Consecintele nerespectarii legislaiei muncii

 3.RISCURILE PROFESIONALE 

Factorii de risc proprii executantului 

Abaterea posibila a executantului de la linia ideala pe care trebuie s-o urmeze pe îndeplinirea sarcinii de munca  reprezinta întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai 

multora dintre verigile de baza ale activitatii de munca, respectiv: 

- erori de receptie, prelucrare si interpretare a informatiei; 

- erori de decizie; 

- erori de executie; 

- erori de autoreglaj. 

Eroarea executantului se concretizeaza într-un comportament inadecvat din pun de vedere al securitatii muncii,  sub forma unei actiuni gresite sau omisiuni. Analizând 

posibilitatile de eroare ale executantului în raport cu celelalte elemente ale sistemului de munca  rezulta lista factorilor de risc proprii executantului din Fisa de evaluare a locului de munca. Factorii de risc proprii sarcinii de munca 

La nivelul sarcinii de munca pot aparea doua categorii de cauze potentiale de accidentare sau îmbolnavire  profesionala: 

- continut sau structura necorespunzatoare a sarcinii de munca în raport cu scop sistemului de munca sau cu  cerintele impuse de situatiile de risc (operatii, reguli, procedee 

gresite, absenta unor operatii, metode de munca necorespunzatoare); 

- sub/supradimensionarea cerintelor impuse executantului, respectiv necorespunzatoare  posibilitatilor acestuia. 

Analizând aceste caracteristici rezulta lista generica a factorilor de risc proprii sa de munca (respectiv care se  regasesc la nivelul sarcinii de munca), Fisa de evaluare a 

locului de munca. 

Factorii de risc proprii mijloacelor de productie 

Dupa natura actiunii lor, factorii de risc proprii mijloacelor de productie se pot mani-festa sub urmatoarele  forme: 

- factori de risc mecanic, a caror actiune consta în eliberarea brusca, necontrola contraindicata, a energiei  cinetice incorporate în mijloacele de productie sau în parti ale 

acestora; 

- factori de risc termic, în cazul carora pericolul potential este dat de actiunea energiei termice incorporate în  mijloacele de productie la contactul sau manipularea 

acestora de catre executant; 

- factori de risc electric, la care pericolul consta în posibilitatea contactului direc indirect al executantului cu  energia electrica vehiculata de mijloacele de productie; 

- factori de risc chimic, a caror actiune este determinata de proprietatile chimice nocive sau potential  accidentogene ale substantelor utilizate în procesul de munca; 

- factori de risc biologic, cu actiune de natura biologica, nociva sau potential accidentogena, în functie de  caracteristicile macroorganismelor si microorganismelor 

utilizate în procesul de munca. 

Factorii de risc proprii mediului de munca 

Mediul fizic ambiant poate prezenta abateri sub forma de depasiri ale nivelului sa intensitatii functionale a  parametrilor specifici (microclimat, zgomot, vibratii, noxe chimice, 

radiatii, iluminat etc.), fie caracteristici care reprezinta conditii de munca inadecvate 

(suprasolicitare fizica). 

Mediul social se caracterizeaza prin factori de risc de natura psihica al caror rezu este suprasolicitarea  executantului. 

Studiul sistematic al acestor caracteristici, abateri, în raport cu actiunea lor negat generatoare de accidente sau  boli profesionale asupra executantului, conduce la lista

generica de factori de risc din Fisa de evaluare a locului de munca. 

Clasificarea factorilor de risc si forme de manifestare în sistemul de munca 

Prin transformarea din posibilitate în realitate, actiunea factorilor de risc devine u 

pericol efectiv pentru executant, care poate conduce fie la vatamarea violenta a organismului, prin  lezarea integritatii anatomice, determinând anularea uneia sau a mai multora dintre functiile  fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În cazul producerii unor asemenea evenimente,  înseamna ca factorii de risc s-au constituit în cauze (reale) de accidentare sau îmbolnavire  profesionala. 

Nu este însa posibila o delimitare foarte riguroasa a celor doua categorii. În anum conditii, diferenta specifica esdata numai de nivelul si durata de expunere a organismului 

uman, astfel încât un factor de îmbolnavire poate deveni un factor de accidentare si invers. De  exemplu, pâna la un anumit nivel zgomotul este factor de îmbolnavire producând 

afectiuni ale organului auditiv; aparitia lui brusca si la o intensitate foarte mare conduce însa la accidente de munca, fie sub forma traumatizarii organului auditiv, fie prin acoperirea unui semnal  tehnologic important, determinând implicit o reactie accidentogena a executantului. Reciproc, un  factor de accidentare, cum ar fi fisurarea unei conducte, poate determina si o îmbolnavire  profesionala, în functie de agentul transportat care este emanat în mediul de munca prin fisura. În legatura cu delimitarea în factori generatori de accidente si de boli profesional are la baza si o alta diferenta,  care vizeaza formele de manifestare ale factorilor de risc în 

sistemul de munca: variatii sau stari. 

Variatiile sunt miscarile ce se abat de la mersul normal, respectiv disfunctiile bru ale elementelor implicate în  realizarea procesului de munca. Prin definitie, ele sunt specifice accidentelor de munca. Variatiile sunt proprii  tuturor elementelor sistemului de munca: se 

rostogolesc obiecte, o masina porneste necomandata sau nu raspunde la comanda de oprire,  executantul se împiedica si cade, jeturi de fluide, balans, recul etc. 

Starile sunt însusiri, proprietati, deficiente umane, defecte ale mijloacelor de produc-tie cu caracter relativ  permanent, motiv pentru care le întâlnim mai ales în etiologia 

bolilor profesionale. Nu numai elementele statice enumerate mai sus reprezinta stari; prin caracterul  ei relativ permanent, si miscarea functionala a unei roti dintate constituie o stare, care poate conduce  însa la aparitia unui accident de munca si nu a unei boli profesionale. 

Producerea accidentelor presupune interactiunea variatiilor cu starile. Fara cel p 

variatie, care sa confere caracterul brusc, imprevizibil, interactiunea starilor nu poate conduce la accidentare. 

În anumite cazuri, starile se pot transforma în variatii; prin cresterea brusca a intensitatii, starile pot deveni  variatii accidentogene. În ultima instanta, însa, aceasta 

transformare este ea însasi o variatie. Astfel, un nivel prea ridicat de iluminare a locului de munca  reprezinta, în mod normal, un factor de îmbolnavire deoarece afecteaza analizorul vizual (prin  oboseala accentuata). Cresterea brusca a aceluiasi nivel de iluminare poate provoca însa un  accident, prin orbirea directa a executantului. 

În ce priveste geneza unora de catre altele, nu este exclusa nici o posibilitate: ca a-numite conditii o stare sa  genereze o variatie; ca o variatie sa determine o stare. De 

exemplu, prezenta gazelor explozive rezultate în mod permanent din procesul tehnologic în atmosfera locului de munca reprezinta o stare; acumularea lor peste un anumit nivel (limita de explozivitate) determina declansarea unei variatii - explozia. Invers, fisurarea unei

conducte reprezinta o variatie; în conditiile în care prin conducta circula un agent nociv, care se raspândeste si se mentine în atmosfera continuu, înseamna ca variatia a generat o stare. 

Un alt criteriu de clasificare util în analiza posibilitatilor de prevenire, dar si a gen 

accidentelor de munca si a bolilor profesionale, este natura factorului de risc, respectiv: 

- factori de risc obiectivi, care nu depind de factorul uman si sunt proprii numai mijloacelor de productie si  mediului (fizic) de munca; 

- factori de risc subiectivi, dependenti de factorul uman, proprii executantului si sarcinii de munca. În functie de contributia lor potentiala sau reala la producerea unui accident de m sau a unei boli profesionale,  factorii de risc pot fi: 

-in a caror suprimare se elimina în mod cert posibilitatea producerii vatamarii organismului; ca

- re favorizeaza efectele actiunii factorilor principali, si a caror eliminare nu constituie o garantie a  evitarii accidentarii sau îmbolnavirii. 

Actiunea factorilor de risc asupra organismului uman 

Asa cum s-a aratat, actiunea factorilor poate conduce fie la vatamarea violenta 

organismului, prin lezarea integritatii anatomice, determinând anularea sau diminuarea uneia sau a mai multora dintre functiile fiziologice, fie la afectiuni ale organismului. În primul caz survine un accident de munca, iar în al doilea, o boala profesionala. 

În prezent, în functie de natura factorilor care le provoaca, se evidentiaza cinci ti de vatamari: mecanice,  termice, electrice, chimice, prin iradiere sau combinate. 

Tabloul bolilor profesionale este practic nelimitat. Din considerente practice însa, legislatia din diverse tari  limiteaza în mod conventional numarul bolilor considerate 

profesionale. În functie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale pot fi: - intoxicatii provocate de inhalarea, ingerarea sau contactul epidermei cu substa toxice; 

- pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor minerale netoxice; 

- boli de iradiere; 

- boli prin expunere la temperaturi înalte sau scazute;

- boli prin expunere la zgomot si vibratii; 

- boli prin expunere la presiune atmosferica ridicata sau scazuta; 

- alergii profesionale; 

- dermatoze profesionale; 

- cancerul profesional; 

- boli infectioase si parazitare; 

- boli prin suprasolicitare; 

- alte boli. 

Relatia factori de risc – cauze 

Potrivit conceptiei deterministe, în realitatea obiectiva nu exista nimic fara sa fi fo provocat de o cauza:  orice cauza este efectul altei cauze si provoaca la rândul sau alte 

efecte. Realitatea înconjuratoare într-o continua transformare se prezinta deci ca o multitudine de  înlantuiri cauza - efect. Accidentele de munca si bolile profesionale reprezinta momentele finale 

-  efectele - unor înlantuiri cauzale nedorite. 

În paragrafele anterioare am aratat ca în sistemul de munca exista anumiti factor 

(însusiri, stari, procese, fenomene, comportamente etc.) proprii componentelor sistemului care, în  anumite conditii, pot provoca accidentul sau boala profesionala. Am denumit prescurtat acesti  factori de risc de accidentare si îmbolnavire profesionala factori de risc. Ei constituie deci cauze  potentiale ale accidentelor si bolilor profesionale. 

În momentul producerii vatamarii organismului (accident, boala), cauzele potenti factorii de risc 

- se  transforma în cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente. 

Asadar, cauzele accidentelor de munca si bolilor profesionale (prescurtat ca re-prezinta factori (însusiri,  stari, procese, fenomene, comportamente) care au provocat 

accidentul sau boala profesionala. 

În continut notiunile de factori de risc si cauze reprezinta acelasi lucru, deosebiril aparând doar în raport cu  momentul în care se analizeaza vis-à-vis de producerea leziunii. 

De regula, înainte de accident se vorbeste de factori de risc, iar dupa accident, când  posibilitatea s-a transformat în realitate, de cauze. 

Dinamica fenomenelor de accidentare si îmbolnavire profesionala 

Producerea unui accident de munca implica actiunea a cel putin doua cauz 

una obiectiva si cealalta subiectiva, deoarece numai astfel poate avea loc impactul dintre

victima si agentul material care îi afecteaza organismul. 

Mentinându-ne la stadiul premergator vatamarii, se poate afirma ca pentru ca ea ai-ba  loc este necesara interactiunea dintre un factor de risc obiectiv si unul subiectiv, propriu executantului, si anume cel putin simpla prezenta a acestuia. De  regula, însa, aceste cauze minime reprezinta ultima veriga a unor adevarate  lanturi cauzale. Cunoasterea înlantuirii de cauze - efecte care conduc la  accident este necesara deoarece 

ofera posibilitati de interventie si stopare pe parcurs în situatii similare, precum si de stabilire a masurilor de prevenire. 

Prin urmare, dinamica accidentarii în munca poate fi descrisa ca o înlantuire cauze - efecte,  indiferent ca este analizata în stadiul de potentialitate sau dupa 

produce-rea evenimentului, care se deruleaza în cursul realizarii procesului de  munca. La un capat al lantului se afla cauza initiala, situata cel mai departe în  timp de momentul producerii vatamarii organismului, dar dupa constituirea si  intrarea în functiune a sistemului de munca. La celalalt capat se afla cauza  finala, aflata cel mai aproape de producerea leziunii. 

În dinamica producerii accidentului, cauzele se înlantuie si se îmbina din "amonte" spre "aval", distingându-se din acest punct de vedere doua modalitati de legaturi: 

li-neara a cauzelor, astfel încât cauza din "aval" constituie efectul cauzei din "amonte" si, la rândul ei, cauza efectului care îi succede în aval; d- oua sau mai multe cauze, care genereaza un anumit efect, ce se  constituie într-o cauza situata în "aval" fata de acestea, si care, la rândul  sau, poate determina un alt efect sau poate constitui cauza finala. În orice situatie, pentru producerea accidentului este necesara constituirea lantur  legaturilor lineare ale cauzelor; anihilarea unei singure secvente a acestora este  suficienta 

pentru evitarea vatamarii (principiul dominoului). Conform celor afirmate, se pot  distinge alte doua tipuri de cauze: principale si secundare sau favorizante. Cauzele  principale sunt cele a caror anihilare întrerupe lantul cauzal, cele care constituie  verigile obligatorii pentru producerea accidentului. Cauzele secundare sunt cele  care se îmbina cu cauzele principale, contribuind la producerea altei cauze  principale. Prezenta cauzelor favorizante nu este obligatorie pentru aparitia unui  anumit efect; ele doar contribuie la evolutia cauzei principale, 

în sensul producerii efectului. 

În dinamica producerii accidentului se disting trei faze posibile : 

a) faza I: constituirea situatiei de accidentare, care începe cu cauza situata ce

aproape de momentul producerii leziunii si care se caracterizeaza prin urmatoarele: 

- este aparent nediferentiata fata de situatia normala, astfel încât pericolul nu po sesizat  decât daca este urmarit în mod special; 

- apare o situatie periculoasa sesizabila, care este initiata de factorul uman; 

- de regula, se poate interveni pentru prevenirea accidentului atât de catre execu cât si  de catre factorii de decizie; 

b) faza a II-a: desfasurarea situatiei de accidentare, care consta în înlantuirea îmbinarea  mai multor cauze, generând cauza finala; caracteristicile fazei sunt: 

- are loc înlantuirea si îmbinarea mai multor cauze, într-un interval scurt de timp; 

- datorita crizei de timp, actiunile de prevenire ale executantului pot fi agravante; 

- exista totusi posibilitatea, foarte limitata fata de faza anterioara, de a se interve pentru  prevenirea leziunii; 

c) faza a III-a: producerea leziunii, faza în care actioneaza cauza finala: 

- este faza definitorie a accidentului; 

- are loc impactul omului cu elementele mijloacelor de productie sau ale mediului  ambiant, care provoaca leziunea prin îmbinarea celor doua lanturi de legaturi lineare; 

- se produce într-un timp foarte scurt, astfel încât singurele posibilitati de a action sunt  reactiile reflexe de autoaparare ale executantului. 

În raport cu locul lor în dinamica accidentului se pot distinge trei tipuri de cauze: initiale,  intermediare si finale, iar în functie de efectul produs: cauze directe, 

respectiv cauza finala al carui efect este însasi leziunea, si cauze indirecte, care produc o alta cauza, intermediara sau finala. Cauza initiala si cauzele intermediare sunt întotdeauna indirecte; cu cât sunt mai în amonte fata de momentul producerii accidentului, cu atât ofera posibilitati mai largi si mai sigure de prevenire a vatamarii. 

��������� Practica a dovedit ca exista situatii în care identificarea tuturor  cauzelor din interi 

unui sistem de munca, dupa modelul prezentat anterior, nu este suficienta.  Facând abstractie de cazurile de forta majora, s-a constatat ca de multe ori  disfunctiile elementelor implicate în realizarea procesului de munca îsi au  originea în afara sistemului de munca si înainte de constituirea si intrarea sa în  functiune (de exemplu, vicii ascunse din proiectarea sau executarea mijloacelor  de munca). 

��������� În consecinta, în modelarea fenomenului de accidentare, viziunea  trebuie extinsa spatiu si timp, incluzând si deficientele generate în etapele de conceptie, 

proiectare si 

executie (respectiv formare si selectare pentru executant) a elementelor sistemului de

munca, capabile sa contribuie la aparitia unor cauze de accidentare. ��������� Asemenea deficiente, premergatoare factorilor de risc propriu-zisi,  prezinta trei caracteristici definitorii, care le diferentiaza de notiunea de "cauza de  accidentare": 

��������� 

a) Eliminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut în  vedere, ea rev altor sisteme de munca, distincte. 

��������� 

b) În general, nu exista posibilitatea de stabilire, în momentul  constituirii lor ca deficiente, a unei relatii cu un sistem de munca determinat. ��������� 

c) În cazul acestui gen de abateri nu se poate evidentia o relatie unica bipolara c 

- efect; unei singure deficiente îi pot corespunde efecte diferite, în functie de  caracteristicile celorlalte elemente împreuna cu care elementul deficitar va  constitui un sistem de munca. 

��������� În baza diferentelor mentionate, abaterile cu care pot intra într-un  sistem de munca elementele implicate în realizarea unui proces de munca le vom desemna  ca 

substrat cauzal al accidentelor de munca. 

��������� Corespunzator categoriilor mari de factori de risc proprii fiecarui  element se pot des-prinde si posibilele deficiente de natura substratului cauzal. ��������� În cazul executantului, eroarea sa, care se concretizeaza într-un  comportament riscant, poate fi urmarea unei deficiente a capacitatii de munca  individuale. La rândul sau, 

aceasta este caracterizata de o serie de variabile, atât cvasistatice (cum sunt  aptitudinile, experienta), cât si de moment (ca oboseala), care pot constitui  incompatibilitati permanente sau temporare cu cerintele impuse de un anumit  proces de munca, si care apar înainte ca individul sa participe la realizarea  acestuia. 

��������� Atât un nivel corespunzator în raport cu sarcina de munca al  cunostintelor si deprinderilor profesionale, cât si oboseala, boala, emotiile etc.  reprezinta deficiente ale elementului "executant" care, desi iau nastere în afara  sistemului de munca, generând un 

factor de risc (eroarea executantului) pot contribui la producerea unui accident de  munca. 

��������� Sarcina de munca si ambianta sociala imediata de munca sunt  elemente relationale, care nu pot exista independent si premergator sistemului de  munca. În 

consecinta, nu se pot stabili alte deficiente proprii acestora în afara celor de 

natura factorilor de risc. 

��������� Caracteristicile initiale ale mijloacelor de productie, cu care pot intra în  sistemu munca si care pot genera factori de risc de accidentare, sunt fie de natura  conceptiei si 

proiectarii, fie a executiei mijloacelor de munca si calitatii obiectelor muncii . ��������� Deficientele din conceptie si proiectare pot fi datorate, în cazuri foarterare, limite atinse de cunostintele stiintifice si posibilitatile tehnologice. Acestea fac  posibila utilizarea,

daca cerintele sociale o impun, a unor tehnologii, masini, instalatii etc. ale caror riscuri intrinseci de accidentare nu pot fi eliminate sau anihilate prin conceptie. Uneori, riscurile nu sunt nici macar constientizate, deoarece nu a existat posibilitatea  identificarii în timp a efectelor lor. 

��������� În cele mai multe cazuri este vorba însa de vicii ascunse, generate de  greseli de conceptie si proiectare, deficiente care nu pot fi depistate la receptie prin  metodele 

obisnuite. 

��������� Nerespectarea cu strictete a proiectelor de executie la realizarea  mijloacelor de munca constituie si ea o sursa potentiala de aparitie a unor factori de  risc. 

��������� Deficiente vizibile si ascunse cu efecte accidentogene pot prezenta si  materiile p materialele auxiliare si semifabricatele, fie prin natura lor, fie din executie. ��������� Dintre cele doua laturi ale mediului de munca, singura care poate intrîn discutie fiind precedenta constituirii si functionarii sistemului de munca este mediul fiziambiant. În 

cazul sau se regasesc aceleasi categorii de deficiente ca si în cazul  mijloacelor de productie. 

��������� Luând în considerare si substratul cauzal se poate construi modelul  global al din 

accidentarii, alegându-se ca punct de plecare momentul în care începe  formarea, respectiv conceptia elementelor sistemului de munca. În consecinta,  vom distinge doua faze ale dinamicii producerii unui accident de munca: ��������� - Prima se desfasoara în afara sistemului de munca în care are loc  evenimentul, anterior constituirii acestuia, respectiv în etapele de conceptie/formare,  proiectare si 

executie a elementelor sistemului de munca (cu exceptia celor relationale), si  consta în aparitia unor deficiente de natura substratului cauzal; ofera  posibilitatea stabilirii si aplicarii celor mai eficiente masuri de prevenire. ��������� - Cea de a doua faza se deruleaza în interiorul sistemului de munca,  din moment constituirii si intrarii acestuia în functiune, pâna la întreruperea sa prin  accident. Ea se 

manifesta ca o înlantuire de cauze - efecte, care reprezinta materializarile  actiunii factorilor de risc existenti în sistem, si parcurge trei subfaze:  constituirea situatiei de accidentare, desfasurarea situatiei si producerea  leziunii.

��������� Analiza s-a facut prin examinarea tuturor activitatilor desfasurate in  cadrul S.C. I S.A. tinandu-se seama de situatia existenta la data evaluarii (metode de  lucru, personal 

existent, dotare, conditii de mediu, dotare tehnica,istoric evenimente  (accidentesi/sau boli profesionale inregistrate).

��������� Etapa 2 – stabilirea riscurilor de accidentare si imbolnavire  profesionala la activit 

identificate, utilizand scala de cotare a gravitatii si probabilitatii de producere a unui accident de munca sau imbolnavire profesionala, grila de evaluare a riscurilor si scala de incadrare a nivelului de risc. 

��������� Scala de cotare a gravitatii consecintelor se bazeaza pe criterii  medicale de diagnostic clinic, functional si de evaluare a capacitatii de munca.  Gravitatea consecintelor impactului asupra executantului se incadreaza in sapte  clase de gravitate: neglijabil – 

consecinte minore, incapacitate temporara de munca de 3 - 45 zile, 45  – 180 zile, invaliditate gradul III, II, I si deces. 

��������� In evaluarea nivelului de risc se ia in considerare gravitatea maxima  previzi posibila. 

��������� Scala de probabilitate a producerii consecintei maxime previzibile  este asimilata standardele Uniunii Europene. 

��������� Clasa de probabilitate este de la 1 (consecinte extrem de rare), pana  la 6 (foarte frecvente). In stabilirea probabilitatii actiunii riscului se ia in calcul numarul  de persoane 

expuse, numarul de accidente si imbolnaviri profesionale inregistrate intr-o  perioada determinata (ultimii 10 ani), precum si gradul de tehnicitate al locului  de munca (activitate) evaluat. 

��������� Grila de evaluare a riscurilor reuneste sub forma unei matrice cu saptlinii si sas coloane clasele de gravitate si probabilitate a producerii consecintelor maximeprevizibile. 

��������� Etapa 3 – Stabilirea nivelului de risc global pentru fiecare activitate  analizata pe formulei de calcul prezentata mai jos. Nivelul de risc (Nr) pe fiecare  activitate analizata se 

calculeaza ca medie ponderata a nivelurilor de risc pentru factorii de risc identificati. ��������� Formula de calcul al nivelului de risc global este: ��������� n 

∑ Ri X ri 

unde : 

Nr  = 

i=1  

n∑ ri i=1 

��������� - Nr: nivelul de risc global pe loc de munca; ��������� - ri: rangul factorului de risc i; ��������� - Ri: nivelul de risc pentru factorul i;

��������� - n: numarul factorilor de risc identificati la locul de munca respectiv. ��������� Nivelul de securitate (Ns) pe loc de munca se identifica pe „ scala de  incadrare a nivelurilor de risc / securitate”, constituita pe principiul proportionalitatii  diverse intre

nivelurile de risc si securitate. 

��������� Spre deosebire de alte metode, metoda utilizata are avantajul  identificarii tuturor riscurilor de accidente existente la locul de munca, precum si  gravitatea actiunii acestora 

asupra organismului, permitand ierarhizarea tuturor actiunilor de prevenire a  accidentelor sau imbolnavirilor profesionale prin luarea masurilor de evitare a  fiecarui risc. 

��������� Rezultatele evaluarilor sunt cuprinse in fisele de evaluare a locurilor  de munca, documente centralizatoare a factorilor de risc identificati si cuantificati. ��������� Se precizeaza ca scala nivelului de risc este de la 1 la 7, nivelul 7  reprezentand nivel critic la care securitatea desfasurarii procesului este minima. La  aceasta limita 

desfasurarea procesului de munca nu mai poate avea loc, fiind echivalenta cu  producerea accidentului / imbolnavirii profesionale. Se accepta ca risc maxim  acceptabil nivelul 3,5 

peste aceasta valoare se impun luarea de masuri tehnice si organizatorice pentru reducerea acestuia. 

��������� Sunt prezentate in continuare fisele de evaluare a riscului de  accidentare pentru fiecare activitate desfasurata, pentru care s-a determinat nivelul de  risc, precum si fisele de masuri(dupa caz), in care, in functie de nivelul de risc se propun  principalele masuri de 

diminuare / eliminare pe cat posibil a riscului de accidentare la locul de munca analizat. ��������� Lucrarea este utila pentru determinarea nivelului de risc de producerea accident si imbolnavirilor profesionale, fiind o baza completa pentru constientizarea  personalului 

asupra acestui risc, putandu-se lua astfel masurile menite sa asigure o  securitate sporita a muncii. Ea va fi utilizata si la instruirea personalului (la  angajare si periodic), pentru ca 

acesta sa cunoasca riscurile de accidentare si obligatiile ce-i revin pentru  evitarea producerii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale. Totodata aceasta lucrare va fi folosita 

la elaborarea documentatiei de prevenire (plan de prevenire) ceruta de legea  securitatii si sanatatii in munca. 

���������

3.1 LOCUL DE MUNCA NR.1 TESA

3.1.1 PROCESUL DE MUNCA 

������������ � � � � � � � � � �� Executantul se ocupa de� culegerea, intr date,� folosind sistemul informatic �pus la dispozitie de catre angajator.  Colaboreaza cu 

utilizatorii de sisteme informatice� din cadrul societatii . 

Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a �sistemelor de  lucru în domeniul software cat si� de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce  acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze). 

3.1.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT  

A. MIJLOACE DE PRODUCTIE 

Echipamentele de munca folosite sunt: 

• Calculatoare �(PC) – videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse; • Imprimanta; 

• Fotocopiator; 

• Fax; 

• Scaner; 

• UPS; 

• Valori monetare; 

• Seif; 

• Telefon; 

• Accesorii de birotica / papetarie; 

• Foarfeca, cuter; 

• Mobilier specific de birou. 

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor:

• Dozator apa; 

• Aparat filtru pentru cafea; 

• Frigider. 

Mijloace de protectie: 

• Trusa medicala de acordare a primului ajutor; 

• Extinctor; 

• Materiale igienico-sanitare. 

B. SARCINA DE MUNCA 

• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea�de date,�folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator; 

• Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe  specifice; 

• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent  acestuia; 

• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza�toate documentele societatii  asigurand accesibilitatea ulterioara la informatii; 

• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice; • Se ingrijeste de inregistrarea si intampinarea vizitatorilor pana ce acestia  sunt preluati de persoanele de contact din cadrul companiei; • Se ocupa de bunul demers al rezervarilor de bilete de avion si/sau  cazare si de emiterea corecta a acestora; 

• Administreaza programarea cursurilor de pregatire in cadrul  departamentului; 

• Programeaza si participa la sedinte; 

• Implementeaza si�mentine o corecta administrare a diferitelor  programe sau documente ce tin de fluxul departamentului de care  apartine; 

• Planifica, organizeaza si controleaza activitatea organizatiei; • Identifica si mobilizeaza resursele materiale si umane din  organizatie, in vederea��realizarii obiectivelor propuse; 

• Organizeaza, coordoneaza si realizeaza întregul proces de recrutare si 

selectie de personal pentru posturile vacante;

• Acorda asistenta in evaluarea performantelor angajatilor; • Se asigura ca toate activitatile sunt realizate conform politicilor si  procedurilor stabilite de companie la nivel global; 

• Asigura in mod proactiv solutionarea problemelor angajatilor ce tin de  competenta si latura profesionala a activitatilor realizate de acestia; • Coordoneaza si�mentine intr-un mod corect si eficient dosarele  angajatilor, inregistrarea acestora in baza de date folosita de  companie; 

• Pastreaza documentele ce contin detalii referitoare la sistemul de  recompensarea al angajatilor conform performantei in serviciu, sub  supravegherea Directorului de Resurse Umane; 

• Acorda asistenta noilor angajati, instruindu-i pe acestia conform politicilor  companiei; 

• Intermediaza relatia dintre angajatii companiei si furnizorii de servicii  medicale, de asigurari de viata, furnizorii de servicii de personal si de  salarizare, pe baza contractelor incheiate intre companie si acestia; • Primeste si da comunicari; 

• Participa la culegerea datelor pentru intocmirea situatiilor statistice sau  situatii cerute de diverse foruri; 

• Intocmeste si urmareste acordarea drepturilor salariale pentru salariati; • Colaborarea cu autoritatile locale, regionale si nationale in vederea  indeplinirii obiectivelor macroeconomice si cele organizationale; • Incheie contracte cu agenti economici, organizatii non 

guvernamentale si alte organizatii��� privind prestari reciproce  de servicii; 

• Verifica documentele de intrare in gestiuni si intocmirea acestora; • Intocmeste fise si balante analitice pentru gestiuni; 

• Intocmeste note contabile privind salarizarea personalului finantat din  fonduri locale si de stat; 

• Intocmeste declaratiile lunare cu privire la contributiile salariale si le  depune la 

Administratia 

Financiara; 

• Intocmeste registrul de casa si verifica concordanta incasari-plati; • Inregistreaza facturile de la furnizorii companiei si aloca cheltuielile pe  departamente; 

• Emite si inregistreaza facturi pentru vanzarile efectuate;

• Organizeaza, efectueaza si controleaza efectuarea inventarierii bunurilor materiale, conform prevederilor legale si raspunde de corecta realizare a  acestei activitati; 

• Asigura indeplinirea obligatiilor societatii catre bugetul de stat, unitati  bancare,

furnizori, etc.; 

• Efectueaza raportari fiscale specifice legislatiei in vigoare; • Asigura corespondenta prin telefon, mail, posta cu furnizorii, clientii  si institutiile statului; 

• Participa la negocierea contractelor cu furnizorii si/sau clientii; • Urmareste derularea contractelor cu subcontractorii; 

• Asigura integritatea bazelor de date oferind date corecte si informatii utile  ca suport în luarea deciziilor; 

• Asigura interfata in relatiile cu clientii; 

• Desfasoara operatiuni de caserie; 

• Desfasoara activitati de curierat in vederea depunerii  

documentatiei specifice societatii, la institutiile statului si la diverse  unitati comerciale; 

• Respecta normele de conduita si� procedurile interne; 

• Urmareste indeplinirea conditiilor igienico-sanitare, de protectie a  muncii, de prevenire si stingere a incendiilor, de medicina a muncii si de protectie a mediului, prevazute de reglementarile si normele legislative  in vigoare; 

• La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform  pregatirii si instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a  atributiilor cuprinse in fisa postului. 

C. MEDIUL DE MUNCA 

• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor  IPA cat si in trafic; 

• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu �sistem de  furnizare a aerului conditionat; 

• Este asigurata ergonomia locului de munca; 

• Iluminatul este mixt si suficient; 

• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare; • Incaperea este curata; 

• Pardoseala este neteda, nealunecoasa; 

• Zogomotul si vibratiile� sunt� in limite admise deoarece activitatea nu  presupune

utilizarea unor echipamente� generatoare de noxe 

fizice. 

3.1.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI  

A. EXECUTANT 

ACTIUNI GRESITE 

• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevãzute în  sarcina de muncã sau de o altã manierã decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului din care sa rezulte  stari periculoase sau nocive; 

• Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin  împiedicare – la parcurgerea pedestrã a traseelor în incinta sau în  perimetrul exterior ; 

• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de  lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele  

colective); 

• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din  dotare; 

• Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de  securitate si sanatate in munca; 

• Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; • Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 

• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 

• Comunicari si actiuni accidentogene ; 

• Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice, într-un stadiu  avansat de oboseala sau dupã administrarea unor medicamente  (sedative halucinogene si narcotice) ; 

• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in calitate de pasager); • Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/  stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau  stationari in zone periculoase in timpul activitatii; 

• Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;

• Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie;

• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest  lucru nu este 

permis in apropierea agentilor chimici inflamabili; 

• Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 

• Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la parcurgerea  pedestrã a traseelor în perimetrul exterior; 

• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; 

• Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara  respectarea regulilor ergonomice; 

• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 

• Nepastrarea confidentialitatii asupra valorilor monetare manipulate cat si expunerea acestora in public fara a se asigura asupra riscurilor; 

OMISIUNI 

• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si  sanatatii in munca; 

• Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului  tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului; 

B. SARCINA DE MUNCA 

CONTINUT NECORESPUNZATOR 

• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice:  nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa  truselor medicale omologate; 

SUPRASOLICITARE FIZICA 

• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) – lucrul  preponderent în pozitia asezat; 

• Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere 

indelungata in fata videoterminalelor;

• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; 

• Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; • Suprasolicitare laringiana datorita discutiilor prelungite; 

SUPRASOLICITARE PSIHICA 

• Ritm mare de munca; 

• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 

• Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si  subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); 

• Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 

• Monotonia muncii; 

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE 

FACTORI DE RISC MECANIC 

• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de  acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; 

• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã; 

• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase  (întepãtoare, tãioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul  desfasurarii activitatii; 

• Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul  normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de  traseu; 

• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de  directie sau a sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei  pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului,  etc., executantul avand calitatea de pasager; 

• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; • Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; 

• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul;

FACTORI DE RISC TERMIC 

• Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in  care sunt preparate fierbinti; 

• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii  autoturismului sau in trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme; • Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; 

FACTORI DE RISC ELECTRIC 

• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 

• Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ; 

• Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala a legaturilor  la instalatia de împãmântare a unor echipamente tehnice electrice; 

FACTORI DE RISC CHIMIC 

• Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta corectoare; 

D. MEDIUL DE MUNCA 

FACTORI DE RISC FIZIC 

• Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism); • Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; • Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor  

executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de  deschiderea geamurilor si a usilor; 

FACTORI DE RISC CHIMIC 

• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC 

• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele  exterioare de deplasare.

 

necorespunzatoare;

Locul de munca nr.1 

Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.71 

54 

∑ Ri X ri 

Nrgi  

i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 35(3x3) + 6(2x2) + 13(1x1) 2.71 

= 

54  

= 

∑ ri i= 

1 

0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 35x3 + 6x2 + 13x1 =

Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC 

Locul de munca 

nr.1 

NIVEL GLOBAL DE RISC: 

2.71

LEGENDA FIGURA Nr.1

3.1.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU  LOCUL DE MUNCA NUMARUL 1 

���Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 1 este egal cu 2.71  valoare ce îl încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil. ��� Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Nr. 1”, din care se observa ca  

din totalul de 54 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de  acceptabilitate. În ceea 

ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se  prezinta dupa cum urmeaza (vezi Fig. 2 ): 

• 42.59% - factori proprii executantului; 

• 20.37% - factori proprii sarcinii de munca; 

• 27.78% - factori proprii mijloacelor de productie; 

• 9.26% - factori proprii mediului de munca; 

���Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 66.67 % dintre factorii de risc  identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau  INVALIDITATE).

Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA 

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA 

Locul de munca nr.1 

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.71

3.3 LOCUL DE MUNCA NR.3 IT

3.3.1 PROCESUL DE MUNCA 

���������������������� Executantul este responsabil cimplementarea de 

intretinerea aplicatiilor in functionare.Totodata acesta asigura si gestioneaza dotarea cu tehnica de calcul, comunicatii si software si ofera suport tehnic utilizatorilor de programe informatice din cadrul companiei; 

Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a �sistemelor de lucru în domeniul software cat si� de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce acesta a  fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze). 

3.3.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT  

A. MIJLOACE DE PRODUCTIE 

Echipamentele de munca folosite sunt: 

• Calculatoare �(PC) – videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse; • Imprimanta; 

• Fotocopiator; 

• Fax; 

• Scaner; 

• Telefon; 

• Accesorii de birotica / papetarie; 

• Foarfeca, cuter; 

• Retroproiector; 

• Trusa scule de mana de tip electronist (patent, surubelnita manuala si  electrica, chei fixe si dinamometrice,sfic, cleste sertizare, mufe retea,  ciocan de lipit ); 

• Echipamente specifice activitati, precum servere, switch-uri, routere,  firewall-uri, modemuri analogice si digitale; 

• Aparate de masura precum analizoarele de spectru sau multimetrele; • Cabluri, mufe, etc.;

• Ghilotina hartie; 

• UPS; 

• KVM; 

• Mobilier specific de birou. 

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor: 

• Dozator apa; 

• Aparat filtru pentru cafea; 

• Frigider. 

Mijloace de protectie: 

• Trusa medicala de de accordare a primului ajutor; 

• Extinctor; 

• Materiale igienico-sanitare. 

B. SARCINA DE MUNCA 

• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea� de date,� folosind  �sistemul � 

informatic �pus la dispozitie de catre 

angajator; 

• Se ocupa de monitorizare infrastructurii de retea, a echipamentelor  instalate in toate unitatile teritoriale; 

• Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe  specifice; 

• Foloseste echipamentul tehnic(P.C.) cat si echipamentul conex aferent  acestuia; 

• Monitorizeaza functionarea site-ului de web al societatii; 

• Asigura asistenta tehnica pentru exploatarea aplicatiilor informatice  implementate; 

• Asigura mentenanta retelei de calculatoare ; 

• Urmareste exploatarea tehnicii de calcul în reteaua� locala de 

calculatoare conform conditiilor normative adecvate;

• Propune masuri de optimizare a exploatarii tehnicii de calcul si a retelei  locale de 

calculatoare; 

• Primeste sesizari pentru defectiunile aparute la sistemele de calcul; • Face constatarea defectiunilor si procedeaza la remedierea lor; • Service tehnica de calcul – imprimante, scanere ( evidenta lor ), trimiterea 

catre firma care se ocupa de depanarea acestora – reinstalarea sistemelor  de calcul în retea dupa depanare; 

• Remediaza defectiuni la servere – verificare, constatare, schimbare hard  discuri ( 

salvarea datelor ); 

• Administrare servere – acces la servere de la distanta, configurari pe  servere, UP – 

date programe ( fisiere ); 

• Cablari – asigurarea materialelor, deplasarea la oficii, masuratori,  cablarea propriuzisa, instalare prize de retea, cablu de retea, Patch – panel, switch-uri, conectare statie de lucru si server, conectare  Router, verificare functionalitate; 

• Raspunde de pastrarea resurselor hardware si software, a dreptului si  accesului la baza de date, a disciplinei în retea; 

• Raspunde de întretinerea tehnicii de calcul, a instrumentelor informatice, a bazelor de date, comunicatii în retea si transmiterii informatiei pe mediu  magnetic spre interiorul directiei si în relatie cu alte subunitati, indifferent  daca întretinerea se efectueaza 

direct sau prin intermediar; 

• Raspunde de implementarea la nivelul subunitatii de noi aplicatii, în  conformitate cu instructiunile si documentatia primita, inclusiv: instalarea aplicatiei, concordanta cerintelor cu resursele, pregatirea programului ce  exploateaza aplicatia, asigurarea asistente intensive pe perioada de  experimentare si în exploatarea incipienta; 

• Întocmeste si propune spre avizare si aprobare conducerii societatii planul de încarcare a tehnicii de calcul si proiectul tehnic de interconectare a  tehnicii de calcul, asigurând implementarea lor. 

• Semnalizeaza eventualele anomalii de conceptie a aplicatiilor în exploatare, propune solutii sau perfectionari, analizeaza împreuna cu celelalte compartimente functionale noi cerinte de activitati informatizate; • Stabileste necesarul de echipamente de calcul al societatii �pe criterii 

de încarcare optima a configuratiilor de calcul; 

• Asigura asistenta metodologica si lucrativa a personalului de  informatizare din societate; 

•

Organizeaza activitatea de pregatire a personalului functional si operativ  de 

exploatare pentru utilizarea tehnicii de calcul si a aplicatiilor specifice; 

• Executa dezvoltarea de aplicatii software pentru companie si pentru  beneficiari; 

• Organizeaza si urmareste lucrarile de întretinere si reparare a  echipamentului de calcul din dotarea societatii; 

• Se preocupa de buna functionare a retelelor de calculatoare din  dotare si de implementarea în sistemele de retele a programelor  de aplicatii specifice; 

• Raspunde de asigurarea securitatii documentelor si pastrarea secretului  de serviciu; 

• Mentine curatenia la locul de munca; 

• Isi insuseste si aplica prevederile legislatiei si a normelor interne in domeniul securitatii si sanatatii in munca si cele privind apararea  impotriva incendiilor; 

• Participa la instruirile privind securitatea si sanatatea in munca, si  cele privind apararea impotriva incendiilor, organizate in cadrul  societatii; 

• Aplica masurile de prim ajutor adecvate tipului de accident; • Aplica masurile de urgenta si evacuare respectand procedurile specifice; • Indeplineste orice alta sarcina primita de la conducatorul direct al locului 

de munca, pentru care are pregatirea necesara si pentru care este  autorizat si instruit. 

C. MEDIUL DE MUNCA 

• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor  IPA cat si in trafic; 

• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu �sistem de  furnizare a aerului conditionat; 

• Este asigurata ergonomia locului de munca; 

• Iluminatul este mixt si suficient; 

• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare;

• Incaperea este curata; 

• Pardoseala este neteda, nealunecoasa; 

• Zogomotul si vibratiile� sunt� in limite admise deoarece activitatea nu  presupune utilizarea unor echipamente� generatoare de noxe fizice.

3.3.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI 

A. EXECUTANT 

ACTIUNI GRESITE 

• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevazute în  sarcina de munca sau de o alta maniera decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in instructiunile specifice postului; 

• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului individual  de protectie de lucru si a mijloacelor de protectie din dotare (inclusiv cele  colective); 

• Utilizarea, intretinerea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor  tehnice din dotare; 

• Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; • Manipulare si transport defectuos a echipamentului tehnic din  dotare cat si a materialelor utilizate; 

• Interventii PSI periculoase, necorespunzatoare; 

• Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; • Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/  stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau  stationari in zone periculoase in timpul activitatii; 

• Comunicari si actiuni accidentogene; 

• Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de  securitate si sanatate in munca; 

• Supraaprecierea limitelor personale; 

• Apreciere necorespunzatoare a riscurilor existente; 

• Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 

• Cadere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin  împiedicare – la parcurgerea pedestra a traseelor în incinta sau în  perimetrul exterior; 

• Lucrul sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor  (sedative, halucinogene si narcotice) cat si in stare de oboseala  avansata; 

• Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate;

• Transport de materiale in volum mare ce poate acoperi raza vizuala de  deplasare;

• Depozitare defectuasa a echipamentelor prin neasigurarea acestora  impotriva 

caderilor necontrolate; 

• Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest  lucru nu este permis; 

• Interventii la componente de masini in miscare in timpul functionarii  acestora; 

• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã (in calitate de pasager); • Utilizare de aparate de masura si control care nu corespund  (defecte sau neomologate); 

• Interventii la echipamente tehnice fara deconectarea de la reteaua  electrica si fara asigurarea masurilor care sa previna punerea  accidentala sub tensiune; 

• Verificarea absentei tensiunii electrice cu mana; 

• Succesiunea gresita a operatiilor / operatii, reguli, procedee gresite /  absenta unor operatii; 

• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display; 

• Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara  respectarea regulilor ergonomice; 

• Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la parcurgerea  pedestrã a traseelor în perimetrul exterior; 

• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; 

OMISIUNI 

• Omiterea utilizarii echipamentului individual de protectie, a  echipamentului individual de lucru sau a mijloacelor de protectie  specifice; 

• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii muncii; • Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului  tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului; 

B. SARCINA DE MUNCA

CONTINUT NECORESPUNZATOR

• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice:  nemarcarea tensiunii 

de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa truselor medicale  omologate; 

SUPRASOLICITARE FIZICA 

• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special  articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; 

• Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere  

indelungata in fata videoterminalelor; 

• Suprasolicitari osteo-musculo-articulare prin manipulare de materiale  sau obiecte grele si/sau aplecari si ridicari repetate ; 

• Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; • Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare – lucrul preponderent în  pozitia asezat; 

• Efort static, pozitie fixa la parcurgerea traseelor lungi in calitate de  pasager; 

SUPRASOLICITARE PSIHICA 

• Ritm mare de munca; 

• Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si  subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); • Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 

• Efectuarea de operatii repetitive, de ciclu scurt cu grad de raspundere mare sau extrem de complexe; 

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE 

FACTORI DE RISC MECANIC 

• Leziuni membre (strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de acces, a  echipamentelor tehnice, dispozitive, accesorii sau scule actionate  manual sau de echipamente in timpul montarii- demontarii si  intretinerii;

• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase  (întepatoare, taioase, alunecoase, abrazive, adezive) in timul  desfasurarii activitatii; 

• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la  manipularea manualã;

• Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare  amplasate 

fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate; 

• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; • Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; 

• Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul  normal dintre domiciliu si sediul societatii S.C. IPA S.A. – accidente de  circulatie de traseu; 

• Autodeclansari, porniri accidentale ale echipamentelor in timpul  activitatilor de curatare si intretinere; 

FACTORI DE RISC TERMIC 

• Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; • Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in  care sunt preparate fierbinti; 

FACTORI DE RISC ELECTRIC 

• Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune; 

• Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala a legaturilor  la instalatia de împãmântare a unor echipamente tehnice electrice; • Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 

• Potential electrostatic – la deteriorarea accidentala a legaturii la  instalatia de împamântare in contact cu un bun conductor electric; 

FACTORI DE RISC CHIMIC 

• Lucrul cu substante iritante, toxice – lipici, diluant, pasta corectoare; D. MEDIUL DE MUNCA

FACTORI DE RISC FIZIC 

• Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism); • Curenti de aer favorizati de deschiderea geamurilor, a usilor, de  amplasamentul defectuos a scaunelor executantilor in dreptul  casetelor de evacuare a aerului conditionat cat si in timpul  interventiilor in camera tehnica a serverelor; 

• Apar pulberi de praf in timpul efectuarii anumitor activitati; 

FACTORI DE RISC CHIMIC 

• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie (statie carburanti); FACTORI DE RISC BIOLOGIC 

• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele  exterioare de deplasare.

 

Locul de munca nr.3 

Nivelul de risc global al locului de munca este: 2.75 

63 

∑ Ri X ri 

Nrgi  

i=1 0(7x7) + 0(6x6) + 0(5x5) + 0(4x4) + 43(3x3) + 8(2x2) + 12(1x1) 2.75 

= 

63  

= 

∑ ri i= 

1 

0x7 + 0x6 + 0x5 + 0x4 + 43x3 + 8x2 + 12x1  =

Fig.1 NIVELURILE PARTIALE DE RISC PE FACTORI DE RISC 

Locul de munca 

nr.3 

NIVEL GLOBAL DE RISC: 

2.75

LEGENDA FIGURA Nr.1

seism);

3.3.5 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUARII PENTRU  LOCUL DE MUNCA NUMARUL 3 

���Nivelul de risc global calculat pentru locul de munca Nr. 3 este egal cu 2.75  valoare ce îl încadreaza în categoria locurilor de munca cu nivel de risc acceptabil. ��� Rezultatul este sustinut de “Fisa de evaluare Nr. 3”, din care se observa ca  

din totalul de 63 factori de risc identificati, toti au valori cuprinse în limita de  acceptabilitate. În ceea 

ce priveste repartitia factorilor de risc pe sursele generatoare, situatia se  prezinta dupa cum urmeaza (vezi Fig. 2 ): 

• 50.79% - factori proprii executantului; 

• 17.46% - factori proprii sarcinii de munca; 

• 23.81% - factori proprii mijloacelor de productie; 

• 7.94% - factori proprii mediului de munca; 

���Din analiza Fisei de evaluare se constata ca 69.84 % dintre factorii de risc  identificati pot avea consecinte ireversibile asupra executantului (DECES sau  INVALIDITATE).

Fig.2 PONDEREA FACTORILOR DE RISC IDENTIFICATI DUPA 

ELEMENTELE SISTEMULUI DE MUNCA 

Locul de munca nr.3 

NIVEL GLOBAL DE RISC: 2.75

3.8 LOCUL DE MUNCA NR.8 AUTOMATIST ELECTRONIST

3.8.1 PROCESUL DE MUNCA 

������������ � � � � � � � � � �� Executantul se ocupa de� redactarea , d proiectelor de cercetare cerute de beneficiari.Totodata acesta se ocupa derealizarea 

prototipurilor, de punerea lor in functiune cat se de testare acestora. Executantul este responsabil pentru utilizarea corespunzatoare a �sistemelor de  lucru în domeniul software cat si� de echipamentele tehnice din dotare( dupa ce  acesta a fost instruit si informat in prealabil cum sa le utilizeze). 

3.8.2 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCA EVALUAT  

A. MIJLOACE DE PRODUCTIE 

Echipamentele de munca folosite sunt: 

• Calculatoare �(PC) – videoterminal, unitate centrala, tastatura, mouse; • Imprimanta; 

• Fotocopiator; 

• Fax; 

• Scaner; 

• Floter; 

• UPS; 

• Boxe; 

• Telefon; 

• Accesorii de birotica / papetarie; 

• Foarfeca, cuter; 

• Letcon; 

• Trusa scule electro-mecanice; 

• Sfic; 

• Cleste sertizare; 

• Liza; 

• Carucior marfa;

• Mobilier specific de birou. 

Aparatura electrocasnica destinata folosintei salariatilor: 

• Dozator apa; 

• Aparat filtru pentru cafea; 

• Frigider. 

Mijloace de protectie: 

• Trusa medicala de acordare a primului ajutor; 

• Extinctor; 

• Materiale igienico-sanitare. 

B. SARCINA DE MUNCA 

• Realizeaza documentarea privind proiectul de cercetare; • Elaboreaza documentatia necesara realizarii proiectului; • Gaseste si stabileste solutia tehnica pentru fiecare proiect; • Realizeaza modele si prototipuri; 

• Monteaza echipamentul tehnic; 

• Pune in functiune modele si prototipuri; 

• Efectueaza teste pe modele si prototipuri 

• Se ocupa de culegerea, introducerea si prelucrarea�de date,�folosind sistemul informatic pus la dispozitie de catre angajator; 

• Utilizeaza programe de stocare a bazelor de date cat si alte programe  specifice; 

• Foloseste echipamentul tehnic (PC) cat si echipamentul conex aferent  acestuia; 

• Prelucreza, indosariaza si arhiveaza�toate documentele societatii  asigurand accesibilitatea ulterioara la informatii; 

• Reprezinta organizatia in relatiile cu terte persoane fizice sau juridice;

• La dispozitia sefului direct realizeaza si alte sarcini de munca conform  pregatirii si 

instruirii personale cat si conform procedurilor de lucru si a atributiilor  cuprinse in fisa postului. 

C. MEDIUL DE MUNCA 

• Executantul îsi desfasoara activitatea la birou, în interiorul incintelor IPA,  in aer liber cat si in trafic; 

• Microclimatul este corespunzator, unitatea fiind dotata cu �sistem de  furnizare a aerului conditionat; 

• Apar variatii de temperatura� in timpul activitatilor desfasurate in  aer liber cat si temperaturi extreme generate de fiecare anotimp; • Este asigurata ergonomia locului de munca; 

• Iluminatul este mixt si suficient; 

• Ferestrele sunt prevazute cu protectie (jaluzele) impotriva razelor solare; • Incaperea este curata; 

• Pardoseala este neteda, nealunecoasa; 

• Zogomotul si vibratiile� sunt� in limite admise deoarece activitatea nu  presupune utilizarea unor echipamente� generatoare de noxe fizice; • In timpul deplasarilor la clienti executantul este supus conditiilor  specifice de mediu locului unde se deplaseaza. 

3.8.3 FACTORII DE RISC IDENTIFICATI  

A. EXECUTANT 

ACTIUNI GRESITE 

• Executarea de operatii si lucrari din proprie initiativa neprevãzute în  sarcina de muncã sau de o altã manierã decât prevederile procedurale sau cele cuprinse in

instructiunile specifice postului din care sa rezulte stari periculoase sau nocive; 

• Cãdere la acelasi nivel: prin dezechilibrare, prin alunecare, prin  împiedicare – la parcurgerea pedestrã a traseelor în incinta sau în  perimetrul exterior ; 

• Utilizarea necorespunzatoare sau neutilizarea echipamentului de  lucru si a mijloacelor de protectie din dotare ( inclusiv cele  colective); 

• Utilizarea si pregatirea necorespunzatoare a echipamentelor tehnice din  dotare; 

• Minimalizarea pericolului prin nerespectarea instructiunilor de lucru si de  securitate si sanatate in munca; 

• Parasirea locului de munca fara acordul conducatorului locului de munca; • Aprecierea necorespunzatoare a riscurilor existente; 

• Interventii P.S.I. periculoase, necorespunzatoare; 

• Comunicari si actiuni accidentogene ; 

• Desfasurarea activitatii sub influenta bãuturilor alcoolice, într-un stadiu  avansat de oboseala sau dupã administrarea unor medicamente  (sedative halucinogene si narcotice) ; 

• Circulatia fãrã închiderea centurii de sigurantã(in calitate de pasager); • Expunerea in afara sarcinii de munca la factori periculosi, prind deplasari/  stationari in locuri sau zone cu pericol temporar sau permanent. Intrari sau  stationari in zone periculoase in timpul activitatii; 

• Nerespectarea instructiunilor specifice de electrosecuritate; • Utilizarea echipamentelor tehnice defecte, cu sisteme improvizate sau fara mijloacele de protectie cu care a fost prevazut echipamentul din fabricatie; • Utilizarea de foc deschis (chibrituri, tigari aprinse) în locuri în care acest  lucru nu este permis in apropierea agentilor chimici inflamabili; • Lipsa ordinii si a curateniei la locul de munca; 

• Cãdere, pasire in gol, alunecare in canale, santuri, etc.– la parcurgerea  pedestrã a traseelor în perimetrul exterior; 

• Repartizare executant cu pregatire profesionala necorespunzatoare pe locurile de munca ,cu instruire incompleta în domeniul securitatii si sanatatii în munca sau cu incompatibilitati psiho-fiziologice fata de cerintele locului de munca; 

• Pozitionare incorecta a elementelor sistemului de calcul fara  respectarea regulilor ergonomice;

• Reglarea incorecta a caracteristicilor de display;

OMISIUNI 

• Neefectuarea in timp util a unor operatii indispensabile securitatii si  sanatatii in munca; 

• Necomunicarea in timp util, celorlalti utilizatori ai echipamentului  tehnic asupra defectiunilor aparute in timpul lucrului; 

B. SARCINA DE MUNCA 

CONTINUT NECORESPUNZATOR 

• Lucrul în conditii de neconformitate cu reglementãrile specifice:  nemarcarea tensiunii de lucru pe unele prize de curent electric, lipsa  truselor medicale omologate; 

SUPRASOLICITARE FIZICA 

• Suprasolicitari ale articulatiilor dorso-lombare (efort static) – lucrul  preponderent în pozitia asezat; 

• Suprasolicitarea analizatorului vizual la expunere  

indelungata in fata videoterminalelor; 

• Suprasolicitarea articulatiilor membrelor superioare in special  articulatia scapulo-humerala si articulatia pumnului; 

• Miscari repetitive-suprasolicitarea articulatiilor interfalangiene; 

SUPRASOLICITARE PSIHICA 

• Ritm mare de munca; 

• Efectuare de operatii cu grad de raspundere mare; 

• Climat psihosocial necorespunzator ( relatii neprincipiale intre sefi si  subordonati, relatii neprincipiale intre membrii colectivului); • Reactii spontane inadecvate in situatii de pericol; 

C. MIJLOACE DE PRODUCTIE

FACTORI DE RISC MECANIC 

• Leziuni membre (lovire, strivire, prindere, etc.) la utilizarea usilor de  acces sau a echipamentelor tehnice din dotare; 

• Cãdere liberã de obiecte, materiale pozitionate incorect sau la manipularea manualã; 

• Contact direct al pielii cu suprafete sau contururi periculoase  (întepãtoare, tãioase, alunecoase,abrazive, adezive) in timpul  desfasurarii activitatii; 

• Lovire de cãtre mijloacele de transport auto la deplasarea pe traseul  normal dintre domiciliu si sediul S.C. IPA S.A.– accidente de circulatie de  traseu; 

• Accidente rutiere datorate: autoblocarii functionarii mecanismului de  directie sau a sistemului de frânare a autoturismului în mers, exploziei  pneurilor, proiectarii de corpuri (copaci,tevi) prin parbrizul autoturismului,  etc., executantul avand calitatea de pasager; 

• Deterioararea accidentala a echipamentului individual de protectie cat si a mijloacelor de protectie cu care este prevazut echipamentul tehnic; • Deteriorarea accidentala a echipamentelor tehnice din dotare sau a aparaturii electrocasnice; 

• Explozie, prabusire, in timpul deplasarilor cu avionul; 

• Desprinderea, caderea si proiectarea de corpuri, particule desprinse  accidental din echipamente in miscare, din scule de lucru, unelte etc. (in  timpul deplasarilor le beneficiari); 

• Lovire de catre lize, motostivuitoare sau poduri rulante la deplasarea  prin incintele fabricilor sau pe traseul de deplasare in curtile unitatilor  (in timpul deplasarilor le beneficiari); 

• Cadere libera de materiale sau echipament tehnic de la cotele superioare  amplasate fara asigurarea împotriva deplasarilor necontrolate (in timpul  deplasarilor le beneficiari); 

FACTORI DE RISC TERMIC 

• Ardere, oparire cauzate de caderea (rasturnarea) unor recipienti in  care sunt preparate fierbinti; 

• Incendii izbucnite in statiile de carburanti in timpul alimentarii 

autoturismului sau in

trafic in timpul coliziunilor dintre autoturisme; 

• Incendii provocate de izolatii electrice necorespunzatoare; 

FACTORI DE RISC ELECTRIC 

• Electrocutare la aparitia tensiunii de pas; 

• Electrocutare prin atingere directã – la atingerea accidentalã a unor cãi de curent neprotejate sau aflate accidental sub tensiune ; 

• Electrocutare prin atingere indirectã deteriorarea accidentala a legaturilor  la instalatia de împãmântare a unor echipamente tehnice electrice; 

FACTORI DE RISC CHIMIC 

• Lucrul cu substante iritante, toxice – toner, lipici, diluant, pasta corectoare; 

D. MEDIUL DE MUNCA 

FACTORI DE RISC FIZIC 

• Calamitãti naturale (surprinderea în incintã de cãtre seism); • Apar pulberi de praf la utilizarea documentelor din arhiva unitatii ; • Apar curenti de aer favorizati de amplasamentul defectuos a scaunelor  

executantilor in dreptul casetelor de evacuare a aerului sau de  deschiderea geamurilor si a usilor; 

• Variatii de temperatura aparute in timpul activitatilor desfasurate in  aer liber cat si temperaturile extreme generate de anotimp; 

• Expunere ocazionala la zgomot (in timpul deplasarilor la beneficiari); 

FACTORI DE RISC CHIMIC 

• Prezenta in zone cu potential pericol de explozie(statie carburanti); • Expunere ocazionala la gaze, vapori toxici, substante chimice  variate, pulberi pneumoconiogene, fumuri de sudura, etc.(in timpul  deplasarilor la beneficiari);

FACTORI DE RISC BIOLOGIC 

• Animale si insecte periculoase (caini, viespi, etc.) prezente pe traseele  exterioare de deplasare.