuite este permisa numai lucratorilor   calificati si instruiti cu utilizarea echipamentului individual de protectie acordat  conform prevederilor legale. 

Utilizarea ascensoarelor: 

51. Este interzisa intrarea sau iesirea din cabina ascensorului in fuga. 52. Intotdeauna se va intra cu fata in cabina. 

53. Este interzisa utilizarea ascensorului daca nu se face inchiderea normala a usilor cabinei. 

54. Nu se va depasi sarcina maxima de transport a ascensorului, iar incarcarea va trebui sa fie repartizata uniform pe platforma cabinei. 

55. Se va semnala orice defectiune constatata la ascensor. 

Reguli si masuri de SSM privind utilizarea calculatoarelor si imprimantelor 

Organizarea activitatii 

1. Organizarea activitatii zilnice in asa fel incat activitatea in fata ecranului calculatorului sa alterneze cu alte activitati. 

2. (1) In cazul in care alternarea activitatilor nu este posibila, iar sarcina de munca impune utilizarea ecranului in cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor face pauze de 5 - 10 minute de mai multe ori pe zi . 

 (2) Durata si periodicitatea pauzelor suplimentare este stabilita pentru fiecare salariat in functie de modul de organizare a activitatii si de caracteristicile sarcinii de munca (complexitate, ritm, durata, repetivitate, etc.). 

 (3) Timpul de asteptare a raspunsului calculatorului nu este considerat ca pauza in activitatea salariatului.  

Amenajarea locului de munca de catre salariat 

3. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata incat sa ofere confort si libertate de miscare si sa diminueze in masura maxima posibila riscurile de natura vizuala, mentala si posturala. 

4. Locurile de munca trebuie astfel amenajate incat sa permita realizarea unei game diverse de sarcini de munca, intr-un mod confortabil si eficace, la nivelul de performante cerute. 

5. Amenajarea locurilor de munca trebuie sa permita adaptarea acestora la schimbari de cerinte si situatii. 

6. Locul de munca trebuie sa permita o buna corelare intre caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorului si munca lor prin asigurarea posibilitatilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia. 

7. Utilizatorii trebuie sa aiba posibilitatea de modificare a pozitiei de lucru, in timpul activitatii. 

8. Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie in raport cu cerintele sarcinii de munca si in conformitate cu pozitia de lucru standard.  

9. (1) Pentru a pastra o pozitie de lucru confortabila si pentru a evita reflexiile si efectul de orbire, salariatul trebuie sa incline, sa basculeze sau sa roteasca ecranul oricare ar fi inaltimea ochilor deasupra planului de lucru.  

 (2) Inaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii de privire inclinate cu 100 si 20 0 sub planul orizontal care trece la nivelul ochiurilor. 

10. Inaltimea tastaturii trebuie sa asigure in timpul utilizarii, un unghi intre brat si antrebrat de minimum 900. 

11. In pozitia asezat, distanta dintre planul de lucru si suprafata de sedere trebui sa fie cuprinsa intre 200 si 260 mm.

12. Ecranul si tastatura trebuie amplasate la distante aproximativ egale fata de ochii utilizatorului, respectiv 600 +/- 150 mm. 

13. Videoterminalele vor fi astfel amplasate incat directia de privire sa fie paralela cu sursele de lumina (naturala si/sau artificiala). 

14. Locurile de munca la calculatoare vor fi amplasate intre sirurile de corpuri de iluminat din incaperea respectiva. 

15. (1) Videoterminalele vor fi amplasate la distanta fata de fereastra.   (2) In cazul in care videoterminalele sunt amplasate in incaperi in care se desfasoara si alte activitatii, in apropierea ferestrelor vor fi amplasate locurile de lucru ce nu necesita activitatea la ecran. 

 (3) Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate in fata sau in spatele utilizatorului. 

16. Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate la locul de munca trebuie: a) sa reduca la minimum vibratiile inerente sau transmise; 

b) sa elimine posibilitatea bascularii planului de lucru; 

c) sa fie posibila reglarea inaltimii mesei sau scaunului fara risc de coborare brusca si deci de ranire; 

d) sa nu utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de lucru. 

17. Amenajarea locurilor de munca intr-o incapere trebuie realizata astfel incat sa se asigure: 

a) accesul usor si rapid al salariatilor la locul lor de munca; 

b) accesul usor si rapid al personalului de intretinere la toate partile echipamentului, la pozitiile cablurilor si la prizele electrice, fara intreruperea activitatii in desfasurare sau cu o intrerupere minima; 

c) un spatiu de lucru care sa raspunda nevoilor de spatiu personal, de comunicare intre indivizi si de intimitate. 

18. (1) Conductorii electrici si cablurile calculatorului trebuie sa respecte urmatoarele conditii: 

a) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol; b) sa aiba o lungime suficient de mare pentru a se adapta la nevoile reale si previzibile ale utilizatorilor, inclusiv in cazul unei reamenajari a incaperii; c) sa asigure accesul usor, iar intretinerea sa se efectueze fara intreruperea activitatii; 

d) cablajul trebuie sa corespunda intregului domeniu de reglare a planului de lucru;  (2) Conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fara a fi protejati impotriva deteriorarilor mecanice. 

Exploatarea echipamentelor de calcul 

19. Se interzice salariatilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesara. 

20. (1) Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie va fi efectuata numai de catre personalul autorizat in acest scop. 

 (2) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sa intervina la tablourile electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalatii de climatizare sau la orice alte instalatii auxiliare specifice.

21. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electrice se vor respecta, in ordine, urmatoarele prevederi: 

a) verificarea temperaturii si umiditatii din sala; 

b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare; 

c) punerea sub tensiune a unitatii centrale, prin actionarea butonului de pe panoul unitatii centrale; 

d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor corespunzatoare de pe panourile de comanda, in succesiunea indicata in documentatia tehnica a calculatorului. 

22. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electrice se va realiza in succesiunea inversa celei prevazute la punerea sub tensiune. 

23. Punerea in functiune a unui echipament dupa revizii sau reparatii se va face numai dupa ce personalul autorizat sa efectueze revizia sau reparatia confirma in scris echipamentul respectiv ca este in buna stare de functionare. 

24. Se interzice indepartarea dispozitivelor de protectie ale echipamentelor de calcul. 

25. Se interzice efectuarea oricarei interventii in timpul functionarii echipamentului de calcul. 

26. (1) Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheata pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune. 

 (2) Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci cand se constata o defectiune a acestuia. 

 (3) Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personalul de intretinere autorizat. 

27. Daca in timpul functionarii echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit si se va anunta personalul de intretinere pentru control si remediere. 

28. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fara legatura la pamant. 

29. Inlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de catre personalul autorizat in acest scop. 

30. (1) Imprimanta se va aseza pe suprafata dreapta deoarece nu functioneaza corect decit in pozitie orizontala. Nu se vor bloca si nu se vor acoperi deschiderile din corpul imprimantei, pentru ca  

 (2) La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraincalzirile care pot conduce la incendii. Se vor amplsa in apropierea acestora stingatoare cu cu praf de bioxid de carbon 

 (3) In timpul functionarii, capacul superior al imprimantei va fi mentinut inchis; deschiderea capacului imprimantei, pentru diverse reglaje, se va realiza numai dupa deconectarea acesteia de la sursa. 

 (4) La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea partilor fierbinti;  (5) Imprimanta se va scoate din priza si se va chema un tehnician specializat in urmatoarele cazuri: 

- daca cordonul de alimentare sau stecherul acestuia sint deteriorate. 

- daca acesta a fost supus la ploaie sau apa.

- daca in imprimanta a patruns lichid. 

- daca imprimanta a cazut sau corpul ei a fost deteriorat. 

- daca imprimanta nu functioneaza normal sau performantele ei au scazut simtitor;  (6) Curatarea se va face numai cu carpa umeda. 

31. In cazul unui inceput de incediu se va actiona cu stingatorul cu praf si dioxid de carbon concomitent cu alarmarea dispeceratului de paza si evacuarea oamenilor si a documentatiei importante. 

32. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorlui sau deasupra tastaturii. 

33. (1) In timpul lucrului la videoterminale se va evita purtarea ochelarilor colorati.  (2) Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre antireflexii (sub forma de retea, aplicate pe suprafata ecranului). 

34. (1) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevazute cu ecran de vizualizare trebuie sa cunoasca necesitatea si posibilitatea de reglare a echipamentelor si mobilierului de lucru.  (2) Reglarile se vor efectua in raport cu cerintele sarcinii de munca, conditiile de mediu si cu caracteristicile antropofunctionale si psihofiziologice individuale.  (3) Se vor regla in principal: 

a) luminanta ecranului, contrastul intre caractere si fond, pozitia ecranului (inaltime, orientare, inclinare); 

b) inaltimea mesei de lucru (daca este reglabila); 

c) inaltimea suprafetei de sedere a scaunului, inclinarea si inaltimea spatarului scaunului. 

Intretinerea si repararea echipamentelor de calcul 

35. Suprafetele ecranelor videoterminalelor se vor curata periodic de depunerile de praf sau amprente digitale, pentru a nu se reduce lizibilitatea. 

36. Conducatorul locului de munca impreuna cu personalul care lucreaza la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune (carcase intacte si la locul lor, capace inchise, izolatia cablurilor nedeteriorate, etc,). 

37. Se interzice interventia la instalatiile electrice a persoanelor necalificate in meseria de electrician si neautorizat. 

38. Orice reparatie a echipamentelor de calcul se va efectua in conformitate cu prevederile din documentatia tehnica a calculatorului. 

39. Interventiile la instalatiile si echipamentele electrice trebuie executate conform prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice. 

40. Personalul de intretinere a echipamentelor electrice trebuie sa asigure dotarea circuitelor cu sigurante fuzibile originale si calibrate corespunzator si regalarea aparatelor de protectie, pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.

Reguli si masuri de SSM privind activitatea conducatorilor auto (soferi profesionisti si/sau amatori) si salupa 

1. Pentru utilizarea mijloacelor de transport, salariatii (soferi profesionisti si/sau amatori) vor respecta urmatoarele reguli: 

a) sa se prezinte la program odihnit, in deplina capacitate de a conduce autovehiculul, fara a fi sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor tranchilizante; 

b) comportamentul pe traseu : 

▪ respectarea semnificatiei indicatoarelor de circulatie amplasate in traseu; ▪ respectarea prevederilor legislatiei privind circulatia pe drumurile publice   in deplina siguranta. 

c) documente insotitoare pe traseu: 

▪ actul de identitate al conducatorului auto; 

▪ carnetul de conducere 

▪ talonul mijlocului auto; 

▪ foaia de parcurs, semnata, stampilata ; 

▪ documentul de plecare in cursa (cu data, semnatura si stampila unitatii); ▪ foia de bord, dupa caz, pentru :  

- persoanele transportate cu acordul conducerii ; 

- marfuri sau produse incluse in obiectul de activitate. 

d) la plecarea in cursa se va verifica si realiza in principal urmatoarele operatii : ▪ starea pneurilor, presiunea si dupa caz strangerea acestora pe tambur ; ▪ functionarea stergatoarelor de parbriz ; 

▪ functionarea instalatiei de semnalizare si iluminare ; 

▪ functionarea instalatiei de franare ; 

▪ functionarea instalatiilor de dezaburizare, de incalzire si de climatizare ; ▪ aspectul exterior si in mod special vizibilitatea perfecta (parbriz, gemurile   laterale si luneta, etc.) ; 

▪ stergerea si mentinerea curata a farurilor, pozitiilor, semnalizatoarelor,   stopurilor, avariei si a numerelor de inmatruiculate ; 

▪ trusa medicala, trusa de scule si stingatorul portabil pentru interventie in   caz de necesitate. 

e) gararea se face, dupa caz, la sediul unitatii sau la domiciliul salariatului, numai cu aprobarea conducerii si a existentei unor conditii minime de siguranta. 

Conditii tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca autovehiculele 

2. Pentru mentinerea starii tehnice corespunzatoare a parcului de autovehicule, conducatorul locului de munca trebuie : 

a) sa asigure si sa controleze efectuarea lucrarilor de intretinere a autovehiculelor in conformitate cu prescriptiile din Cartea tehnica a autovehicului respectiv; b) sa organizeze baza tehnico-materiala necesara efectuarii in bune conditii a lucrarilor de intretinere zilnica a parcului de autovehicule pe care le detin; c) sa asigure conditii corespunzatoare de lucru ; 

d) sa asigure luarea masurilor de prevenire si de combatere a incendiilor la autovehiculele ; 

e) sa verifice prin sondaj starea tehnica la plecarea si inapoierea din cursa ; f) sa organizeze actiunea de depanare a autovehiculelor defecte pe traseu si sa asigure asistenta tehnica a autovehiculelor care circula in tranzit.

3. Se interzice plecarea in cursa a autovehiculelor care prezinta starea tehnica si estetica necorespunzatoare sau care depasesc limitele admise ale nivelului de zgomot sau concentratiile maxime admise ale noxelor in gazele de evacuare. 

4. Conducatorii auto au obligatia ca, pentru asigurarea conditiilor tehnice ale autovehiculelor, sa verifice inainte de plecarea in cursa urmatoarele : a) instalatia de alimentare cu carburanti, instalatia electrica, instalatia de evacuare a gazelor arse (esapate), instalatia de incalzire, sistemul de directie, semnalizare, rulare si franare care trebuie sa fie in stare corespunzatoare si fara improvizatii; b) existenta si integritatea fizica si functionala a oglinzilor retrovizoare ; c) usile sa fie in buna stare de functionare ; 

d) sa confirme, prin semnatura pe foaia de parcurs, ca autovehiculul corespunde din punct de vedere tehnic. 

5. Conducatorul locului de munca sa asigure ca in inventarul autovehicului sa se gaseasca : 

a) trusa medicala de prim ajutor ; 

b) trusa de scule in buna stare, corespunzatoare tipului de autovehicul ; c) cric corespunzator tonajului autovehicului ; 

d) doua triunghiuri reflectorizante sau dispozitiv de semnalizare a avariei ; e) stingator ; 

f) pe timp de iarna, autovehiculele vor fi dotate in plus, cu huse pentru acoperirea mastii radiatorului, lanturi antiderapante, lopeti, nisip, sare, etc.  

6. Mijloacele auto care transporta persoane vor fi intretinute in stare buna de functionare si de curatenie, iar inainte de plecarea in cursa, conducatorul auto va efectua, in afara de cele aratate la punctul 4, un minutios control tehnic privind : 

a) starea geamurilor, a usilor, buna lor inchidere si functionare; 

b) starea parasolarului de protectie montat deasupra parbrizului ; 

c) etanseitatea sistemului de evacuare a gazelor esapate ; 

d) functionarea pe timp friguros a sistemului de incalzire din dotarea mijlocului de transport, astfel incat sa asigure incalzirea corespunzatoare a salonului autocarului, fiind interzise orice improvizatii ; 

e) existenta oglizilor retrovizoare, starea si amplasarea lor, astfel incat sa permita soferului sa supravegheze usile precum si carosabilul din spate. 

7. Conducatorilor auto le este interzis sa transporte in cabina mijlocului de transport un numar de persoane mai mare decat cel stabilit prin constructia autovehiculului si inscris in certificatul de inmatriculare. 

8. Conducatorului auto ii este interzis sa foloseasca, pentru pornirea motorului cu manivela, persoane neinstruite in acest scop. 

Parcarea 

9. La parcarea autovehiculelor pe locurile destinate acetui scop, conducatorii auto vor lua urmatoarele masuri :  

a) vor asigura distanta de manevrare in siguranta dintre autovehicule si intre acestea si constructii; 

b) vor opri motorul; 

c) vor frana autovehiculul; 

d) vor scoate cheile din contact;

e) vor inchide si vor asigura prin incuiere vehiculul ; 

10. In timpul iernii, drumurile de acces, trotuarele, pasajele din parcare vor fi curatate de zapada sau de gheata, presarandu-se nisip sau sare. 

11. Se interzice parasirea autovehicului cu motorul in functiune. 

12. La locul de parcare sunt interzise : 

a) efectuarea probelor de franare in mers. Acestea se vor efectua la standurile de incercare a eficientei sistemului de franare sau in zonele special amenajate ; b) aruncarea carpelor imbibate cu produse petroliere, etc. ; 

13. Iesirea autovehiculelor din parcare si din incinte in drumurile publice se va face cu fata. In cazul cand nu este posibil, iesirea pe drumurile publice se efectueaza numai prin pilotare. 

Transportul persoanelor 

14. Urcarea, aranjarea, fixarea si coborarea bagajelor din porbagajul autocarului se vor face numai de conducatorul auto sau de catre personalul incadrat in acest scop. 

15. Autocarele vor fi dotate cu cate doua stingatoare, amplasate unul langa usa din fata a autocarului, iar celalalt langa usa din spate. 

16. Conducatorului auto de pe autocar ii este interzis : 

a) sa conduca sub influenta alcoolului ; 

b) sa efectueza improvizatii in instalatia de alimentare cu combustibil sau electrica a autobuzului ; 

c) sa amplaseze pe platforma din fata scaune suplimentare, in fara de cele prevazute prin constructia autocarului ; 

d) sa amplaseze pe bordul autocarului becuri, fotografii, ilustrate, etc. ; e) sa gareze sau sa parcheze autocarul in alte locuri decat cele destinate acestui scop si metionarea in foaia de parcurs. 

17. In timpul transportului de pasageri, conducatorului auto ii revine urmatoarele obligatii : 

a) sa supravegheze in permanenta ca urcarea si coborarea pasagerilor sa se faca in ordine si in conditii care sa evite accidentarea ; 

b) sa porneasca numai dupa urcarea pasagerilor ; 

c) sa nu opreasca si sa nu porneasca cu usile deschise. 

Circulatia autovehiculelor pe drumurile publice 

18. La plecarea in cursa, conducatorul auto are urmatoarele obligatii : a) inainte de plecarea in cursa, sa verifice starea tehnica a autovehiculului ; b) pornirea motorului sa o faca fie cu ajutorul electromotorului de pornire, fie cu 

manivela, fie cu mijloace auxiliare de pornire (instalatia electrica pentru pornirea motoarelor pe timp friguros, roboti de pornire) ; 

c) sa nu foloseasca focul deschis la pornirea motoarelor diesel ; 

d) sa respecte urmatoarele reguli de pornire a motorului cu manivela : ▪ sa verifice daca maneta pentru schimbarea vitezelor se afla la punctul mort ; ▪ sa verifice daca frana de ajutor este cuplata ; 

▪ sa verifice daca manerul manivelei este prevazut cu manson metalic neted,   care sa se invarteasca liber ;

▪ se va introduce manivela in racul arborelui cotit, astfel incat sa nu scape in   timpul rotirii ; 

▪ se va apuca manivela in asa fel incat toate cele cinci degete sa fie numai pe   o parte a ei ; 

▪ cel care invarteste manivela se va sprijini bine pe sol cu ambele picioare ; ▪ la inceput se va invarti manivela usor, in sensul acelor de ceasornic de jos in   sus si de la dreapata spre stanga ; este interzis sa se faca o rotatie completa   cu manivele sau sa manuiasca manivela de sus in jos prin apasare cu   greutatea corpului ; 

▪ pe teren alunecos, se va asigura stabilitatea picioarelor prin asezarea unui   strat de nisip sau alt material antiderapant ; 

▪ in cazul in care avansul la aprindere este marit acesta se va reduce ; ▪ cand autovehiculele se afla pe rampa de revizie, conducatorii auto vor utiliza   podete mobile pentru evitarea caderii in canal ; 

▪ sa porneasca si sa manevreze autovehiculul numai dupa ce va constata ca   nu se gasesc persoane sub masina si in imediata ei apropriere. 

19. Se interzice manevrarea autovehiculului in spatii lipsite de vizibilitate, in aceste cazuri, precum si in spatii inguste sau aglomerate, manevrarea va fi dirijata de o persoana de la sol. 

20. In timpul manevrarii autovehiculului se interzice urcarea sau coborarea conducatorului auto sau a altor persoane in sau din autovehicul. 

21. In timpul efectuarii cursei conducatorul auto are urmatoarele obligatii: a) sa respecte viteza circulatiei stabilita prin ‘‘Regulamentul privind circulatia pe drumurile publice’’ si sa o adapteze la conditiile create de starea drumurilor pe care circula ; 

b) sa respecte itinerariul si mersul programat al cursei stabilite; 

c) sa opreasca autovehiculul in parcurs dupa minim 250 Km si sa verifice starea pneurilor, directia, bulanele de fixare a jantelor, etc.; De asemenea, sa opreasca autovehiculul in cazul aparitiei unor zgomote anormale si ori de cate ori considera ca este necesar sa se efectueze controlul tehnic in parcurs; 

d) sa verifice sistemul de franare, luand toate masurile necesare pentru a nu provoca evenimente rutiere; 

e) sa coboare pantele cu motorul in functiune si angrenat in trepte de viteze corespunzatoare. 

22. Dupa trecerea autovehiculului prin apa sau dupa spalarea lui (cand franele nu mai functioneaza normal), conducatorul auto va verifica functionarea franelor mergand pe o anumita distanta cu viteza redusa, actionand usor franele pana cand acestea se incalzesc si apa se evapora. 

23. Daca autovehiculul patineaza, pentru a se mari aderenta cauciucurilor fata de sol, se admite sa se puna sub roti : 

a) nisip, pietris, etc. (in cazul unei zapezi batatorite) ; 

b) scanduri (in cazul unui teren mocirlos sau cu zapada afanata) ; 

c) piatra sparta, vreascuri (in cazul unui teren alunecos, dar tare). 

Circulatia pe timp nefavorabil 

24. Pe timp de ceata, autovehiculele vor circula cu viteza redusa pana la limita evitarii oricarui pericol. De asemenea, pe timp de ceata, in mers si in stationare, autovehiculele

de orice fel vor fi iluminate si in timpul zilei, iar conducatorii acestora sunt obligati sa dea semnale sonore si sa raspunda prin aceleasi semnale la avertizarile altor autovehicule ce se aproprie. 

25. Regulile de circulatie stabilite pentru timp de ceata sunt obligatorii si in caz de ploaie torentiala, de ninsoare abundenta de viscol sau in alte conditii atmosferice care determina reducerea vizibilitatii. 

26. Cand se circula pe un drum acoperit cu zapada, conducatorii autovehiculelor sunt obligati ca, la intalnirea cu autovehicule ce vin din sens opus, sa reduca viteza pana la limita evitarii oricarui pericol. 

27. In aproprierea autovehiculelor destinate dezapezirii drumurilor, conducatorii auto care vin din directia opusa sunt obligati sa opreasca pe partea dreapta, pentru a se face loc acestora. 

Circulatia autoturismelor 

28. In timpul circulatiei pe drumurile publice, conducatorii auto de pe autoturisme au aceleasi obligatii ca si conducatorii auto de pe celelalte mijloace de transport, si in deosebi : 

a) sa verifice, inainte de a pleca in cursa, daca usile sunt bine inchise si asigurate; b) sa foloseasca centura de siguranta si sa atentioneze si persoanele cu care calatoresc sa utilizeze centura de siguranta; 

c) sa asigure coborarea persoanelor din autoturism fara pericol de accidentare (de regula, pe usa din dreapta); 

d) sa se asigure la coborarea pe partea stanga atat la deschiderea usilor cat si la coborarea din autoturism, dupa care sa circule pe carosabil spre partea din spate a acestuia; 

e) sa se asigure la urcarea in autoturism, venind numai din fata acestuia si pe partea stanga. 

Deservirea salupei 

29. Este interzisa depasirea capacitatii de incarcare a ambarcatiei. In acest scop se va marca la loc vizibil sarcina maxima. 

30. Pe timpul imbarcarii, mersului si debarcarii, conducatorul ambarcatiei raspunde atat de siguranta pasagerilor, cat si a ambarcatiei. 

31. Conducatorul ambarcatiei va respecta urmatoarele prevederi pentru asigurarea securitatii in timpul navigatiei : 

a) se va asigura, in prealabil, ca starea de navigabilitate a ambarcatiei este buna; b) va respecta traseul prestabilit ; 

c) nu va depasi viteza prescrisa ; 

d) va acosta numai la debarcaderele special amenajate ; 

e) va acorda ajutorul necesar ambarcatiilor aflate in prericol ; 

f) va naviga cu viteza redusa in dreptul debarcaderelor si a danelor cu barci ; g) va reduce viteza la acostare ; 

h) va interzice pasagerilor sa se deplaseze in ambarcatie. 

32. (1) Conducatorul ambarcatiei este obligat sa verifice zilnic paramele si cablurile.  (2) Se interzice folosirea paramelor metalice sau a cablurilor care au fire rupte sau destramate, precum si manevrarea ambarcatiei cu paramele legate 

33. La acostarea bord la bord se interzice suprapunerea braurilor de protectie. 

34. La loc vizibil vor fi afisate urmatoarele interdictii : 

a) urcarea in ambarcatie a unui numar de persoane mai mare decat cel prevazut; b) apropierea de mal; 

c) acostarea in alt loc decat la debarcader. 

35. Este interzisa predarea ambarcatiei altor persoane. 

36. Lansarea salupei se va executa pe role sau carucioare speciale.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de casierie 

Operatiuni cu bani 

1. Salariatii se vor asigura ca toate prescriptiile privind modul de numarare si bandare precum si impachetarea banilor sunt riguros respectate. 

2. La numararea banilor se vor folosi pentru umezirea degetelor numai buretiera si se va evita atingerea fetei cu mainile. 

3. La operatia de sigilare cu pastile de plumb, acestea se vor tine de sforile cu care sunt legate, pentru a se evita strivirea degetelor la actionarea presei. 

4. Sfoara cu care sunt legate sau sigilate pachetele sau sacii cu bani, se va taia numai cu cutitul sau caterul. Taietura legaturilor se va face numai in sensul dinspre corpul salariatului. Nu este permisa ruperea cu mana a legaturilor de bani.  

5. Se interzice aruncarea pe jos a pachetelor cu bani si aruncarea, izbirea, trasul pe jos a sacilor cu pachete cu bani. 

6. Sacii in care se transporta pachetele cu banii se vor spala si se vor repara periodic. 

7. Sacii deteriorati se repara prin aplicarea unor petice cusute la masina, fiind interzisa legarea rupturilor cu sarma. 

8. Salariatii isi vor curata mainile cu apa si sapun bacterologic, iar pentru protectia pielii, salariatii vor utiliza unguente de protectie.  

9. Slariatii care lucreaza la masinile de numarat si sortat bani nu vor purta imbracaminte larga care poate fi prinsa in mecanismele masinii. Legati ori strangeti parul lung si bijuteriile, prindeti cu cordoane imbracamintea larga care ar putea sa se prinda in mecanismele masinii.  

10. Pentru masinile electrice de numarat monede metalice se vor amenaja locuri speciale care sa permita atenuarea zgomotului. 

11. Este interzis salariatilor sa lucreze cu echipamente tehnice pentru care nu au pregatirea necesara. 

12. La terminarea lucrului, precum si in pauze, echipamentele tehnice din dotare vor fi deconectate de la sursele de alimentare cu energie electrica. 

13. La aparitia unor defectiuni, la echipamentele tehnice din dotare, salariatul are obligatia de a opri imediat echipamentul tehnic si de a anunta seful locului de munca si personalul de intretinere. 

14. Se interzice salariatilor, care utilizeaza echipamentele tehnice, sa remedieze defectiunile constatate la acestea indiferent de natura lor (mecanica, electrica). 

15. Pentru personalul casieriei se va amenaja vestiar (dulapuri) special destinat depunerii hainelor de strada cat si a obiectelor personale.

Operatiuni cu metale pretioase 

16. Reactivi vor fi pastrati in vase (sticlute) ermetic inchise. 

17. Sticlutele cu reactivii chimici vor fi identificate si etichetate si vor fi pastrate la locuri sigure cu cheie. 

18. Este interzisa detectarea prin gust a substantelor.  

19. Vasele cu resturi de substante acide vor fi neutralizate inainte de a fi varsate in chiuvete. 

20. Mobilierul pe care se executa incercarea metalelor, vor fi acoperite cu placi de faianta sau cu materiale ignifuge. 

21. In timpul executarii lucrarii de examinare a metalelor pretioase vor fi utilizate echipamentul de protectie din dotare. 

22. La inceperea si dupa incheirea activitatii salariatii isi vor curata mainile cu apa si sapun bacterologic, iar pentru protectia pielii, salariatii vor utiliza unguente de protectie. 

23. In incaperea in care se executa incercarea metalelor pretioase trebuie sa existe o trusa de prim ajutor. 

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de carduri 

Atm-uri, Masina de plicuit, Masina de cartat 

1. Echipamentele se vor utiliza conform prevederilor din cartea tehnica, iar personalul va fi instruit in acest scop. 

2. Echipamentele vor fi conectate numai la o priza cu impamantare.  

3. Este interzisa utilizarea de cordoane electrice improvizate, cu izolatia defecta. Instalarea cablurilor se va face astfel incat sa nu fie deteriorate din cauza traficului. 

4. La mutarea ATM-ului dintr-un loc rece intr-unul cald, pentru evitarea defectarii din cauza condensului, operarea pe el se va face numai dupa 2 ore de la momentul conectarii. 

5. Pentru prevenirea supraincalzirii, montarea bancomatelor trebuie executata astfel incat fantele de ventilatie sa nu fie opturate, pentru a se asigura buna circulatie a aerului in interiorul aparatului. 

6. Masina de cartat si Masina de plicuit trebuie sa fie instalate pe o podea stabila si izolanta. Este de preferat o suprafata izolanta d.p.d.v. electric. 

7. Este necesara cunoastera echipamentelor de deconectare electrica pentru a fi  deconectate in caz de urgenta. 

8. Mentinerea unei temperaturi si umiditati optime in locatia echipamentului. 

9. Cand se lucreaza la Masina de cartat cu capacul desfacut se vor utiliza masurile de  protectie standard. 

10. Este interzis dezactivarea microcontactelor care opresc masina cand se ridica  capacul. 

11. La Masina de cartat este interzis sa lucreze o singura persoana. 

12. Echipamentele vor avea afisate instructiunile tehnice de exploatare si de protectie a muncii, elaborate pe baza cartii tehnice, de catre seful locului de munca. 

13. Defectiunile tehnice ce apar in functionare vor fi remediate numai de catre personal calificat.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de expeditie si curierat 

Manipularea trimiterilor postale 

1. Transportul, manipularea si depozitarea materialelor se vor executa conform instructiunilor specifice acestei activitati. 

2. Nu este permisa ruperea cu mana, taierea cu lama sau cu cioburi de sticla a legaturilor trimiterilor postale sau a sacilor cu corespondenta. 

3. Sfoara cu care sunt legate sau se leaga trimiterile postale se va taia numai cu cutitul/caterul. Taierea legaturilor cu cutitul/caterul se va face numai in sensul dinspre corpul salariatului.  

4. Aranjarea respectiv scoaterea coletelor in/si din rafturi ce depasesc inaltimea salaritului se va face folosind o scara asezata cu baza la o distanta de raft egala cu aproximativ 1/3 din inaltimea scarii pe verticala. 

Colectarea si prelucrarea trimiterilor postale 

5. Salariatii care lucreaza in sectorul expeditie la trimiterea si primirea trimiterilor, se vor asigura ca toate prescriptiile privind modul de ambalare si natura trimiterilor postale sunt riguroase. 

6. La lipirea timbrelor se vor folosi pentru umezirea degetelor numai buretiera si se evita atingerea fetei cu mainile. 

Distribuirea si transportul trimiterilor postale 

7. Curierii au obligatia de a adopta si manifesta o comportare civilizata si de a respecta itinerariul si graficul orar. 

8. Curierii care folosesc mijloacele de transport in comun sunt obligati sa respecte regulile de circulatie in vigoare. 

9. Este interzisa folosirea de catre curieri a mijloacelor de transport ocazionale care nu sunt destinate transportului in comun. 

10. Este interzis curierului sa alerge dupa mijloacele de transport in comun, sa urce sau sa coboare din mijloacele de transport in timpul deplasarii acestora. 

Cartarea coletelor 

11. Salariatul care lucreaza la instalatia de cartare are obligatia sa verifice starea echipamentului la inceputul lucrului ; sa faca proba de mers in gol pentru urmarirea functionarii instalatiei. 

12. Este interzis a continua lucru la instalatia de cartare, in cazul in care apare o defectiune. 

13. Interventiile la instalatia de cartare se face numai de personal calificat.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de multiplicare (xerox) 

1. Masinile xerox se vor instala numai in incaperi care se pot aerisi usor. 2. Este interzisa instalarea masinii in apropierea surselor de caldura. 3. Este interzis sa se lucreze cu masina cu capacele demontate. 

4. Priza de alimentare a masinii va fi prevazuta cu contacte de legare la nulul de protectie. 

5. In timpul intretinerii curente, obligatoriu se va scoate de sub tensiune. 

6. Instalatia electrica si echipamentul aferent se vor verifica periodic de catre personal autorizat dupa deconectarea masinii de la retea.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de intretinere  (lacatus, strungar, sudor, etc.) 

1. Deservirea aparatelor si dispozitivelor din cadrul atelierului de intretinere se va face de catre personal specializat. 

2. Salariatii sunt obligati ca inainte de inceperea lucrului sa verifice daca uneltele pe care le folosesc sunt in stare buna si corespund din punct de vedere al securitatii si sanatatii muncii: se interzice folosirea de unelte si utilaje care nu corespund acestor verificari. 

3. In atelier nu se admite aglomerarea locurilor de munca cu materiale sau diferite piese, iar sculele vor fi pastrate astfel incat sa nu produca accidente. 

4. Este interzisa modificarea sculelor utilizate. 

5. Zilnic, inainte de inceperea lucrului, conducatorul locului de munca, verifica functionarea tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor de protectie, de asemenea, verifica legatura la centura de impamantare a tuturor utilajelor actionate electric; in cazul in care se constata defectiuni, se vor lua masuri pentru remedierea acestora. 

6. Utilajele din atelierele de intretinere (polizoare, masini de gaurit, etc.) vor fi fixate, legate la centura de impamantare, dotate cu dipozitive de protectie in stare de functionare; de asemenea, utilajele vor avea afisate instructiuni tehnice de exploatare si de protectie a muncii, elaborate pe baza normelor specifice si a cartilor tehnice respective. 

7. In atelierele de intretinere in care se executa si lucrari de sudura la diferite obiecte, se va stabili locul de amplasare a transformatorului de sudura electrica, precum si a paravanelor de protectie folosite in timpul sudurii electrice; transformatoarele de sudura electrica vor fi conectate la instalatia de legare la pamant. 

8. Carpele, caltii si alte materiale textile folosite la curatarea si stergerea pieselor sau mainilor vor fi pastrate in cutii metalice cu capac de inchidere si evacuate la locuri stabilite in acest scop pentru a fi arse sau ingropate. 

9. Bancurile de lucru vor fi stabile, avand dimensiunile corespunzatoare operatiilor care se executa si inaltimea adecvata pozitiei comode de lucru a muncitorului. 

10. Menghinile de banc vor fi bine fixate la o inaltime care sa asigure muncitorului o pozitie corecta de lucru. 

11. Locul unde se efectueaza retezarea cu dalta, va fi ingradit, astfel incat tijele ce se desprind sa nu poata lovi. 

12. La lucrarile de ajustaj manual nu se va incepe operatia pana ce piesa nu va fi fixata in dispozitivul de strangere (menghina, etc.). 

13. In cazul pardoselilor din beton, la bancurile de lucru sau la masini, se vor prevedea gratare de lemn.

14. In atelierele de intretinere se vor monta indicatoare de securitate conform standardelor in vigoare. 

Strung 

15. In timpul lucrului la strung, muncitorul va folosi ecranul de protectie sau ochelari. 

16. In fata masinii pe pardoseala va exista un gratar de lemn, pe care sa stea muncitorul in timpul lucrului. 

17. Este interzisa franarea manuala a organelor in miscare de rotatie, pentru oprirea masinii. Franarea se va face cu ajutorul unor dispozitive de franare. 

18. Curatirea masinii de aschiat se va face cu jutorul periilor sau carligelor. Este interzisa curatirea cu mana. 

19. Inlaturarea aschiilor sub forma de banda continua, care se infasoara in jurul pieselor in miscare de rotatie, se va face dupa oprirea masinii. 

20. In cazul cand in timpul operatiei de strunjire se produc vibratii puternice, masina se va opri imediat si se va proceda la constatarea si inlaturarea cauzelor. 

Masina de frezat 

21. Aparatorile cu care se recomanda a fi echipate masinile de frezat vor satisface urmatoarele conditii: 

a) sa impiedice accesul la dintii frezei in timpul rotirii; 

b) sa asigure evacuarea libera a aschiilor din zona de aschiere; 

c) sa asigure schimbarea rapida a frezei; 

d) sa nu impiedice vizibilitatea mersului operatiunii; 

e) sa permita patrunderea lichidului de racire si ungere in zona de aschiere; f) sa permita utilizarea pieselor de diferite dimensiuni. 

22. Fixarea pieselor pe masa masinii se va face cu ajutorul dispozitivelor speciale sau in menghina. In timpul fixarii, masa frezei va fi asezata ca operatia de fixare sa se faca la o distanta cat mai mare de freza. 

23. Operatia de frezare va incepe intotdeauna prin pornirea in primul rand a frezei, apoi se apropie piesa de freza, se fixeaza avansul si se cupleaza, avansul automat al mesei. Apropierea piesei spre freza se face lin, fara soc. La oprire se va decupla intai avansul si apoi se va opri axul frezei. 

24. Este interzisa masurarea si verificarea calitatii suprafetei prelucrate a piesei in timpul rotatiei frezei. 

25. Sensul de rotatie al frezei va corespunde cu pozitia reazemelor dispozitivului de prindere, astfel ca aceasta sa preia eforturile ce iau nastere in piesa datorita aschierii. 

26. Inainte de montarea frezei se va verifica ascutirea acesteia si daca ea corespunde materialului ce se prelucreaza, precum si regimul de lucru indicat in fisa de operatie.  Dintii la frezele cilindro-frontale se vor monta astfel incat sa iasa din corpul frezei cu putin peste adancimea de aschiere si sa nu depaseasca conturul frezei.

27. Fixarea dintilor in corpul frezei, in cazul frezei cu dinti demontabili, se va face cu ajutorul unor elemente de strangere speciale cu blocare contra autodesfacerii.  

28. In cazul cand in timpul frezarii se produc vibratii puternice, masina va fi oprita pentru a se lua masurile necesare pentru inlaturarea acestora. 

29. Este interzisa inlaturarea aschiilor cu mana. In acest scop se vor folosi perii sau carlige.  

Masina de gaurit 

30. Axul principal al masinii, a carei suprafata nu este neteda, va fi acoperita cu o aparatoare de protectie. 

31. Burghiul sau alezorul introdus in capul axului principal sau in mandrina va fi corect centrat si bine fixat.  

 Se interzice folosirea burghiilor cu coada conica, care au suprafata uzata sau prezinta crestaturi, fisuri, urme de ciocan, etc.. 

32. In cazul ruperii burghiului in piesa, bucata rupta se va scoate cu ajutorul unui dispozitiv sau cleste. 

33. Este interzisa franarea cu mana a axului port-mandrina sau burghiului pentru oprire. De asemenea, se interzice franarea cu mana a mandrinei in timpul functionarii masinii pentru strangerea sculei. 

34. Piesele de gaurit sau alezat se vor fixa rigid pe masa masinii fie cu ajutorul menghinei, fie cu ajutorul unor dispozitive. Este interzis a tine piesa cu mana pentru gaurire. 

35. La asezarea si fixarea piesei pe masa masinii se vor respecta urmatoarele: a) se va curata masa de aschii cu ajutorul unei perii si carlige sau cu ajutorul unui jet de aer comprimat. Este interzisa suflarea aschiilor cu gura, iar cand se utilizeaza jetul de aer se vor proteja ochii cu ochelarii. Curatirea de aschii se va efectua dupa oprirea masinii sau scoaterea burghiului. 

b) piesa se va prinde de masa cu cel putin doua suruburi de fixare, care vor fi cat mai apropiate de ea. 

Polizor 

36. La exploatarea sculelor abrazive (pietre de polizor), este interzis a se depasi viteza periferica maxima indicata de fabricile furnizoare. 

37. Montarea corpurilor abrazive va fi incredintata numai unor persoane special instruite in acest scop. 

38. Fixarea discului abraziv va fi astfel facuta incat sa asigure o centrare perfecta a lui in raport cu axa de rotatie, pentru a se exclude vibratiile si spargerea discului in timpul lucrului. 

39. Discul va intra liber, nefortat, pe arborele masinii sau pe butucul flansei de fixare.  In cazul cand gaura discului este prea mare fata de ax, atunci se umple cu plumb sau cu o masa plastica speciala si se strunjeste centrul la diametrul corespunzator. Grosimea bucsei de plumb dupa strunjire va fi de maxim 6 mm.

40. Sculele abrazive se fixeaza cu ajutorul flanselor de strangere pentru discuri si cu mandrine speciale pentru segmenti. 

41. Piulitele pentru fixarea discurilor abrazive vor fi stranse numai cu chei mecanice in buna stare. Filetul va fi de sens invers sensului de rotatie a discului abraziv. 

42. Discurile abrazive vor fi protejate in timpul exploatarii cu carcase de protectie. Carcasa de protectie va acoperi pe cat posibil, intreaga portiune nelucrata a discului abraziv si in intregime capatul axului, piulita de strangere si flansele de fixare. 

43. Carcasele de protectie vor fi astfel construite, incat sa serveasca si ca gaura de asipratie a instalatiei de absorbtie. 

44. La carcasele fixe, in cazul cand unghiul de deschidere este situat deasupra planului orizontal ce trece prin axa discului, se vor prevedea viziere de protectie reglabile, pentru a se putea micsora deschiderea carcasei in cazul uzarii discului abraziv. 

45. Distanta dintre disc si viziera de protectie a carcasei fixe sau muchia superioara a deschiderii carcasei reglabile, nu va fi mai mare de 6mm. 

46. Polizorul va fi prevazut cu ecran de protectie rabatabil. Actionarea masinii de polizat se va face numai cand ecranul se gaseste in pozitia de lucru. 

 In cazuri bine justificate din punct de vedere tehnic, cand nu se poate folosi ecranul de protectie, se va lucra cu ochelari de protectie prevazuti cu vizoare incasabile. 

47. Polizorul care lucreaza fara lichid de racire, va fi prevazut cu dispozitiv de absorbtie locala a prafului. 

48. La prelucrarile cu discuri abrazive este interzisa apasarea pieselor cu diverse parghii pentru marirea presiunii pe disc. In timpul lucrului se va evita uzura neuniforma a discului. 

49. In cazul cand se lucreaza cu 2 discuri montate pe acelasi arbore, diferenta intre diametrul lor nu va fi mai mare de 10%. 

50. Nu este admisa prelucrarea pe suprafata laterala a discului atunci cand masina nu este destinata special pentru astfel de prelucrari. 

51. La indreptarea pieselor se vor folosi scule speciale de indreptat; lucratorul va purta obligatoriu ochelari de protectie si se vor folosi dispozitive de absorbtie locala a prafului. 

Sudura 

52. Incaperile inchise in care se executa lucrari de sudura, trebuie prevazute cu o ventilatie mecanica eficienta. 

53. Peretii incaperilor inchise in care se executa sudura vor fi vopsiti in culori deschise, mate, fabricate pe baza de alb de zinc, galben de crom, alb de titan, care absorb razele ultraviolete. Vopsirea se va face cel putin o data pe an si nu se va lasa sa se innegreasca.

54. Cand lucrarile de sudura se executa in afara atelierului de sudura si in apropriere se afla si alti muncitori se vor lua masuri de protectie si pentru acestia, inchizand locul unde se executa sudura, prin paravane si inscriptii vizibile “NU PRIVITI FLACARA”. 

55. Se interzice sudorilor si ajutoarelor lor de a executa lucrari de sudura fara a purta echipamentul de protectie. 

56. Se interzice pe timp de ploaie executarea lucrarilor de sudura, sub cerul liber, fara acoperis. 

57. Sudorii si ajutoarele lor vor fi instruiti asupra masurilor de tehnica securitatii la instalatiile electrice de joasa tensiune. 

58. Locurile fixe de sudare vor fi protejate de paravane, cu marginea superioara la inaltimea de 2 m pentru a impiedica patrunderea radiatiilor arcului electric in afara zonei de lucru. Pe paravane se va scrie ”ATENTIE SE SUDEAZA. PERICOL DE ORBIRE”. La partea inferioara, paravanele vor fi ridicate la 20 cm. 

59. Este interzis lucrul cu agregate care au cablurile electrice si clestele portelectrod defect sau cu izolatia deteriorata si improvizata. 

60. Este interzis oricarui salariat sa inceapa operatia de sudare fara a purta materialul de protectie si de lucru corespunzator. 

61. In cazul cand se sudeaza in alte locuri decat cele destinate acestui scop si nu se pot izola cu paravane, sudorul este obligat ca inainte de inceperea lucrului sa previna persoanele din jurul sau. 

62. La orice parasire a locului de munca, sudorul este obligat sa intrerupa curentul electric de alimentare a agregatului sau transformatorului. 

63. Placile de borne ale agregatului sau transformatorului de sudura vor fi protejate impotriva atingerii accidentale. Bornele vor fi bine fixate pe o placa izolata. 

64. Inainte de inceperea lucrului se va verifica manerul clestelui portelectrod, excluzandu-se orice posibilitate de atingere cu mana a partilor metalice. 

65. In cazul in care sudorul lucreaza in picioare va folosi covoare electro si termoizolante, pe care le va aseza sub picioare. 

66. Bornele de legatura pentru tensiunea din primar si cele pentru iesirea din secundar se vor marca vizibil, pentru a nu se face conectari gresite care sa dea tensiuni foarte mari la clestele portelectrod. 

67. Sudorul nu are voie sa faca reparatii sau modificari in instalatia electrica decat daca are pregatirea si instruirea in acest scop. In caz de defectiune, va fi chemat electricianul insarcinat cu astfel de probleme. 

68. Pentru executarea lucrarilor de sudare la inaltime se vor lua masurile corespunzatoare lucrului la inaltime (echipament special, centuri de siguranta, etc.). 

69. Pe timp de ploaie este interzis a se executa lucrari de sudura electrica in aer liber.

70. La amorsarea arcului electric sudorul este obligat sa-si avertizeze ajutoarele exclamand “ACOPARE-TE”. 

71. In caz de incendiu, se va scoate instalatia de sub tensiune si apoi se va proceda la stingerea incendiului. 

72. Repararea si intretinerea masinilor, utilajelor si instalatiilor se va face numai de catre salariati calificati in specialitatea respectiva. 

Anexa nr. 12.9. 

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de exploatare a centralelor termice (muncitor calificat) 

1. Centralele termice proprii vor fi exploatate de personal calificat si autorizat, conform normelor specifice si a prescriptiilor tehnice I.S.C.I.R.. 

2. Centralele termice vor fi puse in functiune dupa autorizarea I.S.C.I.R..  

3. Este interzisa punerea in functiune a instalatie daca conditiile de functionare prevazute in cartea tehnica nu sunt indeplinite. 

4. Este interzisa punerea in functiune daca racordul electric nu corespunde cartii tehnice.  

5. Se vor respecta prevederile prevazute in cartea tehnica, privind conditiile de exploatare.  

6. Se vor afisa instructiuni cu masurile ce trebuie asigurate la utilizarea acesteia fara pericole, precum si verificarile ce se impun a fi efectuate inainte de punerea in functiune, prevazute de cartea tehnica.  

7. Este interzis accesul persoanelor straine in incaperea unde este instalata centrala.  

8. Verificarile, reviziile si reparatiile se vor efectua, conform instructiunilor prevazute in cartea tehnica a instalatiei.  

9. Reviziile si reparatiile vor fi efectuate de persoane autorizate, conform prevederilor din prescriptiile tehnice I.S.C.I.R.. 

10. In conformitate cu graficele de reparatii si verificari, instalatia va fi verificata de organele teritoriale ale I.S.C.I.R., pentru a atesta functionarea in continuare. 

11. Punerea in functiune se va face cu respectarea stricta a urmatoarelor regulilor: a) la incarcarea instalatiei, dopul aerisitorului automat trebuie sa fie slabit; b) daca presiunea este mai mica decat valoarea prevazuta in cartea tehnica, completati cu apa pana la restabilirea acesteia; 

c) robinetul de gaz trebuie sa fie inchis ;  

d) tuburile de evacuare a fumului sa nu fie infundate si terminalele de evacuare sa nu fie opturate ; 

e) valoarea presiunii minime si maxime a gazului la arzator reglata conform cartii tehnice. 

12. Oprirea functionarii cazanelor este obligatorie atunci cand se constata: a) cresterea sau scaderea nivelului apei in afara limitelor admise, fara posibilitatea de control si reducere la nivelul normal; 

b) defectarea unor aparate de control sau dispozitive de siguranta; 

c) spargerea unor tevi in interiorul cazanului ; 

d) aprinderea depunerilor de funingine in canalele de fum.

13. Oprirea functionarii instalatiei se va face respectand ordinea de inchidere a circuitelor: intai se va inchide robinetul de alimentare cu combustibil si alimentarea cu curent electric, apoi robinetul de alimentare cu aer si la sfarsit circuitul apei. 

14. Personalul de exploatare are urmatoarele obligatii:  

a) sa consemneze in registrul de supraveghere a instalatiei pe care o deserveste, starea acesteia;  

b) sa cunoasca instalatia pe care o deserveste si sa asigure continuu buna ei functionare; 

c) la aparitia oricarei defectiuni se va opri centrala (in ordinea mentionata mai sus), pana la venirea firmei autorizate pentru service ;  

d) sa interzica accesul persoanelor straine;  

e) sa intretina curatenia; 

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de exploatare a instalatiilor electrice (electrician) 

1. La exploatarea si intretinerea instalatiilor electrice trebuie sa se respecte prevederile cuprinse in Normele specifice de protectie a muncii pentru utilizarea energiei electrice. 

Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca executantul  

2. Desfasurarea activitatii in instalatiile electrice trebuie sa se faca numai cu personal calificat si autorizat din punct de vedere al protectiei muncii (electricieni).  

3. Instalatiile electrice de utilizare pot fi exploatate, intretinute, reparate sau modificate de catre : 

a) electricieni angajati si autorizati din punct de vedere al protectiei muncii, care isi desfasoara activitatea in instalatiile de joasa tensiune, pe baza atributiilor de serviciu ; 

b) electricieni autorizati profesional prestatori de servicii si autorizati din punct de vedere al protectiei muncii, care isi desfasoara activitatea in instalatiile electrice de joasa tensiune la cererea unitatii pe baza unui contract de prestari servicii. 

4. (1) Electricianul prestator de servicii care apartine unor unitati terte si executa lucrari in instalatiile unitatilor B.C.R. trebuie considerat « personal delegat».  (2) In cazul executarii lucrarilor de catre un electrician autorizat – prestator de servicii, pe baza unui contract de prestari servicii, intreaga raspundere asupra consecintelor nerespectarii prevederilor specifice de protectia muncii la lucrare revine prestatorului. 

5. Executarea lucrarilor de catre personal delegat (electrician autorizat prestator de servicii), se poate face pe baza unui contract de prestari servicii si care din punct de vedere al protectiei muncii contine: 

a) delimitarea instalatiilor la care are acces personalul delegat; 

b) lista lucrarilor ce se pot executa de catre personalul delegat; 

c) delimitarea responsabilitatilor privind aplicarea normelor de protectia muncii la executarea lucrarilor in instalatiile respective; 

d) masurile organizatorice de protectia muncii la executarea lucrarilor. 

6. Mijloacele de protectie necesare executarii lucrarilor, delimitarii materiale a zonei de lucru si asigurarii impotriva accidentelor de natura neelectrica, se asigura de catre unitatea de care apartine personalul delegat sau in cazul unor intelegeri prealabile, de catre unitatea utilizatoare. In acest sens se vor face completari de rigoare in contractul de prestari servicii. 

7. Executantul este obligat ca la constatarea unor abateri de la prevederile normelor de protectie a muncii, ale instructiunilor tehnice si a unor defecte in instalatiile electrice, care ar putea pune in pericol securitatea oamenilor, sa ia masuri in limita competentelor sale si sa comunice cele constatate sefului ierarhic direct sau ierarhic superior.

8. Personalul care executa lucrari in instalatiile electrice sub tensiune trebuie sa fie dotat si sa utilizeze echipamentul electroizolant de protectie. La joasa tensiune trebuie utilizat cel putin un mijloc de protectie electroizolant. 

9. (1) Personalul care beneficiaza de echipament si dispozitive individuale de protectie trebuie sa fie instruit asupra caracteristicilor si modului de utilizare a acestora, sa le prezinte la verificarile prevazute si sa solicite inlocuirea sau completarea lor, cand nu mai asigura functia de protectie; 

 (2) Pentru echipamentele si dipozitivele de protectie, nenominalizate pe persoane, prezentarea la verificare si inlocuirea sau completarea, in situatiile care o impun, revine conducatorului locului de munca.  

10. (1) Electricianul deservent al instalatiilor si echipamentelor electrice trebuie sa verifice vizual inainte si in timpul lucrului: integritatea carcasei, a izolatiei conductoarelor exterioare si existenta ingradirilor de protectie sau mentinerea distantelor de inaccesibilitate in limita zonei sale de manipulare. 

 (2) De asemenea, electricianul trebuie sa verifice vizual legatura de protectie la pamant a instalatiei sau echipamentului la care lucreaza. Este interzis a se lucra daca bornele de legare la pamant sunt rupte, defecte sau daca circuitul de protectie este intrerupt. 

11. Masurile tehnice pentru realizarea unei lucrari in instalatiile electrice de utilizare sunt : 

a) separarea electrica a instalatiei, respectiv: 

▪ intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de   instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra; 

▪ blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor de   comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si montarea indicatoarelor   de securitate cu caracter de interzicere pe aceste dispozitive; 

b) identificarea instalatiei sau a partii din instalatie in care urmeaza a se lucra; c) verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau a partii de instalatie la pamant si in scurtcircuit; 

d) delimitarea materiala a zonei de lucru; 

e) asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica. 

12. (1) Dupa scoaterea instalatiei de sub tensiune sau atunci cand tehnic aceasta nu este posibil, dupa separarea electrica, trebuie realizata zona de lucru.  (2) Zona de lucru se face prin realizarea succesiva a urmatoarelor masuri tehnice dintre cele consemnate la articolul anterior : 

a) identificarea instalatiei sau a partii din instalatie in care urmeaza a se lucra ; b) verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei sau a partii de instalatie la pamant si in scurtcircuit ; 

c) delimitarea materiala a zonei de lucru ; 

d) asigurarea impotriva accidentelor de natura neelectrica. 

13. (1) Intreruperea tensiunii trebuie sa se realizeze, dupa anularea automatizarilor care conduc la reconectarea intreruptoarelor, prin manevrarea aparatelor de comutatie (intrerupatoare, separatoare, sigurante) ce separa instalatia sau partea de instalatie la care urmeaza a se lucra, de restul instalatiilor ramase sub tensiune. 

 (2) Dupa intreruperea tensiunii, in cazul in care prin manevrarea aparatelor de comutatie cu care s-a realizat intreruperea acesteia nu s-a efectuat si separarea vizibila

trebuie sa se efectueze separari vizibile fata de toate partile de unde ar putea sa apara tensiune in instalatia sau partea de instalatie la care urmeaza a se lucra. 

14. (1) Separarea vizibila se realizeaza prin deschiderea, separatoarelor, heblurilor, scoaterea patroanelor sigurantelor fuzibile, debransarea intrerupatoarelor, demontarea unor parti active ale instalatiei electrice, dezlegarea fazelor cablurilor de la aparataj.  (2) In mod exceptional se admite ca in cazul instalatiilor de joasa tensiune, cand partea instalatiei la care urmeaza a se lucra este prevazuta cu intrerupator cu contacte a caror deschidere nu este deconectarea intrerupatorului si verificarea lipsei tensiunii in locul cel mai apropiat iesirii din acesta. 

 (3) Separarea vizibila in cazul aparatajului de constructie capsulata (hexaflorura de sulf-Sf6, vid) se considera realizata pe baza indicatiilor elementelor mecanice, proprii aparatajului, de semnalizare a acestei pozitii. 

 (4) Separarea vizibila in cazul aparatelor telecomandate se considera realizata pe baza indicatiilor elementelor electronice (electrice) de semnalizare a pozitiei acestora la punctul de telecomanda. 

 (5) In cazul instalatiilor cu mai multe derivatii, separarea vizibila trebuie sa se realizeze catre toate aceste derivatii (care pot deveni surse accidentale de tensiune).  (6) Pentru evitarea tensiunilor inverse prin transformatoarele de masura, acestea trebuie separate vizibil si pe partea de joasa tensiune, dupa caz, prin debrosarea intrerupatoarelor, scoaterea patroanelor sigurantelor fuzibile sau deconectarea intrerupatoarelor nedebrosabile si verificarea lipsei de tensiune. 

15. In cazul lucrarilor ce se executa cu scoaterea partiala de sub tensiune, partile din instalatie ramase sub tensiune si care ar putea fi intamplator atinse trebuie ingradite. 

16. Executarea bransamentelor sub tensiune este permisa in cazuri cu totul speciale, cand nu se poate face intreruperea tensiunii in reteaua respectiva, fie din motive de exploatare, fie din motive de continuitate cu energie electrica a anumitor consumatori si numai pentru instalatiile de joasa tensiune (maxim 250V intre faza si pamant). 

17. Persoanele care executa scoaterea de sub tensiune, trebuie sa puna placi avertizoare. 

18. Ingradirile provizorii trebuie sa fie montate in asa fel incat sa nu impiedice iesirea personalului din incapere in caz de pericol. 

19. Folosirea scarilor simple se va face de cel putin 2 persoane, una care executa lucrari si una care supravegheaza si tine scara. 

20. Scarile rezemate trebuie asezate sub unghi de maximum 600 fata de orizontala. Se poate admite si un unghi mai mare, dar in acest caz partea superioara a scarii trebuie legata de reazem. 

21. Scarile duble trebuie prevazute cu carlig de siguranta, care se monteaza cand scara este pregatita pentru lucru, in vederea evitarii aproprierii celor doua parti ale scarii. 

Conditiile ce trebuie sa indeplineasca uneltele electrice de mana si iluminat portativ 22. Electricianul va fi dotat cu indicator de joasa tensiune, pe care-l va folosi inainte de a atinge cu mana libera partile metalice ale instalatiei sau echipamentului electric.

23. Se considera utilaj electric portativ, acel utilaj construit special pentru a fi purtat usor de una sau doua persoane si cu care muncitorul in timpul lucrului are un contact bun si indelungat. 

24. Utilajele portative trebuie sa fie alimentate la tensiunea redusa de 12V si 24V, astfel: tensiunea de 24V se va folosi la locuri periculoase, iar cea de 12V in locuri foarte periculoase. 

25. Utilajele portative trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : a) partile conductoare sa fie inaccesibile unei atingeri intamplatoare ; b) izolarea bobinajului sa reziste atat socurilor mecanice, cat si mediului in care functioneaza (umiditate, caldura, agenti corozivi, etc.) 

c) manerele si reazemele pentru piept sa se faca din material izolat sau din material acoperit cu un material izolat. De asemenea, vor exista inele de aparare sau aparatori care sa impiedice atingerea partilor metalice ale sculei ; 

d) conductorii de alimentare sa fie foarte flexibili, iar fixarea lor sa se faca astfel incat sa nu se roada la intrarea lor in carcasa sculei si sa se impiedice pe cat posibil smulgerea lor de la bornele de legatura. 

26. Daca in timpul lucrului, electricianul simte o actiune cat de slaba a curentului, este obligat sa intrerupa imediat lucrul pentru verificarea si repararea uneltei defecte. 

27. In incaperile cu praf bun conductor de curent electric sau cu multa umezeala, corpurile de iluminat vor fi etanse. 

28. Se vor folosi numai lampi portative speciale, a caror constructie sa nu permita atingerea partilor conductoare de curent. 

29. Lampile trebuie sa aiba un glob de sticla (in special pentru locurile umede) si sa fie protejata cu plasa metalica de protectie. 

Mijloace de protectie utilizate la instalatiile de joasa tensiune  

30. Se numesc mijloace de protectie sculele, echipamentele, instrumentele, aparatele si dispozitivele portative, al caror scop este protejarea personalului care munceste in instalatiile electrice langa sau in apropierea partilor aflate sub tensiune impotriva electrocutarii, a actiunii arcului electric, a efectelor termice ale trecerii curentului, precum si impotriva altor accidente ce s-ar putea produce in timpul lucrului in aceste instalatii. 

31. Mijloacele de protectie se impart in : 

a) mijloace de protectie care au ca scop sa protejeze personalul contra electrocutarii, prin izolarea lui fata de partile aflate sub tensiune sau fata de pamant : clesti, scule cu manere izolate, manusi de cauciuc electroizolante, cisme de cauciuc electroizolante, galosi electroizolanti, platforme izolante, covorase de cauciuc electroizolant; 

b) indicatoare mobile de tensiune, lampi de proba si clesti de masurat ; c) garnituri mobile pentru scurtcircuitare si legare la pamant, ingradiri mobile si placi avertizoare ; 

d) mijloace de protectie impotriva arcului electric si impotriva actiunilor chimice ale produselor arderii : ochelari de protectie, manusi din foaie de cort, masti de gaze. 

32. Mijloacele principale de protectie izolante utilizate de electrician sunt mijloace a caror izolatie suporta, in conditii sigure , tensiunea de regim a instalatiei si cu ajutorul carora

este permisa sa se atinga partile conducatoare de curent aflate sub tensiune. Acestea pot fi: 

a) prajini electroizolante ; 

b) clesti izolanti pentru sigurante ; 

c) manusi electroizolante. 

33. Mijloacele auxiliare electroizolante de protectie utilizate de electrician sunt mijloace care singure nu pot garanta securitatea impotriva electrocutarii la tensiunea respectiva. Ele constituie masuri auxiliare de protectie ale mijloacelor principale si servesc, de asemenea, pentru protectia impotriva tensiunii la atingere, precum si impotriva arsurilor provocate de arcul electric. Acestea sunt : 

a) cisme electroizolante sau galosi ; 

b) covorase de cauciuc electroizolant ; 

c) platforme izolante (podete). 

34. Mijloacele de protectie trebuie incercate : 

a) la receptionarea lor, inainte de a fi date in exploatare ; 

b) periodic, la termenele prescrise pentru fiecare mijloc in parte ; 

c) cand apare un defect sau semn de deteriorare a unei parti oarecare ; d) dupa o reparatie si dupa inlocuirea uneia din parti ; 

e) daca exista indoieli asupra bunei lor stari. 

35. Este interzisa folosirea echipamentului electroizolant in alte scopuri. 

36. Echipamentul trebuie sa fie dezinfectat periodic (cel putin odata la trei luni sau la trecerea de la o persoana la alta) si sa fie presarata cu talc. 

37. Dimensiunea minima a covoraselor electroizolante de cauciuc va fi de 75 x 75 cm, cu tensiunea de strapungere minima de 5 kv. 

38. Covorasele care nu au fost incercate sau au fost incercate si nu au corespuns nu pot fi folosite ca material izolant de protectie. 

39. Manerele sculelor vor fi confectionate din material izolant, rezistent la umiditate, nefragil si neatacabil de transpiratie, de benzina, de petrol, de acid sulfuric si de acid clorhidric. 

40. Lungimea manerelor izolante va fi de cel putin 10 cm. Sculele vor fi rezistente, iar manerele izolante bine fixate pe locurile lor. 

41. In instalatiile electrice de joasa tensiune se folosesc ca indicatoare de tensiune : a) lampa de control ; 

b) indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul curentului capacitiv (tip creion) ; 

c) indicatorul cu neon, care functioneaza pe principiul scurgerii curentului activ. 42. Este interzisa folosirea lampilor de control improvizate. 

Masuri de protectie impotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta 

43. Masurile principale pentru evitarea accidentelor de electrocutare sunt urmatoarele :

a) partile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune in timpul lucrului sa fie inaccesibile la o atingere intamplatoare, ceea ce se realizeaza prin izolari si carcasari, ingradiri, amplasari la inaltimi inaccesibile, blocari; 

b) folosirea tensiunilor reduse maxim admise conform normelor; 

c) izolarea suplimentara de protectie, aplicata utilajului sau amplasamentului; d) separarea de protectie; 

e) protectia prin legarea la pamant; 

f) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoasa; g) protectie prin legare la nul; 

h) deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoasa sau in cazul scurgerii de curent periculoase; 

i) dotarea cu mijloace individuale de protectie si anume:  

▪ mijloace de protectie izolante; 

▪ indicatoare mobile de tensiune; 

▪ garnituri de scurtcircuitare si legare la pamant; 

▪ ingradiri provizorii; 

▪ placi avertizoare.  

Protectie impotriva tensiunilor de atingere periculoase 

44. Utilajele electrice portative si lampile electrice portative trebuie sa fie alimentate la tensiuni reduse de 24V pentru locuri periculoase si 12V pentru locurile foarte periculoase. 

45. Nu este permis ca pe partea tensiunii reduse sa se lege la pamant circuite electrice sau sa se lege electric instalatii cu tensiune mai mare. 

46. Prizele si fisele de pe partea tensiunii reduse trebuie sa fie de o constructie diferita de cele pentru tensiunea normala a retelei, astfel incat fisele de tensiune redusa sa nu poata fi introduse in prizele cu tensiune mai mare. 

47. Utilajele electrice alimentate la tensiuni reduse nu se vor lega la instalatia de protectie prin legare la nul sau la pamant. 

Protectia prin legare la pamant 

48. Conductorul de pamant este conductorul care face legatura dintre partea metalica legata la pamant si priza de pamant. 

49. Legarea la pamant se numeste legatura accidentala a unor parti ale instalatiei electrice, care se gasesc sub tensiune cu pamantul sau cu parti legate cu pamantul. 

50. Legarea la pamant se numeste operatia prin care, in mod voit, se leaga la pamant anumite parti ale unei instalatii electrice. 

51. Protectia prin legarea la pamant se realizeaza prin legarea partilor electrice, care trebuie protejata contra tensiunilor de atingere, cu anumite parti metalice introduse in pamant pentru acest scop. 

52. Conductibilitatea instalatiilor de legare la pamant, fixe, trebuie sa fie asigurata in orice anotimp, tinand seama de starea solului (uscare, inghet). 

53. Legarea la pamant se va face conform STAS-ului in vigoare.

54. Reteaua de conducte pentru apa poate fi intrebuintata drept priza de pamant numai in cazul cand tevile metalice sunt inadite prin legaturi bune conducatoare de electricitate si cand nu sunt acoperite cu straturi izolante (bitum, etc.). Legatura la pamant trebuie facuta inainte de contorul de apa. Daca ea se face dupa contor, trebuie prevazuta suntarea contorului. 

55. Rezistenta electrica a instalatiei de legare la pamant se masoara imediat dupa executarea lucrarii si apoi de 2 ori pe an, vara si iarna, cand se controleaza si calitatea legaturilor de la suprafata. 

Protectia prin legare la nul 

56. Conductorul de nul se numeste conductorul legat la punctul de nul. 

57. Protectia prin legarea la nul are ca scop evitarea mentinerii unor tensiuni de atingere periculoase la elementele din instalatiile electrice, care nu fac parte din circuitele curentilor de lucru, dar care in mod accidental s-ar putea gasi sub tensiune. 

58. Nu este permis ca in retelele sau instalatiile alimentate de aceeasi sursa de energie electrica sa se foloseasca pentru o parte din instalatii protectia prin legarea la nul, iar pentru alte instalatii sau echipamente electrice, protectie prin legare la pamant. 

59. Se vor lua masuri care sa evite inversarea rolurilor conductoarelor izolate, legandu-se un conductor de lucru (faza) in locul conductorului de protectie. 

60. Conductorul de nul de protectie nu poate fi folosit drept conductor de nul de lucru, pe portiunea de la tablou de distributie la care bara sau borna de nul este legata la instalatia de legare la pamant, (priza repetata de pamant) si pana la carcasa echipamentelor electrice alimentate de la acest tablou. 

61. Se admite ca in retelele de iluminat conductorul de nul de protectie sa fie folosit si drept conductor de nul de lucru, insa numai pana la ultimul tablou de distributie (in sensul transportului de energie), ale carui borne sau bare de nul sunt legate la instalatii de legare de pamant. 

62. In instalatiile in care se aplica protectia prin legarea la nul sunt interzise legaturile de protectie la alte instaltii de legare la pamant decat cele care servesc si reteua de nul de protectie. 

63. La executarea legaturilor de nul la echipamentele portative nu se permite a se folosi: prize, fise, cutii de jonctiune si de ramificatie care nu au contact de protectie. 

64. Conductoarele de nul vor fi instalate tot atat de ingrijit ca si conductoarele de faza, in ceea ce priveste protejarea lor impotriva solicitarilor mecanice si a izolarii. 

Prize de pamant 

65. Priza de pamant este un ansamblu de electrozi metalici in contact direct cu pamantul, legati electric intre ei. 

66. Instalatia de protectie prin legare la pamant este instalatia care stabileste legatura cu pamantul a partilor metalice ale unei instalatii electrice care in mod normal nu se gaseste sub tensiune, dar in mod accidental s-ar putea afla sub tensiune.

67. Ca prize de pamant se vor folosi in primul rand prizele naturale si anume: a) constructia metalica a cladirii respective, fie ca este constituita din stalpi metalici incastrati in beton armat, fie ca este construita din stalpi de beton armat in contact cu solul; 

b) conductele metalice de apa sau canalizare ingropate in pamant; 

c) tevi metalice pentru tubaje. 

68. In cazul in care rezistenta prizelor naturale indicate in STAS nu prezinta o valoare suficient de mica, se va executa suplimentar o priza de pamant artificiala. 

69. Nu se poate utiliza in comun prize de pamant de protectie pentru instalatia de energie electrica de joasa tensiune si pentru instalatia de paratrasnet. 

70. Priza de pamant de protectie a instalatiilor electrice de firme sau reclame luminoase poate fi comuna cu priza de pamant a cladirii. 

71. Priza de pamant de protectie a instalatiilor de receptie cu antene colective, comune pentru radio si televiziune, poate fi aceeasi cu priza de pamant a cladirii. 

Protectia automata impotriva tensiunilor de atingere (P.A.T.A.) 

72. Are ca scop, inlaturarea aparitie unei tensiuni de atingere periculoase pe o parte metalica care nu apartine circuitului de lucru. 

73. Protectia P.A.T.A. consta in deconectarea in timp de 0,1 secunde de la toti polii echipamentul defect, la care s-a ivit o tensiune de atingere considerata periculoasa. 

74. Protectia P.A.T.A. nu poate inlocui protectia prin legarea la nul sau protectie prin legarea la pamant. 

Protectia impotriva tensiunilor de atingere 

75. Tensiunea de atingere este tensiunea sub care se poate afla omul atunci cand atinge elementele conducatoare de curent, care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care in mod accidental pot intra sub tensiune, datorita unui defect de izolatie. 

76. Se vor lega la instalatiile de protectie toate partile metalice ale echipamentelor electrice de actionare, comanda protectie, reglaj, etc.  

Masuri de protectie contra electricitatii statice 

77. Prizele de pamant pentru electricitate statica se vor executa conform normativelor si standardelor in vigoare.  

78. Prizele de pamant pentru electricitate statica pot fi comune cu prizele de pamant ale sistemului de protectie contra atingerilor. 

Executarea lucrarilor la tablourile electrice 

79. Traseele cablurilor electrice trebuie astfel alese incat sa asigure protectia acestora impotriva deteriorarilor mecanice datorate vibratiilor, supraincalzirii sau altor cauze. 

80. La pozarea cablurilor si conductelor se vor respecta distantele de siguranta fata de conductele termice si utilajele cu temperaturi ridicate ori se va asigura protectia cablurilor impotriva efectului termic.

81. Montarea cablurilor in canale sau tuneluri in care sunt montate conducte de gaze sau fluide inflamabile este interzisa. 

82. Intrarile si iesirile cablurilor din dulapuri, statii electrice, canale, tuneluri precum si la trecerea lor prin plansee sau pereti, vor fi obturate etans cu material incombustibil. 

83. Montarea cablurilor, stingatoarelor, clamelor conductorilor si tablourilor electrice direct pe elementele constructiei combustibile este interzisa. 

84. Este interzisa utilizarea conductorilor care sub sarcina se incalzesc peste temperatura admisa. 

85. Legarea conductorilor din cupru sau otel se va face numai prin rasucire si matisare, cositorire sau cu cleme corespunzatoare sectiunii conductorilor. 

86. Legarea conductorilor de aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu, iar celor cu sectiuni mai mari de 10 mm prin sudura. 

87. In incaperile unde necesitatile de lucru pot produce atingerea sau agatarea conductorilor in timpul unor manevre, folosirea conductorilor neizolati este intrzisa. 

88. Nu se admite montarea intrerupatoarelor pe conductori mobili (pe snururi, cordoane, etc.). 

89. Folosirea conductorilor electrici cu izolatia deteriorata sau inadirea lor fara a se completa izolatia cu banda izolanta este interzisa. De asemenea, se interzice folosirea capetelor de conductori in loc de fise la introducerea in prize. 

90. Se interzice a se pune in exploatare instalatii provizorii, indiferent de motivul care ar determina acest provizorat – deoarece ar putea constitui un pericol pentru personal. 

91. La executarea instalatiilor electrice interioare strapungerea planseelor se vor executa numai de jos in sus, iar lucratorii vor purta ochelari de protectie contra prafului si sfaramaturilor de beton.  

92. Tablourile electrice se vor amplasa in zone usor accesibile personalului de specialitate si intretinere. 

93. In zona tablourilor electrice si in interiorul acestora se va pastra curatenia. 

94. Tablourile electrice si celelalte aparate si echipamente electrice individuale amplasate in incaperi vor fi prevazute cu carcase de protectie. 

95. Tablourile generale de distributie ale posturilor de transformare vor fi amplasate in incaperi speciale sau imprejmuiri cu plasa de sarma inchise in permanenta cu cheie, accesul la ele fiind permis numai electricienilor autorizati. 

96. Accesul la toate tipurile de tablouri se va face numai de catre personal autorizat. 97. Toate cutiile metalice de protectie a tablourilor electrice vor fi legate la pamant.

98. Traseele cablurilor electrice trebuie astfel alese incat sa asigure protectia acestora impotriva deteriorarilor mecanice datorate vibratiilor, supraincalzirii sau altor cauze. 

99. La pozarea cablurilor si conductelor se vor respecta distantele de siguranta fata de conductele termice si utilajele cu temperaturi ridicate ori se va asigura protectia cablurilor impotriva efectelor termice. 

100. Intrarile si iesirile cablurilor din dulapuri, statii electrice, canale, tuneluri precum si la trecerea lor prin plansee sau pereti, vor fi obturate etans cu material incombustibil. 

101. Montarea cablurilor, stingatoarelor, clamelor conductorilor si tablourilor electrice direct pe elementele de constructie combustibile nu este admisa. 

102. Se interzice utilizarea conductorilor care sub sarcina se incalzesc peste temperatura admisa. 

103. Legarea conductorilor din cupru sau otel se va face numai prin rasucire si matisare, cositorire sau cu cleme corespunzatoare sectiunii conductorilor. 

104. Legarea conductorilor de aluminiu se face prin cleme speciale pentru aluminiu, iar a celor cu sectiuni mai mari de 10 mm prin sudura.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de exploatare a ascensoarelor (muncitor calificat) 

1. Ascensoarele vor fi exploatate de personal calificat si autorizat, conform normelor specifice si a prescriptiilor tehnice I.S.C.I.R.. 

2. Ascensoarele vor fi puse in functiune dupa autorizarea I.S.C.I.R..  

3. Este interzisa punerea in functiune a ascensorului daca conditiile de functionare prevazute in cartea tehnica nu sunt indeplinite. 

4. Este interzisa punerea in functiune a ascensorului daca racordul electric nu corespunde cartii tehnice.  

5. Se vor respecta prevederile prevazute in cartea tehnica, privind conditiile de exploatare.  

6. Se vor afisa instructiuni cu masurile ce trebuie asigurate la utilizarea acesteia fara pericole, precum si verificarile ce se impun a fi efectuate inainte de punerea in functiune, prevazute de cartea tehnica.  

7. Este interzis accesul persoanelor straine in casa liftului.  

8. Verificarile, reviziile si reparatiile se vor efectua, conform instructiunilor prevazute in cartea tehnica a instalatiei.  

9. Reviziile si reparatiile vor fi efectuate de persoane autorizate, conform prevederilor din prescriptiile tehnice I.S.C.I.R.. 

10. In conformitate cu graficele de reparatii si verificari, ascensorul va fi verificat de organele teritoriale ale I.S.C.I.R., pentru a atesta functionarea in continuare. 

11. Personalul de exploatare are urmatoarele obligatii:  

a) sa supravegheze functionarea ascensoarelor si sa urmareasca folosirea acestora in conformitate cu prevederile PTR 6-2002 si ale instructiunilor de exploatare; sa cunoasca instalatia pe care o deserveste si sa asigure continuu buna ei functionare; 

b) sa consemneze in registrul de supraveghere a instalatiei pe care o deserveste, starea acesteia; 

c) sa urmareasca efectuarea la termenele stabilite a lucrarilor de intretinere, revizia tehnica curenta si revizia generala; 

d) la aparitia oricarei defectiuni sa il opreasca, pana la venirea firmei autorizate pentru service - sa si sa comunice reprezentantilor intretinatorului toate opririle accidentale sau alte defectiuni constatate; 

e) sa interzica accesul persoanelor straine;  

f) sa intretina curatenia; 

 

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de manipulare, transport (prin purtare cu mijloace nemecanizate sau cu banda rulanta mobila) si depozitare a materialelor (muncitor necalificat) 

Manipularea si transportul prin purtare a maselor 

1. Prin manipulare si transport prin purtare sau manipulare a maselor conform definitiei din hg 1425/2006, se intelege orice operatie de transport sau sustinere a unei mase de catre unul sau mai multi salariati, inclusiv ridicarea, coborarea, impingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, din cauza caracteristicilor sale sau conditiilor ergonomice nefavorabile, implica riscuri de accidentare sau imbolnavire profesionala. 

2. (1) Conducatorul locului de munca trebuie sa ia masuri organizatorice corespunzatoare sau sa foloseasca mijloace adecvate, in special echipament mecanic, pentru a evita manipularea si transportul prin purtare a maselor de catre salariati.  (2) In toate cazurile in care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a maselor, conducatorul locului de munca trebuie sa organizeze locurile de munca astfel incat la manipularea si transportul prin purtare sa fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau imbolnavire profesionala. 

3. In cazul in care manipularea si transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducatorul locului de munca, va organiza locurile de munca astfel incat activitatea sa se desfasoare in conditii de siguranta si cu risc cat mai mic pentru sanatate, astfel : 

a) Va evalua in prealabil, conditiile de securitate si sanatate pentru activitatea respectiva in ceea ce priveste: 

▪ caracteristicile masei; 

▪ efortul fizic depus; 

▪ caracteristicile mediului de munca; 

▪ caracteristicile activitatii. 

b) Va dispune si va urmari realizarea masurilor corespunzatoare in scopul evitarii sau reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sanatatii in considerare: 1) caracteristicile masei cum sunt: 

▪ greutatea si dimensiunile; 

▪ dificultatea de apucare; 

▪ instabilitatea sau riscul deplasarii continutului; 

▪ plasarea in asa fel incat ea trebuie manipulata la o distanta de  

 trunchi sau cu flexie a trunchiului; 

▪ susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorita marginilor,  

 muchiilor, in special in eventualitatea unei ciocniri. 

2) efortul fizic :  

▪ prea mare; 

▪ care nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a  

 trunchiului; 

▪ care antreneaza o miscare brusca a masei; 

▪ care este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila. 3) caracteristicilor mediului de munca cum sunt: 

▪ prea mare; 

▪ inexistenta unui spatiu suficient in special pe verticala, pentru 

 realizarea activitatii; 

▪ pardoselile alunecoase si/sau care prezinta neregularitati; 

▪ imposibilitatea ridicarii manuale la inaltime, in siguranta; 

▪ manipularea maselor la mai multe niveluri; 

▪ instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale; 

▪ conditii climaterice necorespunzatoare. 

4) cerintele activitatii cum sunt : 

▪ efortul fizic frecvent si prelungit; 

▪ insuficienta repausului fiziologic sau de recuperare; 

▪ distantele mari pentru transportat sarcini; 

▪ ritm impus de un proces de munca care nu poate fi schimbat de  

 salariat. 

4. La efectuarea operatiilor de manipulare si transport prin purtare a maselor, se vor repartiza numai salariati care corespund din punct de vedere fizic. 

 Limite maxime admise pentru manipularea manuala a maselor in raport cu varsta sunt urmatoarele : 

Tip de 

manipulare 

Frecventa operatiilor 

Barbati Femei Varsta (ani) Varsta (ani) 

 

Peste 45 

Ridicare 13 9 

8 

Purtare 13 9 

Foarte frecvent 15 20 15 8 10 8 

Tragere Rar 15 10 Frecvent 10 7 

Impingere Rar 16 11 Frecvent 11 7,5 

Unde : Rar : sub 5% din durata schimbului ; 

Frecvent : intre 6 – 10% din durata schimbului ; 

Foarte frevent : peste 10% din durata schimbului. 

 La incarcarea, descarcarea si transportul sarcinilor ce depasesc valorile de mai sus este obligatoriu sa se lucreze mecanizat sau in echipe. 

5. Conducatorul locului de munca va urmari ca salariatii, care executa lucrari de manipulare si transport prin purtare, sa primeasca o instruire adecvata si informatii privind manipularea si transportul prin purtare si riscurile la care se expun in cazul in care aceaste activitati nu sunt executate corect. 

6. (1) Conducatorul locului de munca va urmari modul in care salariatii respecta indicatiile tehnice de lucru privind manipularea sau transportul prin purtare.  (2) Conducatorul locului de munca, pentru fiecare caz in parte, va indica greutatea sarcinii de ridicat precum si centrul de greutate in cazul unui ambalaj excentric.  

7. Daca la transportul sau manipularea unui material participa doi sau mai multi muncitori, unul din acestia va fi insarcinat in mod special si cu conducerea operatiei.

8. In timpul manipularii manuale a maselor, salariatul sau salariatii trebuie sa aiba vizibilitate; se interzice transportul prin purtare a maselor care impiedica vizibilitatea. 

9. Conducatorul locului de munca va stabili numarul de salariati care vor efectua manipularea si transportul maselor cu centrul de greutate excentric.  Se interzice manipularea de catre un singur salariat a maselor cu centrul de greutate excentric, care pot genera dezechilibrari. 

10. Se interzice transportul prin purtare a maselor care nu au sisteme de prindere corespunzatoare. 

11. Manipularea in acelasi timp a doua sau mai multe obiecte se va face numai daca sunt fixate intre ele corespunzator. Se interzice manipularea sau transportul prin purtare in acelasi timp a maselor care sunt instabile intre ele. 

12. Obiectele ambalate in cutii, lazi, etc. trebuie fixate in interiorul ambalajelor. Se interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzator in cutii, lazi, etc.. 

13. Traseul pe care il parcurge salariatul in timpul transportului prin purtare nu trebuie sa fie cu obstacole, instabil sau alunecos. 

14. Se interzice utilizarea salariatilor la manipularea si transportul manual al maselor daca nu au echipament individual de protectie si/sau de lucru corespunzator si in buna stare. 

15. Planurile inclinate utilizate de salariati pentru manipulare si transportul manual al maselor trebuie sa aiba stabilitate si sa fie prevazute cu parapeti de protectie. 

Transportul cu mijloace nemecanizate 

16. Alegerea mijloacelor de transport nemecanizate pentru operatiile de incarcare, descarcare si transport (targi, carucioare, etc.) se va face in functie de natura si greutatea materialului care se manipuleaza, de natura terenului, (cailor de acces) si a conditiilor de transport. 

17. Mijloacele de transport nemecanizate vor fi astfel alese incat sa reziste conditiilor de exploatare si se vor utiliza numai pentru executarea operatiilor pentru care au fost destinate. 

18. Inainte de a se trece la incarcarea unui mijloc de transport nemecanizat, se va controla starea lui, insistandu-se asupra platformei pe care se aseaza sarcina. 

19. Pe fiecare mijloc de transport nemecanizat utilizat, trebuie scrisa capacitatea de transport a acestuia. 

20. Se interzice utilizarea mijloacelor de transport nemecanizate care prezinta defectiuni. 

21. Se interzice utilizarea carucioarelor cu 3 sau 4 roti care au sistemul de autofranare defect. 

Depozitarea, stivuirea, incarcarea si descarcarea materialelor

22. Depozitarea materialelor in interiorul depozitelor se face astfel incat sa se excluda pericolele de accidentare, incendii, explozii, etc. 

23. Toate materialele depozitate in magazii vor fi sortate pe feluri si dimensiuni, folosindu-se in acest scop stelaje si rafturi. Depozitarea materialelor se va face astfel incat stelajele sau rafturile sa nu fie solicitate peste limita de rezistenta. 

24. Intre rafturi sau stelaje se vor lasa spatii de circulatie suficient de mari pentru asigurarea manevrarii materialelor fara pericol de accidentare. Dimensionarea spatiilor de manevrare se va face in functie de gabaritele materialelor care se depoziteaza in aceste magazii. 

25. Depozitarea materialelor pe rafturi se face in asa fel incat sa nu fie posibila caderea lor. 

26. Pe rafturi si stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina maxima admisa, care nu trebuie depasita. 

27. La stivuirea matarialelor in incaperi, greutatea acestora nu va depasi sarcina maxima admisibila a planseului si/sau pardoselii. 

28. Stivuirea se va face fara deterioararea ambalajului. Stivele vor fi constituite din materiale cu aceleasi forme si dimensiuni sau din ambalaje de acelasi tip si dimensiuni. 

29. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este permisa. 30. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei. 

31. In cazul in care o sarcina este, incarcata, descarcata sau transportata, prin purtare, concomitent de catre mai multi muncitori, acestia vor ridica si cobori sarcina numai la comanda conducatorului operatiei. 

32. Incarcatura stivuita nu va depasi capacitatea maxima a mijlocului de transport nemecanizat, iar in cazul transportului de materiale lungi, acestea nu trebuie sa atinga solul in timpul mersului.  

33. La incarcarea si descarcarea vehiculelor, salariatii trebuie sa fie astfel asezati incat sa nu se loveasca intre ei cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza. 

34. Este interzis accesul la locul de incarcare – descarcare al persoanelor care nu au nici o atributie legata de aceasta activitate. 

Transportorul cu banda de cauciuc 

35. Este interzisa stationarea, odihna si transportul persoanelor pe banda transportoare. In acest sens se vor monta placi avertizoare. 

36. Se interzice orice interventie la transportoarele cu banda in timpul functionarii acestora. 

37. Se interzice traversarea peste si pe sub transportor. 

38. Nu se admite folosirea transportoarelor cu banda daca sunt defectiuni.

39. Este interzis sa se ia obiectele transportate direct de pe banda transportoare daca :  a) daca nu sunt prevazuti protectori de izolare a zonelor periculoase (la role, suporti-role, tamburi de actionare, tamburi de intoarcere) ; 

b) viteza transportorului cu banda este mai mare de 0,3m/s ; 

c) masa obiectelor transportate este mai mare de 6kg. 

40. Se interzice modificarea unghiului de inclinare a transportorului cu banda in timpul functionarii acestuia. 

41. Se interzice incarcarea benzii transportoare cu materiale, in timp ce aceasta este oprita. 

42. Este interzisa interventia la banda transportoare, pentru remedierea defectiunilor, in timpul functionarii acesteia. Remedierea defectiunilor se va face de catre personalul de intretinere numai dupa oprirea functionarii transportorului cu banda, blocarea intrerupatorului si montarea placutelor avertizoare. 

43. Supraveghetorul de banda si personalul de intretinere, nominalizat in scris, vor fi instruiti si examinati asupra exploatarii, intretinerii si verificarii transportoarelor cu banda. 

44. Se interzice functionarea transportoarelor la care banda prezinta fisuri, ruperi, imbinari deteriorate sau se constata sageti de inconvoiere la scheletul de sustinere. 

45. Supraveghetorul de banda va urmari direct functionarea transportorului cu banda, neavand voie sa paraseasca instalatia aflata in functiune. 

46. Toate pneurile transportorului mobil pe roti vor avea aceeasi presiune, conform cu prevederile din cartea tehnica a utilajului. 

47. In pozitia de lucru, transportorul mobil va fi blocat cu ajutorul dispozitivului de siguranta care va impiedica orice deplasare a sistemului de rulare. 

48. Este interzisa deplasarea transportorului mobil avand motorul de actionare sub tensiune. Mutarea transportorului mobil trebuie efectuata sub supravegherea celui ce conduce procesul de munca. 

49. In timpul transportului trebuie sa se mentina echilibru stabil al transportului cu banda mobil. Pentru transport, suportul benzii trebuie adus in pozitia cea mai de jos. 

50. In timpul transportului, deplasarii sau rotirii nu se admite urcarea muncitorilor pe transportor. Se interzice contrabalansarea transportorului mobil in timpul functionarii acestuia. 

51. Inainte de deplasarea in alt loc de munca a transportoarelor cu banda mobila se va intrerupe alimentarea cu energie electrica si se va strange cablul electic pentru evitarea strivirii sau distrugerii izolatiei. 

Intretinerea transportoarelor cu banda de cauciuc mobila 

52. Pentru mentinerea in bune conditii de securitate a muncii a transportorului cu banda in timpul exploatarii, se vor efectua de catre fiecare detinator urmatoarele lucrari : a) verificarea strangerii suruburilor si a asigurarii lor ;

c) gresarea mecanismelor ; 

d) inlocuirea integrala a lubrifiantilor ; 

e) verificarea etanseitatii reductoarelor ; 

f) verificarea functionarii stergatoarelor ; 

g) verificarea functionarii dispozitivelor de siguranta si protectie. 

De asemenea se pot efectua si alte lucrari de intretinere considerate necesare de catre detinator. 

53. Inainte de pornirea transportorului cu banda care a fost oprit pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, supraveghetorul de banda va lua de pe utilaj : scule, bucati de lemn, de fier, suruburi, etc. care dupa pornire, pot produce accidente. 

Repararea transportoarelor cu banda de cauciuc 

54. Detinatorul de transportor cu banda va intocmi un grafic din care sa rezulte intervalele de timp la care se vor efectua reparatiile periodice si capitale, conform cu cartea tehnica a utilajului. 

55. Repararea transportoarelor cu banda va fi efectuata de personal calificat. 

56. Se interzice efectuarea oricaror lucrari de reparatii a benzii transportoare in timpul functionarii. Ele se vor efectua numai cu instalatia oprita, scoasa de sub tensiune, pe baza autorizatiei de lucru sau a instructiunilor tehnice interne. 

57. Reparatiile curente si capitale se vor executa in conformitate cu prevederile instructiunilor din cartea tenica a utilajului. 

58. La montarea, exploatarea, repararea si intretinerea transportoarelor cu banda, utilizatorul va asigura dotarea si cu indicarea de securitate, in conformitate cu standardele in vigoare.  

59. Punerea in functiune a transportoarelor se va putea face numai pe baza unei receptii interne efectuate de o comisie numita de conducerea unitatii care in procesul verbal intocmit cu aceasta ocazie, va mentiona ca transportul indeplineste toate masurile de securitate a muncii si a fost dotat cu toate dispozitivele de securitate prevazute in cartea tehnica a instalatiei si in normele specifice de securitate a muncii. Nu se admite receptia si punerea in functiune a transportorului sub rezerva completarii ulterioare a masurilor de securitate a muncii. 

Spatiul de circulatie si de munca 

60. (1) Montarea transportoarelor cu banda trebuie sa se faca astfel incat pe ambele parti ale acestuia sa se asigure spatiul de circulatie de minim 0,8 m.  (2) Daca spatiul de montare nu permite indeplinirea conditie de la punctul (1) transportorul cu banda se poate monta paralel cu un perete al cladirii micsorand sau anuland spatiul de circulatie pe o parte, in care caz se va asigura un spatiu de circulatie de minim 0,8 m numai pe o parte. 

 (3) Admiterea montarii conform punctului (2) se face numai cu conditia ca prin spatiul redus intre transportorul cu banda si perete sa nu se permita circulatia personalului. 

61. Este obligatorie montarea de parapeti in lungul instalatiei de transport cu banda. Inaltimea acestor parapeti trebuie sa fie egala cu cel putin jumatate din inaltimea obiectelor transportate.

Cablurile electrice 

62. Cablurile de alimentare cu energie electrica a motoarelor trebuie sa aiba izolarea nedeteriorata. Ele vor fi suspendate pe suporti ficsi, iar imbinarile protejate cu mansoane. 

63. Echipamentul electric al instalatiei de transport cu banda trebuie sa fie legat la conductorul de nul de protectie si la instalatia de legare la pamant. 

Lucrul la inaltime 

64. Lucratorii vor fi admisi pentru lucru la inaltime numai daca au viza medicala cu mentiunea expresa ”apt pentru lucru la inaltime’’, mentiune ce va fi inscrisa in fisa individuala de instructaj. 

65. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, vor purta echipament individual de protectie, specific eliminarii pericolului caderii in gol.  

66. Lucratorii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie a muncii pe timpul lucrului precum si la accesul la si de la locul de munca si sa-l pastreze in conditii bune de utilizare. 

67. Lungimea totala a scarii trebuie stabilita astfel incat sa dea posibilitatea lucratorului sa lucreze stand pe o treapta care se afla la o distanta de cel putin 1 m de la capatul superior al scarii. 

68. Picioarele scarilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scarilor si caderea lucratorului. 

69. Scarile rezemate pe perete trebuie sa aiba latimea treptei inferioare de cel putin 50 cm, pentru realizarea unei bune stabilitati. 

70. Scarile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lant care sa nu permita desfacerea lor accidentala in timpul lucrului. 

71. Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2 m, in locurile cu circulatie intensa sau pardoseli alunecoase, la baza scarii trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o suprafata stabila in functie de inaltimea maxima de lucru, accesul oricarei persoane straine in zona fiind interzisa.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de curatenie (ingrijitoare, cameriste) 

Operatii si activitati desfasurate zilnic 

1. Personalul de administratie si salariatii cu atributii de control vor efectua zilnic:  a) verificarea prizelor electrice la care sunt conectate echipamentele electrice; b) verificarea sistemului de conditionare a aerului;  

c) verificarea functionarii ascensoarelor;  

d) verificarea starii ferestrelor si a geamurilor; 

e) verificarea starii mobilierului;  

f) verificarea instalatiilor sanitare;  

g) verificarea sobelor de incalzit,in special cele ce utilizeaza gazele naturale.  

2. Remedierea eventualelor defectiuni depistate in urma verificarilor prevazute la punctul anterior vor fi executate de persoane corespunzator calificate (electricieni, mecanici).  

3. Curatenia si aranjamentul birourilor, spatiilor de cazare, a salilor comune, culoare si anexe, schimbarea lenjeriei, prosoapelor, halatelor de baie si aprovizionarea zilnica cu materiale consumabile (sapun, hartie igienica, becuri, pahare, etc.) se va efectua de personal instruit in acest scop (ingrijitoare, cameriste).  

4. Activitatea de curatenie se va desfasura conform instructiunilor proprii, dupa tehnologii specifice gradului de amenajare si dotare a fiecarei unitati.  

5. Substantele folosite la curatarea si dezinfectarea obiectelor sanitare se vor utiliza conform reglementarilor organelor sanitare si instructiunilor emise de furnizori.  

6. Este interzisa curatarea si dezinfectarea obiectelor sanitare fara utilizarea echipamentului de protectie si lucru din dotare (manusi din cauciuc, halate, etc.).    

7. Este interzisa spalarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului, etc., precum si uscarea lor in interiorul spatiilor ce nu sunt destinate acestui scop.  

8. ln timpul spalarii pardoselilor cu petrosin sau alte lichide inflamabile, focul in camere va fi stins, nu se va fuma si nu se va utiliza focul deschis, iar geamurile vor fi deschise.  

9. Substantele inflamabile si combustibile se pastreaza in bidoane inchise sau cisterne, indicandu-se prin etichete continutul acestora, asigurand respectarea normelor P.S.I..  

10. Materialele inflamabile de intretinere si curatenie (neofalina, benzina, ceara de parchet) vor fi pastrate in boxe separate cu respectarea normelor P.S.I..  

11. Utilizarea substantelor insecticide se va face de catre personal de la firme specializate sau de personal propriu specializat in acest scop.  

12. Este interzisa folosirea substantelor insecticide necunoscute.  

13. Substantele insecticide se vor pastra in spatiu special amenajat, ventilat natural, in recipiente sau cutii cu etichete care sa semnalizeze pericolul pe care il prezinta. 

14. Locurile special amenajate vor fi dotate cu scrumiere si vase cu picior pentru aruncarea resturilor de tigari si chibrituri aprinse.  

15. Este interzisa amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, langa balustradele scarilor sau pe caile de evacuare.  

16. Aprinderea si stingerea focului in camere cu sobe incalzite cu gaze naturale se vor efectua de catre personalul de serviciu, instruit in acest scop, care va controla la intervale relativ scurte daca focul arde.  

17. Cheile de inchidere si deschidere a gazului metan se vor pastra de catre persoanele de serviciu, fiind interzis persoanelor straine sa manevreze robinetele de gaze de la sobele de incalzit din camere.  

18. Este interzisa functionarea lifturilor fara verificarile tehnice periodice, prevazute de cartea tehnica a instalatiei si a prescriptiilor tehnice I.S.C.I.R..  

19. lntretinerea si reviziile tehnice ale lifturifor se fac numai de catre persoane specializate si autorizate in acest scop.  

20. Covoarele care acopera scarile vor fi bine fixate pe trepte pentru a se evita alunecarea accidentala a persoanelor.  

21. Este interzisa utilizarea aparatelor care prezinta pericol de incendiu (resouri, spirtiere, lampi cu gaze, etc.) in birouri si in camerele destinate cazarii.  

22. Este interzisa curatarea geamurilor din interiorul constructiilor, fara schele, platforme, nacele special amenajate si fara asigurarea cu centuri de siguranta a executantilor.  

Folosirea aspiratorului de praf 

23. Aspiratorul de praf indiferent de tip si capacitate, trebuie sa fie dotat cu cordon electric care sa aiba conductor de nul.  

24. Este interzisa folosirea aspiratorului cu defectiuni de functionare a motorului sau cordonul de alimentare cu izolatia deteriorata.  

25. Utilizarea aspiratorului se va face dupa o verificare a functionarii motorului, starea furtunului, a anexelor si a cordonului de alimentare cu energie electrica. Daca se constata defectiuni in functionare, se va solicita interventia persoanelor cu calificare (electrician, mecanic).  

26. Folosirea aspiratoarelor care efectueaza si alte operatii pentru care sunt prevazute o serie de dispozitive, se va face cu respectarea prevederilor de exploatare, elaborate de catre firma producatoare.  

27. Este interzisa utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substantelor insecticide sau a substantelor explozive.  

 

Folosirea masinii de curatat pardosele  

28. Masina de curatat podele se va utiliza conform prevederilor instructiunilor elaborate de firma constructoare.  

29. Inainte de conectarea masinii la reteaua de curent electric se va verifica daca toate dispozitivele sunt bine fixate.  

30. Este interzisa exploatarea masinii de curatat podele fara a fi legata la nulul de protectie.  

31. Art.33. Persoanele numite pentru manevrarea masinii de spalat podele vor fi instruite in acest scop si dotate cu echipament de protectie electroizolant.  

32. La terminarea lucrului, la masina de spalat podele, se vor demonta toate dispozitivele folosite si se vor curata, inlaturandu-se toate impuritatile colectate in timpul spalarii. 

Lucrul la inaltime 

33. Lucratorii vor fi admisi pentru lucru la inaltime numai daca au viza medicala cu mentiunea expresa ”apt pentru lucru la inaltime’’, mentiune ce va fi inscrisa in fisa individuala de instructaj. 

34. Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, vor purta echipament individual de protectie, specific eliminarii pericolului caderii in gol.  

35. Lucratorii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie a muncii pe timpul lucrului precum si la accesul la si de la locul de munca si sa-l pastreze in conditii bune de utilizare. 

36. Lungimea totala a scarii trebuie stabilita astfel incat sa dea posibilitatea lucratorului sa lucreze stand pe o treapta care se afla la o distanta de cel putin 1 m de la capatul superior al scarii. 

37. Picioarele scarilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scarilor si caderea lucratorului. 

38. Scarile rezemate pe perete trebuie sa aiba latimea treptei inferioare de cel putin 50 cm, pentru realizarea unei bune stabilitati. 

39. Scarile duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lant care sa nu permita desfacerea lor accidentala in timpul lucrului. 

40. Cand se lucreaza la o inaltime mai mare de 2 m, in locurile cu circulatie intensa sau pardoseli alunecoase, la baza scarii trebuie sa stea un lucrator care va asigura stabilitatea scarii. La sol se va asigura o zona de protectie, avertizata vizibil, cu o suprafata stabila in functie de inaltimea maxima de lucru, accesul oricarei persoane straine in zona fiind interzisa.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de intretinere a fatadelor constructiilor - dispozitivul nacela (muncitor calificat) 

1. Dispozitivele de tip nacela utilizate la curatarea geamurilor in exteriorul constructiilor inalte vor fi puse in functiune dupa autorizarea I.S.C.I.R..  

2. Manevrarea instalatiilor pentru intretinerea fatadelor se va face numai de catre persoane autorizate ISCIR. 

3. Este interzis accesul persoanelor straine in nacela si pe instalatii.  

4. Urcarea in nacela si coborarea din aceasta trebuie sa se faca numai in timpul stationarii si numai prin locurile special amenajate in acest scop. Urcarea sau coborarea de pe nacela a persoanelor autorizate trebuie sa se faca cu mainile libere. 

5. (1) Este interzisa utilizarea dispozitivelor la temperaturi de minus 20 grade Celsius.   (2) Se vor respecta prevederile prevazute in cartea tehnica a dispozitivelor privind conditiile de exploatare.  

6. Este interzisa depasirea sarcinii maxime inscrisa pe nacela dispozitivelor.  

7. Este interzisa punerea in functiune a instalatiilor de intretinere a fatadelor daca dispozitivele lor de siguranta prevazute in cartea tehnica nu sunt in perfecta stare de functionare.  

8. Este interzisa pastrarea in nacela a imbracamintei, a materialelor de sters, sculelor, pieselor de schimb.  

9. Toate miscarile nacelelor precum si franarea acestora trebuie sa se execute foarte lin, fara smucituri.  

10. Verificarile, reviziile si reparatiile se vor efectua, conform instructiunilor prevazute in cartea tehnica a instalatiei, periodic, in functie de orele de utilizare si vor fi evidentiate in registrul de bord.  

11. La toate punctele unde se actioneaza pentru manevrarea nacelei, trebuie afisate indicatii privind modul corect de utilizare in conditii de securitate.  

12. Pe fiecare instalatie se vor afisa instructiuni cu masurile ce trebuie asigurate la utilizarea acestora fara pericole, precum si verificarile ce se impun a fi efectuate inainte de punerea in functiune, prevazute de cartea tehnica.  

13. Reviziile si reparatiile vor fi efectuate de persoane autorizate, conform prevederilor din prescriptiile tehnice I.S.C.I.R.. 

14. Personalul de exploatare are urmatoarele obligatii:  

a) sa consemneze in registrul de supraveghere a instalatiei pe care o deserveste, starea acesteia, atat la primirea cat si predarea serviciului;

b) sa cunoasca instalatia pe care o deserveste si sa asigure continuu buna ei functionare;  

c) sa interzica accesul persoanelor straine in nacela;  

d) sa intretina curatenia in instalatie si in nacela;  

e) sa urce si sa coboare de pe nacela numai prin locurile special amenajate in acest scop si sa aiba mainile libere;  

f) sa cunoasca miscarile ce se efectueaza cu nacela; 

g) sa aduca nacela in parcare la terminarea operatiei de curatare a geamurilor, conform instructiunilor din cartea tehnica.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea structurilor de servire a mesei (muncitor calificat sau necalificat)  

1. Structurile de servire a mesei sunt obligate sa respecte prevederile Normelor sanitare si Normelor generale de protectie a muncii. 

2. Este interzisa folosirea in salile de servire a vaselor din ceramica, portelan sau sticla, care prezinta crapaturi. 

3. (1) Activitatile ce se desfasoara in structurile de servire a mesei sunt legate de aprovizionarea cu marfa, depozitarea acesteia, prepararea alimentelor in bucatarii si laboratoare de cofetarie-patiserie, precum si servirea acestora in saloane sau locuri destinate in acest scop. 

 (2) Prevederile din norma privind structurile de servire a mesei se refera la activitatile de pregatire a alimentelor prin tratare termica si la rece. 

4. Pentru desfasurarea activitatii in conditii de igiena si de securitate a muncii, spatiile de productie pentru prepararea alimentelor trebuie organizate in functie de volumul activitatii si in functie de tehnologiile din productia culinara. 

5. In structurile de servire a mesei cu un numar sub 150 de locuri la mese prelucrarile primare – transare, pregatirea carnii, pestelui si a legumelor se pot efectua in cadrul bucatariei propriu-zise, in locuri special repartizate sau in nise dotate cu utilaje si mobilier adecvat acestor operatii. Fiecare loc de munca va fi marcat prin indicatoare si va fi dotat cu mese si ustensile separate pentru carne cruda si carne fiarta, pentru peste, zarzavat, etc. 

6. Este obligatoriu evacuarea resturilor de la prelucrarea carnii, pestelui, zarzavatului si legumelor, la fiecare preparare de meniuri sau ori de cate ori este nevoie. 

7. Resturile menajere nerecuperabile sau nefolositoare rezultate din procesul de productie si din operatia de servire a clientilor se vor colecta in saci de material plastic, in recipiente etanse, confectionate din materiale rezistente, evacuarea facandu-se inainte ca acestea sa intre in descompunere. 

8. Unitatile de alimentatie publica care au sectii de productie trebuie sa-si stabileasca o zona pentru depozitarea gunoiului menajer care sa fie la distanta mare de locul alimentar si amenajat conform normelor sanitare. 

9. La instalarea, exploatarea, intretinerea si repararea utilajelor, aparatelor, precum si a altor echipamente tehnice folosite in alimentatia publica (restaurante, cantine, bufete, baruri, etc.) se vor respecta urmatoarele: 

a) tehnologia stabilita prin documentatia elaborata de proiectant sau cea indicata prin cartea tehnica, privind exploatarea utilajelor, instalatiilor, aparatelor, etc; b) prevederile documentatiei tehnice emise de furnizor referitoare la cunoasterea componentei, a caracteristicilor tehnice si functionale, precum si a conditiilor tehnice de executie, montaj si receptie a mijloacelor tehnice din dotare; c) prevederile documentatie tehnice referitoare la peridiocitatea si conditiile tehnice de efectuare a verificarilor si reparatiilor;

d) instructiunile tehnice specifice fiecarui mijloc de productie , privind exploatarea acestuia; 

e) exploatarea mijloacelor din dotare numai cu aparatura de masura, control si automatizare prevazuta. 

10. Personalul din bucatarii (bucatari, ajutori de bucatari) este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru prevazut de normative. 

11. In bucatarii sau in alte spatii de pregatire la cald este interzis lucrul fara asigurarea ventilarii incaperii. 

12. Curatarea locului de munca se va efectua ori de cate ori este necesar pentru prevenirea alunecarii persoanelor in zona de lucru. 

13. Lucratorii din bucatarie trebuie sa fie instruiti asupra modului de utilizare a agregatelor la care lucreaza (masini de gatit, roboti, marmite cu aburi, tigai basculante, friteuza, cuptoare de diferite tipuri, etc.) pentru prevenirea accidentelor. 

14. Este interzisa aprinderea focului la masinile de gatit la care se utilizeaza combustibil gazos sau injectoare cu combustibil lichid, de catre persoane neinstruite. 

15. Eventualele defectiuni ce apar in functionarea unor agregate, roboti de bucatarie, etc vor fi remediate numai de catre persoane calificate de specialitate (mecanici, electricieni, etc). 

16. Personalul din bucatarie va purta incaltaminte bine fixata pe picior. Este interzisa folosirea incaltamintei tip papuc (neasigurata la calcai). 

17. Este interzisa asezarea pe pardoseli a vaselor cu lichide fiebinti, pentru prevenirea accidentelor prin oparire. 

18. Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor si ustensilelor se vor pastra in mod ordonat pe rafturi. 

Activitatea de cofetarie - patiserie 

19. Exploatarea utilajelor si intalatiilor de cofetarie-patiserie (malaxor, mixer, robot universal, cuptor electric si cu gaz, etc.) se va face numai de catre personal instruit, conform prevedrilor cartilor tehnice respective. 

20. Persoanele care manevreaza semipreparatele si preparatele in camerele sau dulapurile frigorifice vor evita trecerea brusca de la cald la rece, pentru prevenirea imbolnavirilor. 

Pregatirea produselor de carmangerie 

21. Activitatea se va desfasura in succesiunea operatiilor, in flux fara incrucisari (transat, tocat carne, malaxor, tras mici si carnati, etc.) 

22. Este interzisa folosirea utilajelor actionate electric fara aparatori la organele in miscare. 

23. Ferastraul actionat electric pentru taiatul oaselor se va utiliza conform instructiunilor din cartea tehnica.

24. Cutitele utilizate la transarea carnii se vor purta in suporturi speciale (teci); este intrzis purtarea cutitelor in buzunare. 

25. Resturile rezultate din prelucrarea carnii si oaselor nefolosite vor fi colectate in recipiente speciale cu care se vor transporta zilnic la punctele de depozitare a deseurilor menajere. 

26. Pentru prevenirea riscurilor de alunecare cat si a unui focar de infectie, pardoseala se va spala zilnic, dupa terminarea operatiei respective.  

Pregatirea pestelui 

27. Transarea pestelui se va efectua cu atentie, folosind cutite speciale. 

28. Operatiile legate de prepararea pestelui crud se efectueaza in conditiile prevazute de Normele de igiena a alimentelor si protectie sanitara. 

Pregatirea preparatelor reci 

29. Utilizarea instalatiilor din dotare (instalatii frigorifice, vitrine frigorifice, dispozitive pentru stors, fructe, masina de taiat mezeluri) se va face cu respectarea prevederilor din cartile tehnice respective, cu privire la masurile de prevenire a accidentelor. 

30. La fiecare utilaj, instalatie, aparat din dotare se vor afisa, in mod obligatoriu, instructiuni de utilizare in conditii sigure, iar personalul care le exploateaza va fi instruit in acest scop.

Anexa nr. 12.16. 

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de exploatare a utilajelor din structurile de servire a mesei (muncitor calificat sau necalificat)  

Utilaje si aparate care functioneaza cu abur 

1. Este interzisa prepararea unor compozitii fara fluiditate pentru prevenirea incalzirilor excesive si neuniforme a peretilor, utilajelor, agregatelor. 

2. Utilajul nu se pune in functiune decat atunci cand este incarcat complet. 

3. Alimentarea cu abur se va face in limitele de presiune joasa (0,4-0,7) bari, cu exceptia autoclavelor sau a altor aparate speciale, la care se indica presiunea maxima de regim . 

4. Introducerea aburului in mantaua de incalzire se controleaza pana la evacuarea aerului din acestea , respectiv pana la iesirea aburului. 

Utilaje alimentate cu energie electrica 

5. Utilajele actionate electric se vor exploata si respectiv instala in conditiile prevazute de Normele specifice pentru utilizarea energiei electrice si in conformitate cu standardele pentru aparatele electrice de gatit. 

6. Este interzisa folosirea utilajelor fara echipamentul electric de comanda-control in stare de functionare , prevazut de proiectant. 

7. Manevrarea tuturor intrerupatoarelor sau comutatoarelor se va face cu mainile uscate . 

8. In situatii de exces de umiditate, manevrarea se va efectua cu manusi electroizolante si de pe platforme electroizolante sau de pe covoare de cauciuc. 

9. Este interzisa racirea plitelor cu apa pentru a se evita fisurarea acestora si producerea de scurtcircuite la instalatia electrica. 

Utilaje actionate cu combustibil gazos si lichid  

10. Utilajele alimentate cu gaze naturale se vor instala si exploata in conformitate cu normele specifice pentru utilizarea, distribuirea gazelor naturale. 

11. Instalatiile trebuie sa fie prevazute cu un sistem de opturare (clapeta) care sa retina gazul cand revine pe conducta dupa o eventuala intrerupere de la retea . 

12. Pentru spatiile inchise (cuptor, masini de gatit cu plita, cu cuptor, etc.) instalatiile vor fi prevazute cu sistem automat de ardere a gazului, cu flacara de veghe. 

13. In lipsa aparaturii de automatizare, instalatiile cu arzatoare in spatii inchise cat si masinile de gatit cu mai multe arzatoare, pentru siguranta, vor fi prevazute cu o teava de fuga a flacarii , care are controlul de reaprindere a arzatorului stins din cauza manevrarii gresite sau peste care s-a varsat mancare. 

14. Evacuarea gazelor se va face prin canale dimensionate conform normelor in vigoare.

15. Este interzisa evcuarea gazelor arse prin hota de absorbtie cu exceptia resourilor sau flacarii deschise. 

Marmita actionata cu aburi 

16. Este interzisa utilizarea marmitei fara manometru de presiune in stare de functionare, verificat conform normativelor in vigoare. 

17. Este interzisa folosirea robinetelor cu garnituri defecte si fara o etansare perfecta. 

18. La deschiderea capacului, lucratorul care utilizeaza marmita trebuie sa stea la o distanta care sa-i permita evitarea oparirii cu aburi sau cu lichid fierbinte. 

19. Scoaterea continutului din marmita se va efectua cu multa atentie , folosindu-se in acest scop polonice cu coada lunga si vase de capacitate redusa care sa permita o manevrare usoara. 

20. Defectiunile ce se constata in functionarea marmitei vor fi remediate de persoane cu calaficare in domeniul respectiv. 

Oala sub presiune  

21. Inainte de punerea in functiune se verifica daca robinetul de golire este inchis.  22. Dupa introducerea alimentelor se verifica daca usa este bine inchisa . 

23. Este interzisa folosirea oalei sub presiune fara dispozitivele de semnalizare si siguranta in stare de functionare. 

24. In timpul procesului de fierbere , becurile de semnalizare trebuie sa fie aprinse. 

25. Este interzisa deschiderea usii pana cand nu se aude semnalul sonor, becurile de semnalizare se sting, iar cel verde se aprinde. 

26. Daca manometrul de presiune indica in zona de avertizare (rosie) se opreste imediat functionarea aparatului si se apeleaza la persoane cu calificare de specialitate pentru remedierea defectiunii. 

Masina de gatit cu plita  

27. Instalarea masinilor de gatit cu plita se va efectua de catre persoane cu calificare de specialitate si dupa caz autorizate . 

28. Inainte de punerea in functiune a masinilor de gatit se va verifica starea sistemului de alimentare (electric, cu arzator de gaze, injector pentru combustibil lichid) . 

29. Punerea in functiune a masinilor de gatit cu plita incalzite electric, se va face conform prevederilor din cartea tehnica a instalatiei respective. 

30. Manevrarea comutatorului din tabloul electric se va efectua cu respectarea masurilor de electrosecuritate pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare. 

31. Actionarea butoanelor de la masina de gatit cu plita electrica se va face numai cu mana uscata stand pe un covor de cauciuc.

32. La masinile de gatit incalzite cu gaze naturale, inainte de aprinderea focului, obligat se va verifica daca nu sunt scapari de gaze, daca toate robinetele sunt bine inchise si etanse. 

33. In cazul in care se constata scapari de gaze se iau masuri de ventilare a incaperii, nu se actioneaza intrerupatoarele de la lumina, nu se utilizeaza foc deschis si se evita orice posibilitate de initiere a unui eventual amestec aer-gaz exploziv. 

34. Remedierea scaparilor de gaze se va efectua de catre o persoana autorizata in instalatii de gaze. 

35. La masinile incalzite cu combustibil lichid este interzisa utilizarea injectoarelor care au scapari de combustibil pe la imbinari. 

36. Aprinderea combustibilului (lichid sau gazos) se va face utilizandu-se o vergea metalica prevazuta la capat cu un tampon de azbest ce se va inmuia in petrol. 

37. Tamponul astfel inmuiat se va aprinde cu chibritul, dupa care vergeaua se va introduce in masina pana in dreptul arzatorului de gaze sau injectorului dupa care se da drumul progresiv la combustibil prin robinetul de la conducta de gaz metan sau motorina . 

38. Oprirea functionarii arzatorului si a injectorului (stingerea flacarii) se face prin inchiderea robinetelor de alimentare cu combustibil. 

39. Pentru prevenirea incendiilor la masinile ce utilizeaza combustibil solid (lemn, carbune, etc), acesta va fi de dimensiuni care sa permita introducerea completa in spatiul de ardere, in asa fel ca in procesul de combustie sa nu cada in exterior parti aprinse. 

40. Este interzisa arderea combustibilului solid cu usa deschisa de la spatiul unde are loc combustia. 

41. Este interzisa amorsarea aprinderii combustibilului solid cu substante inflamabile cu viteza de reactie violenta (benzina si altele similare). 

42. Capacele si ochiurile plitelor masinii de gatit, trebuie sa fie pe timpul functionarii inchise (la locul lor) pentru a se evita emanatia gazelor si a fumului in exterior. 

43. Este interzisa utilizarea masinilor de gatit cu plita fisurata sau sparta. 

Masini de gatit tip aragaz cu cuptor sau resou 

44. Masinile de gatit tip aragaz cu cuptor sau resou se vor utiliza numai daca au complete toate capacele – ciuperca la arzatoare. 

45. Este interzisa largirea orificiilor de ardere. 

46. Inainte de folosire se va verifica cu apa si sapun daca sunt scapari de gaze la partile care se combina. Este interzis ca aceasta (verificarea) sa se faca cu flacara. 

47. Este interzisa folosirea buteliilor de gaz fara regulator de presiune.

48. Montarea regulatorului de butelie se face dupa ce in prealabil s-a verificat daca robinetul este inchis, dupa care se va desuruba busonul de siguranta. 

49. Este interzis transportul buteliei de aragaz fara busonul de siguranta (piulita) si capacul de protectie al robinetului (corpul de bronz) montate. 

50. Manevrarea buteliei de aragaz se va aefectua fara lovirea brusca a acesteia. 

51. Amplasarea buteliei se face in pozitie verticala, la distanta de cel putin un metru fata de sursa de incalzire. 

52. Este interzisa folosirea unor furtunuri de alte tipuri in locul celor special realizate, pentru racordarea buteliei la arzator. 

53. Furtunul de racordare trebuie sa fie in perfecta stare, sa nu aiba crapaturi si scapari de gaze. 

54. Prinderea furtunului de cele doua capete, butelie si respectiv resou, se va efectua prin colier metalic. 

55. Este interzisa incalzirea butelie cu apa calda sau cu alte mijloace , pentru marirea presiunii. 

56. Este interzisa utilizarea altor tipuri de butelii dacat cele de constructie standardizata si verificate periodic de catre organizatiile abilitat. 

57. Aprinderea aragazului se va face de la o sursa de foc (chibrit, aparat electric de produs scantei, etc.) care se va apropia de arzator, deschizand treptat robinetul (busonul) masinii ce urmeaza a fi pusa in functiune. 

58. Pe timpul cat arzatoarele sunt aprinse se va supraveghea ca lichidele ce fierb sa nu curga din vase si sa stinga flacara, producand acumulari de gaze ce pot determina explozii. 

59. Este interzisa aprinderea focului in incaperile in care se simte miros caracteristic de gaze odorizate. In aceste situatii, imediat ce se va ventila incaperea prin deschiderea ferestrelor sau alte sisteme de ventilare. 

60. Remedierea defectiunilor (neetanseitatilor) se va efectua de o persoana special calificata. 

Cuptoare pentru copt si fiert 

61. Cuptoarele incalzite cu gaze vor fi exploatate conform prevederilor instructiunilor elaborate de fabrica producatoare si de Normele specifice de securitate a muncii. 

62. Cuptolarele electrice se vor exploata respectand prevederile din cartea tehnica (in functie de tipul acestora) si Normele specifice pentru utilizare energiei electrice. 

63. Daca la utilizare temperatura manerelor de manevrare a diferitelor usi o depaseste pe cea din mediile normale, acestea vor fi confectionata din materiale izolante.

64. Burlanele pentru evacuarea emanatiilor rezultate in timpul procesului de copt vor fi racordate la cosurile de fum care trebuie sa fie curatate periodic. 

65. Manevrarea tavilor si a produselor supuse procesului de coacere la temperaturi ridicate, se va efectua cu ajutorul materialelor izolante (manusi cu palma de azbest, bucati de panza). 

66. Incaperile in care sunt amplasate vor fi dotate cu instalatii de ventilare locala si generala, pentru asigurarea unui climat conform prevederilor N.G.P.M. 

Cuptoare cu microunde  

67. Este interzisa introducerea obiectelor din metal in cuptor. 

68. Este interzisa pornirea cuptorului cu microunde cu usa deschisa. 

69. Este interzisa scurtcircuitarea sau demontarea dispozitivelor de siguranta. 

70. Este interzisa acoperirea cu diferite obiecte a usii precum si acumularea de murdarie pe suprafata de protectie a acestuia. 

71. Defectiunile tehnice ce apar in functionarea cuptorului cu microunde vor fi remediate numai de catre personal specializat. 

Tigaie basculanta  

72. Pentru prevenirea accidentelor la folosirea tigaii basculante, se vor respecta urmatoarele reguli: 

a) in momentul deschiderii capacului, bucatarul trebuie sa stea la o distanta care sa-i permita evitarea oparirii cu abur; 

b) alimentele ce se prajesc in grasimi nu trebuie sa fie umede, iar introducerea si scoaterea din tigaie se va face cu spumator plat su cu furcheta de bucatarie; c) grasimea folosita la procesul de prajire se va scoate din tigaie dupa ce aceasta s-a racit, prin aplicarea tigaii cu partea din fata in jos, colectarea efectuandu-se in vase de capacitate mare evitandu-se deversarea pe picioarele lucratorului. 

73. Tigaia basculanta va fi prevazuta cu hota pentru captarea emanatiilor rezultate din procesul de prajire. 

74. Dupa terminarea operatiei, tigaia se spala cu apa calda si detergent. De asemenea se va spala si pavimentul in zona tigaii pentru inlaturarea petelor de grasime ce au cazut din tigaie. 

Gratar pentru prepararea fripturilor  

75. Gratarele pentru preparat fripturi si alte specialitati din carne, indiferent de sursa de incalzire folosita (mangal, gaze sau energie electrica) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: 

a) sa fie dotat cu hota pentru evacuarea emanatiilor rezultate din procesul de frigere; b) la gratarele cu gaze, fripturile nu vor veni in contact cu flacara, difuzarea caldurii se va realiza prin intermediul unei placi de fonta asezata deasupra arzatorului; c) placile (plitele) din fonta vor fi pravazute cu nervuri si cu sistem de colectare a grasimilor ce rezulta din procesul de frigere a preparatelor din carne.

76. Manipularea fripturilor se va face cu ajutorul unei furci lungi din metal cu manere izolate si cu cleste special confectionat. 

Friteuza  

77. Instalarea acestui utilaj se va face de catre personal calificat, cu respectarea Normelor specifice de utilizare a energiei electrice. 

78. Se va respecta nivelul uleiului din cada (bazin) prevazut de cartea instalatiei, in limitele de nivel marcat pe bazin. 

79. Preparatele ce urmeaza a fi prajite in bazin trebuie sa fie scurse de apa. 

80. Preparatele vor fi asezate in cosuri metalice, din sarma si nu direct in bazinul friteuzei. 

81. Curatarea bazinului friteuzei se va face cand uleiul are o temperatura  82. Este interzisa incalzirea bazinului gol (fara ulei). 

Robotul universal pentru bucatarii si cofetarii  

83. Este interzisa montarea dispozitivelor anexe pentru efectuarea operatiilor dorite, fara ca masina sa fie decuplata, in prealabil, de la reteaua de alimentare cu energie electrica (tablou de comanda). 

84. Dupa fixarea dispozitivului anexa masina se pune in functiune in gol pentru a se verifica daca aceasta a fost montata corect. 

85. Pe timpul lucrului masina va fi supravegheata in permanenta de catre un lucrator instruit pentru folosirea acesteia, iar la aparitia unei functionari anormale va actiona butonul de oprire. 

86. La introducerea in sistmul de alimentare a produselor ce se prelucreaza (carne, legume, fructe etc.) se vor utiliza sistemele din dotarea masinii pentru operatia specifica. 

87. Este interzisa apasarea produselor cu mana spre sistemele active ale dispozitivelor. 

88. La terminarea operatiilor la robot, acesta se deconecteaza de la butonul de oprire si de la automatul de pornire. 

89. Este interzis a se deconecta dispozitivul (anexa) inainte de deconectarea mecanica si electrica a masinii. 

90. Dispozitivele anexe ce au fost folosite se vor spala, usca si depozita in dulapul masinii. 

Malaxorul pentru framantat si amestecat  

91. Amplasarea malaxorului se va face respectand distantele care sa permita alimentarea si golirea acestuia cu usurinta. 

92. Alimentarea si golirea malaxorului se va face cu masina oprita.

93. Este interzis sa se introduca mainile sau alte ustensile in cuva malaxorului, in timpul functionarii. 

94. Este interzis utilizarea malaxorului fara sisteme de protectie la cuva. 

95. Inainte de introducere in cuva malaxorului compozitia ce urmeaza a fi prelucrata (carne, aluat etc.) va fi controlata pentru inlaturarea eventualelor unelte, corpuri tari ce ar putea ramane in continutul acesteia. 

96. Este interzisa curatarea masinii fara a fi deconectata de la reteaua de alimentare. 

Masina electrica de tocat carne 

97. (1) Instalarea masinilor electrice de tocat carne, se va face conform prevederilor din cartea tehnica, de catre persoane calificate. 

 (2) Exploatarea si intretinerea acestora se face conform instructiunilor proprii. 98. Interventia la masina, in cazul blocarii se face numai dupa oprirea ei. 

99. Este interzis sa se utilizeze masina fara palnie de alimentare si fara dispozitivul maner din lemn sau material plastic, pentru presat carnea, legumele etc. 

100. Este interzis presarea carnii cu mana in palnia de alimentare a masinii de tocat carne actionata electric. 

101. Masina de tocat carne, antrenata prin curele de transmisie, va fi prevazuta cu aparatori de protectie la partile in miscare. 

102. Fixarea accesoriilor la masina de tocat carne, se face dupa ce masina a fost decuplata de la tabloul de alimentare cu energie electrica. Curatarea si spalarea masinii se va efectua conform instructiunilor proprii. 

103. Masinile de tocat carne vor fi conectate la nulul de protectie. Este interzisa utilizare de cordoane electrice improvizate, cu izolatia defecta. 

Masina de spalat si curatat cartofi 

104. Masina va fi instalata de catre persoane calificate corespunzator, respectandu-se prevederile standardelor si normelor de electrosecuritate, tinand seama de conditiile de exces de umiditate in care lucreaza masina. 

105. La punerea in functiune a masinii se vor verifica: 

a) daca discul pietrei abrazive este deteriorat sau prezinta fisuri, iar in cazul masinii cu tambur se va verifica starea acestuia; 

b) starea fizica si intinderea curelelor de transmisie, in cazul in care se constata ca acestea sunt deteriorate (rupte sau lejere) se va apela la persoane de specialitate pentru remedierea defectiunii. 

106. Inainte de introducerea cartofilor in masina pentru a afi curatati, se vor controla pentru a nu fi amestecate cu acestia alte corpuri straine si tari ce pot deteriora discul. 

107. Este interzisa introducerea mainilor, paletelor sau a oricaror alte obiecte in timpul functionarii, prin gura de alimentare a masinii.

108. In cazul in care masina se blocheaza, aceasta va fi deconectata prin butonul de oprire de la reteaua de alimentare prin automatul de protectie (intrerupator) si se va apela la o persoana calificata pentru deblocare (mecanic de intretinere). 

109. In dreptul masinii se va asigura un gratar de protectie din lemn, pe care va sta lucratorul care o utilizeaza. 

110. La terminarea operatiei de spalare si curatare a cartofilor, se va opri masina de la butonul de oprire si se va deconecta de la reteaua de alimentare cu energie electrica, prin intrerupatorul de protectie. 

111. Masinile dotate cu sisteme automate de programare a timpului de spalare - curatare a cartofilor si microintrerupatoare la capacul de alimentare, se vor exploata conform instructiunilor din cartea tehnica. 

Masina de taiat mezeluri sau paine 

112. Amplasarea masinilor de taiat mezeluri se va face in asa fel incat accesul la ele sa se faca cu usurinta. 

113. Fixarea mezelurilor pe masa mobila se face cu dispozitivul din dotarea masinii prevazute cu manere de presare a produselor si manevrare a mesei mobile. 

114. Este interzisa tinerea mezelurilor cu mana in timpul taierii acestora cu cutitul masinii. 

115. Feliile de mezeluri vor fi luate cu o paleta destinata acestui scop. 116. Este interzisa manevrarea masinilor de taiat mezeluri de persoane neinstruite. 

117. Curatarea masinii se va face dupa ce aceasta a fost deconectata de la sursa de curent prin scoaterea stecherului. 

Mixer fix pentru maioneze si creme  

118. Masina se instaleaza de catre un specialist care trebuie sa respecte prevederile standardelor de electrosecuritate si Normele specifice de utilizare a energiei electrice precum si prevederile privind distanta fata de alte utilaje, etc. 

119. Este interzisa interventia la masina pentru inlaturarea unor defectiuni precum si pentru curatarea acesteia in timpul functionarii. 

120. Pentru remedierea unor defectiuni precum si pentru montarea si demontarea sculelor la axul de actionare, masina se va deconecta, in prealabil de la reteaua de alimentare, prin actionarea intrerupatorului. 

121. Cuva malaxorului va fi prevazuta cu manere pentru manevrare si va fi bine fixata pe batiul masinii cu cleme basculante pentru impanare. 

122. Sistemul de antrenare (motor – axul sculei) va fi protejat cu o aparatoare fixata prin suruburi care nu se va indeparta decat in situatia interventiilor pentru remedierea defectiunilor.

123. Este interzisa functionarea mixerului fara aparatoare in zona activa a sculelor (batatoare). 

Masina de preparat inghetata  

124. La punerea in functiune a masinii de preparat inghetata se va verifica daca toate dispozitivele sunt corect montate. 

125. Este interzisa utilizarea masinii fara aparatoare de protectie deasupra cazanului unde se prepara amestecul respectiv pentru inghetata. 

126. Montarea si folosirea masinii se va face, in functie de tip, conform instructiunilor emise de firma constructoare (cartea tehnica). 

127. Este interzisa functionarea masinii in timpul alimentarii cu compozitia de inghetata. 

128. Este interzisa introducerea in masina a compozitiei de inghetata in stare fierbinte. Racirea se va face intr-un loc care sa previna accidentarea prin oparire a persoanelor. 

129. Amestecarea compozitiei in timpul fierberii se va face in asa fel incat sa nu se produca stropiri sau deversari. 

130. Remedierea eventualelor defectiuni ce apar in functionarea masinii se va face numai de catre persoane calificate, de specialitate. 

131. Demontarea diferitelor dispozitive si spalarea masinii, se va face dupa ce aceasta a fost deconectata de la reteaua de alimentarea cu energie electrica. 

Aparate de bucatarie actionate electric  

132. Aparatele de bucatarie actionate electric se vor instala si exploata in conditiile prevazute de cartile tehnice. 

133. Este interzisa folosirea acestora conectate la prize electrice fara nulul de protectie si dispozitive de deconectare automata la aparitia eventualelor defecte. 

134. Este interzisa folosirea aparatelor fara aparatura de masura si control in stare de functionare. 

135. Este interzisa folosirea aparatelor cand partile care nu sunt, in mod normal, sub tensiune curenteaza. 

136. Repararea, curatarea si spalarea aparatelor se va face dupa ce au fost deconectate de la reteaua de alimentare cu energie electrica (scoaterea stecherului din priza). 

Unelte si scule pentru bucatarie 

137. Acestea vor fi intretinute corespunzator si se vor pastra pe sortimente, in locuri destinate acestui scop. 

138. Este interzisa folosirea uneltelor fara manare, cu margini agatatoare, reparate improvizat, cu fisuri, ruginite, etc. 

Masina de spalat vase si pahare

139. Va fi amplasata intr-un spatiu complet separat de bucatarie. 

140. Instalarea ei se face de catre persoane calificate (mecanici, electricieni) care vor respecta masurile de electrosecuritate prevazute de standardele si normele specifice, tinand seama de mediul umed in care lucreaza. 

141. Respectarea modului de exploatare si intretinere se va face potrivit instructiunilor furnizorului. 

142. Instalatia electrica si echipamentul aferent se vor verifica periodic de catre personal autorizat dupa deconectarea masinii de la retea. 

143. Este interzisa functionarea masinii cu partile laterale neinchise complet. 

144. Personalul care deserveste masina va purta echipamentul de protectie necesar (cizme, halat din panza alb, sort, boneta si manusi din cauciuc). 

145. Curatarea masinii se face dupa ce a fost deconectata de la reteaua electrica, urmata de golirea acesteia prin manevrarea vanei de golire. 

Instalatii si utilaje frigorifice 

146. Amplasarea agregatelor frigorifice se va face tinand seama de gabritul acestora, de deschiderea usilor, de destinatia fiecaruia in asa fel incat sa se asigure distantele prevazute de NGPM pentru desfasurarea activitatii in conditii normale. 

147. Instalatiile frigorifice cu compresoare la care agentii de racire sunt amoniacul, freonul si clorura de metil, se vor exploata conform Normelor specifice de securitate a muncii pentru instalatiile frigorifice. 

148. Instalatiile de alarmare se vor verifica zilnic de catre responsabilul locului de munca. 

149. Reteaua electrica de iluminat va fi realizata conform Normelor de energie electrica in conditii de temperatura si umiditate ridicata. 

150. Comutatoarele de lumina de la camerele frigorifice vor fi montate in exterior, langa usa de la intrare.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de exploatare a utilajelor pentru distribuit in salile de consumatie prin autoservire (muncitor calificat si necalificat) 

Utilaje frigorifice pentru prepararea si desfacerea prin autoservire 

1. Utilajele frigorifice (dulapuri, tejghele, vitrine, mese reci si agregate) se vor instala si exploata, potrivit prevederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru instalatii frigorifice. 

2. Amplsarea lor se va face cu respectarea distantelor prevazute de Normele generale de protectie a muncii, asigurand conditiile normale de lucru, evitand incomodarea vanzatorilor si cumparatorilor. 

3. Se va asigura racirea condensatoarelor cu aer, prin curatarea periodica de praf si neacoperirea canalelor de aerisire si a aripioarelor de racire cu prosoape, materiale, etc. 

4. Este interzisa depozitarea diferitelor materiale pe acestea. 

5. Evaporatoarele se vor dezgheta prin oprirea utilajului, deschiderea usilor sau a geamurilor glisante si indepartarea ghetii cu apa calda. 

6. Pentru prevenirea alunecarii si protectia lucratorilor se vor folosi gratare din lemn depuse pe pardosela in zona de lucru. 

7. Personalul de deservire va fi instruit cu privire la modul de folosire a instalatiilor frigorifice in conditii de securitate, conform prevederilor cartilor tehnice. 

8. Defectiunile ce apar vor fi remediate numai de catre persoane de specialitate calificate. 

Utilaje calde 

9. Exploatarea utilajelor calde (mesele calde, spatiile calde de sub gratar) prevazute cu rezistente electrice libere (in aer) vor fi dotate cu aparatori care sa asigure atat circulatia aerului cat si prevenirea atingerii directe a rezistentei de lucratori. 

10. La utilajele cu rezistente electrice imersionate in lichide de tip termoplonjor se va controla in mod sistematic daca nivelul lichidului este in limitele de nivel, marcate pe cuve (bain –marie-urilor). 

11. La utilajele cu completare automata a apei calde din bazinele inchise, se va controla periodic starea de functionare a ventilului de alimentare cu flotor. 

12. Aparatura de automatizare si control se va verifica inainte de a se pune in exploatare, conform instructiunilor prevazute in cartile tehnice, in functie de tipul instalatiei. 

13. Este interzisa folosirea utilajelor calde de orice tip cu aparatura de automatizare defecta sau efectuarea unor modificari de scurtcircuitare a acesteia.

14. Este interzisa folosirea lor fara izolatia termica a peretilor. 

15. Manevrarea usilor, capacelor ce se incalzesc se face numai de la manerele termoizolante de protectie. 

16. Este interzisa folosirea lor cu usile deschise, iar in cazul bain-marie-urilor fara a respecta nivelul apei prevazut in cuva. 

17. La instalarea utilajelor calde electrice se vor respecta Normele de utilizarea a energiei electrice.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea comerciala  (muncitor calificat si necalificat) 

1. La locurile de munca in care se desfasoara activitate comerciala vor fi repartizate numai persoane care cunosc echipamentele tehnice, au calificarea si autorizarea necesara si au fost instruite din punct de vedere al protectiei muncii. 

2. La efectuarea activitatilor comerciale vor fi repartizati numai lucratori care corespund controlului medical obligatoriu, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii. 

3. La exploatarea utilajelor vor fi respectate indicatiile furnizorului, privind regimul de functionare, caracteristicile si parametri tehnici si functionali ai acestia, precum si instructiunile de protectie a muncii mentionate in cartea tehnica a utilajului. 

4. La exploatarea utilajelor din structura de servire a mesei vor fi respectate regulile si masurile corespunzatoare.

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de bufet  (muncitor calificat si necalificat) 

1. La efectuarea activitatii de bufet vor fi repartizati numai salariati care corespund controlului medical obligatoriu, conform reglementarilor Ministerului Sanatatii. 

2. Structurile de servire a mesei sunt obligate sa respecte prevederile Normelor sanitare si Normelor generale de protectie a muncii. 

3. Este interzisa folosirea vaselor din ceramica, portelan sau sticla, care prezinta crapaturi. 

4. Vasele ce se folosesc la prepararea meniurilor si ustensilelor se vor pastra in mod ordonat pe rafturi. 

5. (1) Activitatea de bufet este legata de aprovizionarea cu marfa, depozitarea acesteia, prepararea, precum si servirea acestora. 

 (2) Prevederile din norma se refera la activitatile de pregatire a alimentelor prin tratare termica si la rece. 

6. Pentru desfasurarea activitatii in conditii de igiena si de securitate a muncii, spatiul trebuie organizat in functie de volumul activitatii si in functie de dotarea tehnica. 

7. Este obligatoriu evacuarea resturilor la fiecare preparare de meniuri sau ori de cate ori este nevoie. 

8. Resturile menajere se vor colecta in saci de plastic, in recipiente etanse, confectionate din materiale rezistente, evacuarea facandu-se inainte ca acestea sa intre in descompunere. 

9. Personalul este obligat sa poarte echipamentul de protectie si de lucru prevazut de normative. 

10. In bufet este interzis lucrul fara asigurarea ventilarii incaperii. 

11. Curatarea locului de munca se va efectua ori de cate ori este necesar pentru prevenirea alunecarii persoanelor in zona de lucru. 

12. Salariatii trebuie sa fie instruiti asupra modului de utilizare a echipamentelor tehnice la care lucreaza (roboti, filtre, cuptoare de diferite tipuri, etc.) pentru prevenirea accidentelor. 

13. Eventualele defectiuni ce apar in functionarea echipamentului tehnic vor fi remediate numai de catre persoane calificate, de specialitate (mecanici, electricieni, etc). 

Utilaje alimentate cu energie electrica 

14. Utilajele actionate electric se vor exploata conform regulilor si masurilor de pm pentru structura de servire a mesei.

15. Este interzisa folosirea utilajelor fara echipamentul electric de comanda-control in stare de functionare , prevazut de proiectant. 

16. Manevrarea tuturor intrerupatoarelor sau comutatoarelor se va face cu mainile uscate. 

Ustensile de bucatarie 

17. Acestea vor fi intretinute corespunzator si se vor pastra pe sortimente, in locuri destinate acestui scop. 

18. Este interzisa folosirea ustensilelor fara manere, cu margini agatatoare, reparate improvizat, cu fisuri, ruginite, etc.

 

Masuri si reguli de SSM privind activitatea de spalatorie si calcat electric  

1. Organizarea spalatoriei se va face astfel: spatiu pentru primirea rufelor murdare, spatiu pentru amplasarea masinilor de spalat, a cazilor de inmuiat rufe si pentru centrifuga de stors, spatiu pentru uscat si calcat rufe, precum si o incapere pentru depozitarea si distribuirea rufariei curate. 

2. Spatiile masinilor de spalat si a celorlalte agregate, vor fi ventilate natural sau fortat, in functie de capacitatea de productie, de numarul de utilaje care lucreaza si numarul de persoane ce iau parte la procesul tehnologic. 

3. Pentru a se realiza un climat proprice desfasurarii activitatii in incaperea spalatoriei, se vor realiza schimburi de aer orar, la intrare si iesire. 

4. Viteza aerului din incaperea spalatoriei nu va depasi 0,3 m/sec.. 

5. Pardoseala incaperii spalatoriei va fi din ciment, avand sifoane de scurgere a apelor si pante spre sifoanele de pardoseala. In scopul evitarii accidentelor prin alunecare, din cauza resturilor de detergent sau a scurgerilor de emulsie provenita de masinile de spalat, pardoseala se va spala si curata in permanenta. 

6. Agregatele de spalat si stors rufe vor indeplini urmatoarele conditii: a) capacul de acces de la toba masinii sa nu se poata deschide decat numai cand masina este oprita si sa nu porneasca daca acelasi capac este deschis. b) toba rotativa de spalat sa fie prevazuta cu doua zavoare si dispozitive de siguranta a acestora. 

c) aducerea tobei de spalare in pozitia de lucru sa nu se faca prin pornirea masinii, ci numai cu masina oprita cu ajutorul manetei cu surub si cuplaj de blocare totala a tobei de spalare. 

d) comanda de pornire si oprire a masinii sa fie la indemana, usor accesibila. e) sa fie prevazuta cu dispozitive de protectie contra opririi cu solutia de apa detergenti ce se poate infiltra datorita neetanseitatii capacului. 

f) armaturile instalate pe corpul masinii de spalat, ca: sticla de nivel, manometru, aparat de condens al aburului, etc., vor fi astfel amplasate incat sa poata fi usor citite si supravegheate; in acelasi timp, acestea vor avea dispozitive de protectie contra oparirii cu abur sau emulsie, in caz de deteriorare. 

g) conductele de abur, ce alimenteaza masina – tur si retur, - vor fi bine izolate.  

7. Personalul care deserveste masina de spalat va fi bine instruit asupra procesului tehnologic, asupra caracteristicilor tehnice si constructive ale masinii, precum si asupra normelor de protectie a muncii si securitatii la locul sau de lucru. 

8. Personalul care deserveste masina de spalat se va asigura permanent ca conductorul electric de racord sa fie bine izolat si bine fixat in priza, fara joc, iar legatura cu pamantul sa se realizeze regulamentar. Se va controla continuu pentru a nu exista scurgeri de emulsie din cuva de spalat la electromotor sau pe cureaua de transmisie.

9. In zona masinilor de spalat si storcatorului de rufe, se vor aseza gratare de lemn in numar suficient. 

10. Personalul care participa nemijlocit la procesul de spalare va purta echipament de protectie, sort si cisme de cauciuc, iar pe cap sa fie acoperit, dat fiind umiditatea din spalatorie. 

11. Centrifuga storcatoare de rufe, va fi prevazuta cu urmatoarele dispozitive de siguranta: 

a) automat de intreruperea curentului electric din momentul ridicarii capacului de acces la toba centrifuga. 

b) frana, actionata printr-o pedala, capabila sa opreasca masina in timp scurt si cu efort minim. 

12. Se interzice folosirea storcatoarelor la care tamburul nu este perfect centrat (echilibrat) si care trepideaza din cauza excentricitatii, datorita uzurii axului. 

13. Indiderent de tipul de fabricatie al calandrului, acesta va fi prevazut cu dispozitiv (o bara) de protectie, amplasat in fata valturilor, pe partea de alimentare a acestora, cu manometru, indicator de temperatura a aburului (termometru), pentru cele electrice si carcase de protectie la pinioanele de angrenare si la sistemele de transmisie prin curele. 

14. Partile exterioare metalice ale masinii, care ar putea produce arsuri personalului ce o exploateaza, vor fi bine izolate. 

15. La locurile de lucru, pe ambele partii ale masinii, se vor pune pe pardoseala gratare din lemn, iar personalul va manevra cu multa atentie rufaria pe cilindri incalziti, atat pentru a nu-si produce arsuri, cat si pentru a nu-si strivi mainile. 

16. Vizoarele din sticla de la aparatele de condens vor fi prevazute cu aparatoare metalice. 

17. Inainte de inceperea lucrului, la presele de calcat se vor verifica urmatoarele: a) starea conductorului electric; 

b) sa nu existe fisuri la ventilatie sau la reteaua de abur; 

c) bornele electrice sa aiba capac de protectie; 

d) manometrele sa fie in stare de functionare; 

e) presiunea aburului sa fie cea indicata in vederea functionarii normale a masinii. 

18. In timpul lucrului, lucratorul nu va tine piciorul pe pedala de declansare in timp ce aseaza obiectele pe perna presei de calcat. 

19. Pedala de declansare nu se apasa pana cand ambele maini ale lucratorului nu sunt plasate pe butoanele de comanda a masinii. 

20. Dupa terminarea lucrului, presa se va deconecta de la sursa de curent.

Reguli si masuri privind interventia si acordarea primului ajutor in caz de accidentare 

1. Unitatile vor fi dotate cu truse sanitara de prim ajutor, in conformitate cu reglementarile Ordinului nr. 427/2002 al Ministerului Sanatatii si Familiei. 

2. Acordarea primului ajutor trebuie sa se faca de persoane-salvatori instruite si formate atat teoretic cat si practic care sa intervina rapid si eficace in actiunile de urgenta la locul de munca, pana la sosirea echipelor de specialitate. Citirea, recitirea si exersarea modului corect de acordare a primului ajutor, pentru a sti ce trebuie si ce nu trebuie facut, pentru a preveni agravarea starii de sanatate a accidentatului. 

Organizarea activitatii de acordare a primului ajutor 

3. In momentul in care se intervine pentru salvarea victimilor unui accident trebuie respectate urmatoarele principii : 

a) victima nu se deplaseaza de la locul accidentului decat in cazul in care situatia din teritoriul respectiv continua sa fie periculoasa pentru victima sau/si pentru cel care acorda primul ajutor ; 

b) primul ajutor se acorda la locul accidentului ; 

c) in primul rand se evalueaza starii victimei si dupa aceasta evaluare se alerteaza imediat ambulanta. 

Actiunea de prim ajutor se desfasoara in urmatoarea succesiune : 

4. Izolarea zonei, indepartarea curiosilor. Pentru aceasta cel mai bine ar fi ca salvatorul sa aiba un colaborator.  

5. Degajarea accidentatul : 

a) se indeparteaza obiectele tari si ascutite care pot rani accidentatul, se deschid ferestrele, se desfac nasturii de la gat, cravata, centura. 

b) deplasarea victimei trebuie facuta in asa fel incat coloana vertebrala sa fie mentinuta dreapta.  

c) in cazul unei fracturii nu este permisa reasezarea oaselor in pozitie naturala, deoarece un nespecialist poate produce leziuni suplimentare. 

d) este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile (membre, cap) si a hainelor pentru degajarea accidentatului. 

e) dupa degajare, victima va fi intinsa cu blandete. 

6. Acordarea primului ajutor : 

Dupa degajarea victimei trebuie avut imediat in vedere controlarea functiilor vitale. Trebuie decis rapid daca victima este constienta, daca respira si daca circulatia sangelui este mentinuta. Pentru aceasta procedati in felul urmator : 

a) Verificati starea de constienta (daca raspunde la intrebari) - daca e constienta faceti un inventar al leziunilor pe care aceasta le are (fracturi, rani, etc.) si dupa aceasta alertati ambulanta prezentand constatarile dumneavoastra privitoare la starea accidentatului. Evaluati apoi periodic starea acestuia pana la sosirea ambulantei. 

b) Solicitati ajutor - daca nu e constienta, solicitati imediat ajutorul altor martori ai accidentului; 

c) Eliberati caile respiratorii ale victimei - prin deschiderea cavitatii bucale cu deschizatorul de gura, cu partea ascutita inainte, piesa bucodentara se introduce in cavitatea bucala astfel incat jumatate sa ramana in afara si prin miscari rapide, dar nu brutale, se elibereza caile respiratorii. 

d) Controlati existenta respiratiei victimei - tinand capul victimei in extensie (ridicat pe spate), apropiati-va cu urechea de gura acesteia in timp ce privirea dumneavoastra este indreptata spre pieptul accidentatului. In felul acesta aveti posibilitatea sa ii auziti respiratia, sa o simtiti cu pielea obrazului dumneavoastra si in acelasi timp sa vedeti eventual miscarile respiratorii ale pieptului accidentatului. 

e) Controlati existenta circulatiei sangelui - se executa prin cautarea pulsului la artera carotida, care se poate palpa pe partea laterala a gatului, la 2-3 cm. distanta de cartilajul tiroid (marul lui Adam), atat pe partea dreapta cat si pe partea stanga a gatului. 

7. In urma acestei evaluari a functiilor vitale ale accidentatului, va puteti afla in una din cele trei situatii : 

a) daca victima are respiratie si are puls - asezati victima in pozitie de siguranta, astfel: ▪ decubit lateral ; 

▪ cu capul intr-o parte ; 

▪ capul sprijinit pe fata dorsala a mainii de deasupra ; 

▪ cu membrul inferior de dedesubt in extensie si cel de deasupra in flexie. Aceasta pozitie va asigura libertatea permanenta a cailor respiratorii ale victimei, daca accidentatul va avea varsaturi, aceasta pozitie va exclude posibilitatea ca varsaturile sa fie aspirate in caile respiratorii. 

Pentru mentinerea cailor respiratorii libere se pot folosi : 

▪ pipa faringiana (GUEDEL) - care poate produce iritatie faringiana, ceea ce   declanseaza un reflex de voma. 

▪ piesa bucodentara – deschizatorul de gura, care nu declanseaza reflexul   faringian. 

Dupa ce ati asezat victima in pozitie de siguranta, chemati ambulanta ! 

b) daca victima nu respira dar are puls (stop respirator) - incepeti imediat ventilatia artificiala (respiratie gura la gura). Pentru aceasta procedati in felul urmator : ▪ asezati capul victimei in extensie; 

▪ presati nasul victimei intre degetul aratator si degetul mare al mainii   dumneavoastra care a fost amplasata anterior pe fruntea accidentatului ; ▪ aplicati batista salvatorului pe fata accidentatului; 

▪ ridicati barbia victimei cu 2-3 degete ; 

▪ prin intermediul batistei salvatorului fixati-va etans gura de gura victimei si   insuflati aer in caile respiratorii ; 

▪ dupa fiecare insuflare desprindeti-va gura de gura victimei si permiteti   acesteia sa expire ; 

▪ reluati o noua insuflare dupa ce toracele a revenit la pozitia initiala. Faceti 10 ventilatii artificiale dupa care anuntati ambulanta ! Continuati ulterior ventilatia artificiala pana la sosirea ambulantei. 

c) daca victima nu respira si nu are puls (stop cardiac si respirator) - situatie este de gravitate deosebita. Trebuie sa retineti faptul ca, in cazul aparitiei stopului cardiorespirator, sansa de a reanima victima numai prin fortele dumneavoastra este foarte redusa. De aceea, primul lucru pe care trebuie sa il faceti cand constatati absenta respiratiei si a pulsului este sa solicitati imediat ajutor si sa chemati ambulanta. Sarcina dumeavoastra este ca, in continuare, sa incercati sa mentineti functiile vitale ale victimei (respiratia si circulatia sangelui) pana la sosirea echipamentului ambulantei care, prin

dotarea tehnica de care dispune si prin pregatirea speciala pentru astfel de situatii, poate actiona eficient. 

 Mentinerea functiilor vitale se va face prin respiratie artificiala si prin masaj cardiac extern dupa cum urmeaza : 

▪ executati doua ventilatii gura la gura dupa tehnica expusa mai sus ; ▪ cautati punctul de presiune (deci punctul in care se va executa masajul   cardiac extern); pentru aceasta fixati-va un deget pe marginea cutiei toracice   si miscati degetul de-a lungul acestei margini pana simtiti capatul inferior al   osului pieptului (apendicele xifoid) ; 

▪ deasupra acestui reper asezati inca doua degete ; punctul de presiune se va   afla, in acest moment, deasupra reperului format de aceste doua degete ; ▪ asezati podul unei palme in punctul de presiune ; 

▪ asezati cealalta palma peste palma fixata in punctul de presiune ; 

▪ comprimati toracele victimei prin miscari ferme executate cu greutatea   corpului dumneavoastra aplicata din umeri, in lungul bratelor (osul piptului   sa se infunde cu 4 - 6 cm) ; 

 ▪ continuati aplicarea masurilor de resurcitare in succesiunea 2 la 15, adica 2   ventilatii urmate de 15 compresii toracice ; 

 ▪ in cazul in care resurcitarea este executata de 2 persoane, atunci una dintre  acestea se va ocupa de ventilatie, in timp ce a doua de masajul cardiac, succesiunea va fi de 1 la 5 (o ventilatie, 5 compresii toracice).  

8. Supravegherea victimei si continuarea, daca este nevoie, acordarii primul ajutor se va face pana la sosirea ambulantei si preluarea pacientului de catre personalul ambulantei. 

9. Cum anuntam ambulanta 

Apelul telefonic este ‘961’ care va deveni apel unic ‘112’. 

Informatiile care trebui furnizate ambulantei sunt urmatoarele : 

d) unde s-a petrecut accidentul (adresa exacta si puncte de reper) ; e) ce s-a intamplat ; 

f) cati raniti sunt ; 

g) de unde se da alarma (numele persoanei care solicita interventia ambulantei, adresa si numarul de telefon) ; 

Oprirea hemoragiilor 

10. Oprirea unei hemoragii se numeste hemostaza. Hemostaza se poate realiza in doua feluri, natural sau artificial. 

11. Oprirea rapida si competenta a unei hemoragii este una din actiunile decisive care trebuie executata de catre cel care acorda primul ajutor. 

12. Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv steril. Cateva comprese aplicate pe plaga, o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie.  

Daca hemoragia nu se opreste, vom face imediat comprimarea vasului prin care curge sangele. 

13. In cazul in care nu se poate mentine comprimat vasul un timp indelungat, se recurge la aplicarea garoului. Garoul este un tub sau o banda elastica.  

Ori de cate ori se aplica un garou, trebuie sa se noteze ora si data la care a fost pus pentru evitarea unor accidente grave din cauza lipsei de sange din zona de sub garou.

Pansarea ranilor 

14. De felul in care am facut primul pansament depinde modul de videndecare al ranii. Pentru tratarea corecta a unei rani se procedeaza in modul urmator : a) Dezinfectarea mainilor salvatorului – se face prin spalare mainilor de 2-3 ori, stergerea cu servetele cu solutie dezinfectanta, uscarea lor prin scuturare si utilizarea manusilor pentru evitarea contaminarii cu boli transmisibile; b) Oprirea hemoragiilor - cu garou sau comprese sterile ; 

c) Controlul ranilor – eliberarea ranii, intinderea si aspectul ei; 

d) Curatarea si dezinfectarea ranii – din interior catre exterior cu un tampon  imbibat in apa oxigenata sau rivanol (se poate 

turna si pe rana), dar numai dupa ce a fost 

curatata pielea din jurul ranii cu solutie de acool 

iodat ; 

e) Executarea pansamentului – se aplica pe rana cateva comprese sterile (4-5   se pune un strat nu prea gros de vata si  

 se bandajeaza rana cu pansament, care va fi  

 sustinut cu leucoplast sau fese. 

Imobilizarea fracturilor 

15. Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os, determinate de cauze accidentale. Fracturile pot fi : 

h) fracturi inchise – in care pielea din regiunea fracturii ramane intacta ; i) fracturi deschise – la care ruptura osului este insotita si de o rana a pielii si a   muschilor din regiunea respectiva. 

16. Primul ajutor in cazul accidentilor cu fracturi, se desfasoara astfel: a) degajarea din focarul de producere al fracturilor ; 

b) asezarea accidentatului in pozitie cat mai comoda si interzicerea oricarui tip de miscari ; 

c) calmarea durerilor ; 

d) examinarea locala si generala ; 

e) toaleta mecanica, oprirea hemoragiei si pansarea ranilor asociate ; f) imobilizarea provizorie ; 

g) asigurarea transportului la spital. 

17. Imobilizarea unei fracturi se face de cele mai multe ori provizoriu, cu mijloacele pe care le gasim la indemana. Atelele din trusa de prim ajutor sunt din material plastic si au o lungime de 250 mm ; aceasta lungime poate fi crescuta prin imbinarea a 2 sau 3 atele cu ajutorul dispozitivului atasat , astfel : 

a) pentru membrul superior si clavicula – se utilizeaza 2 colaci de panza rasuciti   si legati la spate ; 

b) pentru brat - se utilizeaza 1-2 atele aplicate pe aceasta si apoi se fixeaza cu  bandaj nedeformabil (triunghiular) bratul de torace ; 

c) pentru antebrat - se utilizeaza 1-2 atele aplicate pe acesta si se suspenda cu  ajutorul bandajului legat de gat ; 

d) pentru membrul inferior – se imobilizeaza de obicei intreg membrul, pentru   care atelele se aseaza fata in fata, pe partile  

 laterale ale piciorului. 

Pentru fixarea oricarui tip de atela, trebuie avut grija ca aceasta sa nu apese pe rana sau sa produca dureri accidentatului.

Luxatiile 

18. Sunt pozitii vicioase ale oaselor care alcatuiesc o articulatie. Luxatia traumatica este insotita de ruptura capsulei si a ligamentelor articulare. Semnele caracteristice sunt : a) durere locala ; 

b) deformarea regiunii respective, comparativ cu regiunea simetrica ; c) limitarea miscarilor ; 

d) pozitia anormala a membrului luxat ; 

e) scurtarea sau lungirea membrului lezat. 

19. Primul ajutor in cazul luxatiilor, se rezuma doar la imobilizarea provizorie si daca este cazul la pansarea eventualelor plagi. Nu se incearca sub nici un motiv « punerea la loc » a oaselor luxate, aceasta se face numai de catre un cadru medical. 

Entorsele 

20. Sunt ansamblul unor leziuni produse intr-o articulatie ca urmare a unei miscari fortate de torsiune, uneori se poate produce si ruptura ligamentelor. Semnele caracteristice sunt : 

a) durerea intensa ce apare imediat dupa traumatism ; 

b) unflatura regiunii respective ; 

c) imposibilitatea folosirii membrului lezat. 

21. Primul ajutor in cazul entorselor, se rezuma doar la imobilizarea provizorie si transportul accidentatului la spital. 

Electrocutarea 

22. Actiunea complexa si caracteristica a curentului electric asupra tuturor componentelor organismului omenesc, care produc tulburari interne grave (asa-numitele socuri electrice) sau leziuni externe (arsuri electrice, electrometalizari si semne electrice). 

23. Primul ajutor in cazul electrocutarii: 

a) se scoate accidentatul de sub actiunea curentului electric prin deconectarea portiunii din instalatie in contact cu accidentatul (se intrerupe curentul electric, prin smulgerea firelor conductoare de curent, se izoleaza si se semnalizeaza zona afectata cu indicatoare de securitate) ; 

b) se intinde accidentatul pe un loc uscat, se trage capul victimei si se introduce sub ceafa un support de haine ; 

c) se desface camasa, se elibereaza caile respiratorii ; 

d) se deschide gura, se elibereaza limba ; 

e) se pune pe gura victimei o batista si se incepe respiratia gura la gura ; in cazul in care gura nu poate fi deschisa operatiunea de reanimare se face pe narile nasului victimei ; 

f) dupa executarea catorva suflari (gura la gura) operatiunea de reanimare se executa prin miscarea bratelor care se duc in cosul pieptului ; 

g) operatiunea de reanimare se executa pana la venirea personalului medical. 

Arsurile 

24. Ranirea pielii sau altor tesuturi produse de agenti termici, chimici, electrici sau de radiatii. 

25. Primul ajutor in cazul arsurilor: 

a) se singe focul, folosind extinctorul ; 

b) se scoate accidentatul din zona periculoasa ;

c) se aplica comprese (fese) cu apa curata pentru a intrerupe activitatea caldurii asupra tesuturilor ; 

d) se arunca peste victima o patura sau o haina daca hainele ard ; 

e) se va da apa indulcita, ceai, limonada, daca victima cere de baut ; f) se impune spalarea simpla, de preferinta cu apa calduta, in cazul arsurilor de natura chimica, daca substanta este lichida.  

Asigurarea unui transport rapid si netraumatizant 

26. In cazul in care este necesar a se acorda primul ajutor, in acelasi timp, unui numar mare de accidentati trebuie facuta o selectie al cazurilor in functie de gravitatea fiecaruia, astfel : 

a) Caz de prima urgenta – in care accidentatul prezinta stop cardiac-respirator, hemoragii mari care nu pot fi oprite prin garou, hemoragii ale organelor interne, plagi mari la nivelul plamanilor, stare de soc. 

b) Caz de urgenta a doua – sunt reprezentate de accidentatii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin garou, plagi mari abdominale, amputatii de membre si mari distrugeri osoase si musculare, accidentatii care si-au pierdut starea de constienta. 

c) Caz de urgenta a treia – sunt reprezentate de accidentatii cu traumatisme cranio cerebrale, vertebro-medulare si de bazin, insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne, fracturi deschise, plagi profunde, hemoragii diverse. d) Urgenta obisnuita – restul accidentatilor 

27. Pozitia in care se va transporta victima, se face in functie de genul leziunii si starea generala a accidentatului : 

a) bolnavul politraumatizat, constient – va fi lungit pe spate ; 

b) bolnavul politraumatizat, in stare de inconstienta, cu traumatism cranian – va fi lungit pe orizontala cu capul pe o parte ; 

c) bolbavul care a pierdut mult sange prin hemoragie – va fi culcat pe spate cu corpul inclinat astfel incat capul sa se afle mai jos decat restul corpului ; 

d) bolnavul cu rani ale abdomenului – va fi culcat pe spate cu coapsele flectate ; e) in fracturile coloanei vertebrale – se aseaza pe spate pe un plan dur ; f) in cazul fracturilor coloanei cervicale (oasele gatului) – se aseaza pe spate ; g) in traumatismele toracice cu fracturi ale coastelor, daca bolnavul nu prezinta 

tulburari respiratorii (sufocare, cianoza, agitatie) – se aseaza pe spate cu toracele ridicat cat mai sus. 

28. Ridicarea si transportarea accidentatului nu trebuie sa pricinuiasca dureri accidentatului. Acesta trebuie apucat de partea sanatoasa a corpului. 

29. Este preferabil sa se “piarda” chiar si o ora pana la sosirea ambulantei care poate transporta accidentatul in conditii corespunzatoare, decat acesta sa fie transportat in conditii necorespunzatoare care ii poat agrava starea generala. 

30. Cat mai multe persoane trebuie instruite pentru a fi persoane-salvatori, deoarece oricine poate fi victima unui accident si viata sa poate depinde de interventia prompta si competenta a colegilor sai de munca, a celor din jur. 

Semnalizarea de securitate si/sau sanatate in munca 

In conformitate cu art. 15 alin. (1) 11 din Normele metodologice de aplicare a Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006, angajatorul are obligatia stabilirii zonelor

care necesita semnalizarea de securitate si sanatate in munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar si amplasarea conform HG nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. 

Terminologie: 

a) semnalizare de securitate şi/sau de sănătate - semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest-semnal, după caz; 

b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un pericol; 

c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizează asupra unui risc sau unui pericol; 

d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indică adoptarea unui comportament specific; 

e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicaţii privind ieşirile de urgenţă ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare; 

f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizează alte indicaţii decât cele prevăzute la lit. b) - e); 

g) panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori şi a unui simbol sau a unei pictograme, furnizează o indicaţie specifică, a cărui vizibilitate este asigurată prin iluminare de intensitate suficientă; 

h) panou suplimentar - panoul utilizat împreună cu un panou descris la lit. g), care furnizează informaţii suplimentare; 

i) culoare de securitate - culoarea căreia îi este atribuită o semnificaţie specifică; j) simbol sau pictogramă - imaginea care descrie o situaţie sau indică un comportament specific şi care este utilizată pe un panou ori pe o suprafaţă luminoasă; k) semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel încât să se creeze o suprafaţă luminoasă; 

l) semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis şi difuzat de un dispozitiv realizat în acest scop, fără folosirea vocii umane sau artificiale; 

m) comunicare verbală - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umană sau artificială; 

n) gest-semnal - mişcarea şi/sau poziţia braţelor şi/sau a mâinilor într-o formă codificată, având ca scop ghidarea persoanelor care efectuează manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucrători. 

Atunci când riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul prevade semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, in conformitate cu H.G. nr. 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca. 

Pentru alegerea semnalizării adecvate, angajatorul evalueaza riscurilor, conform art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006. Informarea şi instruirea lucrătorilor 

Lucrătorii şi/sau reprezentanţii acestora sunt informaţi asupra măsurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate utilizată la locul de muncă. 

Lucrătorilor trebuie să li se asigure o instruire corespunzătoare în ceea ce priveşte semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă, în special sub forma

unor instrucţiuni precise, care să cuprindă semnificaţia semnalizării, mai ales a celei care conţine cuvinte, precum şi comportamentul general şi specific ce trebuie adoptat. 

Modalităţi de semnalizare 

1. Semnalizare permanentă 

∙ se referitoare la o interdicţie, un avertisment sau o obligaţie, precum şi semnalizarea privind localizarea şi identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor, realizata prin utilizarea panourilor permanente. 

∙ se folosesc panouri şi/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanentă destinată localizării şi identificării materialelor şi echipamentelor de prevenire şi stingere a incendiilor. 

∙ pentru locurile în care există risc de coliziune cu obstacole şi de cădere a persoanelor se semnalizeaza permanent cu o culoare de securitate şi/sau cu panouri. 

∙ căile de circulaţie se marcheaza permanent cu o culoare de securitate. 2. Semnalizarea ocazională 

∙ pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o acţiune specifică, precum şi pentru evacuarea de urgenţă a persoanelor se utilizeaza semnale luminoase, semnale acustice şi/sau comunicare verbală,. 

∙ pentru orientarea persoanelor care efectuează manevre ce presupun un risc sau un pericol se realizeaza, printr-un gest-semnal şi/sau prin comunicare verbală. 

Eficienta semnalizarii 

Numărul şi amplasarea mijloacelor sau dispozitivelor de semnalizare care trebuie instalate se stabilesc în funcţie de importanţa riscurilor, a pericolelor din zona care trebuie acoperită. 

Semnalul luminos şi/sau sonor indica, prin declanşarea sa, începutul acţiunii. Durata semnalului este atât cât o impune acţiunea. Semnalul luminos sau acustic este reconectat imediat după fiecare utilizare. 

Mijloacele de semnalizare care conţin o culoare de securitate