Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.





PLAN DE DESFASURARE A INSTRUCTAJULUI INTRODUCTIV GENERAL PENTRU SANATATEA I SECURITATEA MUNCII

PLAN DE DESFASURARE A INSTRUCTAJULUI INTRODUCTIV GENERAL PENTRU SANATATEA I SECURITATEA MUNCII 

RISCURILE DE ACCIDENTARE I ÎMBOLNVIRE PROFESIONAL 

Cderea lucrtorului la acelai nivel, datorit cilor de acces alunecoase. 

Cderea lucrtorului de la înlime. 

Cderea, prbuirea de materiale i obiecte de pe benzile transportoare. 

Prinderea, lovirea sau strivirea de maini, utilaje în funciune, din cauza neateniei sau poziionrii greite a executantului fa de acestea; Prinderea, lovirea sau strivirea de mijloace de transport a lucrtorilor; Prinderea, lovirea sau strivirea cu obiecte i materiale transportate; Contact cu curent electric (atingere direct a instalaiei de alimentare cu curent electric, sau indirect la prile dezizolate ori deteriorate ale benzilor).

LEGISLAIA DE SECURITATE I SNTATE ÎN MUNC. Legea securitii i sntii în munc (Legea nr. 319/2006): 

Art. 5. - În sensul prezentei legi, termenii i expresiile de mai jos au urmtorul îneles: 

a) lucrtor - persoan angajat de ctre un angajator, potrivit legii, inclusiv studenii, elevii în perioada efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii i ali participani la procesul de munc, cu excepia persoanelor care presteaz activiti casnice; 

b) angajator - persoan fizic sau juridic ce se afl în raporturi de munc ori de serviciu cu lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea întreprinderii i/sau unitii; 

c) ali participani la procesul de munc - persoane aflate în întreprindere i/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, în perioada de verificare prealabil a aptitudinilor profesionale în vederea angajrii, persoane care presteaz activiti în folosul comunitii sau activiti în regim de voluntariat, precum i omeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoane care nu au contract individual de munc încheiat în form scris i pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin orice alt mijloc de prob; 

d) reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice în domeniul securitii i sntii lucrtorilor - persoan aleas, selectat sau desemnat de lucrtori, în conformitate cu prevederile legale, s îi reprezinte pe acetia în ceea ce privete problemele referitoare la protecia securitii i sntii lucrtorilor în munc;

e) prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute în toate etapele procesului de munc, în scopul evitrii sau diminurii riscurilor profesionale; 

f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale organismului, produs în timpul procesului de munc ori în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul de traseu ori de circulaie, în condiiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat de profesiune; 

g) accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i intoxicaia acut profesional, care au loc în timpul procesului de munc sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar de munc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; 

h) boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitrii unei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de munc; 

i) echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaie folosit în munc; 

j) echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrtor pentru a-l proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea s îi pun în pericol securitatea i sntatea la locul de munc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a îndeplini acest obiectiv; 

k) loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat în cldirile întreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria

întreprinderii i/sau unitii la care lucrtorul are acces în cadrul desfurrii activitii; 

l) pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual creia îi lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident în orice moment; 

m) stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meseriei sau specialitii în care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omerii în perioada de reconversie profesional; 

n) securitate i sntate în munc - ansamblul de activiti instituionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiii în desfurarea procesului de munc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altor persoane participante la procesul de munc; 

o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau/i din comportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar ar fi fost posibil s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s produc pagube materiale; 

p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara întreprinderii/unitii, abilitate s presteze servicii de protecie i prevenire în domeniul securitii i sntii în munc, conform legii; 

q) accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficiale care necesit numai acordarea primelor îngrijiri medicale i a antrenat incapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile; 

r) boal legat de profesiune - boala cu determinare multifactorial, la care unii factori determinani sunt de natur profesional.

Art. 16. - (1) inând seama de mrimea întreprinderii i/sau a unitii, angajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare, astfel încât lucrtorii i/sau reprezentanii acestora s primeasc, în conformitate cu prevederile legale, toate informaiile necesare privind: 

a) riscurile pentru securitate i sntate în munc, precum i msurile i activitile de prevenire i protecie atât la nivelul întreprinderii i/sau unitii, în general, cât i la nivelul fiecrui post de lucru i/sau fiecrei funcii; 

b) msurile luate în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) i (3). (2) Angajatorul trebuie s ia msuri corespunztoare astfel încât angajatorii lucrtorilor din orice întreprindere i/sau unitate exterioar, care desfoar activiti în întreprinderea i/sau în unitatea sa, s primeasc informaii adecvate privind aspectele la care s-a fcut referire la alin. (1), care privesc aceti lucrtori. 

Art. 22. - Fiecare lucrtor trebuie s îi desfoare activitatea, în conformitate cu pregtirea i instruirea sa, precum i cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel încât s nu expun la pericol de accidentare sau îmbolnvire profesional atât propria persoan, cât i alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale în timpul procesului de munc. 

Art. 23. - (1) În mod deosebit, în scopul realizrii obiectivelor prevzute la art. 22, lucrtorii au urmtoarele obligaii: 

a) s utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport i alte mijloace de producie; 

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat i, dup utilizare, s îl înapoieze sau s îl pun la locul destinat pentru pstrare;

c) s nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau înlturarea arbitrar a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice i cldirilor, i s utilizeze corect aceste dispozitive; 

d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munc despre care au motive întemeiate s o considere un pericol pentru securitatea i sntatea lucrtorilor, precum i orice deficien a sistemelor de protecie; 

e) s aduc la cunotin conductorului locului de munc i/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoan; 

f) s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, atât timp cât este necesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari, pentru protecia sntii i securitii lucrtorilor; 

g) s coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, pentru a permite angajatorului s se asigure c mediul de munc i condiiile de lucru sunt sigure i fr riscuri pentru securitate i sntate, în domeniul su de activitate; 

h) s îi însueasc i s respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii i sntii în munc i msurile de aplicare a acestora; i) s dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munc i inspectorii sanitari. 

(2) Obligaiile prevzute la alin. (1) se aplic, dup caz, i celorlali participani la procesul de munc, potrivit activitilor pe care acetia le desfoar.

Norma metodologic de aplicare a Legii nr. 319/2006 aprobat de H.G. nr. 1425/2006: 

Art. 56. - Reprezentanii lucrtorilor cu rspunderi specifice în domeniul securitii i sntii în munc sunt consultai i particip, în conformitate cu art. 18 din lege, i pot desfura urmtoarele activiti: 

a) colaboreaz cu angajatorul pentru îmbuntirea condiiilor de securitate i sntate în munc; 

b) însoesc echipa/persoana care efectueaz evaluarea riscurilor; c) ajut lucrtorii s contientizeze necesitatea aplicrii msurilor de securitate i sntate în munc; 

d) aduc la cunotin angajatorului sau comitetului de securitate i sntate în munc propunerile lucrtorilor referitoare la îmbuntirea condiiilor de munc; 

e) urmresc realizarea msurilor din planul de prevenire i protecie; f) informeaz autoritile competente asupra nerespectrii prevederilor legale în domeniul securitii i sntii în munc. 

Codul Muncii (Legea nr. 53/2003): 

Art. 257. Regulamentul intern se întocmete de ctre angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanilor salariailor, dup caz. Art. 258. Regulamentul intern cuprinde cel puin urmtoarele categorii de dispoziii: 

a) reguli privind protecia, igiena i securitatea în munca în cadrul unitii; b) reguli privind respectarea principiului nediscriminarii i al inlaturarii oricrei forme de înclcare a demnitii;

c) drepturile i obligaiile angajatorului i al salariailor; 

d) procedura de soluionare a cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariailor; 

e) reguli concrete privind disciplina muncii în unitate; 

f) abaterile disciplinare i sanciunile aplicabile; 

g) reguli referitoare la procedura disciplinar; 

h) modalitile de aplicare a altor dispoziii legale sau contractuale specifice. 

Art. 259. (1) Regulamentul intern se aduce la cunostinta salariailor prin grija angajatorului i isi produce efectele fata de salariai din momentul incunostintarii acestora. 

(2) Obligaia de informare a salariailor cu privire la coninutul regulamentului intern trebuie îndeplinit de angajator. 

(3) Modul concret de informare a fiecrui salariat cu privire la coninutul regulamentului intern se stabilete prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, dup caz, prin coninutul regulamentului intern. 

(4) Regulamentul intern se afieaz la sediul angajatorului. Art. 260. Orice modificare ce intervine în coninutul regulamentului intern este supus procedurilor de informare prevzute la art. 259. Art. 261. (1) Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispoziiile regulamentului intern, în msura în care face dovada înclcrii unui drept al sau. 

(2) Controlul legalitii dispoziiilor cuprinse în regulamentul intern este de competenta instanelor judectoreti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicrii de ctre angajator a modului de soluionare a sesizrii formulate potrivit alin. (1).

Rspunderea disciplinar 

Art. 263. (1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinar, având dreptul de a aplica, potrivit legii, sanciuni disciplinare salariailor si ori de câte ori constata ca acetia au svârit o abatere disciplinar. 

(2) Abaterea disciplinar este o fapta în legatura cu munca i care consta într-o aciune sau inaciune svârit cu vinovie de ctre salariat, prin care acesta a înclcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele i dispoziiile legale ale conductorilor ierarhici. 

H.G. nr. 1091/2006:Anexa nr. 2 

Cerine minime de securitate i sntate pentru locurile de munc aflate deja în folosin 

1. Observaie preliminar 

Obligaiile menionate în prezenta anex se aplic ori de câte ori caracteristicile locului de munc, activitatea, împrejurrile sau un risc impun acest lucru. 

2. Stabilitate i rezisten 

Cldirile care adpostesc locuri de munc trebuie s aib o structur i o rezisten corespunztoare naturii utilizrii lor. 

3. Instalaii electrice 

Instalaiile electrice trebuie s fie proiectate i construite astfel încât s nu prezinte pericol de incendiu sau explozie; lucrtorii trebuie s fie protejai în

mod adecvat împotriva riscului de accidentare prin atingere direct i/sau atingere indirect. 

Instalaiile electrice i dispozitivele de proiecie trebuie s corespund tensiunii nominale, condiiilor exterioare i competenei persoanelor care au acces la pri ale instalaiei. 

4. Ci i ieiri de urgen 

4.1. Cile i ieirile de urgen trebuie s rmân în permanen libere i s conduc în mod cât mai direct posibil în aer liber sau în spaii sigure. 4.2. În caz de pericol, trebuie s fie posibil evacuarea rapid i în condiii cât mai sigure a lucrtorilor de la toate posturile de lucru. 

4.3. Trebuie s existe un numr corespunztor de ci de salvare i ieiri de urgen. 

4.4. Uile de ieire în caz de urgen trebuie s se deschid spre exterior. Uile glisante sau turnante nu sunt permise în cazul în care acestea au destinaia de ieiri de urgen. 

Uile de ieire de urgen nu trebuie s fie încuiate sau fixate astfel încât s nu poat fi deschise imediat i cu uurin de ctre orice lucrtor care ar avea nevoie s le utilizeze în caz de urgen. 

4.5. Cile i ieirile de urgen speciale trebuie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotrârii Guvernului nr. 971/2006. 

Aceast semnalizare trebuie s fie suficient de rezistent i s fie amplasat în locurile corespunztoare. 

4.6. Uile de ieire de urgen nu trebuie s fie încuiate. 

Cile i ieirile de urgen, precum i cile de circulaie i uile de acces spre acestea trebuie s fie eliberate de orice obstacole, astfel încât s poat fi utilizate în orice moment fr dificultate.

4.7. Cile i ieirile de urgen care necesit iluminare trebuie prevzute cu iluminat de siguran/urgen de intensitate suficient în cazul în care se întrerupe alimentarea cu energie electric. 

5. Detectarea i prevenirea incendiilor 

5.1. În funcie de dimensiunile i destinaia cldirilor, de echipamentele pe care acestea le conin, de proprietile fizice i chimice ale substanelor prezente i de numrul maxim potenial de persoane prezente, locurile de munc trebuie prevzute cu dispozitive corespunztoare pentru stingerea incendiilor i, dac este necesar, cu detectoare de incendii i sisteme de alarm. 

5.2. Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiilor trebuie s fie uor accesibile i uor de manevrat. 

Acestea trebuie s fie semnalizate în conformitate cu prevederile Hotrârii Guvernului nr. 971/2006. 

Aceste semnalizri trebuie s fie suficient de rezistente i amplasate în locuri corespunztoare. 

6. Ventilaia locurilor de munc în spaii închise 

Trebuie luate msuri pentru a asigura suficient aer proaspt la locurile de munc în spaii închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate i cerinele fizice impuse lucrtorilor. 

În cazul utilizrii unui sistem de ventilare forat, acesta trebuie s fie meninut în stare de funcionare. 

Orice avarie trebuie semnalizat de un sistem de control, dac acest lucru este necesar pentru sntatea lucrtorilor. 

7. Temperatura în încperi

7.1. În timpul programului de lucru, temperatura din încperile ce conin posturi de lucru trebuie s fie adecvat organismului uman, inându-se seama de metodele de lucru utilizate i de cerinele fizice impuse lucrtorilor. 

7.2. Temperatura în camerele de odihn, încperile pentru personalul de serviciu permanent, în încperile sanitare, în cantine i în încperile pentru acordarea primului ajutor trebuie s corespund destinaiei specifice a acestor încperi. 

8. Iluminatul natural i artificial 

8.1. În msura în care este posibil, locurile de munc trebuie s aib iluminat natural suficient i s fie prevzut un iluminat artificial adecvat pentru sntatea i securitatea lucrtorilor. 

8.2. Locurile de munc în care lucrtorii sunt în mod deosebit expui riscurilor în caz de defeciune la iluminatul artificial trebuie s fie prevzute cu iluminat de siguran/urgen de intensitate suficient. 

9. Ui i pori 

9.1. Uile transparente trebuie s fie marcate corespunztor, la înlimea vederii. 

9.2. Uile i porile batante trebuie s fie transparente sau s aib un panou transparent. 

10. Zone periculoase 

Dac locurile de munc includ zone periculoase în care, dat fiind natura activitii, exist riscul cderii lucrtorului sau a unor obiecte, aceste zone trebuie s fie prevzute, în msura în care este posibil, cu dispozitive care s evite ptrunderea lucrtorilor neautorizai în aceste zone. 

Trebuie luate msuri corespunztoare pentru a proteja lucrtorii care sunt autorizai s ptrund în zonele periculoase. 

Zonele periculoase trebuie marcate clar.

11. Încperi i zone pentru odihn 

11.1. Dac securitatea sau sntatea lucrtorilor, în special datorit tipului activitii sau prezenei unui numr mai mare de angajai decât cel prevzut, impun acest lucru, lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie încperi pentru odihn uor accesibile sau zone pentru odihn corespunztoare. 

Aceast prevedere nu se aplic dac lucrtorii sunt angajai în birouri sau în încperi de lucru similare care ofer posibiliti echivalente de relaxare în timpul pauzelor. 

11.2. Încperile i zonele pentru odihn trebuie prevzute cu mese i scaune cu sptar. 

11.3. În încperile i zonele pentru odihn trebuie luate msuri corespunztoare pentru proiecia nefumtorilor împotriva disconfortului cauzal de fumul de tutun. 

12. Femei gravide i mame care alpteaz 

Femeile gravide i mamele care alpteaz trebuie s aib posibilitatea de a se odihni în poziie culcat în condiii corespunztoare. 

13. Instalaii sanitare 

13.1. Vestiare i dulapuri pentru îmbrcminte 

13.1.1. Lucrtorilor trebuie s li se pun la dispoziie vestiare corespunztoare dac acetia trebuie s poarte îmbrcminte de lucru special i dac, din motive de sntate sau de decen, nu li se poate cere s se schimbe într-un alt spaiu. 

Vestiarele trebuie s fie uor accesibile i s aib capacitate suficient. 13.1.2. Vestiarele trebuie s aib dotri care s permit fiecrui lucrtor s îi încuie îmbrcmintea personal în timpul programului de lucru.

Dac este cazul (de exemplu, existena substanelor periculoase, umiditate, murdrie), vestiarele pentru îmbrcmintea de lucru trebuie s fie separate de vestiarele pentru vestimentaia i efectele personale. 

13.1.3. Trebuie s existe vestiare separate sau o utilizare separat a vestiarelor pentru brbai i pentru femei. 

13.2. Duuri, cabine de WC-uri i chiuvete 

13.2.1. Locurile de munc trebuie dotate astfel încât lucrtorii s aib în apropierea lor: 

- duuri, dac natura activitii lor impune acest lucru; 

- locuri speciale prevzute cu un numr corespunztor de cabine de WC uri i chiuvete. 

13.2.2. Duurile i chiuvetele trebuie prevzute cu ap curent rece (i ap cald, dac este necesar). 

13.2.3. Trebuie prevzute duuri separate sau trebuie asigurat utilizarea separat a duurilor pentru brbai i pentru femei. 

Trebuie prevzute cabine de WC-uri separate sau trebuie asigurat utilizarea separat a cabinelor de WC-uri pentru brbai i pentru femei. 14. Echipamente de prim ajutor 

Locurile de munc trebuie dotate cu echipamente de prim ajutor. Echipamentele trebuie s fie marcate corespunztor i s fie uor accesibile. 

15. Lucrtori cu dizabiliti 

La organizarea locurilor de munc trebuie s se in seama de lucrtorii cu dizabiliti, dac este necesar. 

Aceast prevedere se aplic în special în ceea ce privete uile, cile de comunicaie, scrile, duurile, chiuvetele, WC-urile i posturile de lucru utilizate sau ocupate direct de lucrtorii cu dizabiliti.

16. Circulaia pietonilor i vehiculelor 

Locurile de munc în spaii închise sau în aer liber trebuie organizate astfel încât pietonii i vehiculele s poat circula în condiii de securitate. 17. Locuri de munc în aer liber (dispoziii speciale) 

Când lucrtorii sunt angajai la posturi de lucru în aer liber, astfel de posturi de lucru trebuie s fie amenajate pe cât posibil astfel încât acetia: a) s fie protejai împotriva condiiilor meteorologice nefavorabile i, dac este necesar, împotriva cderii obiectelor; 

b) s nu fie expui unui nivel de zgomot duntor, nici unor influene exterioare vtmtoare, cum ar fi gaze, vapori sau praf; 

c) s îi poat prsi posturile de lucru rapid în eventualitatea unui pericol sau s poat primi rapid asisten; 

d) s nu poat aluneca sau cdea. 

18. Locuri de munc în condiii de izolare (dispoziii speciale) 18.1. Angajatorul va numi prin decizie o persoan cu atribuii concrete care s supravegheze lucrtorii care lucreaz în condiii de izolare. 18.2. Pentru a se putea interveni în timp util în caz de accident sau avarie la locurile de munc în condiii de izolare, acestea vor fi dotate cu mijloace tehnice care permit legtura cu persoana care asigur supravegherea: a) constant automat (centrale de supraveghere, dispozitive de alarmare prin unde radio); 

b) periodic automat (radio-telefon, telefon); 

c) periodic prin intermediul unei persoane (apeluri telefonice, radio telefon, camer de luat vederi i monitor). 

19. Principii ergonomice 

19.1. Dimensionarea locului de munc se realizeaz în funcie de particularitile anatomice, fiziologice, psihologice ale organismului uman,

precum i de dimensiunile i caracteristicile echipamentului de munc, ale mobilierului de lucru, de micrile i deplasrile lucrtorului în timpul activitii, de distanele de securitate, de dispozitivele ajuttoare pentru manipularea maselor, ca i de necesitatea asigurrii confortului psihofizic. 

19.2. Eliminarea poziiilor forate, nenaturale, ale corpului lucrtorului i asigurarea posibilitilor de modificare a poziiei în timpul lucrului se realizeaz prin amenajarea locului de munc, prin optimizarea fluxului tehnologic i prin utilizarea echipamentelor de munc care respect prevederile reglementrilor în vigoare. 

19.3. Locurile de munc la care se lucreaz în poziie aezat se doteaz cu scaune concepute corespunztor caracteristicilor antropometrice i funcionale ale organismului uman, precum i activitii care se desfoar, corelându-se înlimea scaunului cu cea a planului de lucru. 

19.4. La locurile de munc unde se lucreaz în poziie ortostatic trebuie asigurate, de regul, mijloace pentru aezarea lucrtorului cel puin pentru perioade scurte de timp (de exemplu, scaune, bnci). 

19.5. Echipamentele de munc, mesele i bancurile de lucru trebuie s asigure spaiu suficient pentru sprijinirea comod i stabil a membrelor inferioare în timpul activitii, cu posibilitatea micrii acestora. 

19.6. Înlimea planului de lucru pentru poziia aezat sau ortostatic se stabilete în funcie de distana optim de vedere, de precizia lucrrii, de caracteristicile antropometrice ale lucrtorului i de mrimea efortului membrelor superioare. 

19.7. Pentru evitarea micrilor de rsucire i aplecare ale corpului, precum i a micrilor foarte ample ale braelor, trebuie luate msuri de organizare corespunztoare a fluxului tehnologic, de manipulare corect a

materiilor prime i a produselor la echipamentele de munc la care lucrtorul intervine direct. 

H.G. nr.1048/2006:Anexa 3 

LISTA 

orientativ i neexhaustiv a activitilor i sectoarelor de activitate care pot necesita utilizarea de echipament individual de protecie 

1. Protecia capului (protecia craniului) 

Cti de protecie: 

- lucrri de construcii, în special activitate pe, sub sau în apropierea schelelor i locurilor de munc la înlime, la operaii de montare i demontare a cofrajelor, de asamblare i instalare, activitate desfurat pe schele i de demolri; 

- lucrri în anuri; 

- terasamente i lucrri în piatr; 

- lucrri în cariere, excavri la suprafa, halde; 

- lucrri în vecintatea dispozitivelor de ridicare, macaralelor i a transportoarelor; 

- lucrri la instalaii de concasare fin; 

- lucrri la silozuri, buncre i conducte; 

2. Protecia picioarelor 

Înclminte de securitate cu talp antiperforaie: 

- lucrri de construcii, civile i rutiere; 

- lucrri pe schele; 

- lucrri de demolare;

- lucrri de construcii în beton i plci prefabricate, care presupun montarea i demontarea cofrajelor; 

- lucrri pe antiere i în spaii de depozitare; 

- lucrri pe acoperiuri. 

- lucrri cu furnale, instalaii de concasare fin, oelrii, laminoare, ateliere metalurgice, forjare, matriare la cald, presri la cald i trefilare; - lucrri în cariere i în exploatri de suprafa i halde; 

Înclminte de securitate cu toc sau talp ortopedic i inserie antiperforaie: 

- lucrri pe acoperiuri. 

3. Protecia ochilor sau a feei 

Ochelari de protecie, viziere i ecrane faciale: 

- lucrri de sudur, polizare i debitare; 

- lucrri de gurire. 

4. Protecia respiratorie 

Semimti/Aparate de protecie respiratorie: 

- vopsirea prin pulverizare fr ventilaie corespunztoare; 5. Protecia auzului 

Antifoane: 

- lucrri în locuri cu zgomot peste limita admis; 

la prese de metale; 

- lucrri cu dispozitive pneumatice; 

- lucrri ale personalului de la sol în aeroporturi; 

- lucrri de treierat; 

- lucrri în industria lemnului i textil. 

6. Protecia corpului, braelor i mâinilor 

Îmbrcminte de protecie:

- lucrri cu acizi i soluii caustice, dezinfectani i substane de curare corozive; 

Îmbrcmite de protecie greu inflamabil: 

- lucrri de sudur în spaii înguste. 

oruri din piele: 

- lucrri de sudur; 

Mnui: 

- lucrri de sudur; 

- manipularea de obiecte cu muchii ascuite, dar nu la utilizarea mainilor care prezint riscul ca mnua s fie prins; 

7. Îmbrcminte de protecie împotriva intemperiilor: 

- lucrri în aer liber pe ploaie i vreme rece. 

8. Îmbrcminte reflectorizant: 

- lucrri în locuri în care lucrtorii trebuie s poat fi observai la timp. 9. Centuri de securitate: 

- lucrri pe schele; 

- asamblarea de piese prefabricate; 

- lucrri pe stâlpi. 

H.G. nr. 971/2006: Anexa nr. 1 

CERINE MINIME GENERALE 

privind semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc 

1. Observaii preliminare 

1.1. În cazul în care este necesar semnalizarea de securitate i/sau de

sntate, în conformitate cu obligaiile generale prevzute la art. 6 din hotrâre, aceasta trebuie s fie în conformitate cu cerinele specifice prevzute în anexele nr. 2-9 la hotrâre. 

1.2. Prezenta anex introduce cerine specifice privind semnalizrile de securitate i/sau de sntate, descrie diferitele utilizri i stabilete regulile generale privind interanjabilitatea i complementaritatea acestora. 

1.3. Semnalizrile de securitate i/sau de sntate trebuie s fie utilizate numai pentru a transmite mesajul sau informaiile prevzute în prezenta hotrâre. 

2. Modaliti de semnalizare 

2.1. Semnalizare permanent 

2.1.1. Semnalizarea referitoare la o interdicie, un avertisment sau o obligaie, precum i semnalizarea privind localizarea i identificarea mijloacelor de salvare ori prim ajutor trebuie s se realizeze prin utilizarea panourilor permanente. Trebuie s se foloseasc panouri i/sau o culoare de securitate pentru semnalizarea permanent destinat localizrii i identificrii materialelor i echipamentelor de prevenire i stingere a incendiilor. 

2.1.2. Semnalizarea de pe recipiente i de pe conducte trebuie s se fac conform prevederilor anexei nr. 3. 

2.1.3. Locurile în care exist risc de coliziune cu obstacole i de cdere a persoanelor trebuie s fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate i/sau cu panouri. 

2.1.4. Cile de circulaie trebuie s fie marcate permanent cu o culoare de securitate. 

2.2. Semnalizarea ocazional

2.2.1. Când împrejurrile o impun, trebuie s se foloseasc semnale luminoase, semnale acustice i/sau comunicare verbal, inându-se seama de interanjabilitatea i combinaiile prevzute la pct. 3, pentru semnalizarea pericolelor, mobilizarea persoanelor pentru o aciune specific, precum i pentru evacuarea de urgen a persoanelor. 

2.2.2. Orientarea persoanelor care efectueaz manevre ce presupun un risc sau un pericol trebuie s se realizeze, în funcie de împrejurri, printr-un gest-semnal i/sau prin comunicare verbal. 

3. Interanjabilitatea i combinarea semnalizrilor 

3.1. Dac eficiena este aceeai, se poate alege între urmtoarele: a) o culoare de securitate sau un panou, pentru a marca locurile cu obstacole ori denivelri; 

b) semnale luminoase, semnale acustice sau comunicare verbal; c) gesturi-semnal sau comunicare verbal. 

3.2. Pot fi utilizate împreun urmtoarele modaliti de semnalizare: a) semnal luminos i semnal acustic; 

b) semnal luminos i comunicare verbal; 

c) gest-semnal i comunicare verbal. 

4. Instruciunile din tabelul de mai jos se aplic tuturor mijloacelor de semnalizare care conin o culoare de securitate:

Culoare 

Semnificaie sau scop 

Indicaii i precizri

Rou

Semnal de interdicie 

Atitudini periculoase

Pericol-alarm

Stop, oprire, dispozitiv de oprire de urgen Evacuare



 

Materiale i echipamente de prevenire i stingere a incendiilor

Identificare i localizare

Galben sau galben-oranj

Semnal de avertizare

Atenie, precauie Verificare

Albastru 

Semnal de obligaie

Comportament sau aciune specific 

Obligaia purtrii echipamentului individual de protecie

Verde

Semnal de salvare sau de prim ajutor

Ui, ieiri, ci de acces, echipamente, posturi, încperi

Situaie de securitate 

Revenire la normal



CONSECINELE POSIBILE ALE NECUNOATERII I NERESPECTRII LEGISLAIEI DE SECURITATE I SNTATE ÎN MUNC. 

Accidentele de munc afecteaz negativ toate elementele sistemului de munc – executant, sarcina de munc, mijloacele de munc i mediul de munc. 

Consecine asupra executantului. În contextul procesului de munc, omul poate fi considerat în dou ipostaze: de fiin uman i de executant al unei sarcini de munc. Fiecruia îi sunt asociate o serie de valori i

caracteristici specifice, cum ar fi: viaa, sntatea, capacitatea creativ, respectiv capacitatea de munc, aptitudinile i cunotinele. Accidentele de munc au repercusiuni asupra ambelor categorii de valori: psiho-fiziologice, economice, financiare etc. 

Consecine asupra sarcinii de munc. Consecina direct o constituie neîndeplinirea sarcinii de munc sau neîndeplinirea la timp. Consecine asupra mijloacelor de munc . În urma accidentelor de munc, în mod deosebit, se pot produce deteriorri sau distrugeri, atât ale mijloacelor propriu-zise de munc, dar i ale obiectelor muncii (cazul exploziilor, incendiilor etc.). 

Consecine asupra mediului de munc. Ambele categorii de mediu, fizic i social, pot fi afectate de producerea accidentelor de munc. Mediul fizic prezint repercusiuni sub forma elementelor materiale degradate, iar mediul social sub forma stressului suportat de cei aflai la locurile de munc apropiate de cel al victimei, cu toate manifestrile specifice. 

Un alt criteriu de clasificare – nivelul la care se produc – împarte consecinele accidentelor de munc, în: 

a). consecine la nivelul individului, respectiv: 

a.1. al victimei – suferin fizic datorat agresiunii suportate, a incapacitii temporare sau permanente de munc, a pierderii încrederii în capacitatea de a reaciona corespunztor la sarcinile de munc, diminuarea veniturilor etc. a.2. al celor apropiai victimei – durere, suferin, stress psihic, diminuarea veniturilor familiale etc. 

b). consecine la nivelul angajatorului (microeconomic):

b.1. pierderi de producie , pierderi de capaciti de producie poteniale, deteriorri i distrugeri de mijloace fixe, cheltuieli de reinvestire în fora de munc, utilaje, deteriorarea mediului social de munc etc. 

c). consecine la nivelul societii (macroeconomic): 

c.1. cheltuieli de asigurri sociale, de asisten medical, diminuarea potenialului creator. 

MSURILE LA NIVELUL UNITII PRIVIND ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR, 

STINGEREA INCENDIILOR I EVACUAREA LUCRTORILOR. 

Riscurile de accidentare a lucrtorilor de la acest loc de munc pot cauza plgi, fracturi, electrocutri sau arsuri. 

PRIMUL AJUTOR 

A. În caz de hemoragie (plgi): 

Hemoragie – este numit scurgerea sângelui din vasele sangvine la lezarea integritii pereilor lor. 

În dependen de ce vas este afectat difereniem hemoragia: arterial, venoas, capilar si mixt. 

În caz de hemoragie extern, sângele se revars în mediul extern. În caz de hemoragie intern – se revars în cavitile organismului. Hemoragia arteriala se caracterizeaz prin sânge de culoare rou aprins, pulsativ, în ritmul btilor cardiace. Hemoragia venoas – sângele are o culoare viinie

întunecat, se prelinge lent, fr semne de stopare desinestttoare. In caz de hemoragie dintr-o vena magistrala este posibila pulsatia in ritmul respiratiei. In caz de hemoragie capilara sangele se elimina egal de pe toata suprafata plagii. 

Primul ajutor in caz de hemoragie depinde de caracterul ei si consta in oprirea provizorie si transportarea sinistratului la cea mai apropiata institutie medicala. In majoritatea cazurilor hemoragia poate fi oprita prin pansament obisnuit sau compresiv. Garoul se aplica numai in caz de hemoragie arteriala masiva, atunci, cind prin alte metode nu este posibila stoparea. In caz de hemoragie masiva, pentru prevenirea pierderii mari de sange, pina la aplicarea garoului sau pansamentului este necesar de fixat artera la locurile prestabilite ale scheletului osos, acolo unde se palpeaza bine pulsul. 

B. În fracturi: 

Transportarea pacientilor nu se face pina nu s-a acordat ajutorul minimal necesar: efectuarea reanimarii cardio-respiratorii, oprirea hemoragiei, imobilizarea de transport, bandajarea ranilor si a arsurilor, administrarea preparatelor analgetice. 

Transportarea pacientilor nu se face pina nu s-a facut triajul (clasificarea) sinistratilor, pentru a stabili ordinea – cine si cind, cu ce transport va fi evacuat. 

Daca la transportarea pacientilor va avea loc un haos, cineva ar putea castiga putin, iar majoritatea sinistratilor ar putea sa-si piarda viata, neajungind pina la spital ! 

Ceea ce se pare a fi un lucru simplu si de o importanta mica – are din contra importanta destul de mare.

In folosul pacientului este ca acordarea ajutorului, cit si transportarea, sau imbarcarea in transport sa fie facuta de catre 3-4 sau mai multi salvatori; in timp ce triajul trebuie sa fie facut de cit mai putine persoane – 1-2 specialisti bine pregatiti in acest domeniu. De aceasta depinde mult viata si soarta sinistratilor. 

Pentru transportare trebuie folosite brancarde si scuturi (scinduri lungi) standarde, iar in caz de lipsa sau insuficienta a lor – pe brancarde improvizate. Sinistratii cei mai gravi se vor transporta pe brancardele (scuturile) standarde, iar cei mai usori – pe cele improvizate! Targile improvizate pot fi facute din diferite mijloace: bete, scinduri, haine de iarna sau de vara, schiuri si betele de la ele, cearsafuri mari sau alte bucati de panza, plapume, etc. 

In unele cazuri, la distante scurte, la extragerea din masinile accidentate, din gropi, sinistratii pot fi transportati si pe mini de 1 sau 2 salvatori. Schimbarea sinistratului de pe pamint pe o targa sau scut, mai ales atunci cind se presupun (sau la sigur sunt prezente) fracturi ale coloanei vertebrale, oaselor bazinului si a oaselor mari, se va face obligator de 4-5 salvatori (4 din ei vor schimba pacientul iar unul va manipula cu targa sau scutul sau va coordona miscarile concomitente ale celor 4 colegi). 

Este deosebit de important de a limita sau evita deplin miscarile in locul fracturii ! 

Pozitia sinistratului pe targa trebuie sa fie crutatoare, sa previna aparitia complicatiilor posibile, asfixia cu mase vomitive sau sufocarea. In unele cazuri ii vom permite sinistratului sa ocupe singur pozitia confortabila pentru el. 

Pacientii cu traume cerebrale se vor transporta cu capul (sau si tot corpul) pe o parte pentru a evita asfixia cu mase vomitive.

Pacientii cu traume abdominale se transporta cu fata in sus si picioarele indoite in genunchi. 

Pacientii cu traume ale spatelui se transporta culcati pe o parte sau cu fata in jos – cum le este mai usor sa se afle. 

Pacientii cu traume ale cutiei toracice, cu pneumotorax, emfizem, rupturi de coaste, se vor transporta in pozitie semisezinda, la spate li se pune un val mare din haine sau alte obiecte. 

Pacientii cu fracturi ale coloanei vertebrale sau o oaselor bazinului se transporta pe scut (scandura), brancarda fiind folosita doar in cazurile cind real nu poate fi gasit nici un scut. 

C. În electrocutri. 

1. De intrerupt imediat accesul curentului electric catre victima ! 2. Daca este posibil - de folosit in acest scop intrerupatoarele respective. Daca nu sunt intrerupatoare in apropiere – sarma de curent electric trebuie indepartata de la victima cu orice obiect uscat nemetalic (lemn, plastic, cauciuc) sau cu orice obiect metalic, dar folosind manusi de cauciuc pentru auto-protejare. 

3. Daca suprafata electrica de contact nu este o sarma – incercati sa departati victima de la sursa de curent – tragand de haina uscata sau folosind aceleasi obiecte nemetalice. 

4. Nu se permite atingerea de victima sau de sursa de curent cu minile goale 5. Nu se permite apropierea de victima, fara de mijloacele necesare de auto protectie, in caz de ploaie, glod, zapada ! 

6. Daca victima este expusa unui curent electric de inalta tensiune – apropierea de ea se face cu pasi cit mai mici, tarand picioarele de pamint (este posibila electrocutarea salvatorului prin formarea unui arc electric).

7. Daca victima se afla la inaltime – se vor lua masurile necesare de a evita traumatismul in caz de cadere. 

Dupa eliberarea victimei de sub curentul electric: 

1. Se verifica imediat prezenta respiratiei si a batailor inimii. In caz de necesitate se incepe imediat reanimarea. Tipic pentru reanimarea pacientilor cu electrotraume este faptul, ca ei au mai multe sanse de supravietuire, deoarece organismul este practic sanatos, neafectat de boli acute. In aceste cazuri se permite prelungirea duratei de reanimare pina la 45 minute – 1 ora. 

2. Daca respiratia si pulsul sunt prezente – se examineaza locurile de intrare si de iesire a curentului electric (minile, picioarele, corpul) – acolo pot fi prezente arsuri de diferita adancime si suprafata. In caz de depistare a arsurilor – tactica este aceeasi ca la arsurile termice cu flacara, se aplica pansamente sterile. 

3. In caz de necesitate se dau medicamente analgetice, calmante (valeriana) si cardiace (validol). 

4. Acordarea ajutorului in caz de traumare prin fulger este aceeasi ca la electrocutare. Starea generala a victimei este mai grava, mai des are poc oprirea respiratiei si inimii. 

Orice persoana care a suferit in urma electrotraumei, necesita internare la spital pentru observare, indiferent de starea victimei, acceptarea sau refuzul internarii – exista riscul de oprire brusca a inimii si respiratiei peste un anumit timp dupa electrotrauma !!! 

D. În arsuri. 

a) În arsura cu flacr:

1. De stins urgent flacara cu apa, zapada, sau prin acoperirea cu o plapuma sau haina, fara invelirea capului, pentru evitarea intoxicatiei cu oxid de carbon si evitarea arsurilor cailor respiratorii. 

2. Dupa posibilitate, de scos hainele arzinde sau de taiat. O metoda de a stinge hainele arzinde este culcarea victimei pe pamint. Nu se permite stingerea flacarilor cu minile goale, cu palmele sau alergand. 

Suprafata arsa poate fi stropita timp de 15-20 minute cu apa curata, rece sau acoperirea cu zapada, pentru micsorarea durerii si prevenirea edemelor. 

3. Pe suprafetele mari de arsura se aplica o fasa sterila si urgent se interneaza. 

4. Victimei i se administreaza preparate analgetice si sedative (valeriana). 5. In nici un caz nu se vor sparge bulele formate. Pe suprafetele arse nu se aplica unguente, grasimi, uleiuri, lactate sau alte lichide, nu se presara cu soda de bucatarie sau amidon. Toate aceste substante pot serios dauna pacientului, infecteaza rana, formeaza o pelicula densa, ce duce la supraincalzirea locului dat si la agravarea arsurii si urmarilor ei. Nu se permite prelucrarea arsurii cu iod, cu verde de briliant, cu permanganat de kaliu sau alte medicamente cu coloranti. Se permite numai udarea cu apa curata si rece si aplicarea medicamentelor destinate special pentru arsuri (de regula - aerosol). In cazuri aparte se permite aplicarea unor servetele sterile, udate cu solutie slaba de alcool (pina la 30°), care are efect analgezic si dezinfectant. 

b) În arsura cu lichide fierbini: 

1. Se stropeste cu apa rece locul arsurii sau se scufunda in apa rece.

2. Haina nu se scoate in mod obisnuit. Este preferabila taierea ei. Suprafata arsurii este foarte sensibila si usor poate fi distrusa pielea sau bulele formate. 3. Nu se aplica pe arsuri nici o substanta la intamplare, deoarece prin pielea traumata de arsura absorbtia oricaror substante are loc cu o viteza de multe ori mai mare decit prin pielea sanatoasa. In acest caz pot aparea alergii, intoxicatii sau alte efecte nedorite. 

c) În arsura cu substane chimice: 

1. Se scoate sau se taie hainele imbibate cu aceasta substanta chimica. 2. Suprafata afectata se spala bine 15-20 minute sub apa curgatoare, pina la disparitia mirosului specific al chimicatului. Suvoiul de apa trebuie indreptat perpendicular suprafetei arse si nu de-a lungul ei, in asa mod ca suprafata de prelingere a apei sa fie cit mai mica posibil, pentru a evita raspandirea arsurii. 

3. In caz de arsura cu acid sulfuric – suprafata nu se spala cu apa curata, deoarece usor duce la largirea suprafetei arse. Spalarea se face cu solutie de sapun, cu solutie de soda de mancare (1 lingurita la 1 pahar de apa). 4. In caz de arsura cu acizi - dupa efectuarea spalaturii, pe suprafata arsurii se pot aplica servetele udate cu solutii bazice – de soda de mancare. 5. In caz de arsuri cu baze – dupa spalare se aplica servetele udate cu solutii acide – otet de masa (1 la 1 cu apa), sare de lamaie sau suc natural de lamaie. 6. Solutiile neutralizante nu se aplica inainte de a face spalatura cu apa, deoarece poate avea loc o reactie chimica puternica, ce poate duce la agravarea arsurii. 

7. In caz de arsura cu var nestins, suprafata se absoarbe cu tifon uscat si nu se spala cu apa, deoarece la contactarea apei cu varul nestins are loc o reactie chimica cu eliminarea unei cantitati mari de energie termica, ceea ce poate

duce la agravarea arsurii. Spalarea se va face dupa eliminarea resturilor de var de pe piele. Dupa spalare – se permite aplicarea unui strat subtire de ulei vegetal. 

8. La nimerirea pe piele a amestecurilor de smoala – ele se curata cu un tampon imbibat cu gaz, petrol sau benzina. In acest caz trebuie de respectat tehnica securitatii antiincendiare. 

Dupa orice arsura, indiferent de adancimea si suprafata lor, sau starea pacientului, pacientul trebuie examinat de un medic si de urmat toate prescriptiile primite ! 

Pentru acordarea primului ajutor se recomanda pregtirea unor lucrtori din cadrul societii, care sa fie prezeni aproape în permanen la locul de munc. 

STINGEREA INCENDIILOR I EVACUAREA PERSONALULUI 

Stingerea incendiilor se va face conform Planului de aciune în situaii de urgen, iar evacuarea personalului în cazuri de for major (incendii, inundaii, cutremure, etc.) se va face pe la ieirea spre strada Constructorilor, fa de care se situeaz mai aproape. Pentru a evita busculadele, cile de acces spre uile de ieire vor fi în permanen libere i curate, iar poarta se va verifica periodic privind modul de deschidere manual atunci când se întrerupe curentul electric.