CURS POSTUNIVERSITAR “EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA”

CURS POSTUNIVERSITAR 

“EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA”

1. Introducere – informatii APA NOVA Bucuresti 

APA NOVA BUCURESTI S.A. este un operator economic cu capital majoritar  privat care opereaza in baza unui contract de concesiune incheiat cu  primaria municipiului Bucuresti. 

Membra a grupului international Veolia, APA NOVA Bucuresti a fost  

infiintata in anul 2000 si are ca obiect de activitate producerea si  

distribuirea apei potabile catre locuitorii municipiului Bucuresti, catre  operatorii economici privati sau de stat precum si colectarea apelor uzate. 

Captarea si tratarea apei este realizata prin cele 3 statii de captare si  tratare Crivina, Arcuda si Rosu, dupa care apa tratata este transmisa prin  intermediul unor apeducte catre 7 statii mari de pompare a apei. Acestea  actioneaza ca niste noduri mari din care apa este pompata catre 37 de  statii de repompare. Inainte de a ajunge catre utilizatori apa mai trece  printr-un numar de 186 de statii de hidrofor. 

La ora actuala APA NOVA numara aproximativ 1950 de salariati, dintre care aproximativ 1500 lucreaza in operational adica direct in ciclul de productie ori distributie a apei potabile.  

Din punct de vedere organizatoric, la nivel operational Apa Nova Bucuresti  este organizata in agentii, fiecare agentie reprezentand un sector al  Bucurestiului. Agentiile sunt grupate din punct de vedere geografic in 2  regiuni, de est respectiv vest, acest grupaj fiind denumit departament. La  structura mentionata se mai adauga un departament de productie si  evident structura administrativa in cadrul careia mentionam : directia  generala, directia financiara, directia resurse umane, directia juridica,  directia sisteme informationale, directia comerciala. 

2. Baza legala a evaluarii riscurilor 

Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala este pilonul  de baza al pe baze stiintifice al activitatilor de prevenire a accidentelor de  munca si imbolnavirilor profesionale. 

Totodata, exista prevederi atat in legislatia nationala, cat si in legistlatia  europeana referitor la evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire  profesionala .

Legislatia nationala : Legea 319/2006 

- Art 7 Al 3 pct b  

- Art 12 Al 1 pct a 

Legislatia europeana : 

- EN 1050 / 1996 

- EN 292-1/1991 

- Directiva cadru 391/1989 Art 6 Al 2 pct b 

Conform prevederilor Directivei cadru 391/1989/CEE la evaluarea  

riscurilor trebuie luati in considerare urmatorii factori : 

- Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectari a sanatatii 

- Gravitatea maxima previzibila a leziunii sau afectarii sanatatii 

Conform prevederilor Legii Nr 319/2006 evaluarea riscurilor este prima atributie a serviciilor de prevenire si protectie. 

3. Descrierea metodei 

I.N.C.P.D.M. a dezvoltat o metoda de evaluare a riscurilor, care a fost  avizata de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale in anul 1993. 

3.1. Scopul metodei 

Scopul metodei I.N.C.P.D.M. este de a determina cantitativ nivelul de  risc la nivel de post de lucru / sector/ sectie sau intreprindere, in baza  analizei sistemului de munca si a evaluarii riscului de accidentare si  imbolnavire profesionala. 

Prin post de lucru intelegem cea mai mica diviziune /zona dintr-o  

unitate/intreprindere caracterizata prin factori de risc comuni, aceleasi  mijloace de productie, acelasi mediu de lucru si aceleasi sarcini de  

lucru. 

Prin sarcina de lucru se intelege totalitatea operatiunilor  

executantului la postul de lucru. 

Aplicarea metodei de evaluare a riscurilor se incheie cu doua  

documente :

- Fisa de evaluare a postului de lucru, care cuprinde nivelul de risc  global de post de lucru 

- Programul de prevenire a accidentelor de munca si a imbolnavirilor  profesionale, intocmit in baza fisei de evaluare a postului de lucru 

3.2. Principiul metodei 

Medoda consta in identificarea tuturor factorilor de risc ai sistemului  analizat in baza unei liste de control prestabilite si cuantificarea  

dimensiunii riscului pe baza combinatiei dintre gravitatea si frecventa  consecintei maxime previzibile.  

Nivelul de securitate al unui post de lucru este invers proportional cu cel al nivelului de risc. 

3.3. Utilizatorii potentiali ai metodei 

Metoda poate fi folosita : 

- In faza de conceptie si proiectare a posturilor de lucru (inante de  activitatea efectiva) 

- In faza de exploatare 

Pentru aplicarea metodei este nevoie de echipe complexe formate din  persoane specializate in securitate si sanatate in munca, dar si evaluatori  de risc, tehnologi si medic de medicina muncii. 

In prima faza, evaluarea este necesara pentru implementarea acelor  masuri intrinseci de securitate si sanatate in munca. 

In a doua faza, se efectueaza o analiza stiintifica a starii de securitate si  sanatate in munca la fiecare post de lucru, si se realizeaza o fundamentare riguroasa a programelor de prevenire. 

3.4. Etapele metodei 

Metoda cuprinde 5 etape obligatorii : 

- Etapa 1 : Definirea sistemului de analizat (postul de lucru) 

- Etapa 2 : Constituirea echipei de evaluare 

- Etapa 3 : Identificarea factorilor de risc din sistemul analizat 

- Etapa 4 : Evaluarea riscurilor de accidentare si imbolnavire  

profesionala

- Etapa 5 : Ierarhizarea riscurilor si stabilirea prioritatilor de prevenire - Etapa 6 : Propunerea de masuri de prevenire 

3.5. Instrumentele de lucru utilizate 

La realizarea metodei se folosesc urmatoarele 7 instrumente de lucru,  conform Tabelului Nr 1 de mai jos : 

- Lista de identificare a factorilor de risc, prezentata in cadrul Anexei  Nr 1 este un formular care cuprinde o lista cu principalele categorii  

de factori de risc de accidentare si imbolnavire profesionala grupate  dupa cele 4 componente ale sistemului de munca (executant,  

sarcina de munca, mijloace de productie si mediul de munca). 

- Lista de consecinte posibile a actiunii factorilor de risc asupra  

corpului, prezentata in cadrul Anexei Nr 2 este un instrument  

ajutator de cotare a gravitatii consecintelor. 

- Scala de cotare a gravitatii si a probabilitatii consecintelor factorilor  de risc asupra corpului uman, prezentata in cadrul Anexei Nr 3 are  doua parti. Prima parte, referitoare la gravitatea consecintelor se  

bazeaza pe criteriile medicale de diagnostic clinic, functional si de  

evaluare a capacitatii de munca elaborate de Ministerul Sanatatii si  

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale. Referitor la cea dea- doua  

parte, respectiv a claselor de probabilitate s-au luat in considerare  

urmatoarele :

- Grila de evaluare a riscurilor, prezentata in cadrul Anexei Nr 4 este  o matrice care cuprinde pe linie clasele de gravitate iar pe coloane  

clasele de probabilitate. Aplicand aceasta grila, se realizeaza  

cuantificarea efectiva a ricurilor existente in sistemul analizat sub  

forma cuplului gravitate, frecventa de aparitie. 

- Scala de incadrare a nivelurilor de risc / securitate a muncii,  

prezentata in cadrul Anexei Nr 5, este un instrument utilizat in  

aprecierea riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.  

Scala cuprinde nivelurile de la 1 la 7, inversate intre nivelul de risc si nivelul de securitate, astfel : 

∙ De la 1 la 7 pentru nivelul de risc 

∙ De la 7 la 1 pentru nivelul de securitate 

In zona centrala a formularului gasim toate cuplurile gravitate –  

probabilitate aferente fiecarui nivel de risc 

- Fisa de evaluare a postului de lucru prezentata in cadrul Anexei Nr  6 este un centralizator al tuturor operatiunilor de identificare si  

evaluare a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si  

cuprinde : 

∙ Date de identificare a postului de lucru  

∙ Date de identificare a echipei de evaluare 

∙ Cele 4 componente ale sistemului de munca (executant,  

sarcina de munca, mijloace de productie si mediul de lucru) 

∙ Nominalizarea factorilor de risc identificati 

∙ Explicitarea formelor concrete de manidestare a factorilor de  

risc identificati (descriere, parametri, caracteristici functionale) 

∙ Consecinta maxima previzibila a actiunii factorilor de risc

∙ Clasa de gravitate si probabilitate previzionata 

∙ Nivelul de risc 

- Fisa de masuri propuse, prezentata in cadrul Anexei Nr 7 este un  formular centralizator al masurilor propuse in urma evaluarii postului de lucru din punct de vedere al securitatii muncii.

Anexa Nr 1 – Lista de identificare a factorilor de risc

ANEXA NR 2 

L I STA DE CON SE C INŢE PO S I B ILE  

ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC ASUPRA ORGANISMULUI UMAN 

(leziuni şi vătămări ale integrităţii şi sănătăţii organismului uman) 

17

18

19

20

21

Anexa Nr 3  

Scala de cotare a gravitatii si probabilitatii consecintelor actiunii factorilor  de risc asupra organismului uman 

Anexa Nr 4 

Grila de evaluare a riscurilor – combimatia intre gravitatea consecintelor si probabilitatea producerii lor

Anexa Nr 5 

4. Aplicarea efectiva a metodei 

4.1. Procedura de lucru 

Descrierea sistemului de analizat 

In această etapă se efectuează o analiză detaliată a postului de lucru, urmărind: 

- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.; 

- precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.); 

- descrierea condiţiilor de mediu existente;

- precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente. 

Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat. 

Constituirea echipei de analiză şi evaluare 

Pasul doi în aplicarea metodei îl reprezintă constituirea echipei de analiză şi evaluare. Aceasta va cuprinde specialişti în domeniul securităţii muncii şi tehnologi, buni cunoscători ai proceselor de muncă analizate. 

Înainte de începerea activităţii, membrii echipei trebuie să cunoască în detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, este nece-sară o minimă documentare prealabilă asupra posturilor de lucru şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate. 

După constituirea echipei de analiză şi evaluare, respectiv după însuşirea metodei, se trece la parcurgerea etapelor propriu-zise. 

Identificarea factorilor de risc din sistem 

În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare compo-nentă a sistemului de muncă evaluat (respective post de lucru), în baza listei prestabilite (ANEXA 1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de func-ţionare. 

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu tehnologul, în cazul unor posturi de lucru relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente. 

De asemenea, simularea se poate realiza concret, pe un model experimental sau prin procesare pe computer.

Indiferent de soluţia adoptată, metodele de lucru sunt observarea directă şi deducţia logică. 

În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile func-ţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi ma-terialelor utilizate, sau buletinele de analiză a condiţiilor de mediu. 

Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de ne-determinare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, şi impac-tul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului. 

Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă, procedee de lucru greşite. 

Factorii de risc identificaţi se înscriu în FIŞA DE EVALUARE A POSTULUI DE LUCRU prezentata in cadrul Anexei Nr 6, unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni, curba Cz etc.). 

Evaluarea riscurilor 

Pentru determinarea consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din Anexa Nr 2. Gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din Anexa Nr 3. Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la posturi de lucru similare. 

Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se foloseşte scala din Anexa Nr 3. Încadrarea în clasele de probabilitate se face după ce se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transformă ulterior în probabilităţi exprimate prin număr de eveni-mente posibile pe an.

Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare a riscurilor (Anexa Nr 4) şi se înscrie în Fişa postului de lucru (Anexa Nr 6). Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. 

Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factoru-lui de risc, care este egal cu nivelul de risc. 

În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care-l implică orice 

medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc. Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea: 

n 

∑ ∙ 

r R 

i i 

Nr = 

i=1 

n 

∑ 

i=1 

r 

i 

, în care:  

Nr = nivelul de risc global pe post de lucru; 

ri = rangul factorului de risc "i"; 

Ri = nivelul de risc pentru factorul de risc "i"; 

n = numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă. 

Nivelul de securitate (Ns) pe post de lucru se identifică pe Scala de încadrare a nive-lurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate. 

Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa postului de lucru (Anexa Nr 6). 

În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează me-dia ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare post de lucru anali-zat din componenţa macrosistemului (locurile de muncă analoge se consideră ca un singur post de lucru),

pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/sec-ţia/sectorul sau întreprinderea investigată - Ng: 

n 

∑ ∙ 

r N 

p sp 

N 

g 

= 

p=1 

n 

∑ 

r 

p 

p= 

1 

, unde: 

rp = rangul postului de lucru"p" (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului); 

n = numărul de posturi de lucru analizate; 

Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă "p". 

Stabilirea măsurilor de prevenire 

Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea: 

7 - 1 dacă se operează cu nivelurile de risc; 

1 - 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate. 

De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire, respectiv: 

- măsuri de prevenire intrinsecă; 

- măsuri de protecţie colectivă; 

- măsuri de protecţie individuală. 

Măsurile propuse se înscriu în formularul FIŞĂ DE MĂSURI DE PREVENIRE PROPUSE prezentate in Anexa Nr 7. 

Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un instru-ment neformalizat, care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele: 

- modul de desfăşurare a analizei; 

- persoanele implicate;

- rezultatele evaluării, respectiv fişele posturilor de lucru cu nivelurile de risc; 

- fişele de măsuri de prevenire. 

4.2. Condiţii de aplicare 

Pentru ca aplicarea metodei să conducă la cele mai relevante rezultate, prima condiţie este ca sistemul ce urmează să fie analizat să fie un post de lucru, bine definit sub aspectul scopului şi elementelor sale. În acest mod se limitează numărul şi tipul de interrelaţionări potenţiale ce urmează să fie investigate, şi implicit factorii de risc de luat în considerare. 

O altă condiţie deosebit de importantă este existenţa unei echipe de evaluare, complexă şi multidisciplinară, care să includă specialişti în securitatea muncii, proiectanţi, tehno-logi, ergonomi, medici specialişti în medicina muncii etc., corespunzător naturii variate a ele-mentelor sistemelor de muncă, dar şi a factorilor de risc. Conducătorul echipei trebuie să fie specialistul în securitatea muncii, al cărui rol principal va fi de armonizare a punctelor de vedere ale celorlalţi evaluatori, în sensul subordonării şi integrării criteriilor folosite de fiecare dintre ei scopului urmărit prin analiză: evaluarea securităţii muncii. 

Un avantaj al metodei propuse este faptul că aplicarea sa nu este limitată de condiţia existenţei fizice a sistemului de evaluat. Ea poate fi utilizată în toate etapele legate de viaţa unui sistem de muncă sau a unui element al acestuia: concepţia şi proiectarea, realizarea fizică, constituirea şi intrarea în funcţiune, desfăşurarea procesului de muncă. 

Deoarece formele concrete de manifestare a factorilor de risc, chiar şi pentru un sistem relativ simplu, sunt multiple, procedura de lucru în cadrul acestei metode este relativ laborioasă. Aplicarea ei şi gestionarea riscurilor la locurile de muncă pe baza rezultatelor obţinute necesită personal specializat; de asemenea, se recomandă utilizarea tehnicii de calcul automate. 

Informatizarea este posibilă datorită anumitor caracteristici ale metodei, respectiv: 

- procedura de lucru etapizată; 

- existenţa unui algoritm de calcul al nivelului de risc; 

- tipul de legături dintre variabilele luate în considerare la determinarea nivelului de risc.

Tehnica automată de calcul poate fi aplicată atât la evaluarea propriu-zisă a riscurilor, cât şi la gestiunea informatizata a acestora în cadrul unităţii. 

a) În timpul evaluării propriu-zise, utilizarea computerului este recomandabilă în două modalităţi: 

- constituirea unor bănci de date privind durata de viaţă a echipamentelor tehnice, timpul de funcţionare, numărul de persoane expuse, timpul de expunere, respectiv statistica accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse şi utilizarea lor pentru a determina cu mai mare acurateţe clasele de probabilitate; 

- calculul automat al nivelurilor de risc parţiale şi al nivelului de risc global pe post de lucru, sector de activitate, întreprindere. 

b) Gestiunea computerizată a riscurilor presupune realizarea unor bănci de date com-plete şi actualizabile permanent, cuprinzând datele din fişele de risc şi de măsuri pentru toate locurile de muncă evaluate din unitate. În acest mod, în fiecare moment se poate cunoşte şi corecta conform ultimei evaluări situaţia exactă a riscurilor existente, a dimensiunii acestora (nivelurile de risc), a măsurilor care trebuie luate, a celor care s-au luat, a răspunderilor şi competenţelor pentru respectivele măsuri. 

5. Studiu de caz – Evaluarea riscurilor de evaluare si  imbolnavire profesionala la postul de lucru « Serviciul Citire  Facturare » din cadrul Agentiei Nr 3 a S.C. APA NOVA S.A. 

Procesul de munca 

Procesul de munca al Serviciului de Citire Facturare al Agentiei 3 din cadrul S.C. Apa Nova Bucuresti S.A. consta in citirea si inregistrarea indexilor  contoarelor de apa instalate la asociatiile de proprietari, la utilizatorii  casnici, la clientii industriali, la punctele termice si in statiile de pompare  apa uzata. 

Elementele componente ale sistemului de munca evaluat 

Analiza celor 4 elemente componente ale sistemului de munca evaluat  este prezentata in cele ce urmeaza : 

A. Mijloace de productie

- Carlig de confectionare artizanala folosit pentru deschiderea si  deplasarea capacelor de camin, conform Foto Nr 1, cantitate 1 pe  om 

- Surubelnita mica si robusta pentru deschiderea capacelor de camin,  conform Foto Nr 2, cantitate 1 pe om (surubelnitele sunt  achizitionate cu titlu personal) 

- Ciocan folosit in cazul in care capacul de camin este intepenit,  cantitate 1 pe om 

- Baston telescopic cu lungime reglabila intre 1,2 – 2,5 m folosit in  vederea citirii contorilor din camine fara a mai fi necesara coborarea  in camin. Este echipat cu o lupa si o lanterna, conform Foto Nr 3,  cantitate 1 pe om. De mentionat faptul ca acest dispozitiv nu poate  fi utilizat in mod sistematic (de exemplu contoare instalate in camin  sub bolta) 

- PDA, terminal informatic de stocare a informatiilor de citire,  prezentat in Foto Nr 4 Este folosit pentru inregistrarea indexilor de 

contor cititi, continand totodata baza de date cu turneele de citire,  cantitate 1 pe om. 

- Detector portabil de gaze tip M40 al fabricantului Industrial  Scientific. Are rolul analizarii gazelor din spatiile inchise si detectarii  continutului scazut de oxigen, prezentei CO, a hidrogenului sulfurat  ori a atmosferei potential explozive, cantitate 1 pe echipa.  

- Pompa Honda cu motor cu ardere interna, destinata scoaterii apei  din caminele inundate, conform Foto Nr 5, cantitate 1 pe echipa 

- Tarnacop folosit la deschiderea capacelor de camin, cantitate 1 pe  echipa 

- Lopata, cantitate 1 pe echipa 

- Masina de deplasare in teren. Se foloseste o masina la o echipa de  cititori, cantitate 1 pe echipa 

- Aparat de autosalvare BIOCELL. Este un aparat destinat salvarii  lucratorilor in cazul in care odata intrati intr-un spatiu inchis ar fi  surprinsi de o emanatie de gaz. Acest aparat permite ca in cazul  declansarii detectorului de gaz si al echiparii acestuia, personalul  echipat poate respira liber, avand o autonomie de aer suficienta  pentru a evacua spatiul respectiv. Cantitate 1 pe om 

- Aparat foto digital. Folosit pentru stocarea digitala a datelor din  teren in cazul in care exista anumite probleme pe teren. Cantitate 1  pe om. 

- Centura de echipare aparat de autosalvare BIOCELL, cantitate 1 pe  om 

- Mapa + pix, cantitate 1 pe om 

- Gard de semnalizare lucrari, cantitate 1 pe echipa 

- PC pentru introducere / extragere date din PDA-uri, cantitate 1 pe  formatie 

- Echipament pentru incarcat acumulatorii PDA-urilor, cantitate 1 pe  echipa

- Lanterna, cantitate 1 pe om 

- Telefon mobil, cantitate 1 pe om 

B. Sarcina de Munca 

Postul de lucru studiat este formatia de cititori ai Agentiei 3 din cadrul  Serviciului de citire – facturare, Directia Comerciala ANB. 

Postul de lucru analizat cuprinde in total un numar de 12 persoane  organizate astfel : 

- Un sef de formatie 

- Doua echipe compuse din cate 4 persoane 

- O echipa compusa din 3 persoane 

De precizat faptul ca in cadrul unei echipe de lucru nu exista relatii  ierarhice pe verticala. 

Programul de lucru zilnic este de 8 ore pe zi, intre orele 07 :30 si 15 :30, de luni pana vineri. 

O descriere detaliata a activitatilor este prezentata mai jos : 

- Prezentarea salariatilor la punctul de lucru la orele 07 :30 si  echiparea pana in jurul orelor 07 :45 

- Verificarea echipamentelor de lucru, respectiv : incarcare PDA,  detector de gaze, lanterna, etc 

- Luarea la cunostinta a foii de lucru din ziua respectiva, denumita  turneu sau caiet de citire. Acesta contine adresa punctelor de citire  din ziua respectiva precum si informatii cum ar fi : numele clientului, tipul si diametrul contorului, seria contorului, indexul anterior,  amplasamentul contorului, precum si un camp pentru scrierea  indexului nou de contor. Un esantion al carnetului de citire este  prezentat in cadrul Foto Nr 6 de mai jos

- Se ia la cunostinta fractia din ziua respectiva. Prin fractie se intelege  partea de contori ce revine spre citire unui salariat in cazul in care  unul sau mai multi colegi sunt absenti din diferite motive ( concediu  de odihna, absente pe motive medicale, etc) 

- Se pleaca pe teren in jurul orelor 08 :00 

- Deplasarea se realizeaza cu masina, fiecarei echipe revenindu-i o  masina. Avem astfel in total la sistemul de analizat un total de 3  masini 

- Fiecare masina pleaca in teren si isi alege ca punct de stationare  locul considerat a fi centrul de greutate al zonei (ariei) care urmeaza  a fi citita in ziua respectiva. Odata ajunsi in punctul respectiv fiecare  membru al echipei se desparte si pleaca pe teren pentru a realiza  turneul sau. In jurul orelor 14 :00 se regrupeaza la masina si pornesc impreuna pentru a realiza si citi sau rezolva anomaliile la caminele  cu probleme, respectiv : 

∙ camine inundate in are trebuie scoasa apa pentru a putea fi  citite 

∙ camine foarte grele sau instabile care trebuie sustinute de  colegi spre a fi citite 

∙ camine suspectate sau detectate ca detinand atmosfera  potential exploziva 

∙ alte probleme deosebite intalnite, de exemplu camine cu acces blocat 

- reunirea la baza are loc in jurul orelor 15 :00 unde se predau PDA urile pentru inregistrarea in calculator a datelor citite in ziua  respectiva, si pentru introducerea din calculator in PDA-uri a  turneelor de citire pentru ziua urmatoare. 

- Cu aceasta ocazie, dupa descarcarea datelor se pun la incarcat PDA urile pentru a fi operationale in ziua urmatoare 

- Volumul de munca aproximativ pentru un cititor este urmatorul :

∙ Intre 30 si 48 de cazuri pe zi (citiri controri) timp de 12 zile pe  luna : citiri agenti economici sau asociatie locatari 

∙ Intre 70 si 80 cazuri pe zi timp de 8 zile pe luna la casnici (case ) 

∙ Circa 20 PT –uri (puncte termice) timp de o zip e luna - Distanta estimata parcursa pe jos in medie de un cititor este de circa 5 km zilnic. Ei sunt supusi si altor solicitari fizice cum ar fi :  manipularea de mase, urcare / coborare din camine, etc. Ca atare  consideram ca depun efort dinamic. 

- Totodata prin natura meseriei lor, acestia trebuie sa intre in caminele de vizitare care sunt stramte si sa citeasca contorii. Ca atare, prin  situatia specifica din anumite camine sunt supusi unor eforturi  statice de genul pozitii vicioase, pozitionari dificile, stat in pozitii cu  echilibru precar. In contextul caminelor greu accesibile, exista riscul  de alunecare si cadere de la acelasi nivel ori de la inaltime, al  impiedicarii, al intepatii si taierii cu obiecte ascutite. Un exemplu  relevant care vine in sprijinul celor afirmate este prezentat in cadrul  Foto Nr 7 de mai jos. 

- Totodata cititorii manipuleaza constant mase de peste 25 Kg ca  urmare a deplasarii capacelor de camin, a deblocarii accesului in  camine etc. Pozitionarea incorecta, ori manipularea  

necorespunzatoare a maselor poate acea drept efect discopatii  lombare, lombagii, etc 

- In cadrul turneelor de citire lucratorii sunt expusi de multe ori unor  riscuri de cadere a ramelor sau capacele de camin in cazul in care  aceste se deterioreaza urmare a actiunii clientilor ori a lipsei de  intretinere. Un astfel de exemplu identificat in teren este prezentat  in cadrul Foto Nr 8

C. Mediul de Munca 

Cititorii isi desfasoara activitatea preponderent pe teren, iar o mare  parte din timp o petrec in caminele de vizitare. Ca urmare o prima  constatare este faptul ca ei sunt expusi intemperiilor, activitatetea lor  desfasurandu-se peste 7 ore pe zi in teren, atat pe timp de vara cat si pe  timp de iarna. Pe timp de vara ei sunt expusi caniculei care poate duce la  insolatii sau deshidratare, iar pe timp de iarna sunt expusi frigului, care  poate cauza degeraturi. Prin manipularea maselor, ori in incercarea de a  citi contorii, pielea cititorilor poate intra in contact cu suprafetele metalice  reci ale capacelor de camin, ale conductelor, ori ale echipamentelor de  lucru. Totodata trebuie subliniat faptul ca se lucreaza preponderent intr-un  mediu umed, slab iluminat, potential exploziv ori continand gaze nocive,  mediu insalubru cu risc de contaminare. In acest sens , in cadrul Foto Nr  9 este prezentat un esantion al unui buletin de citire realizat cu un analizor portabil multigaz model M40 al fabricantului american Industrial Scientific,  aflat in dotarea echipelor de cititori.In acelasi timp, depozitarea de gunoi  ori deversarea de uleiuri, solventi sau alte substante chimice face parte  din cotidian. 

In privinta zgomotului si a vibratiilor, lucrul echipelor de cititori nu se desfasoara in apropierea unor surse de zgomot sau de vibratii, si nu  folosesc echipamente care sa genereze vibratii ori zgomot peste limita  admisa. Din acest punct de vedere nu am considerat zgomotul sau  vibratiile ca fiind caracteristice mediului de lucru al cititorilor. 

Asadar, putem sintetiza : 

- Iluminat slab 

- Temperaturi urcate si coborate 

- Atmosfera viciata (gaze explozive, hidrogen sulfurat, monoxid de  carbon, lipsa oxigen) 

- Mediul de lucru insalubru 

- Substante chimice : uleiuri, solventi, etc 

- Lucrul cu clientii 

D. Executant 

In general putem spune ca cititorii nu desfasoara o munca foarte  complexa, care sa solicite organismul din punt de vedere intelectual, ori sa necesite decizii rapide in timp scurt. 

Totusi ei sunt supusi unei presiuni legate de realizare unei planificari intr un anumit timp, ei depinzand de anumite componente variabile :  bransamente clandestine, blocare capace de camine de catre masini /  materiale, camine inundate, abonati absenti ori rauvoitori, etc. Totodata 

nu trebuie pierdut din vedere faptul ca ei relationeaza cu clientul, lucreaza  preponderent in exterior, circula mult atat pe jos cat si cu masina, sunt  supusi unui efort dinamic important. Aceste elemente variabile, pot  constitui factori perturbatori, ce pot induce o stare de iritabilitate ori lipsa  de concentratie, cu efect in neatentie ori realizare gresita de operatiuni ori omisiuni, nerespectare a unor proceduri de lucru, sau neutilizarea  echipamentului din dotare. De altfel, in cadrul vizitei in teren pe care am  realizat-o salariatii s-au plans cu privire la faptul ca trebuie sa care cu ei  foarte multe echipamente, iar in contextul distantelor lungi, a coborarii in  camine timp in care echipamentele ramase la exterior pot fi furate, este  foarte dificil, daca nu chiar imposibil sa se echipeze 100% cu toate  dotarile.  

Factorii de risc identificati 

Prin consultarea Anexei Nr 1 – lista de identificare a factorilor de risc  generici, au fost identificati un nunar de 33 de factori de risc, codati de la  F1 la F33, dupa cum urmeaza: 

A. Factori de risc proprii mijloacelor de productie 

Factori de risc mecanic 

F1 : Deplasari ale mijloacelor de transport – lovire de catre mijloacele de  transport- acces la postul de lucru cu auto 

F2 : Rostogolire / lovire de capace de camin neasigurate 

F3 : Cadere ansamblu rama + capac camine deteriorate F4 : Rupere / alunecare scari de acces in camine neintretinute 

F5 : Suprafete sau contururi periculoase, contact direct cu suprafete  taietoare, intepatoare, alunecoase 

F6 : Cadere libera de obiecte, piese, scule, materiale, de la nivelul solului  in camin, de la maxim 3m 

F7 : Rupere echipamente de lucru la solicitari mecanice (tarnacop, ciocan,  surubelnita) 

Factori de risc termic 

F8 : Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor (temperatura de  circa 65°C a tevilor si conductelor) 

F9 : Temperatura scazuta a suprafetelor metalice atinse direct

Factori de risc electric 

F10 : Electrocutare prin atingere directa a conductori neizolati sau izolatie  defecta / umeda 

F11 : Electrocutare prin atingere indirecta sau a tensiunii de pas Factori de risc biologic 

F12 : Contaminarea cu virusi- spirocheti- lucrul in medii insalubre F13 : Contactare de boli – ecseme – intepaturi insecte 

Factori de risc fizic 

F14 : Contactul direct al pielii cu substante chimice sau compusi aruncati  in camine 

F15 : Incendiu cauzat de contactul dintre hidrocarburi / uleiuri si o sursa  de foc 

B. Factori de risc proprii mediului de munca 

Factorii de risc fizic 

F16 : Temperatura ridicata a aerului – lucrul in conditii de canicula F17 : Temperatura scazuta a aerului – lucrul in aer liber 

F18 : Umiditatea relative a aerului ridicata – lucrul in spatii umede si  neaerisite 

F19 : Nivel de iluminare scazut in camine – lipsa lampi de iluminat F20 : Calamitati naturale – colaps blocuri la interventie cititori in subsoluri 

F21 : Atmosfera viciata (lipsa O2, prezenta H2S, prezenta CO, gaze  esapament) – lucrul in spatii inchise 

F22 : Atmosfera potential exploziva – lucrul in spatii inchise Caracterul special al mediului 

F23 : Agresiuni fizice ale persoanelor – lucrul cu consumatorii / clientii F24 : Agresiuni ale animalelor – muscaturi de caiini, sobolani C. Factori de risc proprii sarcinii de munca 

Suprasolicitare fizica

F25 : Pozitiile de lucru fortate – vicioase – lucrul in spatii inguste- citire  contori 

F26 : Ridicarea manuala si manipularea de capace de camine peste 25 Kg 

F27 : Efort dinamic – parcurgere zilnica pe jos de trasee lungi, manipulare  mase, urcare – coborare 

Suprasolicitare psihica 

F28 : Lucrul in conditii de stres – indeplinirea obiectivului zilnic si  penalizare la necitirea contorilor 

D. Factori de risc proprii executantului 

F29 : Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare 

F30 : Nerespectarea procedurilor de manipulare a maselor – ridicare  capace fara parghii 

F31 : Nerespectarea procedurilor de interventie in spatii inchise –  masurare atmosfera cu detector de gaze 

F32 : Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare , alunecare Omisiuni 

F33 : Neutilizare EIP din dotare si a altor mijloace de protectie 

Conform metodei de evaluare a riscului fiecare factor de risc de la F1 la  F33 a fost cuantificat prin prisma consecintei maxime previzibile si a  clasei de probabilitate. Clasa de probabilitate a fost determinata in baza  statisticii accidentelor de munca ale societatii Apa Nova pe ultimii 10 ani,  prezentata in cadrul Anexei Nr 8.

Anexa Nr 6 Fisa de evaluare a riscurilor aferenta postului de lucru

In baza nivelurilor de risc partiale se calculeaza nivelul de risc global al  postului de lucru, care este media ponderata a acestora : 

33 

Nrg= 

∑ i=1 

33 

Riri 

ri = 

∑ 

i−1 

{1 x (5 x5)+5 x(4 x 4)+19 x (3x 3)+6 x(2x 2)+2 x(1x1)|} 

1 x5+5 x 4+19 x 3+6 x2+2 x1=302 

96=3,15 

Interpretare 

Intrepretand rezultatele prin prisma scalei de incadrare a nivelurilor de risc respectiv nivel de securitate, valoarea de 3,15 corespunde unui nivel de  risc mediu spre mic, fiind sub limita de 3,5. Totodata nivelul de securitate  este de 4,85, acesta fiind un nivel mediu spre mare.  

Numarul de 33 de factori de risc ne sugereaza faptul ca nu avem de-a face cu o activitate complexa, desfasurata in cadrul unor procese tehnologice  complexe. Analizand prin prisma nivelurilor de risc partiale remarcam  urmatorii factori de risc de depasesc pragul mediu, mare : 

F19 : Nivel de iluminare scazut in camine – lipsa lampi iluminat F12 : Contaminare cu viruri spirocheti – lucrul in medii insalubre F16 : Temperatura ridicata a aerului – lucrul in conditii de canicula F17 : Temperatura scazuta a aerului – lucrul in aer liber 

F25 : Pozitiile de lucru fortate – vicioase – lucrul in spatii inguste – citire  contori 

F26 : Ridicarea manuala si manipularea de capace de camin de peste  25Kg 

Totodata remarcam faptul ca 40% dintre factorii de risc identificati pot  avea consecinte ireversibile asupra lucratorilor (deces ori invaliditate). 

Folosind reprezentarea grafica, in cadrul figurii de mai jos avem o  reprezentare a nivelurilor de risc partiale a factorilor de risc identificati.

Grafic - Nivelurile partiale de risc pe factori de risc postul de lucru : Serviciul Citire Facturare Nivel global de risc 3,09 

5 

4.5 

4 

3.5 

3 

2.5 2 

1.5 1 

0.5 0 

Factori de risc

Legenda reprezentarii grafice : 

F1 : Deplasari ale mijloacelor de transport – lovire de catre mijloacele de  transport- acces la postul de lucru cu auto 

F2 : Rostogolire / lovire de capace de camin neasigurate F3 : Cadere ansamblu rama + capac camine deteriorate F4 : Rupere / alunecare scari de acces in camine neintretinute 

F5 : Suprafete sau contururi periculoase, contact direct cu suprafete  taietoare, intepatoare, alunecoase 

F6 : Cadere libera de obiecte, piese, scule, materiale, de la nivelul solului  in camin, de la maxim 3m 

F7 : Rupere echipamente de lucru la solicitari mecanice (tarnacop, ciocan,  surubelnita) 

F8 : Temperatura ridicata a obiectelor sau suprafetelor (temperatura de  circa 65°C a tevilor si conductelor) 

F9 : Temperatura scazuta a suprafetelor metalice atinse direct 

F10 : Electrocutare prin atingere directa a conductori neizolati sau izolatie  defecta / umeda 

F11 : Electrocutare prin atingere indirecta sau a tensiunii de pas F12 : Contaminarea cu virusi- spirocheti- lucrul in medii insalubre F13 : Contactare de boli – ecseme – intepaturi insecte 

F14 : Contactul direct al pielii cu substante chimice sau compusi aruncati  in camine 

F15 : Incendiu cauzat de contactul dintre hidrocarburi / uleiuri si o sursa  de foc 

F16 : Temperatura ridicata a aerului – lucrul in conditii de canicula F17 : Temperatura scazuta a aerului – lucrul in aer liber 

F18 : Umiditatea relative a aerului ridicata – lucrul in spatii umede si  neaerisite 

F19 : Nivel de iluminare scazut in camine – lipsa lampi de iluminat F20 : Calamitati naturale – colaps blocuri la interventie cititori in subsoluri 

F21 : Atmosfera viciata (lipsa O2, prezenta H2S, prezenta CO, gaze  esapament) – lucrul in spatii inchise 

F22 : Atmosfera potential exploziva – lucrul in spatii inchise

F23 : Agresiuni fizice ale persoanelor – lucrul cu consumatorii / clientii F24 : Agresiuni ale animalelor – muscaturi de caiini, sobolani 

F25 : Pozitiile de lucru fortate – vicioase – lucrul in spatii inguste- citire  contori 

F26 : Ridicarea manuala si manipularea de capace de camine peste 25 Kg 

F27 : Efort dinamic – parcurgere zilnica pe jos de trasee lungi, manipulare  mase, urcare – coborare 

F28 : Lucrul in conditii de stres – indeplinirea obiectivului zilnic si  penalizare la necitirea contorilor 

F29 : Cadere de la acelasi nivel prin dezechilibrare, alunecare, impiedicare 

F30 : Nerespectarea procedurilor de manipulare a maselor – ridicare  capace fara parghii 

F31 : Nerespectarea procedurilor de interventie in spatii inchise –  masurare atmosfera cu detector de gaze 

F32 : Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare , alunecare F33 : Neutilizare EIP din dotare si a altor mijloace de protectie 

Analizand factorii de risc identificati prin prsima celor 4 componente ale  sistemului de munca , obtinem urmatorul grafic : 

Ponderea factorilor de risc identificati dupa elementele sistemului de munca Postul de lucru : Serviciul Citire Facturare  

Nivel de risc global : 3,09

15% 

12% 

45% 

27% 

Anexa Nr 7 Fisa de masuri propuse

EVIDENŢA ACCIDENTAŢILOR ÎN MUNCĂ 

ÎN S.C. APA NOVA BUCURESTI S.A. IN PERIOADA 2000 – 2010

Bibliografie