NORME DE PROTECTIA MUNCII IN UNITATILE DE PROCESAREA LAPTELUI

CAPITOLUL 13 

NORME DE PROTECTIA MUNCII IN UNITATILE DE  PROCESAREA LAPTELUI 

Pregătirea sanitară a lucrătorilor din industria laptelui, privind normele de  igienă ce se impun activităţilor din acest sector al industriei alimentare,  reprezintă o condiţie esenţială pentru asigurarea unei înalte calităţi a laptelui  materie primă şi a produselor rezultate după prelucrarea acestuia. 

În limitarea sau realizarea contaminării microbiene, omul are un rol  deosebit de important, fiind deseori purtător al unei microflore naturale,  localizate în diverse spaţii ale corpului: mâini, gură, nas, intestin, piele s.a În  acelaşi timp, omul este purtător şi eliminator de germeni, care pot lesne  contamina alimentele, ipostază agravantă în cazul produselor care nu suferă  tratamente termice. 

Laptele şi produsele lactate contaminate cu bacterii din grupul  Salmonella, Shigella, Escheria coli etc. pot intoxica grav consumatorii. Sunt  fenomene ce pot fi evitate prin igienă individuală strictă, întreruperea lucrului şi  prezentarea la medic, în cazul îmbolnăvirilor. Animalele, cu precădere cele  bolnave, reprezintă surse de infecţie pentru lapte, microorganismele ajungând în  lapte direct din canalele galactofore sau prin intermediul dejecţiilor, părului, etc. 

Animalele, îndeosebi cele bolnave, reprezintă surse de infecție pentru  lapte, microorganismele ajungând în lapte direct din canalele galactofore sau  prin intermediul părului, dejecțiilor etc. Pericolul contaminării directe sau  contaminării încrucişate poate fi minimizat în timpul producţiei, transportului şi  depozitării produselor, de către operatori, obligaţi să respecte standardele de  igienă impuse. 

Nu a fost niciodată opţională cunoaşterea regulilor de igienă personală şi a  normelor de igienă a muncii, de către toţi lucrătorii care îşi desfăşoară  activitatea în acest segment ocupaţional. Ştiut fiind că (oricât de gustoase şi 

atrăgătoare) produsele lactate devin lesne necorespunzătoare, producând daune  consumatorilor, operatorii care desfăşoară activităţi de producţie a laptelui în exploataţii, centre de colectare sau fabrici de produse lactate sunt obligaţi să  asigure conformitatea cu cerinţele de sănătate, a produsului. 

Buna desfăşurare a activităţilor din aceste unităţi obligă operatorii administratori să instruiască personalul angajat, în vederea respectării şi  aplicării măsurilor de igienă personală curentă şi a celor sanitar-veterinare,  asigurând lucrătorilor echipamente de protecţie adecvate colectării şi  manipulării laptelui şi/sau produselor lactate. 

Personalul din industria laptelui are îndatorirea de a se supune regulilor  sanitare strict obligatorii, în scopul asigurării condiţiilor igienice de fabricare a  produselor şi de a evita răspândirea toxiinfecţiilor alimentare. În acest scop,  personalul angajat trebuie să aibă avizul medical favorabil şi să se prezinte la  examenele medicale clinice şi de laborator periodice (coprologic, serologic etc),  stabilite prin legislaţia specifică şi instrucţiunile sanitare locale. 

Operatorii-administratori sau şeful formaţiei de lucru vor controla zilnic  personalul, la intrarea în schimburi, privind: starea de curăţenie a  echipamentului de protecţie, starea de curăţenie a mâinilor (îndeosebi a  unghiilor), absenţa leziunilor pielii la nivelul feţei sau braţelor, leziuni care ar  putea contamina laptele materie primă sau produsele lactate. Aceşti lucrători nu  pot fi folosiţi pentru alte munci (îndeosebi la activităţi de curăţenie) decât după  terminarea lucrului sau schimbului. 

Igiena individuală 

Igiena individuală reprezintă totalitatea regulilor ce trebuie respectate  pentru menţinerea curăţeniei corporale şi a sănătăţii. Regulile de igienă  individuală, impuse lucrătorilor din industria laptelui, fac referire la întreţinerea  corpului şi a echipamentelor în stare de curăţenie. Igiena corporală cuprinde:  igiena pielii, igiena părului, igiena mâinilor, igiena urechilor şi igiena buco 

dentară.

Igiena pielii are o importanţă aparte, cu un rol protector al organismului,  rol pe care îl poate îndeplini doar o piele curată. De-a lungul zilei, pe piele se  depun substanţe toxice eliminate odată cu transpiraţia, praful,  microorganismele, elemente ce duc la astuparea porilor, prin care pielea  transpiră sau respiră. În ceste situaţii apare pruritul, iar microbii instalaţi pe  piele pătrund în organism prin cea maică leziune. 

Igiena părului (element protector şi decorativ al organismului uman),  trebuie realizată prin spălare, lăsând în urmă transpiraţia şi microorganismele  existente pe pielea capului. În industria laptelui, acoperirea părului este  obligatorie, după duşul efectuat la intrarea în schimb, cu bonete curate sau alte  elemente similare de protecţie. Operatorii trebuie să păstreze părul curat şi  ordonat. Dacă părul este lung sau dacă lucrul se desfăşoară în spaţii unde se  mulge, se prepară sau se manipulează lapte/produse lactate, părul trebuie  acoperit în totalitate, pentru a preveni căderea acestuia pe produse. 

Igiena mâinilor are nevoie de atenţie specifică. Cercetările au arătat că pe  mâinile nespălate/neprotejate cu mănuşi ale unui lucrător din industria laptelui  se pot găsi până la 5 milioane de germeni, în timp ce pe mâinile spălate şi  dezinfectate apar doar câteva sute sau mii de germeni. S-a constatat totodată că,  datorită secreţiei uşor acide, pielea corpului are o acţiune autosterilizantă,  dependentă de regiunea anatomică. 

Spălarea se face cu apă curentă, minimum 2 minute, urmată de  dezinfectarea cu soluţii slab concentrate, uscarea cu aer cald sau ştergerea cu  prosoape de hârtie. Personalul nu trebuie să poarte în tipul lucrului bijuterii sau  ceasuri. Nu se recomandă folosirea deodorantelor sau a altor substanţe  odorizante puternice, fiind totodată interzisă folosirea ojei sau a lacului de  unghii.

Conform Regulamentului (CE) 853/2004 al Parlamentului European şi al  Consiliului, adoptat şi adaptat la normele sanitare veterinare din  România:“Persoanele care efectuează mulsul şi/sau manipulează lapte crud şi  colostru au obligaţia să poarte haine curate, adaptate acestei activităţi.  Deoarece pentru această activitate este necesar un nivel ridicat de igienă  personală, în apropierea lor vor fi montate instalaţii specifice pentru a facilita  spălarea frecventă a mâinilor şi braţelor. Îmbrăcămintea mulgătorilor trebuie  să îndeplinească o serie de condiţii: să fie rea conducătoare de căldură, pentru  a menţine un strat de aer cald între piele şi haine; permeabilitate pentru aer;  curată pe dinafară şi pe dinăuntru, aerisită şi schimbată periodic.” 

Echipamentul de protecţie 

Se înţelege prin echipament de protecţie “toate piesele de îmbrăcăminte  şi încălţăminte folosite de operatorii alimentari, menite să împiedice  contaminarea alimentelor cu încărcătura microbiană a organismelor lor.  Echipamentul poate asigura protecţia lucrătorilor şi când aceştia îşi desfăşoară  activitatea într-un mediu poluat, care le-ar putea afecta sănătatea.” (Ghidul de  Bune Practici de Producţie şi Igienă în Industria Laptelui şi Prelucrării  Produselor Lactate) 

Regulile de bune practici, privind îmbrăcămintea de protecţie sunt următoarele: – îmbrăcămintea de protecţie trebuie purtată corespunzător, să acopere corpul şi  să nu formeze pliuri/cute care favorizează acumularea murdăriei şi dezvoltarea  microorganismelor; 

– personalului nu îi este permis să intre, îmbrăcat în haine de stradă sau încălţat  cu încălţăminte de stradă, în spaţiile unde sunt manipulate sau depozitate  alimente; 

– pentru îmbrăcămintea de protecţie sunt recomandate culori deschise; – echipamentul de protecţie care acoperă îmbrăcămintea personală nu trebuie să  aibă buzunare exterioare, iar nasturii obişnuiţi trebuie înlocuiţi cu alte sisteme 

de închidere (capse, fermoare), eliminând pericolul căderii acestora în produse.  Uneori folosit, echipamentul corporal integral, format dintr-o singură piesă  (salopeta) nu este considerat metodă de bună practică; aceasta poate veni în  contact cu pavimentul, când este folosită toaleta; 

– când operaţiile din lanţul tehnologic impun acest lucru, trebuie folosite  şorţurile din plastic; 

– hainele murdare nu pot intra în contact cu cele curate, impunându-se existenţa  de spaţii separate pentru îmbrăcămintea de protecţie şi pentru îmbrăcămintea  privată; 

– îmbrăcămintea de protecţie, purtată exclusiv în interiorul spaţiului de lucru, nu  poate fi luată acasă; 

– pantofii de protecţie şi cizmele de cauciuc vor sta la dispoziţia lucrătorilor în  număr suficient, acordându-se atenţie curăţirii acestora; 

– obligaţia de a purta bonete (care trebuie să acopere în totalitate părul) revine  tuturor celor care intră în domeniul de producţie: personal tehnic, vizitatori,  organe de control etc. 

Echipamentul de protecţie trebuie menţinut integru, într-o perfectă stare  de curăţenie, schimbat zilnic sau de câte ori este necesar. Este obligatorie starea  de integritate corespunzătoare: fără lipsuri, fără rupturi sau adaosuri nepermise.  Echipamentul va fi spălat corespunzător, încât să ofere siguranţa sanitară a  suprafeţei. Când operaţiunea de spălare a echipamentului nu este subcontractată,  aceasta va fi realizată în spaţii conexe, amenajate special. 

Călcarea echipamentului, operaţiune ce urmează spălării, are rolul de  omorî microbii remanenţi (pe lângă beneficiul estetic), acţionând ca etapă de  sterilizare uscată. Când se remarcă starea necorespunzătoare a echipamentului,  nu este permis accesul lucrătorilor în producţie. Folosirea pe termen lung a  echipamentului duce automat la încărcarea acestuia cu microorganisme şi  implicit la riscul de contaminare a alimentelor. Chiar dacă aspectul lasă  impresia curăţeniei conforme, acesta trebuie schimbat zilnic sau de câte ori este 

nevoie. Şeful ierarhic superior operatorului verifică zilnic starea de curăţenie a  hainelor şi încălţămintei protectoare. 

Controlul medical, comportamentul şi etica 

Controalele medicale trebuie efectuate operatorilor din industria laptelui, la  angajare şi periodic, conform legislaţiei specifice în domeniu. Acestor lucrători  nu li se permite accesul în spaţiul alimentar dacă sunt bolnavi, putând afecta  siguranţa laptelui/produselor din lapte. Interdicţia este valabilă şi pentru  persoanele însănătoşite după o infecţie cu Salmonella, dar care pot fi purtători ai  germenilor ce prezintă pericol de contaminare pentru alimente. 

Totodată, regulile medicale obligatorii cer operatorilor: 

– să nu prezinte răni pe piele, tăieturi deschise, neacoperite corespunzător cu  bandaje rezistente la apă; 

– să anunţe personal când sunt bolnavi sau un membru al familiei este bolnav,  evitând astfel punerea în pericol a siguranţei alimentelor; 

– să nu mulgă, să nu manipuleze laptele sau produsele lactate dacă au stări de  vomă sau diaree; 

– să se întoarcă la locul de muncă, doar când sunt complet refăcuţi; – când se întorc din vacanţe, să fie sănătoşi, astfel încât să nu afecteze siguranţa  alimentelor; 

Comportamentul şi etica în spaţiile de producţie cer operatorilor, în principal: – să mănânce, să bea sau să fumeze doar în spaţiile prevăzute în acest scop; – să nu scuipe, să nu tuşească sau să nu strănute deasupra produselor alimentare; - să nu şteargă nasul, ochii sau urechile în spaţiile unde sunt manipulate  alimente. Vor fi utilizate, pentru aceste situaţii, batiste de unică folosinţă,  urmând o igienizare şi dezinfectare a mâinilor; 

– să nu mestece sau să arunce pe jos gumă de mestecat; 

– să nu guste mâncarea cu degetele; 

– coridoarele, scările, garderobele, spaţiile de odihnă pentru pauze, wc-urile nu  trebuie curăţate de către personalul productiv, ci de către personalul autorizat.

Normele de protecţia muncii şi comportamentul în cazuri de urgenţă vor fi  însuşite de toţi salariaţii din unitate. Aceştia trebuie informaţi prin organizarea  periodică de instruiri privind protecţia muncii şi prim ajutor acordat persoanelor  aflate în stare critică. Fiecare dintre angajaţi are obligaţia să ştie cine este  persoana responsabilă cu siguranţa sa şi modul prin care poate ajunge cât mai  rapid la aceasta, pentru a i se acorda primul ajutor. 

În vederea însuşirii cât mai temeinice a tuturor regulilor de igienă de către  personalul din industria laptelui, în sensul dobândirii unei educaţii sanitare, care  să se reflecte în respectarea şi aplicarea conştientă a normelor sanitare, se  realizează în unităţi (în colaborare cu organele şi cu autorităţile competente)  cursuri speciale privind igiena produselor alimentare. Tot în acest scop, se  desfăşoară o amplă propagandă vizuală şi auditivă. 

NORME DE PROTECTIA MUNCII IN UNITATILE DE PROCESARE A  LAPTELUI 

Pompele centrifugale pentru lapte, smantana, zer, zara, solutii de spa lare, trebuie sa aiba motorul electric protejat cu o carcasa vopsita in galben, iar  masa metalica a motorului trebuie sa fie legata la nulul de protectie si la  instalatia de legare la pamant. 

Cuplungurile care transmit miscarea de roatatie intre motorul electric si pompa  vor fi prevazute cu aparatori de protectie. 

Se interzice stropirea motorului electric cu apa.  

Pompele pentru spalarile chimice vor fi confectionate din materiale anticorozive  rezistente la actiunea solutiilor respective. 

Este interzisa racordarea cu furtun de cauciuc, a pompelor pentru spalarile  chimice, racordul acestora atat ca absorbtie cat si la reflectare fiind permis  numai cu ajutorul conductelor anticorozive. 

Inainte de pornirea pompelor se vor verifica toate racordurile din punct de  vedere al etansietatii.

Este interzisa utilizarea pompelor defecte sau care prezinta neetanseitati. Pompele de absorbtie vor fi prevazute pe coloana de alimentare cu un filtru  pentru a evita patrunderea corpurilor straine in paleti, pompe ceea ce ar duce la  spargerea rotorului si implicit ca ranirea personalului de deservire. Dupa fiecare intrebuintare demontarea pompelor centrifugefolosite in Industria  laptelui, in vederea curatirii si intretinerilor este obligatorie.  

Este interzisa punerea in functiune a pompelor montate provizoriu fara ca in  prealabil sa fie luate toate masurile in vederea prevenirii unor accidente. Pompele centrifuge mobile vor fi asigurate prin dubla protectie de legare la  pamant si legare la nul. In vederea prevenirii accidentelor prin alunecare sau  cadere, conductele vor fi amplasate dupa indicatiile date de firma constructoare. Aceste indicatii trebuie temeinic cunoscute de personalul de deservire. In mod obligatoriu se vor elabora instructiuni pentru spalarea chimica a  instalatiei de pasteurizare, cu indicatii precise in cees ce priveste temperaturile  de spalare, concentratia solutiilor, timpul de spalare si modul de lucru.  Hidroxidul de sodiu si acidul azotic vor fi manipulate numai de personalul  instruit in acest scop si care poartaechipament de protectie conform  normativelor in vigoare. 

Pastrarea soluiilor de spalare chimica in sectia de pasteurizare se va face numai  in bazine de otel inoxidabile prevazute cu capace si amenajate special in acest  scop. 

Concentratia solutiilor de spalare va fi verificate in mod obligatoriu de personalul de specialitate din cadrul laboratorului. 

Inainte de inceperea spalarii chimice se va scoate din circuit separatorul si  curatitorul centrifugal. 

De fiecare data dupa terminarea spalarii chimice a pasteurizatorului cu placi, se  va slabi surubul de preasarea placilor in vederea indistantarii acestora pentru  aerisire si evitarea aplatizarii garniturilor de cauciuc. 

Inaine de pornire se clateste placile cu apa rece si se strang etans. Se interzice  etansarea placilor pasteurizatorului cu carpe sau alte improvizatii, in cazul  pasteurizatorului care curge, se vor lua masuri de inlocuire a garniturilor de  cauciuc, defecte sau daca este cazul a platilor. 

Pentru anumite interventii la pasteurizator sau pentru asamblarea acestuia, se  vor folosi numai piesele originale sau asemanatoare acestora. In timpul functionarii instalatiei de pasteurizare este interzisa parasirea locului  de munca sau incredintarea instalatiei unei persoane neinstruite. Instalatia de aercomprimat pentru deservirea sistemului de automatizare va fi  prevazuta cu: 

- suport de siguranta reglata la presiunea maxima admisa, iar manometrul de  presiune va fi marcat cu o linie rosie pentru presiunea maxima admisa. -termometru de control pentru urmarirea temperaturii laptelui din  compartimentulde pasteurizare. 

-termometru de control pentru verificarea temperaturii laptelui la iesirea din  compartimentul de racire. 

-manometrul de presiune pe conducta de apa clada. 

-manometru de presiune pe conducta de abur. 

Inainte de inceperea procesului de pasteurizare a laptelui se va controla daca  instalatia este in stare buna si daca sunt montate corect conductele de lapte, apa,  abur, apa racita, daca au garnituri corespunzatoare si daca aparatura de control  este in stare buna de functionare. 

Proba de etansare a pasteurizatorului cu placi si a conductelor de legaturi se va  face cu apa rece si numai dupa ce se va constata ca acestea sunt in perfecta stare  de functionare se va deschide ventilul de apa si se va porni pompa de apa calda. Conductele de aburi si apa clada vor fi izolate termic pentru a preveni pierderile  de caldura si accidentele de natura termica.

Descrierea instalatiilor de pasteurizare se va face numai de personal special  instruit si care a reusit sa cunoasca modul de functionare a instalatiilor de  pasteurizare. 

In cazul cand una din garnituri este defecta si pasteuriozatorul curge, se vor lua  masuri de inlocuire a garniturii cu alta noua. 

Este interzisa strangerea placilor pasteurizatorului peste limita prevazuta de  firma constructoare. 

Este interzisa lovirea placilor pasteurizatorului cu ciocanul sau alte obiecte  metalice. 

Dupa o functionare de maximum 4 ore a instalatiei de pasteurizare, in mod  obligatoriu se va face spalarea chimica a instalatiei.  

Spalarea se va face cu apa si solutie chimica(hidroxid de sodiu si acid azotic).