NORME ȘI INSTRUCȚIUNI PROPRII DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE A MUNCII LA CALCULATOARE

 

COMUNICAȚII ȘI TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI 

  

COD FISCAL: R 18207646/12.12.2005; COD IBAN: RO 93 TREZ 7005 025X XX00 1176 

NORME ȘI INSTRUCȚIUNI PROPRII DE SĂNĂTATE ȘI SECURITATE A MUNCII LA CALCULATOARE 

 NIPSSM IT&C  

Art.1. Prezentele instrucțiuni cuprind prevederi de securitate a muncii elaborate  pentru condițiile concrete de desfășurare a activității la calculator. 

Art.2. Scopul instrucțiunilor proprii prezentate în continuare este de a evita și  combate riscurile de accidentare ce pot apărea în timpul activității. 

Art.3. Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le  cunosc și pentru care nu au instruirea necesară. 

Art.4. Punerea sub tensiune a tablourilor de distribuție va fi efectuată numai de către  personal specializat în acest scop. 

Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la  tablouri electrice, prize, ștechere, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalații de climatizare sau la orice alte instalații auxiliare specifice. 

Art.5. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electronice se vor respecta, în  ordine, următoarele prevederi:

a) verificarea temperaturii și umidității din sală (birou); 

b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare; 

c) punerea sub tensiune a unității centrale, prin acționarea butonului  corespunzator de pe panoul unității centrale; 

d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acționarea butoanelor  corespunzătoare de pe panourile de comandă, în succesiunea indicată în documentația  tehnică a calculatorului. 

Art.6. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza în  succesiunea inversă celei prevăzute la punerea sub tensiune. 

Art.7. Punerea în funcțiune a unui echipament după revizii sau reparații se va face  numai dupa ce personalul autorizat să efectueze revizia sau reparația confirmă în scris  că echipamentul repectiv este în bună stare de funcționare. 

Art.8. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecție ale echipamentelor de  calcul. 

Art.9. Se interzice efectuarea oricărei intervenții în timpul funcționării  echipamentului de calcul. 

Art.10. Funcționarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru  a se putea interveni imediat ce se produce o defecțiune. 

Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o  defecțiune a acestuia. 

Remedierea defecțiunilor se va realiza numai de catre personalul de întreținere  autorizat. 

Art.11. Dacă în timpul funcționării echipamentului de calcul se aud zgomote  deosebite, acesta va fi oprit și se va anunța personalul de întreținere pentru control și  remediere.

 

Art.12. Se interzice conectarea echipamentului de calcul la prize defecte sau fară legatură la pământ. 

Art.13. Înlocuirea siguranțelor la instalațiile electrice se va face numai de către  personalul autorizat în acest scop. 

Art.14. La folosirea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraâncălzirile care  pot duce la incendii. 

În timpul funcționării, capacul superior al imprimantelor va fi menținut închis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse reglaje se va realiza numai după deconectarea acestora de la sursă. 

Art.15. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea părților fierbinți. Orice intervenție în timpul funcționării imprimantelor, permisă în documentația  tehnică, se va realiza cu luarea măsurilor de evitare a antrenării parților corpului de  către imprimantă. 

Art.16. În timpul funcționării calculatorului, ușile de acces la sala calculatorului  (birouri) nu se vor bloca sau încuia, pentru a permite evacuarea rapidă, în caz de  pericol, a personalului de deservire. 

Art.17. Se interzice fumatul în încăperile cu volum mare de documente. 

Art.18. În cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor (birouri), se va  acționa cu stingatorul de praf și dioxid de carbon. 

Reluarea lucrului în zonele de acțiune a dioxidului de carbon se va face numai după ventilarea spațiilor respective cu instalația de climatizare în funcție de capacitatea  ventilatoarelor și volumul încăperilor, dar nu mai puțin de o oră. 

Art.19. Se interzice consumul alimentelor pe masa suport a calculatorului sau  deasupra tastaturii. 

Art.20. În timpul lucrului la videoterminale, se va evita purtarea ochelarilor colorați.

 

Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza fără antireflexii (sub  formă de rețea, aplicate pe suprafața ecranului) specifice numai modelelor vechi de  monitoare, modelele actuale nu mai necesită. 

Art.21. Utilizatorii echipamentelor de calcul prevăzute cu ecran de vizualizare  trebuie să cunoască necesitatea și posibilitățile de reglare a echipamentului și  mobilierului de lucru. 

Reglările se vor efectua în raport cu cerințele sarcinii de muncă, condițiile de mediu  și cu caracteristicile antropofuncționale și psihofiziologice individuale. 

Se vor regla în principal: 

-luminanța ecranului, contrastul între caractere și fond, poziția ecranului (înălțime, orientare, înclinare); 

-înălțimea și înclinarea suportului pentru documente; 

-înălțimea mesei de lucru (dacă este reglabilă); 

-înălțimea suprafeței de ședere a scaunului, înclinarea și înălțimea spătarului  scaunului. 

Aceste norme nu sunt limitative, șeful de compartiment poate aduce  îmbunătățiri și completări ulterioare. 

REGLEMENTĂRI SSM 

Lucrătorii care urmează să desfășoare activități la echipamentele de calcul, vor fi  încadrați și repartizați la posturile de lucru numai după efectuarea examenelor  medicale obligatorii prevăzute de reglementarile în vigoare ale Ministerului Sănătății,  inclusiv a examenului medical oftalmologic, instruirea la angajare , la locul de muncă  şi cunoaşterea măsurilor de prevenire şi protecţie specifice activităţilor proprii.

 

Examenul medical se va realiza periodic, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.  15/1982 al Ministerului Sănătății și ori de câte ori lucrătorii acuză simptome vizuale  sau generate posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii. 

În cazul în care, la controlul medical oftalmologic se constată că nu pot fi utilizați  ochelarii de corecție obișnuiți, lucrătorii vor fi dotați cu mijloace de corecție speciale,  adecvate sarcinii de muncă, cheltuielile vor fi suportate de agentul economic  respectiv conform HG 1028/2006. 

Lucrătorii de birou trebuie să cunoască modul de deplasare în interiorul  administrației, regulile interne precum şi indicaţiile conducătorului locului de muncă  referitoare la activităţile specifice. 

Lucrătorii vor fi instruiți în utilizarea echipamentului de calcul înaintea începerii  activității și ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă. 

Lucrătorii vor fi instruiți special asupra necesității amenajării ergonomice a locului de  muncă și asupra pozițiilor corecte pe care trebuie să le adopte în timpul lucrului în  conformitate cu prevederile Normelor generale de protecție a muncii. 

Conducerea unităților vor planifica și organiza activitatea zilnică astfel încât lucru în  fața ecranului să alterneze cu alte activități. 

În cazul în care alternarea activităților nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune  utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze  suplimentare reglementate prin instrucțiuni propri. 

Timpul de așteptare a răspunsului calculatorului nu va fi considerat ca pauză. 

OBLIGAȚII ANGAJATORI 

Utilizarea echipamentelor de birou nu trebuie să prezinte riscuri pentru lucrători. La ecranele de vizualizare caracterele de pe ecran trebuie să fie bine definite şi  distincte, de dimensiuni corespunzătoare şi cu spaţiu suficient între caractere şi între  rânduri.

 

Imaginea de pe ecran trebuie să fie stabilă, fără fenomene de scânteiere sau alte forme  de instabilitate. 

Strălucirea şi/sau contrastul dintre caractere şi fondul ecranului trebuie să poată fi  uşor de reglat şi de adaptat condiţiilor ambiante. 

Ecranul trebuie să poată fi orientat şi înclinat cu uşurinţă în funcţie de necesităţi. Tastatura trebuie să fie înclinabilă şi separată de ecran, astfel încât să permită  lucrătorului găsirea unei poziţii de lucru confortabile, care să evite oboseala braţelor  şi mâinilor. 

Spaţiul din faţa tastaturii trebuie să fie suficient pentru a permite sprijinirea mâinilor  şi braţelor . 

Poziţia tastaturii şi caracteristicile tastelor trebuie să faciliteze utilizarea tastaturii. Masa sau suprafaţa de lucru trebuie să aibă o suprafaţă puţin reflectantă, să aibă  dimensiuni suficiente şi să permită o amplasare flexibilă a ecranului, tastaturii,  documentelor şi echipamentului auxiliar. 

Trebuie să existe spaţiu suficient pentru a permite lucrătorilor o poziţie confortabilă. Scaunul de lucru trebuie să fie stabil şi să asigure operatorului libertate de mişcare şi  o poziţie confortabilă, trebuie să poată fi reglat pe verticală, spătarul scaunului trebuie  să poată fi înclinat şi reglat pe verticală. 

Prin dimensiunile şi amenajarea sa, postul de lucru trebuie să asigure utilizatorului un  spaţiu suficient, care să îi permită să îşi schimbe poziţia şi să varieze mişcările. 

Iluminatul general şi iluminatul local (lămpi de lucru) trebuie să asigure condiţii de  iluminat satisfăcătoare şi un contrast corespunzător între ecran şi mediul înconjurător,  ţinând seama de tipul de activitate şi de necesităţile vizuale ale utilizatorului. 

Strălucirile şi reflexiile supărătoare pe ecran sau pe orice alte echipamente trebuie  evitate prin amenajarea locului de muncă şi a postului de lucru în funcţie de  amplasarea şi caracteristicile tehnice ale surselor de lumină artificială. 

Posturile de lucru trebuie să fie amenajate astfel încât sursele de lumină, cum ar fi  ferestrele şi alte deschideri, pereţii transparenţi sau translucizi, precum şi 

 

echipamentele şi pereţii de culori deschise, să nu provoace străluciri orbitoare directe şi să antreneze cât mai puţin posibil reflexii pe ecran. 

Ferestrele trebuie prevăzute cu un sistem adecvat de acoperire, cu posibilităţi de  reglare pentru a atenua lumina naturală la postul de lucru. 

Sfaturi pentru utilizatorii calculatoarelor 

Ergonomie 

În această categorie sunt cuprinse acele elemente care duc la crearea unui mediu  sănătos de lucru, și anume: 

⮚ păstrarea unei distanțe optime față de monitor (recomandat 60 de cm), pentru a  evita afectarea ochilor; 

⮚ poziționarea adecvată a monitorului, mouse-ului și tastaturii; 

⮚ utilizarea unor scaune reglabile; 

⮚ distanța adecvată pentru genunchi și coapse de la birou la terminal; ⮚ tastatură ergonomică cu un design ce permite o poziționare corectă a mâinilor; ⮚ luminozitate și aerisire bună a încăperii; 

⮚ pauze de 10 minute după fiecare 50 de minute în fața calculatorului; ⮚ antebrațele și coapsele trebuie să fie orizontale, coatele apropiate de corp  astfel încât să formeze un unghi de 90º cu antebrațul. Spatele se ține drept și  tălpile sprijinite în întregime pe podea; 

⮚ degetele se țin ușor curbate pe tastatură iar tastele se ating ușor, fără brutalitate; 

⮚ ecranul monitorului se va curăța eliminându-se orice pată, reflexie sau  strălucire. Contrastul și luminozitatea monitorului se vor regla convenabil. Se  vor elimina sursele de zgomot; 

⮚ cablurile de alimentare să fie bine reglate și protejate;

 

⮚ dotarea ferestrelor cu jaluzele pentru a evita strălucirea sau reflexia luminii; ⮚ asigurarea existenței unei surse de lumină pentru a evita oboseala ochilor; ⮚ întreruperi frecvente ale lucrului la calculator (se recomandă privitul unei  plante sau iesirea la aer curat). 

Probleme de sănătate 

Se pot enumera câteva dintre problemele de sănătate cauzate de lucrul cu  calculatorul: 

⇒ oboseala; 

⇒ slabirea vederii; 

⇒ probleme cu spatele; 

⇒ dureri de umeri; 

⇒ dureri de cap. 

Scrisul la tastatură ne îmbolnăvește 

Poziția încordată la calculator, mai ales asupra mous-ului, gâtul îndoit în față, coloana  strâmbă, poziția incorectă a mâinilor și felul în care ținem antebrațul pe masă ne pot  afecta sănătatea, la fel ca și bacteriile care se strâng pe tastatură. 

Bolile de care ne putem îmbolnăvi scriind la tastatură acestea sunt multiple, atât  articulare, cât și nervoase ori bacteriene, spre exemplu: 

- Boli articulare precum: sinovite (inflamarea lichidului sinovial din articulație),  tenosinovite (inflamații ale capsulei sinoviale), epicondilite, bursite, periartrite etc. - Sindromul de canal carpian – apar dureri în încheieturi și amorțeli ale ultimelor trei  degete în special, precum și încordarea spastică, temporară a acestora. Durerea  inițială nu este obligatoriu puternică, ea se poate resimți ca o jenă continuă și  obositoare, ca o arsură sau o amorțeală ce nu lasă pacientul să doarmă. Din păcate  progresia acestei boli poate compromite o bună parte din funcționalitatea brațului, de 

8 

aceea nu trebuie neglijată. Maijoritatea oamenilor au tendința de a-și scutura puțin  brațul, de a mișca degetele, ca mai apoi să revină la realizarea activităților.  - Sindromul Raynaud constă în schimbarea culorii degetelor la modificările de  temperatură. Spre exemplu la frig întâi se fac galbene apoi datorită vasocnstricției  subcutanate intense pot devenii chiar vineții. Însă aceste modificări nu se produc la  diferențe mari de temperatură așa cum se întâmplă la pacienții sănătoși. Mai mult,  apare și amorțeala zonelor respective datorită scăderii aportului de oxigen.  - Boala de vibrații care se manifestă prin dureri musculare și articulare. 

- Afecțiuni ale coloanei vertebrale și a muschilor paravertebrali, spre exemplu  spondiloza cervicală și durerile de spate, umeri sau gât. 

Afecțiuni ale stomacului. 

Cercetătorii au scos la iveală faptul că bacteriile prezente pe tastatură mai ales la  persoanele care obișnuiesc să mănânce la birou sunt mai numeroase decât cele  prezente pe colacul WC-ului. 

Din păcate toate aceste bacterii pot ajunge în stomac și intestine când mâncăm, astfel  apar afecțiuni digestive, gastrice și intestinale. 

Aceste patologii sunt mai frecvente la tineri care nu au finalizate procesele de  dezvoltare nervoasă, musculară și articulară, precum și la femeile de peste 30 de ani.  Specialiștii ne îndeamnă să nu neglijăm simptomatologia descrisă în cazul  afecțiunilor de mai sus, căci aceste boli pot evolua suficient de mult încât să ne  provoace atât suferințe în cadrul sănătății cât și în plan social prin imposibilitatea  continuării muncii. 

Aceste afecțiuni nu au o evoluție rapidă, ci una lentă, progresivă, în care pacientul  tinde să se obișnuiască cu simptomele și să nu le mai ia în seamă. 

Prevenția afecțiunilor datorate scrisului la calculator 

Poziția corectă a coloanei, brațelor și capului 

Brațele trebuie să fie sprijinite până la coate pe masă, iar palma care stă pe mous  trebuie să fie ușor ridicată, să nu atingeți cu închietura masa și să presați pe ea,  ajungând mai apoi la sindromul de canal carpian.

 

Scaunul pe care stați trebuie să fie unul cu spătar înalt și care totodată să fie drept ori  să respecte curburile coloanei (deci ar trebui adaptat înălțimii), iar coloana trebuie să fie dreaptă și poziția trunchiului relaxată. Capul nu trebuie aplecat în față.  Curățarea tastaturii și a perifericelor în general trebuie realizată cel puțin o dată pe an. 

Protejarea mediului prin utilizarea monitoarelor ce consumă puțină energie și a  posibilităților de reciclare 

Calculatoarele afectează foarte mult mediul înconjurător deoarece utilizează foarte  multă energie și emit radiații.  

De aceea se recomandă utilizarea acelor monitoare și imprimante ce consumă cât mai  puțin curent.  

Este bine să se încerce, pe cât posibil, reciclarea hârtiei utilizată la imprimarea  diferitelor documente și a cartușelor folosite la imprimarea hârtiei, prin reâncărcarea  acestora. 

Scăderea necesității utilizării documentelor imprimate datorită existenței  documentelor electronice (dischete, CD-uri, DVD-uri, stick-uri, Blu-Ray ). Necesitatea păstrării documentelor pe suport de hârtie a scăzut foarte mult deoarece,  documentele în format electronic prezintă o mobilitate mai mare, ele putând fi  transportate foarte ușor și se pot realiza oricâte copii ale acestora. 

37 – NSSM pentru prelucrarea automatã a datelor / 1996 

1. PREVEDERI GENERALE 

1.1. Continut. Scop 

A 1. (1) Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automatã a  datelor cuprind masuri de prevenire a accidentârii si imbolnãvirii profesionale, luând  în considerare riscurile specifice la care este expus persnalul lucrator în cadrul acestor  activitãti.

 

 (2) Scopul prezentelor norme este de a reglementa organizarea si desfãsurarea  activitãtilor de prelucrare automatã a datelor in conditii de securitate si sãnãtate. 

1.2. Domeniu de aplicare 

A 2. Prezentele norme se aplicã activitãtilor din unitãtile de informaticã (prin  unitati de informaticã, în sensul prezentelor norme, se înteleg centrele, oficiile si  statiile de calcul eloctronic), activitãtilor de birou ce presupun lucrul cu echipamente  etectronice pentru prelucrarea automata a datelor, inclusiv.activitatilor desfãsurate la  videoterminale. 

A 3. Lucrãtorii din unitãtile de informaticã, ce se deplaseazã la diferiti agenti economici pentru lucrãri de aualizã. programe, implementare sau orice alte lucrãri  1egate de realizarea prevederilor contractelor încheiate, vor respecta, in afara  prezentelor norme si normele de securitate a muncii sau instructiunile proprii  specifice pentru activitatea agentului economic respectiv. 

1.3. Conexiunea cu alte acte normative 

A 4. (1)Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea automata a  datolor se aplica cumulativ cu .Normele generale de protectie a muncii si cu Normele  specifice de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice. 

 (2)Organizarea si desfãsurarea activitati de prevenire si stingere a incendiilor  se va realiza potrivit normelor PSI în vigoare. 

 (3)Dotarea cu echipament individual de protectie se va realiza în functie de  riscurile specifice, potrivit prevederilor Normativului cadru de acordare si utilizare a  echipamentului individual de protectie, aprobat prin Ordinul Ministerului Muncii si  Protectiei Sociale, nr. 225 / 21.07.1995. 

A 5. Conducerea unitatilor de informaticã si a agentilor economici, care au în  dotare echipamente de prelucrare automatã a datelor, vor elabora instructiuni proprii  cuprinzând masuri suplimentare de protectie a muncii fatã de prevederile prezentelor  norme, în conformitate cu specificul locurilor de muncã si al activitãtilor desfasurate. 

1.4. Încadrarea si repartizarea lucrãtorilor

 

A 6. (1)Lucratorii care urmeaza sa desfãsoare activitati la echipamentele de calcul;  vor fi încadrati si repartizati la posturile de lucru numai dupa efectuarea examenelor  medicale obligatorii prevazute de reglementarile în vigoare ale Ministerului Sanatati,  inclusiv a examenului medical oftalmologic. 

 (2)Examenul medical se va realiza periodic, în confomitate cu prevederile  0rdinului nr.15/1982 al Ministrului Sanatatii si ori da câte ori lucratorii acuza  simptome vizuale sau generale posibil a fi determinate de exercitarea profesiunii.  

1.5. Protectia vederii 

A 7 (1)În cazul în care la controlul medical oftalmologic se constata ca nu pot fi  utilizati ochelari de corectie obisnuiti, lucratorii vor fi dotati cu mijloace de corectie  speciale, adecvate sarcinii de muncã. 

 (2)Plata mijloacelor de corectie speciale va fi suportata de unitatea de  informatica sau agentul economic respectiv. 

1.6. Informarea si instruirea lucrãtorilor 

Art.8. Conducerea unitatii de informatica sau a agentului economic respectiv va  asigura informarea lucratorilor asupra tuturor aspectelor de securitate si sanatate  derivate din, cerintele desfãsurarii activitatilor, precum si asupra mãsurilor aplicabile  la locul de munca. 

Art.9. Lucratorii vor fi instruiti în utilizarea echipamentului de calcul înainte de  începerea activitatii si ori de câte ori se modifica organizarea sau dotarea locurilor de  munca. 

Art.l0. Lucrãtorii vor fi instruiti special asupra necesitatii amenajarii ergonomice a  locului de munca si asupra pozitiilor corecte pe care trebuie sa le adopte în timpul  lucrului. 

Art.11. Organizarea si desfãsurarea instructajului de protectie a muncii se vor  realiza în conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii. 

1.7. Organizarea activitatii

 

Art.l2. Conducerea unitatilor de informatica sau a agentilor economici vor planifica si  organiza activitatile de prelucrare automata a datelor astfel încât activitatea zilnicâ în  fata ecranului sa alterneze cu alte activitati. 

Art.l3. (1) În cazul în care alternarea activitatilor nu este posibila, iar sarcina de  munca impune utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor  acorda pauze suplimentare fata de cele obisnuite. 

 (2) Durata si periodicitatea pauzelor suplimentare se vor reglementa prin  instructiuni proprii, cu consultarea unor institutii specializate sau specialisti, în  functie de modul de organizare a activitatii si de caracteristicile sarcinii de munca  (complexitate, ritm, durata, repetitivitate etc.) si vor fi incluse în timpul de lucru.  

 (3) Timpul de asteptare a raspunsului calculatorului nu va fi considerat ca  pauzã în activitatea lucratorilor. 

2. AMENAJAREA LOCULUI DE MUNCà

Art.14. Amenajarea locului de munca trebuie astfel realizata încât sa ofere  utilizatorilor confort si libertate de miscare si sa diminueze în masura maxim posibilã  riscurile de natura vizuala, mentala si posturala. 

Art.l5. Posturile de muncã trebuie concepute si amenajate astfel încât sa permitã unor  persoane diferite sã reallizeze o gamã diversã de sarcini de muncã, într-un mod  confortabil si eficace, 1a nivelul de performante cerut. 

Art.l6. Amenajarea posturilor de munca trebuie sã permita adaptarea acestora la  schimbari de cerinte si situatii. 

Art.17. Locul de muncã trebuie sa permita o buna corelare întra  caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si munca lor prin asigurarea  posibilitãtilor de reglare a diferitelor elemente componente ale acestuia. (fig.1) 

Art.l8. Utilizatorii trebuie sã aiba posibilitãti de modificare a pozitiei de lucru, in  timpul activitãtii.

 

Art.19. Daca utilizatorii se deplaseaza de la un punct de lucru la altul, este indicat sã  se prevadã elemente de prindere sub planul de lucru, pentru a usura miscarea (de ex.  o canelura sub birou cu adâncime suficienta pentru prindere). 

Art.20. Distantele si unghiurile de vedere trebuie sa fie în raport cu cerintele  sarcinii de munca si în conformitate cu pozitia de lucru standard. (fig.2). 

Art.2l. (l) Pentru a pastra o pozitie de lucru confortabilã si pentru a evita raflexiile si  efectul de orbire, utilizatorul trebuie sã încline, sa basculeze sau sa roteasca ecranul,  oricare ar fi înãltimea ochilor deasupra planului de lucru. 

 (2) Înaltimea optima a centrului ecranului trebuie sa corespunda unei directii  de privire înclinate între 10 si 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. 

Art.22. Înaltimea tastaturii trebuie sa asigure în timpul utilizarii un unghi între  brat si antebrat de minimum 90°. 

Art.23. În pozitie asezat, distanta dintre planul de lucru si, suprafata de sedere  trebuie sa fie cuprinsa între 200 si 260 mm. 

Art.24. Ecranul, suportul de documente si tastatura trebuie amplasate la  distante aproximativ egale fatã de ochii utilizatorului, respectiv 600 +/- 150 mm. 

Art.25. Videoterminalele vor fi astfel amplasate încât directia de privire sa fie  paralela cu sursele de lumina (naturala si artificiala). 

Art.26. Posturile de muncã la videoterminale vor fi amplasate între sirurile de  corpuri de iluminat din încaperea de lucru. 

Art.27. (1) Videoterminalele vor fi amplasate la distantã fata de ferestre.  

 (2) În cazul în care videoterminalele sunt amplasate în încaperi în care se  desfasoara si alte activitati, în apropierea ferestrelor vor fi amplasate posturile de  lucru ce nu necesita activitate la ecran. 

 (3) Suprafetele vitrate nu trebuie sa fie situate în fata sau în spatele  utilizatorului. 

Art.28. Se va evita, pe cât posibil amplasarea videoterminalelor în încãperi cu  suprafete vitrate de mari dimeusiuni. Daca acest lucru nu este posibil, în cazul 

 

încaperilor mari, cu suprafete vitrate importatnte, dispuse pe mai multi pereti, se vor  lua masuri adecvate pentru mascarea zonelor cu luminantã ridicata (pereti mobili,  storuri cu lamele orizontale la ferestre etc.). 

Art.29. Pentru asigurarea cerintelor de securitate si stabilitate, la locul de  muncã trebuie: 

 a)sa se reducã la minimum vibratiile inerente sau transmise;  b)sã se elimine posibilitatea bascularii planului de lucru; 

 c)sa fie posibila reglarea înaltîmii mesei fãrã risc de coborâre bruscã si deci de  rânire; 

 d)sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului de  calcul. 

Art.30. Amenajarea posturilor de munca într-o încapere trebuie realizata astfel  încât sa se asigure: 

 a) accesul usor si rapid al utilizatorilor la locul 1or de munca; 

 b) accesul usor si rapid al personalului de întretinere la toate partile  echipamentului, la pozitiile cablurilor si la prizele electrice, fãra îtreruperea activitãtii  în desfãsurare sau cu o întrerupere minimã; 

 c) un spatiu de lucru care sa raspundã nevoilor de spatiu personal, de  comunicare între indivizi si de intimitate. 

Art.31. (1) Conductorii electrici si cablurile trebuie sa respecte urmatoarele  conditii: 

 a) sa nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planu1 de lucru sau pe sol; 

 b) sa aiba o lungime suficienta pentru a se adapta 1a nevoile reale si  previzibile ale utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajari a încaperii; 

 c) sã asigure accesul usor iar întretinerea sa se efectueze fãrã intreruperea  activitatii;

 

 d) cablajul trebuie sa corespundã întregului domeniu de reglare a planurilor de  lucru. 

 (2) Conductorii electrici nu vor traversa caile de acces fãrã a fi protejati  împotriva deteriorãrilor mecanice. 

3. EXPLOATAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL 

Art.32. Se interzice lucratorilor sa utilizeze echipamentele de calcul pe care  nu le cunosc si pentru care nu au instruirea necesarã. 

Art.33. (1) Punerea sub tensiune a tablourilor de distributie va fi efectuata  numai de catre personalul autorizat în acest scop. 

 (2) Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul sã  intervinã la tablouri electrice, prize, stechere, cordoane de alimentare, stabilizatoare,  instalatii de climatizare, sau la orice alte instalatii auxiliare specifice. 

Art.34. La punerea sub tensiune a calculatoarelor electrice se vor respecta, în  ordine, urmatoarele prevederi: 

 a) verificarea temperaturii si umiditãtii din sala; 

 b) verificarea tensiunii la tabloul de alimentare;  

 c) punerea sub tensiume a unitatii centrale, prin actionarea butonului  corespunzãtor de pe panoul unitãtii centrale; 

 d) punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin actionarea butoanelor  corespunzatoare de pe panouri1e de comandã, în succesiunea indicata în documentatia tehnicã a calculatorului 

Art.35. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor electronice se va realiza in  succesiunea inversa celei prevãzute la punerea sub tensiune. 

Art.36. Punerea în functiune a unui echipament dupa revizii sau reparatii se va  face numai dupã ce personalul autorizat sã efectueze revizia sau reparatia confirma în  scris ca echipamentul respetiv este în buna stare de functionare.

 

Art.37. Se interzice îndepartarea dispozitivelor de protectie ale  echipamentelor de calcul. 

Art.:38. Se interzice efectuarea oricarei interventii în timpul functionarii  echipamentului de calcul. 

Art.39. (1) Functionarea echipamentelor de calcul va fi permanent  supravegheata pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defectiune. 

 (2) Se interzice continuarea lucrului 1a echipamentul de calcul atunci când se  constata o defectiune a acestuia. 

 (3) Remedierea defectiunilor se va realiza numai de catre personalul de  întretinere autorizat. Art.40. Dacã în timpul functionãrii echipamentului de  calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit si se va anunta personalul de  întretinere pentru control si remediere. 

Art.41. Se intercice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau  fãrã legatura la pamânt. 

Art.42. Înlocuirea sigurantelor la instalatiile electrice se va face numai de  catre personalul autorizat în acest scop. 

Art.43. (l) La utilizarea imprimantelor de mare viteza se vor evita supraâncãlzirile  care pot conduce la incendii. 

 (2) În apropierea acestor imprimante se vor amplasa stingãtoare cu praf si  dioxid de carbon. 

 (3) În timpul functionarii, capacul superior al imprimantelor va fi mentinut  închis; deschiderea capacului imprimantelor, pentru diverse regliaje se va realiza  numai dupã deconectarea acestora de la sursa. 

Art.44. (1) La utitizarea imprimantelor se va evita atingerea pãrtilor fierbinti. 

 (2) Orice interventie în timpul functionãrii impimantelor, permisa în  documentatia tehnicã, se va realiza cu luarea masurilor de evitare a antrenarii pãrtilor  corpului de catre imprimantã.

 

Art.45. În timpul functionarii calculatorului, usile de acces la sala  calculatorului nu se vor bloca sau încuia, pentru a permite evacuarea rapida, în caz de  pericol, a personalului de deservire. 

Art.46. Se interzice fumatul în încaperile cu volum mare de documente. 

Art.47. (1) În cazul unui început de incendiu în sala calculatoarelor, se va  actiona cu stingatorul cu praf si dioxid de carbon. 

 (2) Reluarea lucrului în zonele de actiune a dioxidului de carbon se va face  numai dupa ventilarea spatiilor respective cu instalatia de climatizale în functiune, în  circuit deschis, un timp stabilit in functie de capacitatea ventilatoarelor si volumului  încaperilor, dar nu mai putin de o orã. 

Art.48. Se interzice consumul alimetelor pe masa suport, a calculatorului sau  deasupra tastaturii. 

Art.49. (1) În timpul lucrului la videoterminale; se va evita purtarea  ochelarilor colorati. 

 (2) Pentru evitarea reflexiilor difuze sau speculare se vor utiliza filtre  antireflexii (sub forma de retea, aplicate pe suprafata ecranului)  

Art.50. (1) Utilizatorii echipamentelor de calcul prevazute cu ecran de  vizualizare trebuie sa cunoasca necesitatea si posibilitãtile de reglare a  echipamentului si mobilierului. 

 (2) Reglarile se vor efectua în raport cu cerintele sarcinii de munca, conditiile  de mediu si caracteristicile antrorapofunctionale si psihofiziologice individuale. 

 (3) Se vor regla in principal: 

 -luminanta ecranului, contrastul între caractere si fond, pozitia ecranului  (înaltime, orientare, înclinare); 

 -înãltimea si înclinarea suportului pentru documente;  

 -înaltimea mesei de lucru (daca este reglabila);  

 -înaltimea suprafetei de sedere a scaunului, înclinarea si înaltimea spatarului  scaunului.

 

4. ÎNTRETINEREA SI REPARAREA ECHIPAMENTELOR DE CALCUL 

Art.5l. Se interzice accesul personalului de întretinere si reparatii la echipamentele de  calcul pe care nu le cunosc si pentru care nu au fost instruiti. 

Art.52. Orice reparatie a echipamentelor de calcul se va efectua în  conformitate cu prevederile din documentatia tehnica a calculatorului. 

Art.53. Pentru fiecare echipament de calcul se vor întocmi grafice de control  periodic pentru semnalizarea deficientelor si remedierea acestora. 

Art.54. Înainte de începerea oricarei lucrari de reparare se vor verifica sculele  dispozitivele de lucru si echipamentul individual de protectie adecvat riscurilor  existente. 

Art.55. Personalul de întretinere si reparatii va verifica existenta dispozitivelor  de protectie si a carcaselor si nu va autoriza punerea în functiune a echipamentului  respectiv decit dupã montarea dispozitivelor si carcaselor de protectie. 

Art.56. Se interzice curatarea sau ungerea echipamentelor în timpul  functionãrii acestora. 

Art.57. (1)Suprafetele ecranelor videoterminalelor se vor curãta periodic de  dcpunerile de praf sau amprente digitale, pentru a nu se reduce vizibilitatea. 

 (2)Curatarea se va face numai cu produsele prescrise de producatorul  echipamentului. 

Art.58. Conducatorul locului de munca împreuna cu personalul care lucreaza  la echipamentele electrice vor verifica permanent imposibilitatea atingerii pieselor  aflate normal sub tensiune (carcase intacte si la locul lor, capace închise, izolatia  cablurilor nedeteriorata etc. ). 

Art.59. Personalul de întretinere a echipamentelor electrice trebuie sã asigure  dotarea circuitelor cu sigurante fuzbile originale si calibrate corespunzator si reglarea  aparatelor de protectie pentru a deconecta la curentul de reglaj stabilit de proiectant.

 

Art.60. Mijloacele si instalatiile de protectie împotriva pericolului de electrocutare  vor fi verificate pe baza unui plan de verificari aprobat de coducerea unitatii de  informatica sau agentului economic respectiv. 

Art.6l. Se interzice interventia la instalatiile electrice a persoanelor necalificate în  meseria de electrician si autorizate. 

Art.62. Interventiile la instalatiile si echipamentele electrice trebuie executate  conform prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii pentru utilizarea  energiei electrice.  

5. PREVEDERI DE PROIECTARE 

Art.63. La proiectarea activitatilor de prelucrare automata a datelor se vor  respecta prevederile Normelor generale de protectie a muncii, Normelor specifice de  securitate a muncii pentru prelucrarea automata a datelor precum si prevederile  standardelor de ergonomie si securitate a muncii astfel încât fiecare echipament sau  componentã a acestuia sa fie prevãzute cu sisteme da protectie si sa îndeplineasca  cerintele ergonomice, pentru a nu constitui un pericol pentru sanatatea sau securitatea  lucratorilor. 

5.1. Cerinte pentru echipamentete electronice de calcul si instalatiile electrice 

Art.64. Echipamentele electronice de calcul si instalatiile e1ectrice care le  alimenteaza cu energie electrica trebuie astfel proiectate si realizate încat sa fie  asigurata protectia împotriva electrocutarii prin atingere directa si indirecta. 

Art.65. Echipamentele electronice si instalatiile electrice care le alimenteaza  cu energie electricã trebuie sa corespunda mediului în care sunt utilizate. 

Art.66. Tensiunea de alimentare a echipamentelor electronice de calcul  trebuie sa fie de maximum 220 V. 

Art.67. Echipamentele electronice de calcul trebuie sa corespunda cel putin  gradului IP2X.

 

Art.68. Echipamentele electrice de clasa I de protectie trebuie sa fie  alimentate cu energie electrica printr-un cablu care, pe lânga conductoarele de lucru,  trebuie sa continã si un conductor de protectie prin care sa se lege masa  echipamentelor la nul de protectie, în cazul alimentarii dintr-o retea electrica legata la  pamânt (retea TN) sau la pãmânt, în cazul alimentarii dintr-o retea izolata fata de  pamânt (retea IT). 

Art.69. Ca protectie suplimentara împotriva electrocutarii, pe circuitul de  alimentare cu energie electricã a echipamentelor electrice de clasa I de protectie  trebuie sã fie prevazut un îutreruptor de curent de defect care sa deconecteze  echipamentul la un curent de defect de 30 mA. 

Art.70. Circuitele electrice din care sunt alimentate echipamentele electronice  de calcul trebuie sa fie protejate la curenti de scurtcircuit prin sigurante fuzibile,  sigurante automate sau întreruptoare automate. 

Art.7l. Sigurantele fuzibile trebuie sa fie originale si calibrate la curentul nominal  indicat de proiectant. 

Art.72. Curentul de scurtcircuit la care deconecteazã sigurantele fuzibile si  întreruptoarele automate trebuie sa aiba valoarea indicata de proiectant. 

Art.73. Echipamentele electrice de clasa II de protectie sunt construite cu  izolatie suplimentara sau întarita si nu necesita nici o alta masura de protectie  împotriva electrocutarii prin atingere indirecta. 

Art.74. (1) Echipamentele de clasa III de protectie sunt construite pentru a fi  alimentate la o tensiune foarte joasa. 

 (2) Sursa de tensiune foarte joasa trebuie sa fie realizatã astfe1 încât sa nu  poata apãrea în circuitul de tensiune foarte joasa o tensiune mai mare. 

Art.75. Circuitele de alimentare cu energie electrica a echipamentelor de  calcul trebuie sa fie separate de cele care alimenteaza alte instalatii si prevazute cu  posibilitatea de alimentarii încã cel putin 5 minute de la întreruperea tensiunii retelei  electrice si semnalizarea acestui defect.

 

Art.76. Orice dispozitiv periferic al calculatorului va fi prevazut cu un  întreruptor care sa permita operatorului deconectarea dispozitivului respectiv, în caz  de ncesitate. 

5.2. Cerinte pentru ecrane de vizualizare 

Art.77. Caracterele de pe ecran trebuie sa fie bine definite, cu un format clar,  de marime suficienta si cu spatiu corespunzator între caractere si între linii. 

Art.78. Înaltimea minima a caracterului trebuie sa subîntinda un arc de 16′. Art.79. Lãtimea caracterelor va fi de 50 pâna la 100% din înãtimea lor. 

Art.80. Spatiul între caractere trebuie sa fie egal sau mai mare decât grosimea  liniei de scriere a caracterului (sau 1 pixel), 

Art.8l. Grosimea liniei de scriere a caracterelor va fi cuprinsa între 8 si 17% din  înaltimea lor. 

Art.82. Spatiul între linii va fi mai mare sau egal cu 1 pixel. Art.83. Raportul dintre lãtime si înaltime va fi cuprins între 0,7:1 si 0,9: 1. 

Art.84. Spatiul intre cuvinte trebuie sa fie egal cu minimum lãtimea unui  caracter (“N” pentru spatiere proportionalâ). 

Art.85. (1) Pentru prezentarea caracterelor numerice alfanumerice numai cu  majuscule trebuie sã fie folosita o matrice de cel putin 5 x 7 pixeli. 

 (2) Pentru sarcini care necesita citirea continua a textului sau în care este  importanta vizibilitatea fiecarui caracter în parte, se va folosi o matrice de 7 x 9  pixeli. 

Art.86. (1) Imaginea de pe ecran trebuie sa fie stabila. 

 (2) Pentru a elvita fenomenul de scânteiere a imaginii se va asigura o  frecventã de regenerare verticala a fosforului mai mare de 65 Hz pentru ecranele cu  fond deschis si de ce1 putin 75 Hz pentru ecranele cu rezolutie ridicatã. 

Art.87. (1) Se va asigura un contrast adecvat între caractere si fond.

 

 (2) La ecranele cu contrast negativ (caractere deschise pe fond închis),  rapoartele optime de luminanta trebuie sa fie cuprinseo între 3:1 si 14:1 (optim intre  5:1 si 10:1), 

 (3) Se va prevedea posibilitatea controlului si a reglarii luminantei  caracterelor si/sau a fondului de catre utilizatozul echipamentului. 

Art.88. Ecranul nu trebuie sa prezinte reflexii care sa provoace disconfort  utilizatorului. Este de preferat ca el sa fie tratat din fabricatie înpotriva reflexiilor. 

Art.89. (1) Ecranul trebuie sa poata fi orientat si inclinat usor si liber pentru a  putea fi adaptat nevoilor utilizatorilor. 

 (2) Ecranul trebuie sã fie vizibil sub orice unghi de vedere mai mic de 40°  (unghi masurat în raport cu perpendiculara la suprafata ecranului într-un plan  oarecare) 

 (3) Se va prevedea posibilitatea pozitionari ecranului astfel încât acele zone  ale sale care trebuie privite, în mod continuu sa poata fi vazute sub un unghi al liniei  de vedere cuprins între orizontala si 60° sub orizontala. 

5.3.Cerinte pentru tastaturã 

Art.90. Tastatora trebuie astfel conceputã încât sã permitã utilizatorului  localizãri si actionari corecte, rapide si confortabile ale tastelor si în final o  performanta ridicata. 

Art.91. Tastatura trebuie sa fie separatã si mobila fatã de ecran pentru a  permite reglarea distantei de citire în functie de cerintele vizuale si de utilizarea  optima a planului de lucru 

Art.92. (1) Înaltimea rîndului de referiula (rândul C ) nu trebuie sa depaseasca  30 mm. Înaltimea rândului A poate depasi rândul B care nu trebuie sa depaseasca  înaltimea rândului de referinta (a se vedea fig.3).

 

 (2) Înclinarea câmpului de taste nu trebuie sa depãseasca 15° atunci când  rândul de referinta are înaltimea de 30 mm. Înclinarea tastaturii trebuie sa fie cuprinsa  între 0 si 25° fata de orizontala. 

Art.93. Marimea mminimã a tastaturii este limitata de prescriptiile privind  zonarea, spatierea tastelor si marimea capului tastei. Marimea globala a tastaturii  trebuie sa depãseasca aceasta marime minimã cât mai putn posibil. 

Art.94. (1) Principalele sectiuni ale tastaturii trebuie sa fie separate vertica1 si  orizontal prin spatii de cel putin jumatate din înãltimea tastei.  

 (2) În cazul unor tastaturi de înaltime mai mare este necesara prevederea unui  reazem pentru mâna.  

 (3) Daca proiectarea include un reazem pentru mânã, atunci în fata rândului A  (a se vedea fg.3) trebuie sã se prevada o adâncitura de cel putin 100 mm. Când nu  este prevazut un asemenea reazem, zona din fata rândului A trebuie sa fie cât mai  aproape posibil de marginea din fata a tastaturii. 

Art.95. Tastatura trebuie sã fie mata, pentru evitarea reflexiilor. Art.96. Tastele trebuie sã raspunda urmatoarelor cerinte:  

 a) forta necesara pentru actionarea unei taste: 0,25 pânã la 1,50 N;  b) cursa unei taste: între 1,5 – 6 mm ; 

 c) mãrimea unei taste patrate: 12 – 15 mm;  

 d) distanta intre centrele a doua taste alfanumerice adiacente: 18-20 mm; 

 e) taste mate cu caractere întunecate pe fond luminos, lizibile din pozitie de  lucru normalã; 

 f) contrastul între nivelul de luminantã a fondului si ce1 al caracterelor: 3: 1  pentru toate tastele: 

 g) actionarea unei taste sa fie însotita de un semnal tactil sau sonor sau de  ambele, 

 h) revenirea automatã a tastei la pozitia initiala dupa actionare.

 

5.4. Cerinte privind suportul pentru documente 

Art.97. Suportul pentru documente trebuie sa fie reglabil în înaltime si ca  distantã fatã de utilizator.  

Art.98. Mãrimea suportului va fi corelata cu cea a documentelor, de preferat  cu 10 mm mai mica decât a acestora, pentru a facilita manipularea lor. 

Art.99. Suportul va fi stabil astfel încât sa nu fie afectat de miscarea pe planul  de lucru si va avea coeficient de reflexie scãzut. 

5.5. Cerinte pentru mobilierul de lucru 

Art.100 Mobilierul de lucru trebuie conceput si realizat în functie de  caracteristicile antropofunctionale ale utilizatorilor si de caracteristicile sarcinii de  lucru, astfel încât sa asigure acestora libertatea miscarilol, o pozitie de lucru corecta,  confortabilã si o performanta ridicata. 

Masa (planul) de lucru 

Art.101. Planul de lucru va avea o suprafata suficientã pentru o amplasare  flexibila a ecranului, tastaturii documentelor si echipamnentului auxiliar. 

Art.l02. Latimea minimã a mesei va fi de 800 mm. 

Art.103. Suprafata de lucru trebuie sã fie mata pentru a evita reflexele. Sunt  contraindicate culorile deschise care pot produce un contrast excesiv de luminantã. 

Art.l04. (1) Mesele nereglabile vor avea o înaltime de 73o +- 10 mm. 

 (2) În conditiile în care echipamentul de calcul este utilizat succesiv de mai  multe persoane, mesele vor fi reglabile în înaltime, cu posibslitati de reglare între 650  si 740 mm. 

 (3) Adâncimea minima a spatiului liber disponibil pentru membrele iferioare  sub planul de lucru va fi de 700 mm.

 

Art.l05. Materialul din care este confectionat planul de lucru nu trebuie sa fie  rece la atingere sau sa antreneze o conductivitate excesiva a caldurii catre corpul  utilizatorului. 

Scaunul de lucru 

Art.l06. Scaunul trebuie sa fie stabil si sa-i permitã utilizatorui libertate de  miscare si o pozitie confortabilã. 

Art.l07. (l) Înaltimea scaunului trebuie sa poatã fi reglabila.  

 (2) Mecanismele de reglare a înaltimii scaunului trebuie sa poatã fi actionate  cu usurintã si concepute astfel încât sã nu fie posibila o modificare involuntara a  înaltimii scaunului. 

Art.108. Atunci când înãltimea scaunului nu poate fi reglatã pentru a se adapta  unor utilizatori de talie micã, se va prevedea un reazem pentru picioare. 

Art.l09. (1) Scaunul trebuie prevazut cu mecanism de basculare astfel încât sa  fie posibila o basculare de cateva grade spre înainte a suprafetei de sedere si sa poata  fi adoptate pozitii de lucru înclinate (caz în care bascularea scaunuli trebuie sa  functioneze sincronizat cu înclinarea spãtarului). 

 (2) Miscarile scaunului prin mecanismul de basculare nu trebuie sa modifice  înaltimea marginii anterioare a scaunului. 

Art.l10. (1) Spatarul scaunului trebuie sã fie reglabil atât ca înaltime cât si ca  înclinare. 

 (2) Spãtarul trebuie sã sprijine zona lombarã umerii si partea superioarã a  toracelui si terbuie sã fie convex în regiunea lombarã pentru a deveni plat sau concav  mai sus. 

 (3) Se va evita curbarea excesiva a spãtarelor. 

Art.l1l. Unghiul sau bascularea suprafetei de sedere a scaunului trebuie sa  functioneze simultan cu unghiul spatarului, determinând o basculare pozitiva atunci  când spãtarul este înclinat, dar nu o basculare excesiva care sa deranjeze la asezarea  sau ridicarea de pe scaun.

 

Art.ll2. (1) Dacã este necesar, locul de munca va fi prevazut cu reazem pentru  picioare. 

 (2) Reazernul trebuie pozitionat pe sol si trebuie sa prezinte stabilitate. 

 (3) Suprafata trebuie sa fie antiderapanta si sa prezinte o marime suficienta  pantru a permite libertate de miscare (latime mai mare sau egala cu 450 mm si  adâncime mai mare sau egala cu 350 mm). 

 (4) Inclinarea suprafetei de sprijin trebuie sa fie reglabila între 0° -15°. 

5.6. Cerinte privind interfata calculator/operator 

Art.1l3. La proiectarea, selectarea si modificarea software-ului precum si la  proiectarea sarcinilor de utilizare a echipamentului cu ecran de vizualizare, se vor  respecta urmãtoarele prevederi: 

 a) software-ul trebuie sa curespunda sarcinii de lucru;  

 b)software-ul trebuie sa fie usor de utilizat si adaptat nivelului de cunostinte si  experientei operatorului; orice facilitate de verificare cantitativa sau calitativa va fi  adusa la cunostiinta operatorilor; 

 e)sistemele trebuie sa afiseze informatiile într-un format si ritm care sa fie  adaptate operatorilor; 

 d)principiile ergonomice ale software-ului trebuie sa fie aplicate, în special, la  prelucrarea datelor de catre operator. 

5.7. Cerinte privind mediul de munca 

5.7.1. Iluminat 

A.l14. Iluminatul încaperilor de lucru va fi proiectat în functie de caracteristicile  sarcinii de muncã si cerintele vizuale ale utilizatorilor, astfel încât sa se asigure  niveluri de iluminare si un contrast adecvat între ecran si mediu, pentru obtinerea  unei performante vizuale ridicate.

 

Art.115. Valorile parametrilor de iluminat sunt cele prevãzute în Normele  generale de protectia a muncii. 

Art. ll6. Ferestrele vor fi prevazute cu un sistem corespunzator de protectie  reglabil. 

Art ll7 Posibilele reflexii si straluciri pe ecran sau pe alte elemente ale postului de  munca, vor fi evitate corelând caracteristicile tehnice si amplasarea surselor de  lumina cu; amenajarea încãperilor si posturilor de munca. 

5.7.2.Microclimat 

Art.118. În încaperile în care se desfãsoarã activitati de prelucrare automatã a  datelor, se vor asigura conditiile de confort termic, valorile parametrilor de  microclimat fiind cele prevazute în Normele generale de protectie a muncii. 

Art.119. Atunci când este necesar un microclimat strict controlat, se va umãri  sã nu se creeze curenti de aer supãrãtori. Umiditatea aerului va fi mai mare de 40%  pentru a se evita uscarea mucoaselor. 

Art.120. Echipamentul apartinând postului de lucru nu va produce o cãldura  excesiva, care sã producã disconfortul lucrãtorilor. 

5.7.3.Zgomot 

Art.l2l. (1) Zgomotul emis de echipamentele care apartin postului de munca  nu trebuie sa distraga atentia si sa perturbe comunicarea verbala.  

 (2) Nivelurile de zgomot vor fi cele prevazute în Normele generale de  protectie a muncii, pentru locuri de munca cu nivel ridicat de concentrare a atentiei. 

Art.122. Imprimantele de mare viteza, care constituie surse de zgomot, vor fi  asezate în încaperi separate de sala calculatoarelor, izolate fonic si prevazute cu  geamuri transparente pentru a facilita vizualizarea procesului de imprimare. 

Art.l23. Instalatiile de ventilare nu trebuie sa antreneze prin functionarea lor o  crestere semnificativa (mai mare de 3 dB) a nivelurilor sonore din aceste încãperi. 

5.7.4.Radiatii

 

A 124. Toate radiatiile, exceptând pãrtile vizibile ale spectrului electromagnetic  trebuie sã fie reduse la niveluri neglijabile din punct de vedere al protectei sanatatii si  securitatii lucrãtorilor, în conformitate cu reglementarile Normelor generale de  protectia muncii. 

5.7.5.Sabstante periculoase 

Art l25. Emisiile de ozon (03) de la imprimantele laser trebuie reduse la  niveluri neglijabile din punct de vedere al protectiei sanatatii si securitatii lucratorilor. 

 

Norme si instructiuni proprii de Securitate si Sanatate in Munca la calculator -  model actualizat la data de 11 Iulie 2024