Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.
Protecia si securitatea muncii
No iuni generale ț
• Protecţia muncii este un sistem de măsuri şi mijloace social-economice, organizatorice, tehnice, profilactic curative, care acţionează în baza actelor legislative şi normative şi care asigură securitatea angajatului, păstrarea sănătăţii şi a capacităţii de muncă a acestuia în procesul de muncă.
• Atît noţiunea, sistemul acesta de măsuri, cît şi disciplina în sine prezintă un izvor absolut necesar de informaţie cu privire la securitatea muncii în activitate
Securitatea muncii în activitatea de producţie se asigură pe următoarele căi
• instruirea în materie de protecţia
muncii a tuturor angajaţilor şi a altor
persoane la toate nivelurile de
educaţie şi pregătire profesională;
• instructarea prealabilă şi periodică a
tuturor angajaţilor;
• pregătirea specială angajaţilor care deservesc
maşini, mecanisme şi utilaje faţă de care sunt
înaintate cerinţe sporite de securitate;
• verificarea periodică a cunoştinţelor personalului tehnic ingineresc a materiei în protecţia muncii (minimum o dată în trei luni).
Direcţii principale ale politicii de stat în domeniul protecţiei
• asigurarea priorităţii ale politicii de stat în domeniul protecţiei
muncii
• emiterea şi aplicarea actelor normative privind protecţia
muncii;
• supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor
normative în domeniul protecţiei muncii;
• cercetarea şi evidenţa accidentelor de muncă şi a bolilor
profesionale;
• apărarea intereselor legitime ale salariaţilor care au avut de
suferit în urma accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
• pregătirea şi reciclarea specialiştilor în domeniul protecţiei
muncii;
• organizarea evidenţei statistice de stat privind condiţiile de
muncă, accidentele de muncă, bolile profesionale şi consecinţele
materiale ale acestora;
• Normele de protecţie a muncii şi normele de igiena muncii se emit de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi de Ministerul Sănătăţii după consultarea patronatelor şi sindicatelor. Aceasta este efectuată de oameni competenţi ce au drept scop îmbunătăţirea normelor de siguranţă şi igienă a populaţiei.
• Pentru realizarea lucrului organizatoric de protecţie a muncii la o întreprindere este fondat Cabinetul de Protecţie a Muncii. • Instructajul introductiv se petrece cu toţi cei care intră la întreprindere la lucru permanent sau temporar, indiferent de calificare, specialitate sau de stagiul de lucru al lor, deasemenea cu muncitorii, recomandaţii la întreprinderele pentru îndeplinerea lucrărilor de la alte organizaţii, cu practicanţii care-şi petrec practica la întreprindere, admise pe teritoriul întreprinderii sau în secţiile de producere pentru îndeplinirea lucrărilor. • Acesta este un punct foarte important atît în funcţionarea întreprinderii, cît şi pentru sus-numitul Minister, dar şi un bun exemplu pentru angajatorii noilor întreprinderi.
Sanitaria industrialã
1. Mijloace de protecție în cazul prafurilor.
• Praful de producţie influenţează negativ nu numai asupra organismului uman, adesea el înrăutăţeşte mediul de producţie în limitele zonei de lucru, duce la uzarea rapidă a pieselor şi agregarea supuse frecării. Praful se formează în timpul mărunţirii, măcinării, fracţionării diferitor materiale, la transportarea, încărcarea şi descărcarea materialelor pulverulente; la demolarea constrcuţiilor şi instalaţiilor etc. Gradul de influenţă a prafului asupra organismului uman depinde de proprietăţile lui fizico – chimice, toxicitate, dispersitate şi concentraţie
2.Metode de combatere a zgomotului. • a) metode tehnic-organizatorice
• - folosirea proceselor tehnologice cu zgomot redus;
• - perfecţionarea tehnologiilor de deservire şi reparaţie a maşinilor şi utilajelor;
• - folosirea mijloacelor şi utilajul cu zgomot redus. o metode arhitectural planificatoare
• - amplasarea raţională a zonelor de muncă.
• b)mijloace acustice
• - împrejmuiri fonoizolatoare a clădirilor, făţuieli fonoabsorbante, sprijine vibroizolante.,
3. Cerințe sanitaro-igienice fațã de sisteme de ventilare
• • sisteme de ventilaţie trebuie să
fie calculate corect. Volumul de
aer trebuie să fie suficient pentru
eliminarea surplusurilor de
căldură, umezeală şi a
substanţelor nocive;
• • volumul de aer aspirat în
încăpere trebuie să corespundă
volumului de aer eliminat.
• • sisteme de ventilare nu trebuie
să provoace suprarăcirea sau
supraîncălzirea angajaţilor;
4. Cerințe fațã de iluminatul de
producție.
• • Pe suprafaţa de lucru nu se admit umbre puternice. • • Valoarea iluminării trebuie să fie constantă în timp. • • E necesar de a alege direcţia optimă a fluxului de lumină.
• • E necesar de a alege componenţa spectrală a luminii. • • Toate elementele instalaţiilor de iluminat trebuie să fie asigurate prin legarea la pământ sau la firul nul.
5. Cerințe ergonomice fațã de organizarea și construcția locurilor de muncã.
• • Locul de muncă trebuie să fie
acomodat pentru o muncă concretă şi
pentru muncitori de o anumită
calificare cu considerarea
particularităţilor antropometrice, fizice
şi psihice ale lor.
• • La construirea locurilor de muncă se
vor respecta următoarele condiţii de
bază: prezenţa spaţiului suficient
pentru executarea mişcărilor de lucru
la executarea muncii, conducerea sau
deservirea maşinii; asigurarea
suficientă a legăturilor fizice, vizuale şi
auditive dintre muncitor şi utilaj.
Masuri de protecție a mediului ambiant.
• Măsurile de bază pentru protecţia şi folosirea raţianală a resurselor de apă includ:
• controlul calităţii apelor de suprafaţă şi subterane; • respectarea normelor sanitare la crearea şi exploatarea punctelor de captare a apei .
• Protecţia aerului atmosferi în activitatea de construcţie exercită o influenţă mare de a exclude poluoarea lui. Lucrările de construcţie-montaj acţionează negativ asupra mediului ambiant.