Notiuni de protectia muncii si tehnica securitatii muncii.

Notiuni de protectia muncii si tehnica securitatii muncii. 

Munca este protejata prin legi si acte normative 

-Legea 319 din 2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 646  din 26 iulie 2006 

-Legea 90 din 1996 - Legea protectiei muncii republicata in Monitorul Oficial al Romaniei 47 din 29 ianuarie  2001 care au ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor si imbolnavirilor  profesionale. 

Legislatia pentru protectia muncii prevede sarcinile si masurile care trebuie luate, stabileste cui revine  raspunderea si cine are sarcina controlului privind modul de indepliniree a sarcinilor pe linie de protectia muncii. Potrivit prevederilor legislatiei unitatile comerciale sunt obligate in principal la aplicarea urmatoarelor masuri: - sa asigure aplicarea normelor de protectia muncii, de igiena si antiepidemice la proiectarea si introducerea  noilor procese tehnologice, la constructia si exploatarea obiectivelor in care se desfasoara activitatea, la  amplasarea utilajelor si instalatiilor, precum si la utilizarea mijloacelor si cailor de transport; - sa asigure angajatilor echipament de protectie si de lucru; 

- sa realizeze si sa verifice insusirea si respectarea instructajului general si pe locul de munca, de catre angajati; - sa previna atat la locul de munca cat si in vecinatate a poluarii mediului; 

- sa asigure mijloace necesare si sa aplice in unitati, masurile de dezinfectie si deratizare periodice, ori de cate ori  conditiile de igiena sau situatia epidemica impune. 

Instruirea personalului 

Intregul personal al bucatariei trebuie instruit pentru a cunoaste normele de protectia muncii, referitoare la  activitatea pe care o desfasoara. 

Instruirea personalului se va efectua astfel: 

a) Instructajul introductiv, de ordin general se efectueaza la angajarea salariatilor. Dupa ce instruirea a fost  efectuata se verifica modul in care s-au insusit normele de catre angajati 

b) Instructajul la locul de munca se efectueaza de catre bucatarul sef si cuprinde : 

- organizarea locului de munca, pastrarea ordinii, curateniei si disciplinei in timpul efectiv de lucru; - indicarea partilor periculoase ale masinilor, utilajelor, instalatiilor sau locurilor de munca la care va lucra noul  angajat si precizarea modului correct de munca; 

- enumerarea principalelor cauze care pot conduce la accidente de munca si masurile ce trebuie luate pentru  prevenirea lor; 

- explicatii privind descongestionarea cailor de acces si interzicerea depozitarii materialelor sau a produselor pe  aceste cai; 

- indicatii privind folosirea in conditii corecte a utilajelor si instalatiilor din bucatarie si anexe si interzicerea  folosirii celor defecte; 

- indicarea materialelor si metodelor pentru combaterea incendiilor; 

- masuri de prim ajutor in cazul accidentelor. 

c) Instructajul periodic. Se efectueaza pentru reamintirea la anumite perioade a normelor de protectia muncii.  Se asigura de catre bucatarul sef sau asistentul sau o data pe luna si in plus in urmatoarele cazuri : - aparitia unui accident de munca; 

- atunci cand salariatul a lipsit din productie mai mult de 30 zile; 

- cand apar modificari ale normelor de protectia muncii. 

Instructajul de la locul de munca se consemneaza in fisa individuala de instructaj. 

Tehnica securitatii muncii. 

Pentru bucatarie si anexe tehnica securitatii muncii cuprinde toate masurile ce trebuie luate la instalare, dare in  folosinta, in timpul si dupa terminarea lucrului, pentru fiecare utilaj tehnologic sau instalatie in parte. La toate acestea, sunt prevazute in mod amanuntit modul de lucru, conditiile tehnice ce trebuie indeplinite pentru  functionarea normala a acestora si evitarea defectelor sau a accidentelor de munca. 

Accidente de munca. 

In categoria accidentelor de munca se include vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta  profesionala, care se produc in timpul procesului de munca si care provoaca incapacitatea temporara de munca de cel putin o zi, invaliditatea partiala sau totala si in cea mai gravasituatie, decesul.

Bolile profesionale. 

Bolile profesionale sunt afectiuni care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesii cauzate de  factori nocivi, fizici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. 

Dintre îmbolnăvirile profesionale cele mai întâlnite sunt intoxitaţiile şi alergiile. 

II. Accidentele profesionale 

Accidntul de muncă – este vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţiaacută profesională, în timpul  procesului de muncă, pe durata îndeplinirii îndatoririlor deserviciu şi care provoacă incapacitate de muncă (adică  acordarea unui concediu de cel puţin3 zile calendaristice), invalidate ori deces.Acidentele profesionale pot fi  clasificate după următoarel 

criterii:a. după numrărul persoanelor afectate 

accident individual- acident colectiv 

b. după urmările asupra victimei 

- accidente care produc incapacitate temporară de muncă (max. 30 de zile)- accidente care produc invaliditate accidente mortale 

c. după natura cauzelor directe 

accidente mecanice, electrice, chimice, termice, prin iradiere, combinate 

d. dupa natura leziunilor 

- contuzii- tăieturi - entorse- electrocutări- plăgi- striviri- fracturi- insolaţii- înţepături- arsuri- intoxicaţii- leziuni  multiple 

e. după locul leziunii 

- la cap, la trunchi, la membrele superioare sau inferioare 

f. după momentul n care se resimt efectele 

cu efect imediat- cu efect ulterior  

Principalele categorii de accidente de muncă din sectorul hoteluri, restaurante şi catering sunt: a. Alunecări, împiedicări şi căderi 

Cauze: 

-suiprafeţe alunecoase cauzate de prezenţa: apei, deşeurilor alimentare, uleiului-purtarea unei încălţăminte  necorespunzătoare, ceea ce amplifică pericolul-mersul prea rapid sau alergarea, distragerea atenţiei şi  neutilizarea balustradelor,care favorizează, de asemenea, creşterea riscului 

Prevenire: 

-curăţarea permanentă a locului de muncă-purtarea unei încălţăminte corespunzătoare-asigurarea unui iluminat  adecvat al spaţiilor -existenţa unor covoraşe antiderapante-folosirea indicatoarelor de securitate-evitarea  alergării-existenţa şi utilizarea balustradelor  

b. TăieturiCauze: 

-utilizarea necorespunzătoare a aparatelor şi a ustensilelor tăitoare-păstrarea necorespunzătoare a cuţitelor - neatenţia lucrătorilor la manipularea şi la curăţarea acestora-inexistenţa protecţiilor la utilizarea în siguranţă a  echipamentelor  

Prevenire: 

-spălarea separată a cuţitelor -folosirea cuţitului adecvat fiecărei operaţii-păstrarea corespunzătoare a cuţitelor:- într-un suport de cuţite- pe o platformă adecvată pentru cuţite- pe o bandă magnetică montată pe perete utilizarea unui platou de tăiat antiderapant- instruirea lucrătorilor pentru utilizarea coresctă a echipamentelor - verificarea existenţei protectorilor la toate cuţitele şi a utilizării acestora de către lucrători- asigurarea că  butoanele de oprire sunt uşor manevrabile 

c.frigeri opariri 

Cauze: 

-manipularea necorespunzătoare a obiectelor de inventar atunci când se transferă, se11 transportă, se servesc lichide fierbinţi-nerespectarea regulilor de utilizare în siguranţă a friteuzelor  Prevenire: 

-folosirea unei tăvi sau a unui cărucior pentru:- servirea lichidelor - transportul farfuriilor sau a ustensilelor  fierbinţi- avertizarea personalului de serviciu şi a clienţilor în cazul în care platourile sunt fierbinţi- solicitarea  amplasării unei ferestre la uşa bucătăriilor pentru a creşte vizibilitatea- instruirea bucătorilor privind bunele  tehnici de manipulare a obiectelor fierbinţi, deexemplu luarea capacelor de pe vase la distanţă faţă de corp-

poziţionarea mânerelor cratiţelor sau ale oalelor departe marginea maşinilor de găsit- evitarea contactului cu  vasele fierbinţi- utilizarea mănuşilor de protecţie sau a şerveţelelor de bucătărie uscate, pentru trecerea  preparatelor fierbinţi dintr- un vas în altul, lucru ce se face cu atenţie, fără grabă şi de către persoane cu  experienţă- utrilizarea în siguranţă a friteuzelor - folosirea dispozitivelor automate de coborâre a alimentelor - răcirea uleiului şi a grăsimii inainte de a le arunca- asigurarea că recipientele care au fost folosite sunt suficient  de mari şi pot rezista latemperaturi mari- purtarea echipamentului individual de protecţie corespunzător  d. Intoxicaţii cu gaz şi exploziiCauze: 

-nerespectarea reguililor privind:o 

recaordul la reţea sau la butelii a maşinilor de gătito 

aprinderea arzătoruluio 

supravegherea focului 

închiderea gazului 

o 

efectuarea reparaţiilor şi a odificărilor la instalaţiile de gaz 

Prevenire: 

-asigurarea legării la reţea sau a buteliilor la arzător, numai prin legături fixe sauracorduri, prin tuburi de legătură  cu lungime de maximum 1 m-respectarea regulilor de aprindere a arzătorului: 

deschiderea robinetului trebuie făcută treptat 

se aprinde mai întâi flacăra arzătorului, apoi se deschide gazul 

dacă aprinderea nu a avut loc, se aeriseşte spaţiul, se aprinde apoi arzătorul-nu trebuie lăsat focul  nesupravegheat-ănchiderea gazului de la robinetul de lucru şi de la cel de siguranţă, la inchiderea programului efectuarea opretaţiilor sau a eventualelor modificări ale instalaţiilor de gaz se facenumai de către personalul  autorizat 

5. Întinderi musculareCauze: 

Multe acitivităţi presupun manipularea manuală şi expunerea în mod repetat lasarcini care suprasolicită muşchii,  articulaţiile, tendoanele, ligamentele şi nervii, generândafecţiuni ale spatelui, umerilor şi membrelor superioare  sau inferioare:-ridicarea şi transportul greutăţilor (vase şi castroane pline, un număr mare de farfuriio dată);- aplecarea peste friteuze pentru a le curăţa-aspiratul 

Prevenire: 

-implementarea unor proceduri privind manipularea obiectelor mari-utilizarea echipamentelor mecanice  ajutătoare (cărucioare) pentru transportul şiridicarea obiectelor greleâ-în momentul ridicării sau transportului  unei greutăţi, acesta trebuie ţinută cât maiaproape posibil de trunchi-achiziţionarea de la furnizori a unor produse  porţionate în cantităţi mai mici-depozitarea produselor în siguranţă, pe rafturi 

6. ZgomotCauze: 

Expunerea repetată şi prelungită la zgomote specifice sectorului de alimentaţi şiturism poate afecta auzul  personalului 

Sursele de zgomot pot fi: 

-maşinile de spălat vase, utilajele, ventilatoarele, maşinile de măcinat cafea-activităţile de menaj-spălatul-muzica  din baruri-conversaţiile colegilor sau ale clienţilor  

Prevenire: 

-reducerea la minimum a zgomotulelor în timpul desfăşurării activităţii (lovireaveselei, tacâmurilor, discuţiile pe  ton ridicat)-solicitatea achiziţionării unor echipamente de lucru silenţioase-purtarea unor dispozitive  corespunzătoare de protecţie a auzului 

7. Substanţe periculoaseCauze: 

-activitatea desfăşurată în unităţile de turism şi alimentaţie presupune contactul personalului cu o serie de  substanţe chimice ca:- detergenţi de spălat vase- soluţii de clătit- soluţiile de curăţat cuptoarele- dezinfectanţii soluţiile pentru curăţat toaletele- înălbitorii- soluţiile dezinfectante şi de curăţat depunerile de calcar - nerespectarea regulilor privind manipularea acestora poate duce la:- contactul acestor substanţe cu ochii sau  pielea- aspirarea sau înghiţirea- contactul cu alimentele: sucul de la frute şi legume, proteine din peşte,  crustacee,carne şi făină- pot provoca:- arsuri la nivelul pielii şi al ochilor - dermatite (piele uscată, dureroasă,  solzoasă( sau alte iritaţii ale pielii, astm şi alteafecţiuni respiratorii- la aceste substanţe se adaugă noxele din  mediu de lucru, substanţe iritante sau nocive ca:emisia gazelor rezultate în urma gatitului şi fumatul pasiv Prevenire:

- păstrarea agenţilor de curăţare doar în recipiente a căror formă sau model indică clar faptul că respectivul  conţinut nu poate fi confundat cu a celor marcate corespunzător - purtarea unui echipament individual de  protecţie în timpul utilizării agenţilor de curăţare periculoase- asigurarea că întreg personalul cunoaşte pericolele  pe care le prezintă aceşti agenţi decurăţare periculoşi pentru oameni şi mediu, instrucţiunile de folosire protejarea împotriva fumatului pasiv- respectarea legislaţiei privind fumatul în spaţiile în care se fumează utilizarea unor sisteme de ventilaţie performante 

8. IncendiuCauze:- 

apare în special în bucătării, urmare a prezenţei: gazului, flacării deschise, uleiurilor fierbinţi, substanţelor  inflamabile 

Prevenire: 

-păstrarea în bune condiţii şi verificarea în mod regulat a echipamentului eletric-montarea de termostate la  friteuze, prentru a preveni supraîncălzirea-curăţarea robinetelor de grăsime, a hotelor şi a filtrelor -montarea de  dispozitive de detectare automată a focului şi a stropitoarelor -marcarea şi deblocarea uşilor de incendiu instruirea pesonalului prvind protecţia/comportanmentul în caz de incendiu 

9. Riscuri psihosociale (solicitări psihice ale muncii) 

Cauze:  

Principalele riscuri psihosociale generatoare de factori de risc sunt:-orele de lucru peste program, deseori în  timpul nopţii şi în weekend, care determinătensionarea lucrătorilor -contactul cu clienţii dificili, hărţuire sau  violenţă care conduc la stres-primirea de sarcini contradictorii-lipsa ontrolului propriu asupra sarinilor -lipsa  sprijinului din partea colegilor sau a şefului 

Prevenire: 

-reducerea orelor de lucru prelungite şi neregulate-introducerea unui program de mună flexibil cu scopul  îmbunătăţirii echilibruluidintre viaţa profesională şi cea personală-reducerea volumului mare de lucru prin  repartiţia locurilor de muncă-implicarea lucrătorilor în procesul de luare a deciziilor -îmbunătaţirea siguranţei  lucrătorilor care vin în contact cu clienţii şi instruireaacestora cu privire la modalitatea de abordare a clienţilor  dificili şi agresivi 

10. ElectrocutareCauze: 

Principalele riscuri de electrocutare din unităţilor de turism şi alimentaţie sunt:-atingerea conductorilor neizolaţi  sau insuficient izolaţi aflaţi sub tensiune-folosirea curentului electric la tensiuni care depăşesc pe cele prevăzute  în normelede tehnica securităţii-contactul direct cu anumite părţi metalice ale instalaţiilor care au intrat sub  tensiuneîn mod întâmplător -pătrunderea curentului de înaltă tensiune în instalaţiile de joasă tensiune-apropierea  de instalaţii aflate sub tensiune înaltă-alimentarea aparatelor electrice portative de la reţeaua de curent în încăperi  umedesau cu gaze 

Prevenire: 

-interzicerea folosirii aparaturii, a conductorilor sau a acablurilor neizolate sausuprasolicitate, a prizelor şi a  întrerupătoarelor defecte-izolarea perfectă a conductorilor şi poziţionarea acestora astfel încât să fie exclusă  posibilitatea unei electrocutări-legarea la pământ sau legarea la nul a aparatelor -verificarea instalaţiei de legare  la pământ, de către persoane de specialitate-interzicerea folosirii sârmelor groselor, a cuielor în locul siguranţelor  calibrate-verificarea periodică a intregii instalaţii electrice, a aparatelor respective de către personalul specializat amplasarea aparaturii electrice aflate sub tensiune la distanţă de sobele încinse-afişarea plăcilor avertizoare cate  atenţionează apropierea de instalaţiile aflate subtensiune 

Riscuri 

Ordine şi curăţenie la locul de muncă 

• Căderi la acelaşi nivel datorită împiedicărilor şi alunecărilor. 

• Lovituri cu obiecte şi proeminenţe care ocupă zonele 

de trecere. 

• Căderi de obiecte depozitate şi în proces de manipulare. 

• Incendii. 

Măsuri Preventive 

Ordine şi curăţenie la locul de muncă 

• Zonele de trecere, ieşirile şi căile de evacuare vor fi menţinute libere şi fară mărfuri. • Materialele depozitate nu vor îngreuna accesul şi vizibilitatea echipamentelor de urgenţă (extinctoare,

truse de prim ajutor…). 

• Menţine închise uşile dulapurilor, sertarelor şi a celorlalte elemente cu care te-ai putea lovi. • Stivuirea materialelor va trebui să fie stabilă şi sigură: dacă foloseşti rafturi, ai grijă să nu depăşească raftul. Obiectele cele mai grele trebuie aşezate în partea inferioară a rafturilor. Dacă stivuieşti pe sol, obiectele  cele mai grele şi voluminoase trebuie puse în partea inferioară şi trebuie respectate anumite limite de înalţime  care să garantizeze stabilitatea ansamblului. 

• Nu te căţăra niciodată pe rafturi; foloseşte scările portative. 

• În zonele de înmagazinare, se vor menţine goale spaţiile de trecere dintre rafturi. 

• Utilizează recipiente destinate strângerii gunoiului, cartoanelor, resturilor, etc. 

• Evită acumularea de reziduuri în sol, pe utilaje sau pe masa de lucru. Foloseşte depozitele destinate în acest  scop. 

• Curăţă vărsările de lichide la nivelul solului sau acoperă-le imediat cu un compus absorbant. • În “office”, bucătărie sau în interiorul camerelor frigorifice, verifică periodic canalele de scurgere să nu fie  blocate. 

RISCURI 

Manipularea manuală a încărcăturilor 

• Leziuni la spate datorate supraefortului. 

• Loviri cu obiecte în timpul operaţiilor de repunere a camerelor, rafturilor… 

• Tăieri la mâini în operaţiile de manipulare a sticlelor. 

• Căderi de obiecte în timpul manipulării. 

MASURI PREVENTIVE 

Foloseşte ori de câte ori este posibil, mijloace auxiliare pentru a transporta obiecte, precum tăvi, cărucioare, etc.,  mai ales dacă încărcăturile sunt grele, voluminoase, sau dacă frecvenţa cu care acestea sunt manipulate este  mare. 

• Dacă greutatea este excesivă sau volumul său face dificilă manevrarea uşoară, cere ajutorul colegilor tăi. • În operaţiile de mânuire a pungilor cu reziduuri, a sticlelor şi cristalului şi a oricărui alt obiect, verifică starea  suprafeţei sale, în special existenţa marginilor tăioase, cuielor, aşchiilor, umezelii, temperaturii, etc., foloseşte  mănuşi de protecţie. 

• Înainte de a începe deplasarea, verifică dacă dispui de spaţiu suficient pentru manevrarea încărcăturii şi verifică  de asemenea dacă zona de trecere este liberă de obstacole. 

• Utilizează scărişoare pentru a ajunge la obiectele mici situate la o înălţime care depăşeşte nivelul umerilor,  evitând astfel manipularea încărcăturii cu braţele ridicate. Nu improviza scări cu cutii, tabureţi sau scaune. 

Manipularea manuală a încărcăturilor 

În operaţiile de manipulare manuală a încărcăturii şi pentru evitarea supraeforturilor, trebuie adoptate poziţiile şi  mişcările adecvate precum: 

• Apropierea cât mai mult posibil de încărcătură. 

• Asigurarea unui bun sprijin al picioarelor, menţinându-le puţin separate. În cazul în care obiectul este situat pe  o bază ridicată, apropie-l de trunchi obţinând o bază de prindere solidă şi stabilă. 

• Aplecare cu flexionarea genunchilor, menţinând spatele drept. 

• Ridicarea încărcăturii utilizând muşchii picioarelor şi nu spatele. 

• Prinderea fermă a încărcăturii cu ambele mâini. 

• Menţine încărcătura aproape de corp pe toată durata traiectului, făcând paşi mici. Manipularea manuală a  încărcăturilor 

• La ridicările cu răsucire, ai grijă să mişti picioarele şi nu mijlocul. 

• Evită mişcările bruşte ale spatelui, în special răsucirile, chiar şi atunci când mânuieşti greutăţi mici. 

Riscuri 

Măsuri de siguranţă în faţa riscurilor electrice 

• Contacte electrice directe cu părţi ale instalaţiei aflate de obicei sub tensiune. 

• Contacte electrice indirecte, cu părţi sau elemente metalice puse accidental sub tensiune. • Arsuri datorate arcului electric. 

Măsuri Preventive

Măsuri de siguranţă în faţa riscurilor electrice 

• Nu manipula instalaţiile electrice (tablouri electrice, interiorul utilajelor…) dacă nu eşti pregătit şi autorizat  pentru aceasta. 

• Înainte de a utiliza aparatele electrice, verifică dacă prezintă daune la nivelul carcaselor, cablurilor,  întrerupătoarelor. 

• Nu folosi aparate electrice cu mâinile umede. Menţine picioarele uscate şi foloseşte încălţăminte adaptată  condiţiilor de muncă. 

• Nu folosi cabluri, prize sau prelungitoare în apropierea chiuvetelor şi a zonelor umede. • Nu efectua conexiuni cu cablul neprotejat şi nici nu modifica sau improviza ştecherele de conectare ale  aparatelor electrice. 

• Nu supraîncărca prizele folosind prelungitoare peste măsură. 

• Nu depozita cabluri în zonele de trecere. 

• În caz de avarie sau funcţionare defectuoasă, deconectează unealta sau aparatul, semnalizează avaria şi  înştiinţează superiorul tău ierarhic. 

• În caz de incendiu, nu folosi apă pentru stingerea focului acolo unde pot exista elemente alflate sub tensiune  electrică. În faţa unei persoane electrocutate, procedează în următorul fel: 

• În toate cazurile, taie curentul. 

• Dă avizul echipelor sanitare de urgenţă iar dacă te simţi pregătit, oferă imediat primul ajutor 

Mânuirea produselor de curăţire 

Riscuri 

• Ingestie accidentală. 

• Arsuri şi iritaţii cutanate. 

• Stropiri în ochi. 

• Inhalare de gaze toxice sau nocive. 

Măsuri Preventive 

• Nu vărsa lichidele decât în recipiente adecvate şi păstrând etichetele originale. 

• Nu depozita niciodată produsele de curăţare (detergenţi, leşii…), nici măcar în cantităţi mici, în recipient de  menaj (farfurii, pahare, cupe) sau de bucătărie. Foloseşte recipient semnalizate care nu pot intraniciodată şi din  greşeală în contact cu alimente sau băuturi. 

• Nu amesteca produse de curăţare deoarecese pot produce reacţii chimice cu eliberare de gaze toxice. • Respectă indicaţiile de pe etichetă, utilizând elementele de protecţie indicate pe acestea(mănuşi, ochelari…)  precum şi recomandările care permit o mânuire sigură. 

• Nu folosi niciodată mirosul pentru identificareaproduselor conţinute în ambalaje fără etichetă. 

Primele ingrijiri in caz de accident. 

In cazul unor accidentari ce apar in activitatea zilnica de productie, lucratorul care acorda primul ajutor trebuie sa  aiba “sange rece” si sa cunoasca modul in care trebuie sa actioneze. 

Modul in care trebuie actionat in diferite situatii: 

1. Sangerari sau hemoragii: 

- se aplica pansament compresiv sau se fixeaza (se leaga) un garou (banda elastica) deasupra ranii; - nu se atinge si nu se spala rana; daca este necesar se cheama medicul. 

2. Arsuri: 

- in caz de arsura usoara, caracterizata prin roseata, se va aplica un tampon de in inmuiat in unguent contra  arsurilor; 

- in cazul formarii veziculelor (basicilor) se va unge tot cu unguent contra arsurilor si se nva aplica un pansament  lejer fara sa se deschida veziculele; 

- in caz de arsuri grave (carbonizarea pielii), se aplica pe rana un pansament antiseptic, vata si un pansament  lejer. 

3. Entorse si luxatii. 

- in aceste cazuri se vor aplica comprese cu Boramid sau apa rece. Se interzice reasezarea luxatiei. 4. Accidente produse de curent. 

- se indeparteaza mai intai sursa de curent (se scot sigurantele, se scurtcircuiteaza linia etc.)

- se indeparteaza ranitul de la locul accidentului; 

- se culca accidentatul cu spatele pe pamant si se asaza perne sau haine rulate sub umerii sai in scopul de a  indeparta prin contactul cu pamantul electricitatea ramasa in corp. 

- se cheama medicul imediat; 

- se desfac toate hainele care strang (sunt stramte) 

Trusa medicala din bucatarie 

O trusa medicala din bucatarie trebuie sa aiba in dotare urmatoarele: 

- vata hemostatica; 

- leucoplast; 

- garou; 

- bandaj; 

- unguent contra arsurilor; 

- substante dezinfectante, neutralizanti gastrici. 

Pe capacul trusei se va gasi numarul de telefon al medicului si al 

Salvarii. 

Dupa acordarea primului ajutor in cazul accidentelor de munca, in 

functie de gravitatea lor, accidentatul se va prezenta la medic.