TEMATICA pentru INSTRUCTAJUL PERIODIC DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA

SC ..............................................................SRL 

APROBAT 

ADMINISTRATOR 

TEMATICA

pentru 

INSTRUCTAJUL PERIODIC DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA 

La instructajele periodice de sanatate si securitate in munca trimestriale, se vor prelucra urmatoarele acte normative: 

- Legea 319/2006, HG 1425/2006 modificata, Instructiuni proprii locului de munca, Primul ajutor la locul accidentului, Factorii de risc evaluati la locul de munca, Planul de prevenire si protectie 

Instructajul periodic va avea o durata de 2 ore si se va executa trimestrial (prima decada a lunilor: ianuarie, aprilie, iulie si octombrie) pentru intreg personalul, iar in luna decembrie se va efectua testarea anuala. 

Tematica Continutul 

T1 Legea 319/2006, Cap. II, art 3-5, Cap III art 6-15 

H.G. 1425/2006 modificata Cap I, art 2, Cap III, art 12-22 

Ordonananta 96/2003 privind protectia maternitatii la  

locul de munca - numai pentru personal feminin) 

Instructiuni proprii locului de munca 

Primul ajutor la locul accidentului, Cap 1-5 

Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier 

Planul de prevenire si protectie 

T2 Legea 319/2006, Cap III, art 16-21, Cap IV art 22-23 

H.G. 1425/2006 modificata Cap III, art 52-56, Cap V, art 74-89 

Ordonananta 96/2003 privind protectia maternitatii la  

locul de munca - numai pentru personal feminin) 

Instructiuni proprii locului de munca 

Primul ajutor la locul accidentului, Cap 6-11 

Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier 

Planul de prevenire si protectie 

T3 Legea 319/2006, Cap VI, art 26-34, Cap VII art 35-36 

H.G. 1425/2006 modificata Cap V, art 90-100, Cap VI, art 101-104 

Ordonananta 96/2003 privind protectia maternitatii la  

locul de munca - numai pentru personal feminin) 

Instructiuni proprii locului de munca 

Primul ajutor la locul accidentului, Cap 12-17 

Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier 

Planul de prevenire si protectie 

T4 Legea 319/2006, Cap VIII, art 37-38, Cap IX, art 39 

H.G. 1425/2006 modificata Cap VI, art 105-107, Cap VII, art 108-112 

Ordonananta 96/2003 privind protectia maternitatii la  

locul de munca - numai pentru personal feminin) 

Instructiuni proprii locului de munca

Primul ajutor la locul accidentului, Cap 18-21 

Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier 

Planul de prevenire si protectie 

INTOCMIT 

.............................. 

SC ............................................................SRL 

APROBAT 

ADMINISTRATOR 

......................................... 

RAPORT PRIVIND SITUATIA SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA IN ANUL ...... 

INITIATIVE DE PROMOVARE A SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA IN ANUL ........ 

1. POLITICA SOCIETATII IN DOMENIUL PROMOVARII SECURITATII SI SANATATII LA NIVELUL LOCURILOR DE MUNCA

Consecventă principiului respectării legislaţiei nationale in domeniul sănătăţii si securitatii in munca si considerand angajatii proprii drept cea mai importanta dintre resursele de care dispune societatea, conducerea a decis elaborarea, implementarea, menţinerea şi imbunatatirea continua a unui sistem de management al sanatatii si securitatii in munca, cu sprijinul nemijlocit si activ al tuturor angajatilor. 

Obiectivele generale urmarite prin planurile de masuri in domeniul securitatii in munca sunt: 

- cresterea gradului de informare a lucratorilor cu privire la legislatia in domeniu - eliminarea sau reducerea la minim a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala a lucratorilor; 

- cresterea nivelului de cunoastere si aplicare de catre toti lucratorii a masurilor tehnice si organizatorice stabilite, precum si a prevederilor legale in domeniul sanatatii si securitatii in munca; 

- îmbunătăţirea continuă a activitatii de implementare si supraveghere a cerintelor legale in vederea introducerii in unitate a unui sistem de management al sanatatii si securitatii in munca; 

- asigurarea resurselor umane, financiare, tehnice si de timp pentru indeplinirea responsabilităţilor în domeniul sanatatii si securitatii in munca la toate nivelurile. 

Indeplinirea politicii în domeniul sănătăţii si securitatii în muncă trebuie să se realizeze cu participarea activă a tuturor angajaţilor unitatii in vederea politicii privind raspunderile sociale asumate de unitate 

Planul de prevenire si protectie intocmit pe anul ....., ce respecta formatul conf art 12 din Legea securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006 si cel intocmit pentru anul ......, au ca principale obiective, urmatoarele: 

- asigurarea serviciilor medicale la locul de munca 

- validarea si respectarea contractelor incheiate cu cabinetul specializat de medicina muncii 

- instruirea periodica a salariatilor privind folosirea echipamentelor/dispozitivelor de protectie si evitarea posibilelor pericole declansate de neutralizarea acestora - implicarea managementului de resurse umane prin coordonarea activitatiilor de planificare, monitorizare si evaluare a masurilor de securitate, evaluarea riscului si imbolnavirea profesionala precum si evaluarea riscului de incendiu si de aparare impotriva incendiilor 

- formarea continua a lucratorilor desemnati care realizeaza instructajele ( introductiv general, la locul de munca, periodic si reinstruire) si urmaresc aplicarea dispozitiilor - respectarea cerintelor Prescriptiilor Tehnice ISCIR cu privire la autorizarea echipamentelor tehnice ce intra sub incidenta ISCIR, precum si angajarea sau autorizarea personalului deservent prin cursuri de calificare profesionala sau autorizare interna conform prescriptiilor ISCIR 

- verificarea instalatiilor electrice cu privire la protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa (fise PRAM), riscul electric fiind prezent prin natura activitatii desfasurate

II GESTIONAREA MASURILOR PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 

Conducerea societatii acorda o deosebita atentie securitatii si sanatatii in munca la nivelul locurilor de munca pe care le-a organizat sau le va organiza in viitor, urmarind imbunatatirea continua a conditiilor de munca si factorilor de mediu specifici locurilor de munca, dupa cum urmeaza: 

MASURI TEHNICE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 

- dotarea cu stingatoare a spatiilor 

- dotarea autovehiculelor cu truse medicale de prim ajutor 

- efectuarea verificarilor a reviziilor la instalatiile electrice si de incalzire 

- efectuarea masuratorilor rezistentei de dispersie a electricitatii statice, astfel incat sa fie eliminat pericolul de electrocutare prin atingere directa 

- asigurarea securitatii patrimoniului prin incheierea de contracte cu persoane juridice specializate 

- instalarea in punctele de lucru cu suprafata mare de sisteme de alarmare si supraveghere a activitatii ( efractice, camere video, etc) 

MASURI ORGANIZATORICE PRIVIND SECURITATEA SI SANATATEA IN MUNCA 

- a fost stabilita, prin acte de autoritate, structura organizatorica a activitatii de securitate si sanatate in munca, desemnandu-se salariatii cu responsabilitati in domeniul securitatii si sanatatii in munca 

- au fost stabilite obligatiile lucratorilor cu responsabilitati in domeniul SSM ( salariatii cu responsabilitati in domeniu la nivelul unitatii, sefii locurilor de munca sau asimilatii acestora desemnati prin decizie a conducerii unitatii), drepturile si obligatiile salariatilor cu functii de executie si operative, aceste obligatii si drepturi fiind continue in fisa postului 

- a fost stabilit modul in care se realizeaza angajarea si repartizarea personalului pe locuri de munca, prin departamentul de resurse umane, potrivit prevederilor art 12, lit J din Legea securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006 

- au fost acordate EIP si EIL tuturor salariatiilor care executa sarcina de munca in medii care prezinta pericol de accidentare/imbolnavire profesionala 

- a fost eleborat Planul de interventie si protectie si bugetul de cheltuieli necesar pentru realizarea acestor masuri 

- a fost reglementata intern, prin decizie, modalitatea in care se efectueaza diferitele categorii de instructaj in domeniul securitatii muncii, stabilindu-se din punct de vedere ierarhic lucratorii care sunt desemnati sau asimilati sa efectueze aceste instructaje, precum si durata si periodicitatea acestora 

- au fost completate instructiunile interne de securitate si sanatate in timpul muncii lucratorilor si elaborat graficul de instruire pentru anul...... cu mentionarea faptului ca acesta poate suferi modificari conform posibilelor modificari legislative 

- a fost realizata testarea medicala a personalului ( la angajare si examen medical periodic) - au fost achizitionate materiale de instruire, fise individuale de instructaj, afise, pliante, publicatii in domeniul sanatatii si securitatii in munca, etc. 

- a fost completata semnalizarea de securitate si sanatate in munca prin marcarea cailor de evacuare, etc 

- s-au verificat cunostintele acumulate in urma instructajelor periodice prin testare anula MASURI IGIENICO - SANITARE

- au fost realizate lucrari pentru dezinsectie si deratizare 

- grupurile sanitare au fost modernizate 

- s-a realizat supravegherea starii de sanatate a angajatilor prin efectuarea examenenor medicale precum si masuri de implementare a cerintelor OG 96/2003 privind protectia angajatelor gravide, lehuze sau care alapteaza, etc 

In anul ..........nu au fost inregistrate accidente de munca, nu au fost inregistrate cazuri de imbolnavire profesionala 

IV INITIATIVE DE PROMOVARE A SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA LA LOCURILE DE MUNCA PENTRU ANUL ......... 

Conducerea societatii are si scopul de a imbunatati conditiile de lucru. In aceasta directie, se va asigura evaluarea continua a riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala, stabilirea masurilor de eliminare sau, daca acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnico-financiar, de diminuare a acestor riscuri pana la nivel de risc acceptabil 

Promovarea securitatii si sanatatii in munca a fost popularizata in randul salariatilor, urmarindu-se prin acesta, antrenarea intregului colectiv in actiuni pozitive, menite sa combata atitudinile si comportamentele riscante pentru securitatea si sanatatea acestora 

Conducerea societatii depune toate eforturile pentru a-si indeplini obligatiile stabilite de reglementarile in vigoare pentru angajatori, inclusiv prin asigurarea, pentru proprii salariati, a nevoilor individuale ale acestora.In acest sens conducerea societatii a asigurat si va asigura: - intocmirea planului de prevenire si protectie pe anul ......... 

- respectarea si mentinerea contractelor incheiate cu persoane juridice care asigura lucrari de intretinere generala si a echipamentelor si instalatiilor tehnice 

- mentinerea in cuprinsul contractelor de locatie sau in cele de prestari servicii a obligatiilor si raspunderilor partilor in ceea ce priveste masurile care sa asigure securitatea muncii pentru angajatii societatilor semnatare precum si prevenirea situatiilor de incendiu 

- echiparea si dotarea tuturor depozitelor, birourilor si a locurilor de munca in cadrul unitatii cu mijloace tehnice P.S.I., precum si asigurarea si afisarea marcajelor de securitate - achizitia de echipamente tehnice omologate cu scopul de a reduce efortul fizic si limitarea absenteismului prin concedii medicale 

- revizii ale echipamentelor tehnice ( instalatii utilaje de ridicat si transport, etc), potrivit recomandarilor din cartea tehnica/ instructiunile de utilizare ale respectivului echipament tehnic sau, dupa caz, prescriptiile tehnice ISCIR 

- asigurarea supravegherii starii de sanatate si asistenta medicala gratuita prin intermediul unitatii medicale de medicina muncii cu care este incheiat contract de prestari servicii - asigurarea altor conditii menite sa sporeasca confortul la locurile de munca ( frigider, cuptor cu microunde, dozator de apa), mobilier care sa asigure cerintele ergonomice la locurile de munca: calculatoare cu ecrane de vizualizare moderne ce asigura protectia vederii - achizitia de echipamente de protectie (EIP) si lucru (EIL) certificate CE 

Conducerea societatii a asigurat si va asigura, in continuare, adoptarea acestor masuri dat fiind faptul ca asigurarea securitatii si sanatatii la locul de munca reprezinta si un mijloc de promovare a imaginii unitatii, beneficiarii acestor masuri, respectiv salariatii, urmand a fi motivati in desfasurarea activitatii in conditii de disciplina si performanta 

INTOCMIT 

.......................................

SC ..............................................................SRL 

APROBAT 

DIRECTOR EXECUTIV 

TEMATICA ......... 

pentru 

INSTRUCTAJUL PERIODIC DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA 

La instructajele periodice de sanatate su securitate in munca trimestriale, se vor prelucra urmatoarele acte normative: 

- Legea 319/2006 

- HG 1425/2006 modificata 

- Instructiuni proprii locului de munca 

- Primul ajutor la locul accidentului 

- Factorii de risc evaluati la locul de munca 

- Planul de prevenire si protectie 

Tematica Continutul 

T1 Legea 319/2006, art 5;8, art 10-15, art 19 

 H.G. 1425/2006 modificata art 15, art 20-22, art 46 

 Instructiuni proprii locului de munca 

 Primul ajutor la locul accidentului, Cap 1-6 

 Factorii de risc evaluati la locul de munca, Cod Rutier 

 Planul de prevenire si protectie 

T2 Legea 319/2006, art 20, art 22-25 

 H.G. 1425/2006 modificata art 47, art 52-61 

 Instructiuni proprii locului de munca 

 Primul ajutor la locul accidentului, Cap 7-12 

 Factorii de risc evaluati la locul de munca, Cod Rutier 

 Planul de prevenire si protectie 

T3 Legea 319/2006, art 26-34 

 H.G. 1425/2006 modificata art 67, art 95-103 

 Instructiuni proprii locului de munca 

 Primul ajutor la locul accidentului, Cap 13-18 

 Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier 

 Planul de prevenire si protectie 

T4 Legea 319/2006, art 35-38 

 H.G. 1425/2006 modificata art 108-110, art 114-116, 124; art 135-137  Instructiuni proprii locului de munca 

 Primul ajutor la locul accidentului, Cap 19-21 

 Factorii de risc evaluati la locul de munca. Cod Rutier

 Planul de prevenire si protectie 

Instructajul periodic va avea o durata de 2 ore si se va executa trimestrial (prima decada a lunilor: ianuarie, aprilie, iulie si octombrie) pentru intreg personalul, iar in luna decembrie se va efectua testarea anuala. 

INTOCMIT 

.............................. 

CONTRACT DE PRESTARI SERVICII 

NR .......... DIN ............ 

CAPITOLUL 1: PARTI CONTRACTANTE 

Intre: 

..................................cu sediul in Loc.............., Str ........., Nr......., Judet........., CUI ................., Nr de inregistrare la Registrul Comertului ........................., reprezentata prin .................................., in calitate de Prestator

Si 

SC ..............................SRL, cu sediul in Loc.............., Str ........., Nr......., Judet........., CUI ................., Nr de inregistrare la Registrul Comertului ........................., reprezentata de .............................., in calitate de director executiv si Beneficiar a intervenit la prezentul contract 

CAPITOLUL 2: OBIECTUL CONTRACTULUI 

Art 1. Obiectul contractului il constituie prestarea de servicii de prevenire si protectie in domeniul securitatii si sanatatii in munca si al situatiilor de urgenta 

CAPITOLUL 3: DURATA CONTRACTULUI 

Art 2. Durata prezentului contract este nedeterminata, cu incepere de la .................. Art 3. Contractul are valabilitate pana cand una din parti va solicita in scris rezilierea acestuia 

CAPITOLUL 4: VALOAREA CONTRACTULUI SI MODALITATI DE PLATA 

Art 4. Detalii beneficiar la semnarea contractului: 

- numar de salariati: ...... 

- numar puncte de lucru cu salariati: ........ 

Art 5. Tariful pentru serviciile prevazute in prezentul contract este de: 

5.1. ...............ron/post de lucru, pentru serviciile prevazute in Cap 5, Art 9, lit o-r; 5.2. ...........lei/trimestru/salariat pentru serviciile prevazute in Cap 5, Art 9, lit s-v; 5.3.............lei pentru salariatii noi angajati pentru instructajul introductiv general; 5.4 ............lei pentru verificarea cunostintelor prin testarea anuala 

Art 6. Tariful serviciilor de prevenire si protectie in domeniul sanatatii si securitatii in munca prevazut la Art 5 din prezentul contract va ramane constant pe toata perioada de valabilitate a contractului Art 7. Plata serviciilor prevazute in prezentul contract se efectua de catre Beneficiar astfel: - pentru serviciile prevazute la art 5.1, plata se face la predarea documentatiei - pentru serviciile prevazute la art 5.2, 5.3 si 5.4 se va achita cu numerar, pe loc la emitarea facturii Art 8. Neachitarea facturilor de catre Beneficiar, in termenele prevazute la art 7, al prezentului contract atrage penalitati de 0,1% pe fiecare zi de intarziere 

CAPITOLUL 5: DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR 

Art 9. Drepturile si obligatiile prestatorului: 

a) sa efectueze serviciile de prevenire si protectie in domeniul sanatatii si securitatii in munca si situatiilor de urgenta, cu personal specializat si acreditat in acest sens 

b) Sa evalueze riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala a angajatilor unitatii la locul de munca (identificarea factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala, precum si stabilirea nivelului de risc pe loc de munca si unitate) 

c) Sa elaboreze si sa actualizeze planul de prevenire si protectie 

d) Sa elaboreze instructiuni proprii pentru Beneficiar pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca tinand seama de particularitatile activitatilor unitatii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru 

e) Sa verifice cunoasterea si aplicarea, de catre toti salariatii, a masurilor prevazute in planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin in domeniul sanatatii si securitatii in munca, stabilite prin fisa postului 

f) Sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat prevazute in Normele Metodologice de aplicare a legii nr 319/2006

g) Sa stabileasca zonele care necesita semnalizare de securitate si sanatate in munca, sa stabileasca tipul de semnalizare necesar si amplasarea conform prevederilor HG 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca 

h) Sa tina evidenta meseriilor si profesiilor, prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor 

i) Sa tina evidenta posturilor de lucru ale Beneficiarului, care la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic 

j) Sa informeze Beneficiarul in scris asupra deficientelor constatate in timpul controalelor efectuate la locul de munca si sa propuna masuri de prevenire si protectie 

k) Sa participe la comunicarea si cercetarea evenimentelor, sa inregistreze si sa tina evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase, sa semnalizeze, cerceteze, declare si raporteze bolile profesionale si sa intocmeasca decumentatia necesara 

l) Sa urmareasca realizarea masurilor dispuse de catre inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor 

m) Sa colaboreze cu salariatii si/sau reprezentantii salariatilor Beneficiarului si cu medicul de medicina muncii, in vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie 

n) Sa urmareasca actualizarea planului de avertizare, a planului de protectie si prevenire si a planului de evacuare 

o) Sa propuna sanctiuni si stimulente pentru salariati, pe criteriul indeplinirii atributiilor in domeniul sanatatii si securitatii in munca 

p) Sa identifice si sa evalueze riscurile de incendiu 

q) Sa intocmeasca un necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a salariatilor in domeniul situatiilor de urgenta 

r) Sa elaboreze instructiunile de aparare impotriva incendiilor in conformitate cu prevederile Legii nr 307/2006 

s) Sa elaboreze tematica pentru toate formele de instruire, sa stabileasca periodicitatea adecvata pentru fiecare loc de munca, sa asigure informarea si instruirea lucratorilor in domeniul sanatatii si securitatii in munca si sa verifice cunoasterea si aplicarea de catre salariati a informatiilor primite t) Sa efectueze instructajul introductiv general finalizat prin testare la noii angajati u) Sa elaboreze decizii de instruire pe linie de SSM si PSI prin numirea unui responsabil pentru fiecare punct de lucru in parte 

v) Sa elaboreze programul de instruire-testare la nivelul unitatii 

Art 10. Drepturile si obligatiile Beneficiarului 

a) Sa asigure Prestatorului acces la toate informatiile si documentele necesare prestarii serviciilor de prevenire si protectie in domeniul sanatatii si securitatii in munca si al situatiilor de urgenta, in baza prezentului contract 

b) Sa asigure cooperarea deplina si disponibilitatea personalului sau desemnat sa lucreze cu Prestatorul pe perioada valabilitatii acestui contract 

c) Beneficiarul isi pastreaza dreptul de a decide asupra diferitelor aspecte legate de serviciile efectuate de Prestator, in baza prezentului contract 

d) Sa achite contravaloarea facturilor emise de Prestator impreuna cu devizele aferente, conform art 7. al prezentului contract 

CAPITOLUL 6: RASPUNDEREA CONTRACTUALA 

Art 11 Prestatorul isi asuma in toate cazurile responsabilitatea lucrarilor sale 

Art 12 Prestatorul nu poate fi tinut raspunzator pentru consecintele pagubitoare ale greselilor comise de terti in raporturile lor cu beneficiarul, si nici pentru intarzierile executarii lucrarilor atunci cand acestea rezulta dintr-o comunicare tardiva a solicitarilor de catre beneficiar 

CAPITOLUL 7: MODIFICAREA CONTRACTULUI

Art 13 Prezentul contract se poate modifica cu acord bilateral, la initiativa oricarei parti contractante, sub rezerva notificarii scrise a intentiei de modificare si a propunerilor, cu cel putin 10 zile inaintea datei de la care se doreste modificarea 

Art 14 Modificarea se face printr-un act aditional, semnat de ambele parti 

Art 15 In conditiile aparitiei de noi acte normative in materie, care intra in vigoare pe durata derularii prezentului contract, clauzele contrare se vor modifica si completa in mod corespunzator 

CAPITOLUL 8: CONFIDENTIALITATEA 

Art 16 Prestatorul va pastra confidentiale toate informatiile transmise in scris sau verbal Beneficiarului sau furnizate lui de catre acesta, in baza termenilor si conditiilor din prezentul contract si nu va divulga aceste informatii in nicio forma catre alte persoane terte, fizice sau juridice Art 17 Nu vor fi considerate informatii confidentiale acele informatii care au ajuns la cunostinta publicului fara incalcarea acestui contract, sau au intrat in mod legal in posesia Prestatorului inainte de a fi furnizate de Beneficiar, sau au fost furnizate de o terta persoana in mod independent de Beneficiar Art 18 Prevederile articolelor 16 si 17 vor fi in vigoare si dupa incetarea prezentului contract 

CAPITOLUL 9: INCETAREA CONTRACTULUI 

Art 19 Prezentul contract poate fi incetat: 

a) prin acordul de vointa al partilor 

b) unilateral, cu un preaviz de 30 de zile 

c) de catre una din parti, in cazul in care partea cealalta nu isi respecta obligatiile asumate in prezentul contract 

d) din initiativa Beneficiarului, in cazul in care acesta incheie raporturile de munca cu toti salariatii Art 20 Rezilierea se face printr-o notificare scrisa catre cealalta parte cu minimum 30 zile inainte de data la care se doreste rezilierea contractului 

Art 21 Contractul se reziliaza de plin drept printr-o notificare scrisa in urmatoarele situatii a) incetarea prin faliment, dizolvare sau lichidare a uneia din parti 

b) ridicarea de catre organele in drept a autorizatiei de functionare a uneia din parti Art 22 Incetarea prezentului contract nu va exonera niciuna din parti de la orice plata sau obligatie catre cealalta parte, existenta la data incetarii 

CAPITOLUL 10: LEGEA APLICABILA SI SOLUTIONAREA LITIGIILOR 

Art 23 Prezentul contract este guvernat de legislatia romana 

Art 24 Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu prezentul contract, inclusiv cu privire la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiintarea acestuia, va fi solutionat de catre parti pe cale amiabila, iar in caz contrar acesta va fi solutionat de catre instantele judecatoresti competente 

CAPITOLUL 11: PREVEDERILE FINALE 

Art 25: Prezentul contract nu stabileste nici un fel de relatie de parteneriat sau de agent intre parti si niciuna dintre parti nu va putea sa-si asume obligatii in numele celeilalte parti Art 26 Niciuna din parti nu are dreptul de a transfera nicio obligatie sau niciun drept, aferente prezentului contract, catre o terta parte 

Art 27 Prezentul contract a fost incheiat in 2 exemplare originale, cate unul pentru fiecare parte 

PRESTATOR BENEFICIAR 

........................................ ......................................

SC ................................................................SRL 

DECIZIA nr ....... 

din ........../....../..... 

Conducerea SC ................................SRL in conformitate cu prevederile Legii 319/2006, emite urmatoarele instructiuni proprii: 

Art 1 Instructajul introductiv general - se va efectua la angajare si va avea o durata de 8 ore (1) Se vor preleva urmatoarele: 

a) legislatia de securitate si sanatate 

b) Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca c) Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii 

d) Masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor 

(2) Continutul instruirii introductiv generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica aprobata de catre angajator 

Conf. Legii 319/2006, art 90 

(1) Instruirea introductiv generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza de teste (2) Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire 

(3) Nu vor putea fi angajati cei care nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea introductiv generala 

Art 2 Instructajul la locul de munca - se va efectua a doua zi dupa instructajul introductiv general, la locul de munca si va avea o durata de 8 ore 

Se vor prelucra urmatoarele: 

- prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatiile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii execitate a) informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru 

b) Prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul c) Masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor 

d) Prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru 

e) Instruirea la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practive privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor 

Instructajul se incheie cu verificarea cunostintelor de catre seful ierarhic superior celui care a facut instruirea 

Art 3 Instructajul periodic - se va afectua la locul de munca, va avea o durata de 2 ore si se va efectua TRIMESTRIAL pentru intreg personalul incadrat 

Se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre serviciul extern de protectie si prevenire si aprobate de catre angajator care vor fi pastrate de persoana ce efectueaza instruirea Instruitrea periodica suplimentara se va face obligatoriu 8 ore, in urmatoarele cazuri: a) cand un lucrator a lipsit peste 30 zile lucratoare 

b) Cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei sau aparitiei de noi riscuri in unitate 

c) La reluarea activitatii dupa accident de munca

d) La executarea unor lucrari speciale 

e) La introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent f) La modificarea tehnologiilor existente sau proceduri de lucru 

g) La introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru 

Prezenta decizie se intocmeste in 2 exemplare repartizate astfel: 

- un exemplar Serviciului extern de protectie si prevenire a riscurilor profesionale din unitate - un exemplar la dosarul de personal al societatii 

- un exemplar la Serviciul extern 

- un exemplar la dosarul de personal al societatii 

DIRECTOR EXECUTIV 

....................................... 

SC ...............................................SRL 

DECIZIA nr ..... 

din ..../..../.... 

Conducerea SC........................SRL, in conformitate cu prevederile Legii 319/2006, art 8(1), decide urmatoarele: 

Art 1 Desemneaza pentru a se ocupa de activitatiile de prevenire a riscurilor profesionale din unitate, incepand cu data de ..................., (nume) - serviciu extern de prevenire si protectie 

Art 2 Serviciul extern desemnat la art 1, va prelua sarcinile conducatorului societatii pe linie de SSM prin delegare de atributiuni 

Conform art 17 din legea 319/2006, angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca, serviciul extern cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la: 

a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art 12 alin (1), lit a) si b) Din legea 319/2006 

c) Evidenta si rapoartele prevazute la art 12 alin (1), lit c) si d) din legea 319/2006 d) Informatii privind masurile in domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii provenind de la instituriile de control si autoritatile competente in domeniu

Atributiile referitoare la lucratorii desemnati (serviciile externe de prevenire si protectie) pentru a se ocupa de activitatile de protectie si de activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din unitate sunt specificate in Legea 319/2006 

Art 3 Prezenta decizie se intocmeste in 2 exemplare repartizate astfel: 

- un exemplar ....................................... 

- un exemplar la dosarul de personal al societatii 

DIRECTOR EXECUTIV 

.................................................... 

SC .................................SRL 

DECIZIA nr .... 

Din .../...../..... 

Conducerea SC................................SRL in conformitate cu prevederile Legii 319/2006, art 10 (2,3) si cu Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006, decide urmatoarele: Art 1 Desemneaza pentru aplicarea masurilor de prim ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor incepand cu data de ................ pe (numele) 

Art 2 Persoanele desemnate la art 1, vor efectua instruirea lucratorilor conform Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006, pe baza tematicilor intocmite de catre serviciul extern de protectie si prevenire si aprobate de catre angajator care vor fi pastrate de persoana ce efectueaza instruirea 

Art 3 Prezenta decizie se intocmeste in 2 exemplare repartizate astfel: 

- un exemplar la dosarul de personal al societatii 

- cate un exemplar persoanelor desemnate 

DIRECTOR EXECUTIV 

........................................

SC ......................................SRL 

DECIZIA nr ....... 

din ..../...../...... 

Conducerea SC................................SRL in conformitate cu prevederile Legii 319/2006, art 8 (1) si cu Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006, art 90-100, decide urmatoarele: Art 1. Desemneaza pentru a efectua instruirea introductiv generala si verificarea instruirii pe [numele], instruirea la locul de munca, instruirea periodica si instruirea periodica suplimentara pe [numele] , incepand cu data de .............. 

Art 2. Serviciul desemnat la art 1, va efectua instruirea periodica a lucratorilor conform Normelor Metodologice de aplicare a Legii 319/2006, pe baza tematicilor intocmite de catre serviciul extern de protectie si prevenire si aprobate de catre angajator care vor fi pastrate la persoana ce efectueaza instruirea 

Art 3. Prezenta decizie se intocmeste in 2 exemplare repartizate astfel: 

- un exemplar la dosarul de personal al societatii 

- un exemplar serviciului extern de prevenire si protectie 

DIRECTOR EXECUTIV 

........................................

DOCUMENTE NECESARE DESFASURARII ACTIVITATII DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA 

AUTORIZARE 

- certificatul constatator sau alte autorizatii in baza carora angajatorul isi desfasoara activitatea - lista cu substantele periculoase conf Legii 263/2005 modificare a Legii 360/2003 - alte autorizatii necesare functionarii conf Legii 126/95 - regimul subst. explozive; OG 4/95 - subst fitosanitare, autorizatii sub incidenta ISCIR, PSI, etc 

ORGANIZARE 

DECIZII 

- angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca - lucratori desemnati 

- lucratori al serviciului intern de prevenire si protectie 

- reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor - conducatorii locurilor de munca 

- sefi ierarhici superiori conducatorilor locurilor de munca 

- membrii Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca 

CONTRACTE 

- serviciul extern de prevenire si protectie 

- serviciul medical 

INSTRUCTIUNI PROPRII 

- modul de realizare a instruirii salariatilor 

- loc de munca 

- echipament de munca 

- activitati specifice 

CONVENTII 

- firme terte ( servicii externalizate) 

- prestatori 

- vizitatori ( elevi, studenti, persoane detasate, etc) 

ALTE DOCUMENTE 

- fise de instruire individuala si colectiva in domeniul securitatii si sanatatii in munca - fise de expunere la riscuri profesionale 

- fise de aptitudine, intocmite conform legii 

- contracte individuale de munca 

- fisa postului 

- autorizatii privind calificarea lucratorilor 

- regulamentul intern sau regulamentul de organizare si functionare (reguli privind instruirea persoanelor aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, acestora in intreprindere si/sau unitate, modul de alegere al reprezentantilor lucratorilor) 

- fisele de instruire colectiva pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator (angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatiile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii, in general) - anexa nr 12 din HG 1425/2006

Documentele solicitate angajatorilor de catre inspectorii de munca in cadrul actiunilor de control 

A) In domeniul relaţiilor de muncă 

1. Registrul unic de control 

2. Actele constitutive ale angajatorului: 

- Contract de societate ; 

- Statutul societăţii ; 

- Certificatul de înmatriculare la Registrul comerţului ; 

- Hotărârea judecătorească de înfiinţare ; 

- Codul fiscal ; 

- Autorizaţia de funcţionare ; 

- Acte adiţionale de modificare, completare ; 

- Procura notarială de împuternicire pentru reprezentantul angajatorului ; 

- Autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii; 

- Numărul salariaţilor si structura de personal, aprobata (Organigrama) 

3. Registrul general de evidenţă a salariaţilor 

- documentele de plată salariilor semnate de salariaţi; 

- actele ce atestă plăţile către bugetul asigurărilor sociale de stat, de sănătate, de constituire a fondului pentru plata ajutorului de şomaj, comisionul datorat I.T.M. conform art. 12 din Legea nr. 130/1999; 

- balanţa de verificare contabila pentru verificarea fondului de salarii; 

- dovada depunerii la I.T.M. a actelor ce atesta modificarea contractelor de munca conform art. 9(2) lit. a din Legea nr. 130/1999; 

- foaia colectivă de prezenţă a salariaţilor; 

- documente justificative privind acordarea concediilor de odihnă, concediilor medicale, concedii pentru îngrijirea copilului, concediilor fără plată, concedii de studii, acordarea orelor suplimentare; 

- pentru dovedirea existenţei unui raport juridic de muncă: facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii, monetare etc; 

- registrul de procese verbale de predare-primire in cazul societăţilor de pază; - normative de plata in acord in cazul societăţilor care practica acest tip de salarizare;

Dosarele de personal ale salariaţilor, care ar trebui sa cuprindă: 

- dovada realizării obligaţiei de informare prevăzută la art.17 din Codul Muncii; cerere de angajare; curriculum vitae; acte stare civilă; acte de studii şi calificare; fisa de aptitudini, contractul individual de muncă care va cuprinde salariul şi elementele constitutive ale acestuia potrivit legii, actele adiţionale şi celelalte acte referitoare la executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă; actele de identitate; avizul medical; actele de studii; fişa postului; acte adiţionale la contractele individuale de muncă; acte privind cercetarea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare; permisul de muncă (în cazul salariaţilor cetăţeni străini; certificatul de cazier judiciar (unde este cazul); 

4. Aprobarea de păstrare şi completare a carnetelor de muncă 

Carnetele de muncă (în cazul angajatorilor care le păstrează şi completează) 

5. Contractul colectiv de muncă (unde este cazul) 

6. Regulamentul intern 

 7. Pentru angajatorii care au ca obiect principal de activitate - selecţia şi plasarea forţei de muncă 

- actul constitutiv, din care să reiasă obiectul de activitate, potrivit art. 5 din Legea nr. 156/2000, modificata si completata ; 

- contracte care conţin oferte ferme de locuri de muncă, încheiate cu persoane juridice, persoane fizice şi organizaţii patronale din străinătate; 

- acte doveditoare din care să rezulte condiţiile şi modul în care se va desfăşura activitatea de mediere: spaţiul, dotările şi echipamentele utilizate, numărul, structura şi calificarea personalului care prestează serviciile de mediere, posibilitatea accesului la ofertele de locuri de muncă ale angajatorilor din străinătate, stabilirea de relaţii cu parteneri de mediere străini; organizarea unei bănci de date cu privire la ofertele şi solicitările de locuri de muncă, precum şi informaţii referitoare la condiţiile de ocupare a acestora şi la calificările şi aptitudinile solicitanţilor aflaţi în evidenţă; 

- dovada înregistrării la inspectoratul teritorial de muncă; 

- documente ale cetăţenilor români trimişi să lucreze în străinătate: 

a) actul de identitate; 

b) paşaportul, paginile cu fotografia şi cu viza; 

c) carnetul de muncă, din care să rezulte că i-a încetat activitatea în ţară, în condiţiile legii; 

d) actele de calificare; 

e) certificatul de sănătate; 

f) contractul de mediere; 

g) contractul individual de muncă, în limba română; 

h) certificatul de cazier judiciar; 

i) dovada emisă de structura specializată din cadrul Ministerului de Interne, din care să rezulte

că solicitantul nu are interdicţia legală de a părăsi 

localitatea ori alte limitări ale exercitării dreptului 

la libera circulaţie în afara graniţelor ţării; 

- alte documente necesare efectuării controlului în domeniul relaţiilor de muncă. 

B) In domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă 

1. Certificatul de inmatriculare la Registrul Comerţului cu anexele aferente 

2. Certificatul constatator emis de Inspectoratul Teritorial de Munca, in temeiul art 13, lit c), din lege si art 6, alin (1), lit b) din Legea pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii nr 108/1999, republicata, eliberat in baza declaratiei pe propria raspundere 

3. Decizii interne pentru: 

- personalul cu atributii in domeniul SSM; 

- componenta serviciului de SSM 

- conducatorii locurilor de munca; 

- personalul cu responsabilitati conform NSSM ( ex, manipulare depozitare recipiente cu oxigen; deservire instalatii aer comprimat) 

4. Documentele Comitetului de Securitate şi Sănătate în Muncă (CSSM): 

- decizia de infiintare; 

- raportul anual al conducatorului unitatii in CSSM cu privire la situatia securitatii si sanatatii in munca; - raportul medicului care asigura supravegherea starii de sanatate a salariatilor; 

- planul anual de masuri in domeniul SSM si fondul de cheltuieli necesar 

- programul de activitate al serviciului de SSM 

5. Evaluarea riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională la locurile de muncă 

6. Dosarul medical individual 

7. Fisa de aptitudini 

8. Inscrierea in fisa de instructaj „Apt pentru lucru la inaltime” 

9. Foaia de parcurs 

10. Raport de sedinta siguranta circulatiei 

11. Nota de comanda reparatii 

12. Grafic de instruire, testare pe meserii sau activitati 

13. Masuri tehnico-organizatorice de prevenire alarmare, intreventie, evacuare si prim ajutor 14. Tematici de instruire 

15. Diploma de absolvire a cursurilor de protectia muncii 

16. Verificarea testelor utilizate pentru evaluarea cunostintelor in procesul de instruire

17. Fisele individuale de instructaj de protectia muncii 

18. Contractul colectiv de munca intocmit la nivelul unitatii ( clauzele referitoare la protectia muncii, la timpul de munca, regimul pauzelor, munca in schimburi si intensitatea acesteia) 

19. Foaie de prezenta 

20. Normativul intern de acordare a echipamentelor individuale de protectie (EIP) şi de lucru (EIL), corespunzător riscurilor activităţii 

21. Certificate de conformitate pentru EIP 

22. Fise de magazie pentru dotarea cu EIP 

23. Registre de supraveghere a parametrilor tehnologici a instalatiilor in functiune 

24. Măsuri tehnice şi/sau organizatorice luate pentru protecţia împotriva electrocutării prin atingere directă şi indirectă 

25. Buletine de verificari PRAM 

26. Regulamentul de Organizare şi Funcţionare si Regulamentul Intern 

27. Determinările de noxe, in cazul unităţilor cu tehnologii care degajă noxe chimice ( în vederea stabilirii măsurilor specifice de protecţie a muncii) 

28. Determinarea limitelor de zgomot la locurile de muncă( daca sunt sub cele maxim admise pentru protecţia neuropsihică şi psihosenzorială a executanţilor) 

29. Instructiuni proprii pentru aplicarea normelor de protectia muncii corespunzator conditiilor in care se desfasoara activitatea la locurile de munca 

30. Autorizarea din punct de vedere al protectiei muncii pentru salariaţii care exercită meserii ce trebuie autorizate 31. Certificate medicale cu diagnostic “accident” 

32. Implementare noilor prescriptii minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate in munca 33. Evidenţa locurilor de muncă cu condiţii deosebite: vătămătoare, grele şi periculoase 

34. Documentul privind protectia la explozie si evaluarea riscurilor de explozie 

35. Buletine de verificare metrological a AMC–urilor din dotare 

36. Verificarile ISCIR 

37. Dosare de cercetare a accidentelor cu ITM 

38. Documentul privind protectia la explozie 

39. Fisa postului 

40. Permisul de lucru cu foc 

41. Permis gass free, in situatiile de lucrari in spatii inchise unde exista pericol de explozie 42. Fisa de expunere la riscuri profesionale 

43. Autorizatie de lucru in zone Ex 

44. Proiect de zonare Ex si clasificarea ariilor periculoase 

45. Plan tehnic de exploatare 

46. Registrul de evidenta a elementelor pentru legare a sarcinilor, dupa caz 

47. Registrul cu orele de functionare a echipamentelor tehnice (ET) (ex.compresoare)

48. Programul de revizii si reparatii a ET din dotare 

49. Plan de evacuare in caz de urgenta 

50. Registre de evidenta a accidentatilor in munca 

51. Registre de evidenta a accidentelor usoare 

52. Registre de evidenta a incidentelor periculoase 

53. Registre de evidenta a imbolnavirilor profesionale 

54. Raportare semestriala a accidentelor de munca 

55. Registrul de serviciu la bordul navelor 

56. Registrul pentru substante toxice 

57. Registrul de evidenta a materialelor explozive 

58. Formular comanda si indeplinirea comenzii pentru utilizarea materialelor explozive 59. Cartea tehnica a utilajului 

60. Instructiuni de lucru 

61. Proces verbal de punere in functiune a schelei 

62. Conventiile de lucru 

63. Proiectele de executie a constructurilor, ET 

64. Masurile preventive si metodele de lucru stabilite de angajator 

65. Proces verbal de control propriu din punct de vedere al protectiei muncii 66. Materiale necesare informarii si educarii angajatilor 

67. Fisele tehnice de securitate pentru substante toxice 

68. Contractele de lucrari 

69. Modul de acorare a materialelor igienico sanitare 

70. Evidenta nominale a angajatilor cu handicap si a celor cu varsta sub 18 ani 70. Fisa de expunere la riscuri profesionale 

71. Registrul unic de control 

Alte documente necesare efectuării controlului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.

SC ...................................SRL 

TEMATICA INSTRUCTAJULUI INTRODUCTIV GENERAL 

8:00 – 8:30 Prezentarea unitatii 

• Activitatile principale desfasurate in unitate si prezentarea fluxurilor tehnologice • Riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii si principalele masuri de prevenire 

• Regulamentul de ordine interioara 

8:30 – 8:50 Prezentarea generala a sistemului legislativ in domeniul protectiei muncii in ceea ce priveste continutul si domeniul de aplicare 

• Legea 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în muncă 

• Normele metodologice de aplicare a L319/2006 

• Instructiuni proprii de securitate a muncii 

• Codul muncii – 2003, cu referire la prevederile de securitate si sanatate in munca • Cerinte minime de securitate,-HG-uri 

• Primul ajutor 

• Consecinţele posibile ale necunoaşterii şi nerespectării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă; • Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice unităţii; 

8:50 – 9:50 Organizarea protectiei muncii la nivelul angajatorului 

• Obligatiile angajatorilor 

• Obligatiile si drepturile angajatilor 

• Organizarea compartimentului de protectie a muncii 

• Organizarea Comitetului de Securitate si Sanatate in Munca 

• Asistenta medicala asigurata personalului angajat prin serviciile medicale de medicina muncii • Instruirea personalului in domeniul protectiei muncii 

• Drepturile acordate angajatilor 

09:50 – 10:00 PAUZA 

10:00 – 10:30 Structura sistemului de munca: executant, mijloace de productie, sarcina de munca, mediul de munca

10:30 – 10:45 Locuri de munca cu pericol deosebit si iminent de accidentare 10:45 – 11:00 Semnalizarea de securitate/sanatate 

11:00 – 11:50 Consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de protectie a muncii 

• Evenimente, Accidente de munca si boli profesionale – terminologie, cunoasterea obligatiilor de catre angajati si angajatori in cazul producerii 

• Raspunderea juridica a personalului angajat in functie de atributiile pe care le are prin decizii in domeniul protectiei muncii 

11:50 – 12:00 PAUZA 

12:00 – 13:00 Masuri tehnico-organizatorice la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii de prevenire, alarmare, interventie, privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucrătorilor. 

13:00 – 13:50 Studiu individual al materialelor prezentate si a legislatiei 

13:50 – 14:00 PAUZA 

14:00 – 15:00 Studiu individual al materialelor prezentate si a legislatiei 

15:00 – 15:50 Testare prin completarea testului tip grila 

Aprobat, Intocmit,

SC ..................................................SRL 

APROBAT 

DIRECTOR EXECUTIV 

.............................. 

TEMATICA INSTRUCTAJULUI INTRODUCTIV 

GENERAL 

1) LOCUL SI ROLUL SISTEMULUI LEGISLATIV AL SECURITATII SI SANATATII MUNCII IN CADRUL SISTEMULUI LEGISLATIV NATIONAL AL ROMANIEI 

In acceptia cea mai generala, sanatatea si securitatea in munca are ca obiectiv cunoasterea si inlaturarea perturbatiilor ce pot apare in procesul de munca, susceptibile sa provoace accidente de munca si imbolnaviri profesionale 

Ca institutie de drept, sanatatea si securitatea in munca reprezinta “un ansamblu de norme juridice imperative, avand ca obiect reglementarea relatiilor sociale complexe ce se formeaza in legatura cu organizarea multilaterala, desfasurarea si controlul procesului de munca, in scopul asigurarii conditiilor optime, la nivelul stiintei si tehnicii moderne, pentru apararea vietii si sanatatii tuturor participantilor la acest proces, al prevenirii accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale” 

Institutia securitatii si sanatatii muncii cuprinde relatiile stabilite in procesul muncii si reglementate prin norme de drept in scopul prevenirii riscurilor pentru sanatatea, integritatea sau viata angajatilor. Practic, ea reglementeaza, pe de o parte, relatiile sociale stabilite intre cei care organizeaza, conduc sau controleaza munca si organele administratiei de stat, iar pe de alta, acea parte a raporturilor juridice de munca care privesc relatiile sociale dintre cei care de atributii de organizare, conducere si control in procesul muncii, si executantii procesului de munca 

La realizarea ei contribuie dispozitii din diferite ramuri ale dreptului 

Reglementarea principala este cuprinsa in dreptul muncii. La ea se adauga normele de drept administrativ referitoare la raspunderea contraventionala, cele de drept penal privind infractiunile, precum si ale dreptului civil, care completeaza Codul Muncii in materia raspunderii primordiale a unitatii fata de persoanele angajate pentru daunele produse ca urmare a nerespectarii normelor de protectie a muncii. O legatura stransa exista si cu asigurarile sociale de stat, unele reglementari fiind comune ( incadrarea in grupele de munca I si II, inregistrarea accidentelor de munca) 

Prin Constitutie se releva clar locul si rolul legislatiei securitatii si sanatatii muncii in sistemul legislativ national: o componenta a sistemului de reglementari prin care se urmareste asigurarea protectiei cetatenilor, respectiv pentru un segment specific de populatie- activa, impotriva  riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala generate de prestarea oricarui proces de munca 

2) STRUCTURA SISTEMULUI LEGISLATIV AL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 

Pentru a prezenta structura sistemului legislativ al securitatii si sanatatii muncii in Romania este necesara mai intai delimitarea acestuia

Se pot distinge doua categorii de acte juridice: 

A) acte care legifereaza strict numai activitati in legatura directa cu masurile de protectie a muncii, formand o asa numita “legislatie de baza”, dintre care fac parte: 

- legea securitatii si sanatatii muncii nr 319/2006 

- norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006 

- cerinte minime de securitate 

- norme legale privind organizarea si functionarea administratiei de stat cu atributii de indrumare si control in domeniul securitatii si sanatatii 

- dispozitii legale privind certificarea echipamentelor de protectie, tehnice si de lucru, din punct de vedere al securitatii si sanatatii 

- norme referitoare la raspunderea pentru nerespectarea masurilor de protectie a muncii B) acte care contin, dar numai in subsidiar, si norme juridice de protectie a muncii, formand o asa numita “legislatie conexa” legislatiei de protectia muncii 

- Constitutia Romaniei, art 22 si art 38 

- Codul Muncii 

- Dispozitiile privind durata timpului de munca si a celui de odihna, munca de noapte, orele suplimentare 

- prevederi privind disciplina in munca 

- dispozitii referitoare la regimul produselor si substantelor toxice, al unor instalatii cu grad ridicat de risc, al materialelor explozive 

- dispozitii care reglementeaza drepturile angajatilor, ale sindicatelor 

Daca se tine seama de aria de obligativitate, dar si de caracterul general sau particularizat, concret aplicativ, aceleasi acte se pot grupa dupa cum urmeaza: 

- Legislatia primara - care cuprinde Legea securitatii si sanatatii muncii nr 319/2006. Precum si HG -uri si ordine ale Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, caracterizate prin faptul ca stabilesc cadrul general, principiile si regulile de baza pentru domeniul securitatii si sanatatii 

- Legislatie secundara - din care fac parte sistemul de norme tehnice, normele metodologice si standardele de securitate a muncii; aceste reglementari sunt emise de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii si alte organe abilitate, obligatorii fie pentru toti agentii economici, fie numai pentru o activitate, o categorie de persoane, etc. 

- Legislatia tertiara - cuprinde instructiuni de securitate a muncii, care se elaboreaza de utilizatorul lor si sunt obligatorii numai pentru acesta 

3) PRINCIPALELE ACTE NORMATIVE CARE REGLEMENTEAZA SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA 

a) Constitutia Romaniei 

Art 22 (1) Dreptul la viata precum si dreptul la integritate fizica si psihica ale persoanelor sunt garantate 

Art 38 (2) Salariatii au dreptul la protectia sociala a muncii. Masurile de protectie privesc securitatea si igiena muncii, regimul de munca al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repausul saptamanal, concediul de odihna platit, prestarea muncii in conditii grele, precum si alte situatii specifice 

b) Codul Muncii 

Ca act legislativ care reglementeaza toate relatiile de munca, Codul Muncii cuprinde si norme de drept pentru relatiile sociale care trebuie sa se creeze in legatura cu prevenirea riscurilor pentru sanatatea, integritatea sau viata angajatilor. In capitolul referitor la protectia muncii si asigurarile sociale (Cap VI) se stabilesc principii de baza in realizarea securitatii muncii. De asemenea in Codul Muncii sunt dezvoltate si prevederile referitoare la munca femeilor si a tinerilor 

c) Legea securitatii si sanatatii muncii nr 319/2006 

Este actul normativ in baza caruia se desfasoara intreaga activitate de protectie a muncii in

Romania 

Ea indeplineste rolul de lege fundamentala pentru realizarea securitatii muncii si este obligatorie in toata economia nationala, respectiv in toate unitatile in care se desfasoara procese de munca utilizandu-se personal angajat printr-una din fortele prevazute de lege 

d) Cerinte minime de securitate 

Au ca obiect stabilirea masurilor de prevenire a comportamentului accidentogen al executantului, in conditiile interrelationarii complexe dintre elementele sistemului de munca, pentru un anumit tip de activitate din economia nationala 

Concret, pentru fiecare activitate reprezentativa s-a elaborat sau este in curs de elaborare o singura norma specifica. Aplicarea lor este obligatorie pentru toti agentii economici care desfasoara respectivul proces de munca, indiferent de obiectul principal de activitate, de tipul de capital sau forma de organizare 

e) Normele metodologice 

Reglementeaza procesul de aplicare a unor principii prevazute in legislatia primara, sunt nominalizate expres in Legea securitatii si sanatatii muncii nr 319/2006, constituind anexa la aceasta 

f) Normativul - cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie conf HG nr 1048 din 09/08/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 

Stabileste criteriile generale de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie in functie de factorii de risc de accidentare si imbolnavire profesionala existenti in fiecare loc de munca.In baza lui, fiecare agent economic este obligat sa-si elaboreze propriul normativ de echipament, tinand seama de procesele de munca pe care le organizeaza si de conditiile sale concrete de desfasurare a activitatii 

g) Standardele de securitate a muncii 

Sunt acte juridice care reglementeaza aspectele de protectie a muncii vizand produsele. Indeplinesc in cea mai mare parte aceleasi functii ca si normele, dar legat de echipamente Standardele romane referitoare la protectia vietii, protectia sanatatii, securitatea muncii si protectia mediului inconjurator au caracter obligatoriu 

4) OBLIGATIILE SALARIATILOR CARE DECURG DIN LEGEA SECURITATII SI SANATATII MUNCII NR 319/2006 

Art 22 

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. 

Art. 23. 

(1) in mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor prevazute la art. 22, lucratorii au urmatoarele obligatii: 

a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie; 

b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive; 

d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie; 

e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; 

f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor; 

g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate; 

h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora; 

i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari. (2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara. 

5) OBLIGATII GENERALE ALE ANGAJATILOR 

Art. 6. 

1) Angajatorul are obligatia de a asigura securitatea si sanatatea lucratorilor in toate aspectele legate de munca. 

(2) In cazul in care un angajator apeleaza la servicii externe, acesta nu este exonerat de responsabilitatile sale in acest domeniu. 

(3) Obligatiile lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca nu aduc atingere principiului responsabilitatii angajatorului. 

Art. 7. 

(1 )in cadrul responsabilitatilor sale, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru: a) asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor; 

b) prevenirea riscurilor profesionale; 

c) informarea si instruirea lucratorilor; 

d) asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca. (2) Angajatorul are obligatia sa urmareasca adaptarea masurilor prevazute la alin. (1), tinand seama de modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente. 

(3) Angajatorul are obligatia sa implementeze masurile prevazute la alin. (1) si (2) pe baza urmatoarelor principii generale de prevenire: 

a) evitarea riscurilor; 

b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; 

c) combaterea riscurilor la sursa;

d) adaptarea muncii la om, in special in ceea ce priveste proiectarea posturilor de munca, alegerea echipamentelor de munca, a metodelor de munca si de productie, in vederea reducerii monotoniei muncii, a muncii cu ritm predeterminat si a diminuarii efectelor acestora asupra sanatatii; e) adaptarea la progresul tehnic; 

f) inlocuirea a ceea ce este periculos cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai putin periculos; 

g) dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care sa cuprinda tehnologiile, organizarea muncii, conditiile de munca, relatiile sociale si influenta factorilor din mediul de munca; h) adoptarea, in mod prioritar, a masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala; 

i) furnizarea de instructiuni corespunzatoare lucratorilor. 

(4) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, tinand seama de natura activitatilor din intreprindere si/sau unitate, angajatorul are obligatia: 

a) sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor sau preparatelor chimice utilizate si la amenajarea locurilor de munca; b) ca, ulterior evaluarii prevazute la lit. a) si daca este necesar, masurile de prevenire, precum si metodele de lucru si de productie aplicate de catre angajator sa asigure imbunatatirea nivelului securitatii si al protectiei sanatatii lucratorilor si sa fie integrate in ansamblul activitatilor intreprinderii si/sau unitatii respective si la toate nivelurile ierarhice; 

c) sa ia in considerare capacitatile lucratorului in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca, atunci cand ii incredinteaza sarcini; 

d) sa asigure ca planificarea si introducerea de noi tehnologii sa faca obiectul consultarilor cu lucratorii si/sau reprezentantii acestora in ceea ce priveste consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor, determinate de alegerea echipamentelor, de conditiile si mediul de munca; e) sa ia masurile corespunzatoare pentru ca, in zonele cu risc ridicat si specific, accesul sa fie permis numai lucratorilor care au primit si si-au insusit instructiunile adecvate. 

(5) Fara a aduce atingere altor prevederi ale prezentei legi, atunci cand in acelasi loc de munca isi desfasoara activitatea lucratori din mai multe intreprinderi si/sau unitati, angajatorii acestora au urmatoarele obligatii: 

a) sa coopereze in vederea implementarii prevederilor privind securitatea, sanatatea si igiena in munca, luand in considerare natura activitatilor; 

b) sa isi coordoneze actiunile in vederea protectiei lucratorilor si prevenirii riscurilor profesionale, luand in considerare natura activitatilor; 

c) sa se informeze reciproc despre riscurile profesionale; 

d) sa informeze lucratorii si/sau reprezentantii acestora despre riscurile profesionale. (6) Masurile privind securitatea, sanatatea si igiena in munca nu trebuie sa comporte in nici o situatie obligatii financiare pentru lucratori. 

Art. 10. 

(1)Angajatorul are urmatoarele obligatii: 

a) sa ia masurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor, adaptate naturii activitatilor si marimii intreprinderii si/sau unitatii, tinand seama de alte persoane prezente; 

b) sa stabileasca legaturile necesare cu serviciile specializate, indeosebi in ceea ce priveste primul ajutor, serviciul medical de urgenta, salvare si pompieri.

(2) pentru aplicarea prevederilor alin. (1), angajatorul trebuie sa desemneze lucratorii care aplica masurile de prim ajutor, de stingere a incendiilor si de evacuare a lucratorilor. (3) numarul lucratorilor mentionati la alin. (2), instruirea lor si echipamentul pus la dispozitia acestora trebuie sa fie adecvate marimii si/sau riscurilor specifice intreprinderii si/sau unitatii. Art. 11. 

(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii: 

a) sa informeze, cat mai curand posibil, toti lucratorii care sunt sau pot fi expusi unui pericol grav si iminent despre riscurile implicate de acest pericol, precum si despre masurile luate ori care trebuie sa fie luate pentru protectia lor; 

b) sa ia masuri si sa furnize instructiuni pentru a da lucratorilor posibilitatea sa opreasca lucrul si/sau sa paraseasca imediat locul de munca si sa se indrepte spre o zona sigura, in caz de pericol grav si iminent; 

c) sa nu impuna lucratorilor reluarea lucrului in situatia in care inca exista un pericol grav si iminent, in afara cazurilor exceptionale si pentru motive justificate. 

(2) Lucratorii care, in cazul unui pericol grav si iminent, parasesc locul de munca si/sau o zona periculoasa nu trebuie sa fie prejudiciati si trebuie sa fie protejati impotriva oricaror consecinte negative si nejustificate pentru acestia. 

(3) Angajatorul trebuie sa se asigure ca, in cazul unui pericol grav si iminent pentru propria securitate sau a altor persoane, atunci cand seful ierarhic imediat superior nu poate fi contactat, toti lucratorii sunt apti sa aplice masurile corespunzatoare, in conformitate cu cunostintele lor si cu mijloacele tehnice de care dispun, pentru a evita consecintele unui astfel de pericol. 

(4) Lucratorii nu trebuie sa fie prejudiciati pentru cazurile prevazute la alin. (3), cu exceptia situatiilor in care acestia actioneaza imprudent sau dau dovada de neglijenta grava. SECTIUNEA a 4-a 

Alte obligatii ale angajatorilor 

Art. 12 

(1) Angajatorul are urmatoarele obligatii: 

a) sa realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sanatatea in munca, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice; 

b) sa decida asupra masurilor de protectie care trebuie luate si, dupa caz, asupra echipamentului de protectie care trebuie utilizat; 

c) sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g); 

d) sa elaboreze pentru autoritatile competente si in conformitate cu reglementarile legale rapoarte privind accidentele de munca suferite de lucratorii sai. 

(2) Prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, in functie de natura activitatilor si de marimea intreprinderilor, se vor stabili obligatiile ce revin diferitelor categorii de intreprinderi cu privire la intocmirea documentelor prevazute la alin. (1). 

Art. 13 

In vederea asigurarii conditiilor de securitate si sanatate in munca si pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale, angajatorii au urmatoarele obligatii: a) sa adopte, din faza de cercetare, proiectare si executie a constructiilor, a echipamentelor de munca, precum si de elaborare a tehnologiilor de fabricatie, solutii conforme prevederilor legale in vigoare

privind securitatea si sanatatea in munca, prin a caror aplicare sa fie eliminate sau diminuate riscurile de accidentare si de imbolnavire profesionala a lucratorilor; 

b) sa intocmeasca un plan de prevenire si protectie compus din masuri tehnice, sanitare, organizatorice si de alta natura, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care sa il aplice corespunzator conditiilor de munca specifice unitatii; 

c) sa obtina autorizatia de functionare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca, inainte de inceperea oricarei activitati, conform prevederilor legale; 

d) sa stabileasca pentru lucratori, prin fisa postului, atributiile si raspunderile ce le revin in domeniul securitatii si sanatatii in munca, corespunzator functiilor exercitate; 

e) sa elaboreze instructiuni proprii, in spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca, tinand seama de particularitatile activitatilor si ale locurilor de munca aflate in responsabilitatea lor; 

f) sa asigure si sa controleze cunoasterea si aplicarea de catre toti lucratorii a masurilor prevazute in planul de prevenire si de protectie stabilit, precum si a prevederilor legale in domeniul securitatii si sanatatii in munca, prin lucratorii desemnati, prin propria competenta sau prin servicii externe; g) sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si instruirii lucratorilor, cum ar fi afise, pliante, filme si diafilme cu privire la securitatea si sanatatea in munca; 

h) sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii in munca, asupra riscurilor la care aceasta este expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor de prevenire si de protectie necesare; i) sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor prevazute de legislatia specifica; j) sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute si sa asigure controlul medical periodic si, dupa caz, controlul psihologic periodic, ulterior angajarii; 

k) sa tina evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute la art. 7 alin. (4) lit. e); l) sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de captare, retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate in desfasurarea proceselor tehnologice; 

m) sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor; 

n) sa asigure realizarea masurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor; 

o) sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucratorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor; 

p) sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane; 

q) sa asigure echipamente de munca fara pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor; r) sa asigure echipamente individuale de protectie; 

s) sa acorde obligatoriu echipament individual de protectie nou, in cazul degradarii sau al pierderii calitatilor de protectie. 

Art. 14 

Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 

Art. 15

(1) Materialele igienico-sanitare se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori. (2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca. 

SECTIUNEA a 5-a 

Informarea lucratorilor 

Art. 16. 

(1) Tinand seama de marimea intreprinderii si/sau a unitatii, angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare, astfel incat lucratorii si/sau reprezentantii acestora sa primeasca, in conformitate cu prevederile legale, toate informatiile necesare privind: 

a) riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie atat la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general, cat si la nivelul fiecarui post de lucru si/sau fiecarei functii; 

b) masurile luate in conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) si (3). 

(2) Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare astfel incat angajatorii lucratorilor din orice intreprindere si/sau unitate exterioara, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau in unitatea sa, sa primeasca informatii adecvate privind aspectele la care s-a facut referire la alin. (1), care privesc acesti lucratori. 

Art. 17. 

Angajatorul trebuie sa ia masuri corespunzatoare pentru ca lucratorii desemnati sau reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, in vederea indeplinirii atributiilor si in conformitate cu prevederile prezentei legi, sa aiba acces la: a) evaluarea riscurilor si masurile de protectie, prevazute la art. 12 alin. (1) lit. a) si b); b) evidenta si rapoartele prevazute la art. 12 alin. (1) lit. c) si d); 

c) informatii privind masurile din domeniul securitatii si sanatatii in munca, precum si informatii provenind de la institutiile de control si autoritatile competente in domeniu. 

SECTIUNEA a 6-a 

Consultarea si participarea lucratorilor 

Art. 18 

(1) Angajatorii consulta lucratorii si/sau reprezentantii lor si permit participarea acestora la discutarea tuturor problemelor referitoare la securitatea si sanatatea in munca. 

(2) Aplicarea prevederilor alin. (1) implica: 

a) consultarea lucratorilor; 

b) dreptul lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sa faca propuneri; 

c) participarea echilibrata. 

(3) Lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor definiti la art. 5 lit. d) iau parte in mod echilibrat sau sunt consultati in prealabil si in timp util de catre angajator cu privire la: 

a) orice masura care ar afecta semnificativ securitatea si sanatatea in munca; 

b) desemnarea lucratorilor la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1) si la art. 10 alin. (2), precum si cu privire la activitatile la care s-a facut referire la art. 8 alin. (1); 

c) informatiile la care s-a facut referire in art. 12 alin. (1), art. 16 si 17; 

d) recurgerea, dupa caz, la servicii externe, conform art. 8 alin. (4); 

e) organizarea si planificarea instruirii prevazute la art. 20 si 21.

(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor au dreptul sa solicite angajatorului sa ia masuri corespunzatoare si sa prezinte propuneri in acest sens, in scopul diminuarii riscurilor pentru lucratori si/sau al eliminarii surselor de pericol. (5) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor sau lucratorii nu pot fi prejudiciati din cauza activitatilor la care s-a facut referire in alin. (1)-(3). (6) Angajatorul trebuie sa acorde reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor un timp adecvat, fara diminuarea drepturilor salariale, si sa le furnizeze mijloacele necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile care decurg din prezenta lege. 

(7) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor si/sau lucratorii au dreptul sa apeleze la autoritatile competente, in cazul in care considera ca masurile adoptate si mijloacele utilizate de catre angajator nu sunt suficiente pentru asigurarea securitatii si sanatatii in munca. 

(8) Reprezentantilor lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor trebuie sa li se acorde posibilitatea de a-si prezenta observatiile inspectorilor de munca si inspectorilor sanitari, in timpul vizitelor de control. 

Art. 19. 

In vederea realizarii prevederilor art. 16, 17 si ale art. 18 alin. (1), la nivelul angajatorului se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza comitete de securitate si sanatate in munca. 

6) SUPRAVEGHEREA SANATATII 

CAP. V 

Art. 24. 

Masurile prin care se asigura supravegherea corespunzatoare a sanatatii lucratorilor in functie de riscurile privind securitatea si sanatatea in munca se stabilesc potrivit reglementarilor legale. Art. 25. 

(1) Masurile prevazute la art. 24 vor fi stabilite astfel incat fiecare lucrator sa poata beneficia de supravegherea sanatatii la intervale regulate. 

(2) Supravegherea sanatatii lucratorilor este asigurata prin medicii de medicina a muncii. 

Angajarea si repartizarea personalului la locurile de munca; examenele medicale la angajare si periodice - conform Hotararii de Guvern privind supravegherea sanatatii lucratorilor 

Art. 1 Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru supravegherea sanatatii lucratorilor fata de riscurile pentru securitate si sanatate, pentru prevenirea imbolnavirii lucratorilor cu boli profesionale cauzate de agenti nocivi chimici, fizici, fizico-chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si a suprasolicitarii diferitelor organe sau sisteme ale organismului in procesul de munca. 

Art. 2 In sensul prezentei hotarari, supravegherea sanatatii lucratorilor reprezinta totalitatea serviciilor medicale care asigura prevenirea, depistarea, dispensarizarea bolilor profesionale si a bolilor legate de profesie, precum si mentinerea sanatatii si a capacitatii de munca a lucratorilor. 

7) SECTIUNEA a 7-a (I.319/2006) 

Instruirea lucratorilor

Art. 20. 

(1) Angajatorul trebuie sa asigure conditii pentru ca fiecare lucrator sa primeasca o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului sau: 

a) la angajare; 

b) la schimbarea locului de munca sau la transfer; 

c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru; 

e) la executarea unor lucrari speciale. 

(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie: 

a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri; 

b) periodica si ori de cate ori este necesar. 

(3) Angajatorul se va asigura ca lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati in intreprinderea si/sau unitatea proprie, au primit instructiuni adecvate referitoare la riscurile legate de securitate si sanatate in munca, pe durata desfasurarii activitatilor. 

(4) Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice in domeniul securitatii si sanatatii in munca au dreptul la instruire corespunzatoare. 

Art. 21. 

(1) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1), (2) si (4) nu poate fi realizata pe cheltuiala lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora. 

(2) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (1) si (2) trebuie sa se realizeze in timpul programului de lucru. (3) Instruirea prevazuta la art. 20 alin. (4) trebuie sa se efectueze in timpul programului de lucru, fie in interiorul, fie in afara intreprinderii si/sau unitatii. 

CAPITOLUL V (Norme metodologice de aplicare a Legii 319/2006) 

Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca 

SECTIUNEA 1 

Dispozitii generale 

Art.74 Prezentul capitol stabileste procedura instruirii lucratorilor din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, in conformitate cu art. 20 din lege. 

Art.75 Instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca. 

Art. 76 (1)Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii se efectueaza in timpul programului de lucru. 

(2) Perioada in care se desfasoara instruirea prevazuta la alin. (1) este considerata timp de munca. Art. 77 Instruirea lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde 3 faze: a )instruirea introductiv-generala; 

b) instruirea la locul de munca; 

c )instruirea periodica. 

Art. 78 La instruirea personalului in domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator.

Art. 79 Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate. 

Art. 80 Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruire - testare, pe meserii sau activitati. Art. 81 (1) Rezultatul instruirii lucratorilor in domeniul securitatii si sanatatii in munca se consemneaza in mod obligatoriu in fisa de instruire individuala, conform modelului prezentat in anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii. 

(2) Completarea fisei de instruire individuala se va face cu pix cu pasta sau cu stilou, imediat dupa verificarea instruirii. 

(3) Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire individuala se semneaza de catre lucratorul instruit si de catre persoanele care au efectuat si au verificat instruirea. 

(4) Fisa de instruire individuala va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi insotita de o copie a fisei de aptitudini, completata de catre medicul de medicina muncii in urma examenului medical la angajare. 

Art. 82 (1) Pentru persoanele aflate in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileste, prin regulamentul intern sau prin regulamentul de organizare si functionare, reguli privind instruirea si insotirea acestora in intreprindere si/sau unitate. 

(2) Pentru lucratorii din intreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii in intreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va asigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderilor si/sau unitatii, in general. 

(3) Instruirea prevazuta la alin. (1) si (2) se consemneaza in fisa de instruire colectiva, conform modelului prezentat in anexa nr. 12. 

(4) Fisa de instruire colectiva se intocmeste in doua exemplare, din care un exemplar se va pastra de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, in cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului. 

(5) Reprezentantii autoritatilor competente in ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare la securitate si sanatate in munca vor fi insotiti de catre un reprezentant desemnat de catre angajator, fara a se intocmi fisa de instructaj. 

SECTIUNEA 2 

Instruirea introductiv-generala 

Art. 83 Instruirea introductiv-generala se face: 

a)la angajarea lucratorilor definiti conform art. 5 lit. a) din lege; 

b)lucratorilor detasati de la o intreprindere si/sau unitate la alta; 

c)lucratorilor delegati de la o intreprindere si/sau unitate la alta; 

d)lucratorului pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar. 

Art. 84 Scopul instruirii introductiv-generale este de a informa despre activitatile specifice intreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau unitatii, in general. Art. 85 Instruirea introductiv-generala se face de catre: 

a)angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau b)lucratorul desemnat; sau

c)un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau 

d)serviciul extern de prevenire si protectie. 

Art. 86 Instruirea introductiv-generala se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de persoane. Art. 87 (1) Durata instruirii introductiv-generale depinde de specificul activitati si de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul intreprinderii si/sau al unitatii, in general. 

(2) Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv-generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore. 

(3) Sunt exceptate de la prevederile alin. (2) persoanele prevazute la art. 82, carora li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie din intreprindere si/sau unitate. Art. 88 (1) in cadrul instruirii introductiv-generale se vor expune, in principal, urmatoarele probleme: a) legislatia de securitate si sanatate in munca; 

b)consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate in munca; c) riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii; 

d) masuri la nivelul intreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor. 

(2) Continutul instruirii introductiv-generale trebuie sa fie in conformitate cu tematica aprobata de catre angajator. 

Art. 89 (1) Instruirea introductiv-generala se va finaliza cu verificarea insusirii cunostintelor pe baza de teste. 

(2) Rezultatul verificarii va fi consemnat in fisa de instruire. 

(3) Lucratorii prevazuti la art. 83 lit. a) si d) nu vor putea fi angajati daca nu si-au insusit cunostintele prezentate in instruirea introductiv-generala. 

SECTIUNEA 3 

Instruirea la locul de munca 

Art. 90 

(1) Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv-generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate in munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. (2) Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83, inclusiv la schimbarea locului de munca in cadrul intreprinderii si/sau al unitatii. 

Art. 91 

(1) Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, in grupe de maximum 20 de persoane. 

(2)Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca. 

Art. 92 

(1)Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate in munca, precum si de masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate. 

(2)Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste prin instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu: 

a)angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau

b)lucratorul desemnat; sau 

c)un lucrator al serviciului intern de prevenire si protectie; sau 

d)serviciul extern de prevenire si protectie. 

Art. 93 

(1)Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea. 

(2)Instruirea la locul de munca va cuprinde: 

a)informatii privind riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru; 

b)prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru; c)masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor; 

d)prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru; 

e)instruirea la locul de munca va include in mod obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor. Art. 94 Inceperea efectiva a activitatii la postul de lucru de catre lucratorul instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de cate seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza in fisa de instruire individuala. 

SECTIUNEA 4 

Instruirea periodica 

Art. 95 Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 83 si are drept scop reimprospatarea si actualizarea cunostintelor in domeniul securitatii si sanatatii in munca. Art. 96 

(1) Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca. (2) Durata instruirii periodice, intervalul dintre doua instruiri si periodicitatea verificarii instruirii vor fi stabilite prin instructiuni proprii, in functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru. 

(21) Intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 6 luni. (3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul dintre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni. 

(4) Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea si prin sondaj de catre angajator/ lucratorul desemnat/ serviciul intern de prevenire si protectie/ serviciile externe de prevenire si protectie, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmand astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator. 

(5) Instruirea periodica se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice. Art. 97 Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/ lucratorul desemnat/serviciul intern de de prevenire si protectie/ serviciul extern

de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea. 

SECTIUNEA 5 

Reinstruire 

Art. 98 Instruirea periodica se face suplimentar celei programate in urmatoarele cazuri: a) cand un lucrator a lipsit peste 30 de zile lucratoare; 

b) cand au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate in munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri in unitate; c) la reluarea activitatii dupa accident de munca; 

d) la executarea unor lucrari speciale; 

e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent; 

f) la modificarea tehnologiilor existente sau procedurilor de lucru; 

g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru. Art. 99 Durata instruirii periodice prevazute la art. 98 nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste in instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv, impreuna cu: 

a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca; sau 

b) lucratorul desemnat; sau 

c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire; sau 

d) serviciul extern de protectie si prevenire. 

Art. 100 Instruirea periodica prevazuta la art. 98 se va efectua pe baza tematicilor intocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/ serviciul intern de prevenire si protectie/ serviciul extern de prevenire si protectie si aprobate de catre angajator, care vor fi pastrate la persoana care efectueaza instruirea. 

8) Dotarea cu echipament individual de protectie si echipament individual de lucru Conf Hotararii nr 1048/2006 din 09/08/2006, Publicata in Monitorul Oficial, partea I nr 722 din 23/08/2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca 

 Dotarea cu echipament individual de protectie se face in scopul prevenirii accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale. 

 Echipamentele individuale de protectie trebuie sa fie utilizate atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protectie colectiva sau prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii. 

 Echipamentul individual de protectie se acorda gratuit angajatilor de catre angajator.  Personalului detasat, elevilor sau studentilor in practica, vizitatorilor, personalului cu atributii de indrumare si control etc., de asemenea, li se acorda gratuit echipament individual de protectie.

 In vederea acordarii echipamentului individual de protectie angajatorul trebuie sa efectueze evaluarea riscurilor conform tabelului orientativ din anexa nr. 9. In functie de aparitia unor riscuri noi sau a altor modalitati de protectie, acesta poate fi completat. 

 Angajatorul este obligat sa intocmeasca lista interna de dotare cu echipament individual de protectie adecvat executarii sarcinilor de munca in conditii de securitate. 

Inainte de alegerea unui echipament individual de protectie, angajatorul trebuie sa evalueze in ce masura, echipamentul individual de protectie pe care intentioneaza sa-l utilizeze, raspunde cerintelor  

 Lista interna de dotare cu echipamente individuale de protectie intocmita de catre angajator trebuie discutata si convenita in comitetele de securitate si sanatate in munca sau cu reprezentantii angajatilor/sindicat, dupa caz. 

 Angajatorul este obligat sa asigure conditii pentru efectuarea verificarilor legale, depozitarea, curatarea, denocivizarea, intretinerea si repararea mijloacelor individuale de protectie in conformitate cu instructiunile de utilizare ale producatorilor. 

 Angajatorul este obligat sa inlocuiasca echipamentul individual de protectie care nu mai corespunde din punctul de vedere al calitatilor de protectie, cand se constata acest lucru, indiferent de motiv. 

 Angajatorul va furniza si va pune la dispozitie angajatilor si/sau reprezentantilor lor informatii adecvate despre fiecare echipament individual de protectie si de lucru.  Angajatorului ii revine in totalitate obligatia instruirii angajatilor asupra tuturor 

masurilor care trebuie luate privind securitatea si sanatatea acestora la utilizarea echipamentului individual de protectie in timpul lucrului, astfel: 

a) trebuie sa asigure instruirea in prealabil a angajatului asupra riscurilor impotriva carora este protejat prin purtarea echipamentului individual de protectie; b) trebuie sa asigure instruirea si sa organizeze, daca este cazul, un antrenament in purtarea echipamentului individual de protectie. 

 In cazul in care diferiti factori de risc impun utilizarea concomitenta a mai multor echipamente individuale de protectie, acestea trebuie sa fie compatibile si sa-si pastreze eficacitatea in raport cu riscurile respective. 

 Echipamentul individual de protectie este destinat in principiu utilizarii individuale. In cazul in care, prin forta imprejurarilor acesta va fi utilizat de mai multe persoane, se vor lua masuri corespunzatoare pentru ca diferitilor utilizatori sa nu le fie afectata starea de sanatate sau de igiena. 

 Echipamentele individuale de protectie, cu exceptia unor cazuri particulare si exceptionale, trebuie sa fie utilizate numai in scopul prevazut. Echipamentele individuale de protectie se vor utiliza conform instructiunilor insotitoare care trebuie elaborate pe intelesul angajatului. 

 Conditiile de utilizare ale unui echipament individual de protectie, in special cele referitoare la durata purtarii, sunt determinate in functie de gravitatea riscului, frecventa expunerii la risc si caracteristicile locului de munca al fiecarui angajat, precum si de performantele echipamentului individual de protectie.

 Angajatii si celelalte categorii de persoane care beneficiaza de echipament individual de protectie au urmatoarele obligatii: 

a) sa cunoasca caracteristicile si modul corect de utilizare a echipamentului individual de protectie din dotare; 

b) sa poarte intregul echipament individual de protectie pe toata durata indeplinirii sarcinii de munca sau activitatii pe care o desfasoara in unitate; 

c) sa utilizeze echipamentul individual de protectie numai in scopul pentru care acesta a fost atribuit si sa se preocupe de conservarea calitatilor de protectie ale acestuia; d) sa prezinte echipamentul individual de protectie la verificarile periodice prevazute in instructiunile de utilizare si pentru curatare sau denocivizare; 

e) sa solicite un nou echipament individual de protectie, atunci cand din diverse motive cel avut in dotare nu mai prezinta calitatile de protectie necesare.  Degradarea echipamentului individual de protectie din vina angajatului caruia i-a fost 

atribuit sau instrainarea lui, inainte de expirarea duratei de utilizare prevazute, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit legii. 

 Nepurtarea echipamentului individual de protectie se sanctioneaza conform legislatiei in vigoare. 

 Angajatul participant la procesul de munca are dreptul de a refuza executarea sarcinii de munca daca nu i se asigura echipamentul individual de protectie prevazut in reglementarile in vigoare, fara ca refuzul sa atraga asupra sa masuri disciplinare. 

 Un echipament individual de protectie trebuie sa fie conform reglementarilor legale in vigoare corespunzatoare, referitoare la proiectarea si fabricarea sa din punctul de vedere al securitatii si sanatatii in munca. In toate cazurile, un echipament individual de protectie trebuie: 

a) sa fie adecvat corespunzator riscurilor pe care le previne, fara a induce el insusi un risc suplimentar; 

b) sa raspunda conditiilor existente la locul de munca; 

c) sa tina seama de cerintele ergonomice si de sanatate ale angajatului; d) sa fie adaptat conformatiei purtatorului. 

9) Acordarea materialelor igienico-sanitare si a alimentatiei de protectie 

Alimentatia de protectie se acorda in mod obligatoriu si gratuit de catre angajatori persoanelor care lucreaza in conditii de munca ce impun acest lucru si se stabileste prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca 

(1) Materialele igienico-sanitare se acorda obligatoriu si gratuit de catre angajatori (2) Categoriile de materiale igienico-sanitare, precum si locurile de munca ce impun acordarea acestora se stabilesc prin contractul colectiv de munca si/sau contractul individual de munca 

10) Conceperea si repartizarea sarcinilor de munca 

Sarcinile de munca si activitatile corespunzatoare se vor organiza astfel incat exigentele profesionale determinate de natura si caracteristicile sarcinilor de munca, de specificul mediului de munca (inclusiv mediul psiho-social), de interactiunea operator echipament tehnic si de relatiile interumane sa corespunda capacitatilor fizice, fiziologice

si psihologice ale angajatilor asigurandu-se astfel solicitari profesionale in limite normale, confort fizic si psihic, conditii de securitate si sanatate in munca. 

11) Organizarea timpului de munca si odihna, munca in schimburi 

 Timpul de munca, regimul pauzelor, munca in schimburi, precum si intensitatea acesteia, se vor stabili potrivit reglementarilor in vigoare, in cadrul contractului colectiv de munca, luand in considerare particularitatile activitatilor profesionale, existenta unor factori de risc in mediul de munca si capacitatea de adaptare a personalului angajat; stabilirea acestor elemente se va face cu sprijinul serviciilor medicale de intreprindere si a specialistilor in medicina muncii din teritoriu. 

 Angajatii, lucratori de noapte, a caror activitate se desfasoara in conditii speciale/deosebite sau care implica eforturi fizice ori mentale deosebite, nu trebuie sa lucreze noaptea mai mult de 8 ore pe parcursul unei perioade de 24 de ore. 

 "Lucratorii de noapte" si "lucratorii in schimburi" trebuie sa beneficieze de asigurarea conditiilor de securitate si sanatate in munca, corespunzator naturii activitatii desfasurate. 

 Serviciile sau mijloacele de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii, asigurate de catre sau prin compartimentele de protectie a muncii lucratorilor de noapte si lucratorilor in schimburi trebuie sa fie echivalente celor acordate celorlalti angajati si disponibile in orice moment. 

 Angajatorul care intentioneaza sa organizeze activitatea dupa un anumit ritm, trebuie sa tina seama de principiul general de adaptare a muncii la om, in special in vederea evitarii activitatilor monotone si a celor desfasurate intr-o cadenta predeterminata, in functie de tipul de activitate si de cerintele de securitate si sanatate. O atentie speciala trebuie acordata organizarii pauzelor pe parcursul zilei de lucru. 

12) Efortul fizic 

Din punctul de vedere al efortului fizic, activitatile profesionale se clasifica in functie de metabolismul energetic (productia de caldura metabolica), in conformitate cu tabelul 1. 

Tabelul 1

NOTA: 1W=0,86 Kcal/h 

Pentru prevenirea riscurilor determinate de efortul fizic, trebuie evitate: - pozitiile de munca vicioase si/sau fixe; 

- miscarile extreme; 

- miscarile bruste; 

- miscarile repetitive. 

In acest sens, angajatorul trebuie sa asigure: 

- evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea angajatilor; 

- respectarea criteriilor ergonomice privind proiectarea locurilor de munca si a activitatii; - instruirea si formarea adecvata a angajatilor privind modul de desfasurare a activitatii profesionale, apeland la specialistii din domeniul securitatii si sanatatii in munca. 

In activitatile profesionale cu efort fizic mare, repartizarea angajatilor cu varsta peste 45 ani se va face numai cu avizul medicului de medicina muncii. 

La repartizarea femeilor si tinerilor in astfel de activitati se vor avea in vedere si prevederile capitolelor V si VI din titlul II. 

Angajatorul trebuie sa ia masuri tehnico-organizatorice pentru evitarea sau reducerea riscurilor de accidentare si/sau de afectare a sanatatii, determinate de manipularea manuala a maselor, luand in considerare urmatoarele elemente de referinta: a) caracteristicile masei; manipularea manuala a unei mase poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca masa este: 

-prea grea sau prea mare; 

-incomoda sau greu de apucat; 

-instabila sau are un continut ce risca sa se deplaseze; 

-plasata astfel incat trebuie manipulata la o anumita distanta de trunchi sau cu flexia ori rotatia trunchiului; 

-susceptibila sa produca leziuni asupra angajatilor din cauza marginilor si/sau a consistentei sale, in special in eventualitatea unei ciocniri; 

b) efortul fizic necesar; efortul fizic poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare daca: 

-este prea mare; 

-nu poate fi realizat decat printr-o miscare de rasucire a trunchiului; 

-antreneaza o miscare brusca a masei de transportat; 

-este realizat atunci cand corpul se afla intr-o pozitie instabila; 

c) caracteristicile mediului de munca; caracteristicile mediului de munca pot determina o crestere a riscurilor, in special in afectiuni dorsolombare, daca: 

-nu exista suficient spatiu, in special pe verticala, pentru realizarea activitatii; -pardoseala este alunecoasa sau prezinta neregularitati care determina dezechilibrare; -locul unde se desfasoara activitatea de munca sau mediul de munca nu permit 

angajatului sa manipuleze manual masele la o inaltime sigura sau intr-o pozitie de lucru confortabila; 

-pardoseala sau planul de lucru prezinta denivelari care impun manipularea masei la diferite niveluri; 

-pardoseala sau punctul de sprijin al piciorului sunt instabile;

-temperatura, umiditatea sau circulatia aerului sunt necorespunzatoare; d) cerintele activitatii; activitatea poate prezenta riscuri, in special de afectiuni dorsolombare, daca implica una sau mai multe dintre cerintele urmatoare: 

-efort fizic frecvent si prelungit care solicita in special coloana vertebrala; -perioada insuficienta de repaus fiziologic sau de recuperare; 

-distante prea mari pentru ridicare, coborare sau transport; 

-ritm al activitatii impus printr-un proces care nu poate fi schimbat de catre angajat; e) factori individuali de risc; angajatul poate fi expus riscului daca: 

-este necorespunzator din punct de vedere fizic sa realizeze sarcina respectiva; -poarta haine, incaltaminte sau alte lucruri personale necorespunzatoare; -nu are cunostintele sau instructajul adecvat ori necesar. 

Limitele maxime admise pentru ridicare, purtare, tragere si impingere manuala a maselor sunt prezentate in tabelul 2. 

Este necesar ca manipularea maselor sa fie realizata corect, in conformitate cu principiile fiziologice si biomecanice. 

13) PRINCIPII ERGONOMICE IN ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA Hotarare nr 1091 din 16 august 2006, privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca 

Art. 1. - Prezenta hotarare stabileste cerintele minime de securitate si sanatate pentru locul de munca, asa cum este definit la art. 4. 

Art. 2. - Prevederile prezentei hotarari nu se aplica: 

a) mijloacelor de transport utilizate in afara intreprinderii si/sau unitatii sau locurilor de munca din interiorul mijloacelor de transport; 

b) santierelor temporare sau mobile; 

c) industriilor extractive; 

d) vaselor de pescuit; 

e) campurilor, padurilor si altor terenuri care apartin unei intreprinderi agricole sau forestiere, dar sunt situate in afara ariei cladirilor intreprinderii. 

Art. 3. - Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se aplica in totalitate domeniului prevazut la art. 1, fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice din prezenta hotarare. 

Art. 4. - In sensul prezentei hotarari, prin loc de munca se intelege locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau a unitatii la care lucratorul are acces in cadrul desfasurarii activitatii. Art. 5. - Se considera ca un lucrator lucreaza in conditii de izolare atunci cand nu are contact vizual si comunicare verbala directa cu alti lucratori, in cele mai multe cazuri pentru o perioada de timp mai mare de o ora, si cand nu este posibil sa i se acorde ajutor imediat in caz de accident sau cand se afla intr-o situatie critica. 

Art. 6. - Locurile de munca utilizate pentru prima data dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari trebuie sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute in anexa nr. 1.

Art. 7. - Locurile de munca aflate deja in folosinta inainte de data intrarii in vigoare a prezentei hotarari trebuie sa indeplineasca cerintele minime de securitate si sanatate prevazute in anexa nr. 2. 

CAPITOLUL II Obligatii generale 

Art. 8. - In scopul asigurarii securitatii si sanatatii lucratorilor, angajatorul trebuie sa ia toate masurile ca: 

a) sa fie pastrate in permanenta libere caile de acces ce conduc spre iesirile de urgenta si iesirile propriu-zise; 

b) sa fie realizata intretinerea tehnica a locului de munca si a echipamentelor si dispozitivelor, in special a celor mentionate in anexele nr. 1 si 2, iar orice neconformitati constatate si susceptibile de a afecta securitatea si sanatatea lucratorilor sa fie corectate cat mai curand posibil; c) sa fie curatate cu regularitate, pentru a se asigura un nivel de igiena corespunzator locului de munca, echipamentele si dispozitivele, in special cele mentionate la pct. 6 din anexa nr. 1 si la pct. 6 din anexa nr. 2; 

d) sa fie cu regularitate intretinute si verificate echipamentele si dispozitivele de securitate destinate prevenirii sau eliminarii pericolelor, in special cele prevazute in anexele nr. 1 si 2. 

Art. 9. - Atunci cand locurile de munca sufera modificari, extinderi si/sau transformari dupa data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, angajatorul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru a se asigura ca aceste modificari, extinderi si/sau transformari sunt in concordanta cu cerintele minime corespunzatoare prevazute in anexa nr. 1. 

CAPITOLUL III Informarea, consultarea si participarea lucratorilor 

Art. 10. - Fara a aduce atingere prevederilor art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006, referitoare la informarea lucratorilor, lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fie informati cu privire la toate masurile ce trebuie luate in domeniul securitatii si sanatatii la locul de munca. 

Art. 11. - Personalul care lucreaza in conditii de izolare trebuie sa fie informat cu privire la: 

a) manevrarea echipamentului de munca, starea acestuia (fiabilitate si accesibilitate); b) riscurile de accidentare si modul de actiune in caz de aparitie a acestora; c) comportamentul adecvat in cazul producerii unei avarii sau al aparitiei unei situatii critice; 

d) utilizarea echipamentului individual de protectie; 

e) primul ajutor; 

f) utilizarea sistemului de supraveghere si de legatura cu exteriorul. 

Art. 12. - Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora cu privire la problemele la care se face referire in prezenta hotarare trebuie sa se desfasoare in conformitate cu prevederile art. 18 si 19 din Legea nr. 319/2006. 

14) SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI/SAU SANATATE LA LOCURILE DE MUNCA

Hotarare nr 971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca 

Art. 1. - Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca. 

Art. 2. - Prezenta hotarare nu se aplica semnalizarii prevazute de reglementarile referitoare la introducerea pe piata a substantelor si preparatelor periculoase, a produselor si/sau a echipamentelor, cu exceptia cazului in care aceste reglementari fac referire in mod expres la acest lucru. Art. 3. - Prezenta hotarare nu se aplica semnalizarii utilizate in reglementarea traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim si aerian. 

Art. 4. - Prevederile Legii securitatii si sanatatii in munca nr. 319/2006 se aplica in totalitate intregului domeniu la care se face referire la art. 1, fara a aduce atingere prevederilor mai restrictive si/sau specifice ale prezentei hotarari. 

Art. 5. - Pentru aplicarea prezentei hotarari expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza: 

a) semnalizare de securitate si/sau de sanatate - semnalizarea care se refera la un obiect, o activitate sau o situatie determinata si furnizeaza informatii ori cerinte referitoare la securitatea si/sau sanatatea la locul de munca, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbala sau un gest-semnal, dupa caz; 

b) semnal de interzicere - semnalul prin care se interzice un comportament care ar putea atrage sau cauza un pericol; 

c) semnal de avertizare - semnalul prin care se avertizeaza asupra unui risc sau unui pericol; 

d) semnal de obligativitate - semnalul prin care se indica adoptarea unui comportament specific; 

e) semnal de salvare sau de prim ajutor - semnalul prin care se dau indicatii privind iesirile de urgenta ori mijloacele de prim ajutor sau de salvare; f) semnal de indicare - semnalul prin care se furnizeaza alte indicatii decat cele prevazute la lit. b)-e); g) panou - semnalul care, prin combinarea unei forme geometrice, a unor culori si a unui simbol sau a unei pictograme, furnizeaza o indicatie specifica, a carui vizibilitate este asigurata prin iluminare de intensitate suficienta; h) panou suplimentar - panoul utilizat impreuna cu un panou descris la lit. g), care furnizeaza informatii suplimentare; i) culoare de securitate - culoarea careia ii este atribuita o semnificatie specifica; j) simbol sau pictograma - imaginea care descrie o situatie sau indica un comportament specific si care este utilizata pe un panou ori pe o suprafata luminoasa; k) semnal luminos - semnalul emis de un dispozitiv realizat din materiale transparente sau translucide, iluminate din interior ori din spate, astfel incat sa se creeze o suprafata luminoasa; 

l) semnal acustic - semnalul sonor codificat, emis si difuzat de un dispozitiv realizat in acest scop, fara folosirea vocii umane sau artificiale; 

m) comunicare verbala - mesajul verbal predeterminat, comunicat prin voce umana sau artificiala; 

n) gest-semnal - miscarea si/sau pozitia bratelor si/sau a mainilor intr-o forma codificata, avand ca scop ghidarea persoanelor care efectueaza manevre ce constituie un risc sau un pericol pentru lucratori.

Obligatiile angajatorilor 

SECTIUNEA 1 

Obligatii generale 

Art. 6. - (1) Atunci cand riscurile nu pot fi evitate sau reduse suficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva ori prin masuri, metode sau procedee de organizare a muncii, angajatorul trebuie sa prevada semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, in conformitate cu prevederile prezentei hotarari, si sa verifice existenta acesteia. 

(2) Pentru alegerea semnalizarii adecvate, angajatorul trebuie sa ia in considerare orice evaluare a riscurilor realizata in conformitate cu art. 7 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 319/2006. 

Art. 7. - Semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca trebuie sa satisfaca cerintele minime prevazute in anexele nr. 1-9 care fac parte integranta din prezenta hotarare. 

Art. 8. - In interiorul intreprinderilor si/sau unitatilor trebuie prevazuta, daca este cazul, semnalizarea corespunzatoare traficului rutier, feroviar, fluvial, maritim si aerian, fara a aduce atingere cerintelor minime prevazute in anexa nr. 5. 

SECTIUNEA a 2-a 

Informarea si instruirea lucratorilor 

Art. 9. - Lucratorii si/sau reprezentantii acestora trebuie sa fie informati referitor la toate masurile care trebuie luate privind semnalizarea de securitate si/sau de sanatate utilizata la locul de munca, fara a aduce atingere art. 16 si 17 din Legea nr. 319/2006. Art. 10. - (1) Lucratorilor trebuie sa li se asigure o instruire corespunzatoare in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca, in special sub forma unor instructiuni precise, fara a aduce atingere art. 20 si 21 din Legea nr. 319/2006. (2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa cuprinda semnificatia semnalizarii, mai ales a celei care contine cuvinte, precum si comportamentul general si specific ce trebuie adoptat. 

15) Instalatii si echipamente electrice 

Hotararea Guvernului nr 1146/2006 pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamente de munca 

 Instalatii sub presiune de ridicat si de transportat 

GENERALITATI 

Proiectarea, fabricarea, montarea, exploatarea si verificarea instalatiilor sub presiune, de ridicat si de transportat, trebuie sa se faca in conformitate cu prescriptiile tehnice - colectia Inspectiei pentru cazane, recipiente sub presiune si instalatii de ridicat (ISCIR) si normele de protectia muncii aplicabile.

Se interzice utilizarea instalatiilor sub presiune, de ridicat si de transportat, fara avizul tehnic si verificare ISCIR 

Executarea interventiilor la instalatiile sub presiune, de ridicat si de transportat ( depanari, reparatii, modificari, racordari, etc) trebuie sa se faca numai de catre personal calificat, instruit si autorizat In acest scop, conform prescriptiilor tehnice - colectia ISCIR 

INSTALATII DE RIDICAT SARCINI 

Atunci cand un echipament tehnic pentru ridicarea sarcinilor este instalat in mod permanent, rezistenta si stabilitatea in timpul utilizarii trebuie asigurata tinand seama, in particular, de sarcinile care se vor ridica si de solicitarile produse in locurile de suspendare sau fixare pe structuri 

Echipamentele tehnice pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate vizibil cu sarcina nominala si atunci cand este necesar, cu sarcina nominala pentru fiecare configuratie a echipamentului 

Dispozitivele de legare sau de prindere a sarcinii trebuie marcate astfel incat sa fie posibila identificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea in conditii de securitate Echipamentul tehnic care n-a fost destinat pentru ridicarea persoanelor dar care ar putea fi utilizat in acest scop datorita unei posibile confuzii, trebuie marcat in mod adecvat si vizibil pentru evitarea unei astfel de erori. Echipamentul tehnic care se instaleaza permanent trebuie instalat astfel incat sa fie reduse riscurile ca sarcinile: a) sa loveasca angajatii; 

b) sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; 

c) sa se desprinda neintentionat. 

Echipamentul tehnic care este mobil sau care poate fi demontat si care este destinat pentru ridicarea sarcinilor, trebuie utilizat astfel incat trebuie sa fie asigurata stabilitatea sa in toate conditiile previzibile, tinand seama de natura solului 

Persoanele pot fi ridicate numai prin intermediul echipamentului tehnic si a accesorilor prevazute in acest scop 

In mod exceptional echipamentul tehnic care nu este special destinat penrtu ridicarea persoanelor, poate fi destinat in acest scop, cu conditia sa fie luate masuri adecvate pentru asigurarea securitatii si supravegherii permanente 

Atat timp cat pe echipamentul tehnic destinat pentru ridicarea sarcinilor se afla angajati, trebuie asigurata prezenta permanenta in postul de comanda.Persoanele ridicate trebuie sa dispuna de mijloace de comunicare fiabile. In eventualitatea aparitiei unui pericol trebuie sa existe mijloace pentru evacuarea acestora in siguranta 

Trebuie luate masuri pentru a se asigura ca sub sarcinile suspendate nu sunt prezenti angajati, cu exceptia cazului in care acest lucru este necesar pentru realizarea efectiva a sarcinii de munca 

Sarcinile nu trebuie sa fie deplasate pe deasupra locurilor de munca neprotejate in care angajatii sunt prezenti in mod curent 

Daca procesul de munca nu se poate desfasura in alt mod, trebuie stabilite si aplicate metode si procedee adecvate, atunci cand este cazul 

Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese in functie de sarcinile care se manipuleaza, de locurile de legare sau de prindere si de conditiile atmosferice, tinandu-se seama de modul si configuratia legarii.Ansamblul

dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil, astfel incat utilizatorii sa fie avertizati asupra caracteristicilor sale, atunci cand ansamblul nu se demonteaza dupa utilizare 

Dispozitivele de legare sau de prindere trebuie depozitate astfel incat sa existe certitudinea ca nu se vor deteriora sau degrada 

Atunci cand se utilizeaza un echipament tehnic mobil pentru ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie luate masuri pentru a preveni bascularea, rasturnarea sau atunci cand este necesar, deplasarea ori alunecarea echipamentului. Trebuie efectuate verificari pentru a avea certitudinea ca aceste masuri au fost corect executate 

Procesul de munca trebuie organizat astfel incat atunci cand un legator de sarcina sau elibereaza sarcina, aceste operatii sa fie executate in conditii de securitate Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara supraveghere 

Echipamente tehnice prevazute pentru lucrul temporar la inaltime GENERALITATI 

Daca lucrul temporar la înaltime nu poate fi efectuat în conditii de securitate si în conditii ergonomice adecvate, de pe o suprafata convenabila, trebuie alese cele mai adecvate echipamente tehnice pentru a se asigura si mentine conditii de lucru nepericuloase. Trebuie acordata prioritate masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala. 

Cel mai potrivit mijloc de acces la locurile de munca pentru lucrul temporar la înaltime trebuie ales în funtie de frecventa sa de utilizare, de înaltimea ce trebuie atinsa si de durata utilizarii. Alegerea facuta trebuie sa permita evacuarea în caz de pericol iminent. 

Trecerea într-un sens sau altul, între un mijloc de acces si platforme, plansee sau pasarele nu trebuie sa genereze riscuri suplimentare de cadere 

Scarile nu pot fi utilizate ca posturi de lucru la inaltime decat in conditiile in care utilizarea altor echipamente tehnice mai sigure nu este justificata in cazul nivelului redus de risc si din cauza, fie a duratei reduse de utilizare, fie a caracteristicilor existente ale spatiului de acces pe care angajatorul nu le poate modifica 

In functie de tipul de echipament tehnic ales pe baza punctelor precedente, trebuie identificate masurile adecvate de reducere a riscurilor pentru angajati, riscuri inerente acestui tip de echipament 

Daca este necesar, trebuie prevazuta instalarea unor mijloace de protectie impotriva caderilor 

Aceste mijloace trebuie sa aiba o structura si o rezistenta corespunzatoare care sa opreasca sau sa impiedice caderile de la inaltime si sa previna, in limitele posibilului, producerea de leziuni angajatilor. Mijloacele de protectie colectiva impotriva caderilor nu trebuie sa fie intrerupte decat in dreptul punctului de acces al unei scari mobile sau fixe 

Atunci cand executarea unei lucrari specifice necesita indepartarea temporara a unui mijloc de protectie colectiva impotriva caderilor, trebuie luate masuri de securitate compensatorii, eficiente 

Lucrul temporar la inaltime trebuie efectuat numai atunci cand conditiile meteorologice nu pericliteaza securitatea si sanatatea angajatilor

UTILIZAREA SCARILOR 

Scările vor fi amplasate astfel încât să le fie asigurată stabilitatea în timpul utilizării. Picioarele scărilor portabile se vor amplasa pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni corespunzătoare şi imobil astfel încât treptele să rămână în poziţie orizontală. 

Scările suspendate, cu excepţia celor din frânghie, vor fi fixate în mod sigur, astfel încât să nu se deplaseze şi să fie evitată orice mişcare de balans. 

Alunecarea picioarelor scarilor portabile va fi impiedicata in timpul utilizarii, fie prin fixarea partii superioare sau inferioare a lonjeroanelor, fie prin orice alt dispozitiv antiderapant sau procedeu de egala eficienta 

Scările de acces trebuie să aibă o lungime astfel încât să depăşească în mod suficient nivelul de acces, cu excepţia situaţiei în care au fost luate alte măsuri care să garanteze o fixare sigură. Scările articulate sau scările culisante trebuie utilizate astfel încât să fie împiedicată mişcarea relativă între subansamble. 

Scările mobile trebuie imobilizate înainte de urcarea pe ele. 

Scarile trebuie utilizate astfel incat, in orice moment, angajatii sa aiba posibilitatea de prindere cu mana si un suport de sustinere sigur. In special, purtarea cu mana a sarcinilor pe o scara nu trebuie sa impiedice mentinerea unei prinderi sigure cu mana. 

Capitolul IX - Echipamente portabile si unelte manuale 

Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor fi prevăzute cu dispozitive care să împiedice funcţionarea lor necomandată. Echipamentele portabile acţionate electric sau pneumatic vor fi astfel concepute, încât la lăsarea lor din mână să se întrerupă acţionarea mişcării mecanismului portsculă. 

Tuburile flexibile pentru alimentarea cu aer comprimat a echipamentelor portabile trebuie să corespundă presiunii de lucru. Va fi asigurată fixarea lor pe racorduri. 

Echipamentele portabile rotative cu acţionare pneumatică trebuie să fie prevăzute cu sistem de limitare automată a creşterii accidentale a turaţiei arborelui peste valorile admise. Cozile şi mânerele uneltelor manuale vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni şi forme ergonomice, care să permită prinderea lor sigură şi comodă. 

Cozile şi mânerele din lemn se vor executa din lemn de esenţă tare, cu fibrele axiale drepte, fără noduri, crăpături şi aşchii desprinse. Pentru fixarea cozilor şi mânerelor din lemn se vor folosi pene metalice corespunzătoare. 

Utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe unelte manuale se admite numai pentru trusele de unelte construite în mod special cu mâner demontabil. 

Uneltele de percutie din otel, ciocanele, daltile, foarfecele, dornurile, capuitoarele si toate uneltele de mana similare vor fi executate conform standardelor in vigoare, in asa fel incat, sub actiunea eforturilor la care sunt supuse in timpul lucrului, sa nu permita deformari permanente, fisuri sau desprinderi de aschii. 

Folosirea uneltelor de mana cu suprafete de percutie deformate, inflorite sau stirbite si a uneltelor de mana improvizate este interzisa. 

Uneltele manuale folosite în mediu cu gaze, vapori sau pulberi inflamabile sau explozive, vor fi confecţionate din materiale care nu produc scântei prin lovire sau frecare şi care, în contact cu atmosfera respectivă, ar putea iniţia incendii sau explozii. 

Uneltele manuale prevăzute cu articulaţii, cu foarfeci, cleşti etc., vor avea o construcţie robustă şi nu vor prezenta frecări mari sau jocuri în articulaţii, care pot duce la eforturi suplimentare pentru acţionare sau la nesiguranţă în timpul lucrului. 

Braţele de acţionare ale acestor unelte vor fi astfel concepute încât la închidere să rămână un spaţiu suficient între ele, pentru a preveni prinderea degetelor sau a altor părţi ale organismului uman. La executarea lucrărilor la înălţime, uneltele manuale vor fi păstrate în genţi rezistente şi vor fi fixate corespunzător, pentru a fi asigurate împotriva căderii. 

În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor manuale, ca tăişuri, vârfuri, vor fi

acoperite cu teci sau apărători adecvate. 

Uneltele manuale vor fi verificate la începutul fiecărui schimb. Este interzisă utilizarea acelor unelte manuale care nu se prezintă într-o stare tehnică corespunzătoare. 

INTOCMIT 

....................................... 

SC ......................................................SRL 

TEST PENTRU VERIFICAREA CUNOSTINTELOR DE PROTECTIA MUNCII DUPA EFECTUAREA INSTRUCTAJULUI INTRODUCTIV GENERAL 

1. Sanatatea si securitatea in Romania este reglementata prin: 

A) Legea 90/1996 

B) Legea 319/2006 

C) Legea 53/2003 

2. Accidentul de munca este vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala care are loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului, in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate de munca de cel putin: 

A) 1 zi 

B) 3 zile 

C) 5 zile 

3. Accidentele survenite in timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers este: 

A) Accident asimilat cu cel de munca 

B) Accident in afara muncii 

C) Accident de munca 

4. La aparitia unui pericol iminent de producere a unui accident angajatul are urmatoarele obligatii: 

A) Sa opreasca lucrul si sa incerce remedierea deficientei 

B) Sa opreasca lucrul si sa informeze imediat conducatorul locului de munca 

C) Nu are nici o obligatie acestea revenindu-i conducatorului unitatii 

5.Neaducerea la cunostinta a conducatorului locului de munca a accidentelor de munca se sanctioneaza cu: 

A) Avertisment 

B) Diminearea salariului 

C) Amenda contraventionala de la 1000 la 2000 ron 

6. Neutilizarea echipamentului individual de protectie din dotare, corespunzator scopului in care a fost acordat se sanctioneaza cu: 

A) Desfacerea contractului de munca 

B) Sanctiune contraventionala de la 1000 la 2000 ron 

C) Diminuarea salariului 

7. Instructajul introductiv general va avea o durata de: 

A) Minim 8 ore 

B) Minim 4 ore 

C) Durata instructajului se stabileste prin instructiuni proprii dar nu va fi mai mica de 8 ore 8. Cum se procedeaza in caz de electrocutare? 

A) Se scoate accidentatul de sub influenta curentului electric si se introduce in nisip sau pamant B) Se scoate accidentatul de sub influenta curentului electric si se anunta servicul medical de urgenta

C) Se scoate accidentatul de sub influenta curentului electric, se acorda primul ajutor prin respiratie artificiala si se anunta serviciul medical de urgenta 

9. La aparitia unei defectiuni electrice, la echipamentul tehnic la care lucrati, cum procedati? A) Remediati deficienta? 

B) Anuntati electricianul de serviciu sau participati la remediere? 

C) Anuntati conducatorul locului de munca? 

10. De catre cine se face instructajul la locul de munca? 

A) De catre patron? 

B) De catre conducatorul direct al locului de munca respectiv? 

C) De catre o persoana a ITM-ului? 

DATA NUME 

RASPUNSURI CORECTE LA REZOLVAREA TESTULUI PRIVIND PROTECTIA MUNCII 

BIBLIOGRAFIE: 

- LEGEA SANATATII SI SECURITATII IN MUNCA 319/2006 

- CODUL MUNCII 

- PRIMUL AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI 

- LEGISLATIE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII - ed 2006 

SC ..............................................SRL 

APROBAT 

DIRECTOR EXECUTIV 

................................. 

TEMATICA 

DE INSTRUIRE PERIODICA SUPLIMENTARA ( REINSTRUIRE) 

In vederea implementarii Legii securitatii si sanatatii in munca, nr 319/2006

In cadrul instructajului periodic se vor prelucra toate Cerintele minime de securitate, Instructiunile proprii, Legislatia in vigoare, Primul ajutor, Semnalizarea de securitate, etc. specifice fiecarei activitati care se desfasoara, acestea fiind prelucrate pe parcursul intregului an, conform graficului si tematicii aprobate de conducerea unitatii 

INTOCMIT 

....................................... 

SC ...............................................SRL 

PROCEDURA 

PRIVIND 

ACORDAREA ECHIPAMENTULUI 

INDIVIDUAL DE PROTECTIE SI A 

ECHIPAMENTULUI INDIVIDUAL DE LUCRU

SE APROBA 

DIRECTOR EXECUTIV 

.................................... 

1. SCOPUL SI DOMENIUL DE APLICARE 

1.1 Procedura stabileste actiunile intreprinse de societate pentru identificarea necesitatilor privind echipementele individuale de protectie la nivelul Societatii si acordarea acestora angajatilor 

1.2 Se aplica in cadrul Societatii, la toate locurile de munca 

2. DEFINITII SI PRESCURTARI 

2.1 Definitii 

Echipament individual de protectie: orice echipament destinat sa fie purtat sau tinut de lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice element suplimentar sau accesoriu proiectat in acest scop. 

2.2 Prescurtari 

FN - Fisa de neconformitate 

EIP - Echipamentele individuale de protectie 

3 RESPONSABILI PROCES 

3.1 Directorul general a Societatii

4. DESCRIEREA PROCEDURII 

4.1 Identificarea necesitatilor privind echipamentele individuale de protectie la nivelul organizatiei 

Pe baza Listei locurilor de munca din cadrul Societatii si a riscurilor identificate, Serviciul Extern intocmeste “Lista cadru de acordare a EIP”. Lista este transmisa catre directorul general care identifica in aceasta meseriile din subordine si informeaza salariatii din subordine asupra drepturilor privind acordarea EIP, precum si perioada de utilizare 

4.2 Derularea programului de acordare a EIP 

Serviciul extern va verifica periodic situatia dotarii cu EIP, avand grija ca inainte cu cel putin 1 luna de expirare a termenului de utilizare a EIP sau cand constata pierderea calitatilor de protectie a EIP sa transmita catre Directorul General, pentru avizare, un Referat de aprovizionare cu EIP care trebuie achizitionat. Dupa avizare, referatul este transmis la Comp Aprovizionare 

Comp Aprovizionare asigura achizionarea EIP tinand cont de caracteristicile transmise prin Necesarul de aprovizionare.Receptia EIP se realizeaza de catre Comp Aprovizionare in prezenta serviciului extern, pentru verificarea conformitatii. In cazul identificarii unei neconformitati in aprovizionarea cu EIP, serviciul extern va consemna acest lucru prin deschiderea unei Fise de neconformitate, conform procedurii 

Dupa receptie, Comp Aprovizionare intocmeste bonuri de consum (tipizate) pentru materialele solicitate, vizate de catre serviciul extern. EIP sunt imediat acordate utilizatorilor, conform formularului “Evidenta echipament individual de protectie acordat” 

In cazul in care se impune pastrarea EIP pentru o anumita perioada de timp, ele sunt depozitate in magazie, serviciul extern verificand conditiile de pastrare care trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile producatorilor 

4.3 Monitorizarea modului de utilizare si de intretinere a EIP 

Serviciul Extern, in cursul inspectiilor pe care le efectueaza va avea in vedere ca obiectiv si verificarea in care sunt utilizate, intretinute, curatate EIP la fiecare loc de munca. Sefii locurilor de munca au de asemenea obligatia sa verifice zilnic modul in care salariatii folosesc efectiv EIP din dotare pe toata perioada programului de lucru 

In cadrul activitatilor curente de analiza si control serviciul extern are obligatia sa evidentieze toate incidentele si/sau accidentele care sunt generate de nepurtarea EIP sau de utilizarea defectoasa a acestuia. In cazul in care nepurtarea EIP sau utilizarea defectuasa a acestuia nu a generat inca incidente si/sau accidente, serviciul extern va evidentia neconformitatea prin intocmirea unei Fise de neconformitate, dar si in registrul de procese verbale 

In rapoartele anuale prezentate conducerii societatii sau ori de cate ori este nevoie, serviciul extern va informa asupra impactului pe care il are nepurtarea sau utilizarea defectuasa a EIP de catre angajati 

4.4 Verificare si control 

Se realizeaza prin audituri interne sau inspectii planificate pentru verificarea modului de dotare si utilizare a EIP. Analiza inregistrarilor auditorilor si inspectiilor duce la identificarea necesarului de imbunatatire de masuri adecvate imediate 

5. INTRARILE PROCESULUI 

- tipul de riscuri identificate pentru fiecare loc de munca 

- legea securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006 

- instructiuni proprii

6. IESIRILE PROCESULUI 

- evidente ale EIP acordate sau necesare a fi acordate 

7. NOTE 

8. FORMULARE ANEXATE 

- lista cadru de acordare a EIP 

- evidenta echipament individual de protectie 

INTOCMIT 

................................

LISTA CADRU DE ACORDARE A EIP 

INTOCMIT APROBAT 

DIRECTOR EXECUTIV 

LOC DE MUNCA: SC .................................SRL 

EVIDENTA EIP SI EIL

INTOCMIT APROBAT 

DIRECTOR EXECUTIV 

SC ................................SRL 

PROCEDURA PRIVIND 

“ACORDAREA MATERIALELOR IGIENICO-SANITARE”

SE APROBA 

DIRECTOR EXECUTIV 

........................... 

1. SCOPUL SI DOMENIUL DE APLICARE 

1.1 Procedura stabileste actiunile intreprinse de societate pentru 

- identificarea locurilor de munca pentru care personalul, conform reglementarilor in vigoare, trebuie sa primeasca materiale igienico-sanitare pentru asigurarea igienei si protectiei sanitare, in completarea masurilor generale luate pentru prevenirea unor imbolnaviri profesionale 

- acordarea materialelor igienico-sanitare 

1.2 Se aplica in cadrul Societatii, la toate locurile de munca 

2. DEFINITII 

2.1 Definitii 

Materiale igienico-sanitare: mijloace de igiena individuale utilizate pentru prevenirea imbolnavirilor 

3. RESPONSABILI PROCES 

3.1 Serviciul extern de prevenire si protectie si sefii locurilor de munca 

4. DESCRIEREA PROCEDURII 

4.1 Identificarea locurilor de munca unde se acorda materiale igienico-sanitare 

In urma analizei proceselor de productie, a consultarii cu reprezentantii salariatilor se stabileste “Lista locurilor de munca unde se vor acorda materiale igienico-sanitare” si in care sunt precizate si categoriile de materiale igienico-sanitare adecvate impreuna cu periodicitatea acordarii. Dupa aprobare, aceasta se difuzeaza de catre Serviciul extern de prevenire si protectie tuturor sefilor locurilor de munca implicati, serviciului de contabilitate si comp. Aprovizionare 

4.2 Acordare materiale igienico-sanitare

Sefii locurilor de munca, trimestrial vor completa “Tabele nominale cu personalul care urmeaza sa primeasca materiale igienico-sanitare”, vizat de Serviciul extern de prevenire si protectie. O copie dupa acesta se transmite lucratorului desemnat care centralizeaza informatiile in “Necesar de aprovizionare”, si transmite un exemplar la Comp Aprovizionare. Dupa receptionare, in prezenta Serviciului extern de prevenire si protectie, materialele igienico-sanitare sunt depozitate corespunzator prevederilor furnizorului si sunt anuntati sefii locurilor de munca. Eliberarea materialelor igienico sanitare se realizeaza pe baza de bon de consum emis de seful locului de munca, vizat de Serviciul Extern de prevenire si protectie, iar distribuirea acestora se face de catre fiecare sef de loc de munca pe baza Tabelului nominal, sub semnatura lucratorului 

4.3 Verificare si control 

Se realizeaza prin audituri interne si inspectii neplanificate pentru verificarea modului de acordare a materialelor igienico-sanitare adecvate. Analiza inregistrarilor auditorilor si inspectiilor duce la identificarea necesarului de imbunatatire si luarea de masuri adecvate 

5. INTRARILE PROCESULUI 

- Legea securitatii si sanatatii in munca nr 319/2006 

6. IESIRILE PROCESULUI 

- evidente ale materialelor igienico-sanitare acordate sau necesar a fi acordate 

7. NOTE 

8. FORMULARE ANEXATE 

- lista locurilor de munca unde se vor acorda materiale igienico-sanitare 

- tabel nominal cu personalul care a primit materiale igienico-sanitare 

INTOCMIT 

.....................

LISTA LOCURILOR PENTRU CARE SE PROPUNE ACORDARE MATERIALE IGIENICO SANITARE 

Intocmit Aprobat 

DIRECTOR EXECUTIV

TABEL NOMINAL CU PERSONALUL CARE A PRIMIT MATERIALE IGIENICO SANITARE 

Intocmit Aprobat 

DIRECTOR EXECUTIV 

SC ......................................SRL

PROCEDURA PRIVIND DESFASURAREA SERVICIILOR 

DE 

MEDICINA MUNCII PRESTATE DE CABINETUL DE 

MEDICINA MUNCII 

APROBAT 

DIRECTOR EXECUTIV 

1.0 SCOP 

Implementarea unui sistem de management unitar privind monitorizarea sanatatii si prestarea unor servicii de medicina muncii, in concordanta cu prevederile Politicii de sanatate a societatii 

2.0 DOMENIU 

Prezenta procedura se aplica tuturor managerilor si personalului de executie al societatii in vederea desfasurarii serviciilor de medicina muncii 

3.0 DEFINITII SI ABREVIERI 

3.1 DEFINITII 

- Medicina Muncii: Ramura a medicinii preventive care are ca scop pastrarea si ameliorarea starii de sanatate a lucratorilor 

- Securitate si sanatate in munca: Ansamblul de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, asupra vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si ale altor persoane participante si ale altor persoane participante la procesul de munca 

3.2 ABREVIERI 

- C.M.M. - Cabinetul de Medicina Muncii

4. REFERINTE 

- Legea Securitatii si Sanatatii in Munca, nr 319/2007 

- Legea nr 25/2004 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta nr 96/2003 privind protectia maternitatii la locul de munca 

- Contractul de prestari sercvicii de medicina muncii incheiat cu persoane fizice 

5. DESFASURAREA ACTIVITATILOR 

5.1 CMM prin colaboratorii sai acorda sprijin in vederea intocmirii Fisei de expunere la riscuri profesionale 

5.1.1.Personalul de conducere in cadrul Societatii acorda sprijin in sensul prezentarii locurilor de munca, prin descrierea exacta a activitatilor desfasurate 

5.1.2. In cazul locurilor de munca care prezinta risc potential ridicat, se completeaza Fisa Individuala de expunere la riscuri profesionale cu riscuri specifice, se semneaza de conducatorul locului de munca si se inainteaza CMM Fisele se actualizeaza ori de cate ori intervin schimbari in conditiile locurilor de munca 

5.2 Examenul medical la angajarea/reangajarea in munca 

5.2.1 Angajatorul are obligatia sa angajeze numai persoane care, in urma examenului medical si, dupa caz, a testarii psihologice a aptitudinilor, corespund sarcinii de munca pe care urmeaza sa o execute Examenul medical la angajare se face la solicitarea Serviciului Resurse Umane care va completa fisa de solicitare a examenului medical la angajare. La aceasta solicitare se ataseaza fisa de expunere la riscuri profesionale 

Serviciul Resurse Umane, inainte de angajarea efectiva, va trimite obligatoriu noii angajati la CMM pentru efectuarea controlului medical la angajarea in munca 

Examenul medical al personelor la angajarea in munca stabileste: 

A) aptitudinea/aptitudinea conditionata/inaptitudinea permanenta sau temporara in munca pentru profesia/functia si locul de munca in care angajatorul va desemna sa lucreze B) Compatibilitatea pentru eventualele afectiuni prezente in momentul examinarii si viitorul loc de munca 

C) Faptul ca persoana care urmeaza a fi angajata nu prezinta o afectiune ce pune in pericol sanatatea si securitatea celorlalti angajati de la acelasi loc de munca 

D) Faptul ca persoana care urmeaza a fi angajata nu prezinta afectiuni cu contraindicatii pentru activitatea/ocupatia ce urmeaza a o desfasura in cadrul unitatii 

Examenul medical la angajarea in munca/reluarea activitatii se efectueaza obligatoriu pentru: - persoanele care urmeaza a fi angajate cu contract individual de munca pe perioada determinata sau nedeterminata 

- persoanele care reintra in activitate dupa o intrerupere de 6 luni pentru locurile de munca cu factori nocivi profesionali 

- ucenici, elevi, studenti, angajati care urmeaza a fi instruiti pe meserii si profesii - persoanele care reintra in activitate dupa o intrerupere mai mare de 12 luni pentru locurile de munca fara expunere la factori nocivi profesionali 

- angajati care isi schimba meseria sau profesia 

Programarea pentru examenul medical la angajare se face prin telefon sau e-mail, pentru fiecare angajat in parte 

Reprezentantul Serviciului Reserse Umane va informa viitorii angajati asupra obligativitatii prezentarii dosarului medical de la locul de munca anterior 

Pentru cei care sunt la prima angajare, se va solicita adeverinta de la medicul de familie privind faptul ca nu se afla in evidenta cu boli cronice/infecto-contagioase 

Examenul medical la angajare consta in anamneza medicala profesionala si neprofesionala, examen clinic, radiografie pulmonara, VDRL ( pentru depistarea sifilisului) - examene obligatorii Pentru noii angajati medicul de medicina muncii la CMM va completa dosarul medical in baza

fisei de solicitare, fisei de expunere la riscuri profesionale, si a examenelor medicale suplimentare indicate, cu concluzia examenului medical la angajare: apt, apt conditionat, inapt temporat sau inapt pentru locul de munca respectiv 

CMM va anunta imediat SRU asupra unor situatii privind alte concluzii decat “apt” Fisa de aptitudine se completeaza in doua exemplare.Exemplarul care se inainteaza societatii, se pastreaza la dosarul de personal al salariatului, de catre SRU, care va informa personalul de conducere asupra situatiei medicale a personalului din subordine. 

Al doilea exemplar se inmaneaza salariatului 

O copie a acesteia va fi pastrata de conducatorul locului de munca in fisa de instruire individuala 5.2.2. Rezultatele controlului medical ( Fisa de Aptitudini) vor fi transmise reprezentantului SRU, care a facut solicitarea, In urma concluziei medicului de medicina muncii, SRU va incheia sau nu contractul individual de munca, conform legii 

5.3 CONTROLUL MEDICAL PERIODIC 

5.3.1 In cadrul Societatii, intregul personal angajat va efectua controlul medical periodic anual, indiferent de tipul contractului de munca 

5.3.2 Personalul de specialitate al CMM efectueaza controlul periodic 

5.3.3 Medicul de medicina muncii apartinand retelei CMM poate propune efectuarea unor examane clinice si paraclinice de specialitate. Daca afectiunile pentru care sunt necesare investigatii paraclinice de specialitate. Daca afectiunile pentru care sunt necesare investigatii suplimentare nu sunt in legatura cu profesia, medicul de medicina muncii va trimite o scrisoare medicala catre medicul de familie al salariatului. Rezultatele, in urma efectuarii examenelor indicate, se inregistreaza in dosarul medical al salariatului. Acest lucru se realizeaza la sediul CMM, in maximum 48 de ore de la primirea rezultatelor 

Dosarele medicale se pastreaza la sediul CMM, pe toata perioada contractului cu Societatea CMM are obligativitatea sa predea oricarui salariat, la incetarea contractului de munca, originalul dosarului medical 

La incetarea contractului incheiat cu Societatea, CMM este obligat sa predea toate dosarele medicale noului prestator de servicii medicale 

5.3.4 Examenul medical se finalizeaza prin consemnarea rezultatului in Fisa de aptitudine care se completeaza in doua exemplare, numai de catre medicul de medicina muncii, un exemplar pentru Societate si celalalt pentru angajat 

Fisele de aptitudini vor fi predate de CMM reprezentantului SRU, in termen de trei zile de la completarea Fisei de aptitudine. Situatiile de inapt temporar sau inapt vor fi notificate imediat reprezentantului SRU 

5.3.5 Organizarea desfasurarii examenului medical periodic se face de catre personalul nominalizat din cadrul SRU. Acesta planifica examenul medical periodic impreuna cu sefii locurilor de munca din Societate si CMM 

Examenul medical periodic este obligatoriu pentru intreg personalul 

In vederea efectuarii sale de catre salariati, in termen legal, responsabilitatile sunt dupa cum urmeaza: 

* personalul de conducere 

- Seful locului de munca este obligat sa anunte, cu cel putin 1 luna de zile inainte personalul de executie din subordine asupra obligativitatii efectuarii controlului medical periodic - Sefii locurilor de munca au obligatia sa informeze reprezentantii SRU asupra termenelor privind controlul medical periodic pentru subordonati 

- Sefii locurilor de munca au obligatia sa nu permita subordonatilor, care au probleme de sanatate, notificate de CMM, sa presteze munca, pana la lamurirea situatiei medicale a acestora - Sefii locurilor de munca nu vor permite accesul la lucru, fara efectuarea examenului periodic in temenul legal 

- SRU si lucratorul desemnat 

- Sunt obligati sa monitorizeze modul de efectuare a examenului medical periodic a intregului personal 

- Sunt obligati sa informeze asupra termenului limita stabilit pentru efectuarea controlului

medical periodic pentri intreg personal, sens in care vor colabora cu sefii locurilor de munca - Tin legatura cu reprezentantii CMM, in vederea programarii personalului pentru realizarea controlului medical periodic 

- Au obligatia sa comunice conducerii societatii problemele privind starea de sanatate a salariatilor 

* Personalul de conducere 

- Angajatii sunt obligati sa se prezinte la control medical periodic, in locatia si la data cand li se comunica de catre seful locului de munca 

- Salariatii au obligatia sa nu ascunda nici una din problemele de sanatate care au intervenit in intervalul scurs de la utimul control 

* CMM 

- Personalul CMM are obligatia sa comunice in permanenta cu reprezentantii SRU si lucratorul desemnat in vederea organizarii controlului medical periodic 

- Personalul CMM efectueaza tuturor salariatilor Societatii controlul medical periodic si informeaza reprezentantii SRU si lucratorul desemnat in legatura cu modul de desfasurare al acestuia 5.3.6 Personalul CMM va notifica, in maximum 48 de ore, reprezentantului SRU si lucratorului desemnat, cazurile salariatilor suspecti de boli profesionale. In aceasta situatie, CMM, cu acordul prealabil al conducerii Societatii, va anunta conform legislatiei in vigoare autoritatile in drept ( in conformitate cu rapoartele trimestriale), urmand procedura de semnalizare, declarare si cercetare a bolilor profesionale 

5.4 CONTROLUL MEDICAL DE ADAPTARE 

5.4.1 Controlul medical de adaptare in munca se efectueaza de catre medicii de CMM personalului Societatii nou angajat 

5.4.2 Controlul se efectueaza la locul de munca al salariatilor, in cadrul vizitelor periodice pe care personalul medical il face la cabinetele medicale CMM in conformitate cu indicatiile medicului de medicina muncii 

5.4.3 Rezultatele controlului medical la angajare sunt prezentate Societatii in cadrul rapoartelor periodice 

5.5 EXAMENUL MEDICAL LA RELUAREA ACTIVITATII 

5.5.1 Examenul medical la reluarea activitatii se face dupa o intrerupere a activitatii de minimum 90 de zile pentru motive medicale sau de 6 luni pentru locurile de munca avand expunere la factori nocivi si de 12 luni in celelalte situatii, in termen de 7 zile de la reluarea activitatii 

Seful locului de munca anunta SRU privind reluarea activitatii unui salariat din subordine, in termen de maximum 24 de ore de la prezentarea acestuia la locul sau de munca Reprezentantii SRU anunta Reprezentantul CMM si organizeaza efectuarea examenului medical la reluarea activitatii, comunicand salariatului locul si data stabilite de comun acord 5.5.2 Medicul de medicina muncii cu acordul conducerii Societatii poate efectua acest examen ori de cate ori il considera necesar, in functie de natura bolii/accidentului pentru care angajatul a absentat 

5.6 INTOCMIREA RAPORTULUI DE EVALUARE SI A FISEI DE INFORMARE PENTRU GRAVIDE SI LAUZE 

5.6.1 Salariata gravida efectueaza consultatii prenatale la medicul de familie si, dupa caz, la medicul specialist, in vederea atestarii starii sale fiziologice de graviditate 

5.6.2 Medicul de familie si/sau, dupa caz, medicul specialist completeaza Carnetul gravidei si Anexa pentru supravegherea medicala a gravidei si lauzei pentru atestarea fie a starii fiziologice de graviditate, fie a faptului ca salariata a nascut recent sau ca alapteaza 

5.6.3 Salariata instiinteaza conducerea Societatii in termen de 5 zile depanand la SRU in copie, documentele medicale eliberate de medicul de familie sau medicul specialist.Acestea trebuie sa cuprinda date privind starea de sanatate, data prezumtiva a nasterii, recomandari privind capacitatea de munca pe timp de zi sau pe timp de noapte si orice alte informatii prevazute de normele de vigoare 

5.6.4 SRU trimite in termen de maxim 10 zile copii ale documentelor depuse de salariata, meedicului de medicina muncii al CMM 

5.6.5 Medicul de medicina muncii efectueaza, impreuna cu seful locului de munca si

reprezentantul SRU, evaluarea riscurilor si intocmeste Raportul de evaluare.Raportul de evaluare este adus la cunostinta conducerii Societatii 

5.6.6 Salariata este informata de catre reprezentantii SRU, in termen de 15 zile, despre rezultatele evaluarii privind riscurile la care este supusa la locul de munca si despre masurile suplimentare de protectie pe care trebuie sa le respecte. Pe toata perioada de sarcina a angajatelor, sefii locurilor de munca si reprezentantii SRU vor monitoriza modul in care se respecta masurile specifice 

5.6.7 Actele intocmite ( Raportul de evaluare si Informarea privind protectia maternitatii) se vor trimite de catre reprezentantii SRU in termen de 5 zile lucratoare de la data intocmirii de cate CMM ( conform legislatiei): 1 exemplar la medicina muncii din cadrul Directiei de Sanatate Publica si 1 exemplar la Inspectoratul Teritorial de Munca 

5.7 EVIDENTE TINUTE DE CMM SI TRANSMISE CENTRALIZAT SRU DIN CADRUL SC ............................SRL 

- evidenta imbolnavirilor profesionale 

- evidenta bolilor legate de profesione 

- evidenta rapoartelor de evaluare privind protectia maternitatii la locul de munca 5.8 RAPOARTE TRANSMISE DE CMM CATRE SRU DIN CADRUL SC ...........................SRL 

- raport lunar privind controlul medical al locurilor de munca 

- raport trimestrial privind starea de sanatate a salariatilor 

- raportul semestrial privind controlul conditiilor de munca 

6 RESPONSABILITATI 

6.1 SC ...............................SRL pune la dispozitia CMM lista cu personalul angajat, in vederea realizarii serviciilor de medicina muncii 

6.2.1 Medicul coordonator de medicina muncii al CMM este responsabil cu privire la modalitatea efectiva de aplicare la nivelul societatii a prezentei proceduri, a prevederilor legislatiei in vigoare 6.3 RESPONSABILITATILE SRU 

6.3.1 Sprijin acordat lucratorului desemnat pentru implementarea si derularea prezentei proceduri 6.3.2 Reprezentantul SRU va trimite, in perioada 1-10 a lunii urmatoare, catre medicul CMM, evidenta privind certificatele medicale in intreaga societate, care vor cuprinde si codurile ce caracterizeaza boala, in vederea realizarii unor analize privind morbiditatea 

6.3.3. Pentru situatii deosebite ( suspiciune de boala profesionala, de boala contagioasa, crestere nefireasca a numarului de imbolnaviri, etc) reprezentantul SRU va informa reprezentantul CMM pentru analiza cazului. In functie de concluziile specialistului, acesta va efectua o vizita la domiciliul salariatului in cauza. In urma vizitei, reprezentantul CMM va intocmi un raport ce va fi trimis in termen de maximum 3 zile lucratoare reprezentantului SRU, care va informa conducerea societatii. Solicitarea efectuarii de consulturi sau vizite la domiciliul salariatilor se poate face si in alte situatii 

6.4 RESPONSABILITATILE CONDUCERII SC ..........................SRL 

6.4.1 Personalul de conducere supervizeaza derularea prezentei proceduri la nivel central 6.4.2 Sefii locurilor de munca sunt responsabili pentru derularea procedurii la nivelul locurilor de munca din subordinea sa 

6.5 RESPONSABILITATILE LUCRATORILOR 

6.5.1 Lucratorii au obligatia sa respecte aceasta procedura de monitorizare a sanatatii 

INTOCMIT 

................................

SC .............................SRL 

APROBAT 

DIRECTOR EXECUTIV 

....................................... 

COMUNICAREA, CERCETAREA, INREGISTRAREA SI EVIDENTA EVENIMENTELOR, conform LEGII nr 319/2006 si a Normelor metodologice de aplicare a Legii sanatatii si securitatii in munca 

DEFINITII 

EVENIMENT 

Accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de boala profesionala sau legata de profesiune ( art 5, lit f, Legea 319/2006) 

ACCIDENT DE MUNCA 

Vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala,care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces ( art 5, lit g, Legea 319/2006) 

In sensul prevederilor art 5, lit g, este de asemenea, accident de munca:

A) accident suferit de persoane aflate in vizita in intreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului 

B) accidentul cauzat de activităţi care nu au legatura cu procesul muncii, dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc de munca organizat de aceştia, în timpul programului de munca, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului 

C) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organizate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul normal spre şi de la aceste locuri; (Legea 319/2006) 

RESPONSABILITATI 

OBLIGATII ALE ANGAJATORULUI 

Angajatorul are urmatoarele obligatii: 

- sa tina evidenta accidentelor de munca ce au ca urmare o incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor usoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase, precum si a accidentelor de munca, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. g) ( art 12, al 1, lit c Legea 319/2006) - sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de inspectorii de munca in timpul controlului sau al efectuarii cercetarii evenimentelor 

- sa asigure realizarea măsurilor dispuse de inspectorii de munca cu prilejul vizitelor de control şi al cercetării evenimentelor 

- sa desemneze, la solicitarea inspectorului de munca, lucrătorii care sa participe la efectuarea controlului sau la cercetarea evenimentelor 

- sa nu modifice starea de fapt rezultata din producerea unui accident mortal sau colectiv, in afara de cazurile in care mentinerea acestei stari ar genera alte accidente ori ar periclita viata accidentatilor si a altor persoane ( art 13, al m,n,o,p Legea 319/2006) 

OBLIGATIILE LUCRATORULUI 

In mod deosebit, in scopul realizarii obiectivelor lucratorii au urmatoarele obligatii: - sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor - sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; 

- sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari. (art 23, al d,e,i Legea 319/2006) 

COMUNICARE 

Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de indata angajatorului, de catre conducatorul locului de munca sau de orice alta persoana care are cunostinta despre producerea acestuia ( art 26, Legea 319/2006) 

Angajatorul are obligatia sa comunice evenimentele, de indata, dupa cum urmeaza: a) inspectoratelor teritoriale de munca, toate evenimentele asa cum sunt definite la art. 5 lit. f); b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora; 

c) organelor de urmarire penala, dupa caz. 

Daca printre victimele evenimentului se afla lucratori ai altor angajatori, evenimentul va fi comunicat si angajatorilor acestora de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul (art 108, al 2 ,Norme Metodologice) 

Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel puţin următoarele informaţii, conform modelului

prevăzut în anexa nr. 13: 

a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul şi, dacă este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul; 

b) sediul/adresa şi numărul de telefon ale angajatorului; 

c) locul unde s-a produs evenimentul; 

d) data şi ora la care s-a produs evenimentul/data şi ora la care a decedat accidentatul; e) numele şi prenumele victimei; 

f) datele personale ale victimei: vârsta, starea civilă, copii în întreţinere, alte persoane în întreţinere, ocupaţia, vechimea în ocupaţie şi la locul de muncă; 

g) împrejurările care se cunosc şi cauzele prezumtive; 

h) consecinţele accidentului; 

i) numele şi funcţia persoanei care comunică evenimentul; 

j) data comunicării; 

k) unitatea sanitară cu paturi la care a fost internat accidentatul. 

CERCETARE 

Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea imprejurarilor si a cauzelor care au condus la prodicerea acestora, a reglementarilor legale incalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului ( art 114, Norme metodologice) 

Cercetarea se face imediat dupa comunicare, in conformitate cu prevederile art 29, al 1 din lege ( art 115, Norme Metodologice) 

Cercetarea evenimentelor este obligatorie si se efectueaza dupa cum urmeaza: a) de catre angajator, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca; 

b) de catre inspectoratele teritoriale de munca, in cazul evenimentelor care au produs invaliditate evidenta sau confirmata, deces, accidente colective, incidente periculoase, in cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporara de munca lucratorilor la angajatorii persoane fizice, precum si in situatiile cu persoane date disparute; 

c) de catre Inspectia Muncii, in cazul accidentelor colective, generate de unele evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile; ( art 29, al 1, Legea 319/2006) Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se efectueaza de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.( art 116, alin 1,Norme Metodologice) Angajatorul are obligatia sa numeasca de indata, prin decizie scrisa, comisia de cercetare a evenimentului.( art 116, alin 2,Norme Metodologice) 

Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel putin 3 persoane; una dintre acestea trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern, cu pregatire de nivel superior. ( art 116, alin 3,Norme Metodologice) 

Daca in eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiti, in comisia de cercetare numita de angajatorul la care s-a produs evenimentul vor fi nominalizate si persoane numite prin decizie scrisa de catre ceilalti angajatori.( art 116, alin 6,Norme Metodologice) 

Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca se va incheia in cel mult 5 zile lucratoare de la data producerii. ( art 120, alin 1,Norme Metodologice) 

Fac exceptie de la prevederile alin. (1) situatii cum ar fi cele in care este necesara prelevarea de probe ori efectuarea de expertize, pentru care se poate solicita in scris, argumentat si in termen, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare. ( art 120, alin 2,Norme Metodologice) 

Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu intocmirea unui dosar, care va cuprinde: - opisul actelor aflate in dosar; 

- procesul-verbal de cercetare; 

- nota de constatare la fata locului, incheiata imediat dupa producerea evenimentului de catre

inspectorul de munca, in cazul evenimentelor care se cerceteaza de catre inspectoratul teritorial de munca/Inspectia Muncii, conform competentelor, sau de catre lucratorul desemnat/serviciile de prevenire si protectie, in cazul evenimentelor a caror cercetare intra in competenta angajatorului, si semnata de catre angajator/reprezentantul sau legal, care va cuprinde precizari cum ar fi pozitia victimei, existenta sau inexistenta echipamentului individual de protectie, starea echipamentelor de munca, modul in care functionau dispozitivele de protectie, inchiderea fisei individuale de instructaj prin barare si semnatura, ridicarea de documente sau prelevarea de probe; 

- schite si fotografii referitoare la eveniment; 

- declaratiile accidentatilor, in cazul evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca sau de invaliditate; 

- declaratiile martorilor si ale oricaror persoane care pot contribui la elucidarea imprejurarilor si a cauzelor reale ale producerii evenimentului; 

- copii ale actelor si documentelor necesare pentru elucidarea imprejurarilor si a cauzelor reale ale evenimentului; 

- copii ale certificatului constatator sau oricaror alte autorizatii in baza carora angajatorul isi desfasoara activitatea; 

- copii ale fisei de expunere la riscuri profesionale si ale fisei de aptitudine, intocmite conform legii; - copii ale contractelor individuale de munca ale victimelor; 

- copii ale fiselor de instruire individuala in domeniul securitatii si sanatatii in munca ale victimelor; in caz de deces aceste fise se vor anexa in original; 

- copie a certificatelor de concediu medical, in cazul accidentului urmat de incapacitate temporara de munca; 

- actul emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte data, ora cand accidentatul s-a prezentat pentru consultatie si diagnosticul, in cazul accidentelor de traseu; - copie a procesului-verbal de cercetare la fata locului, incheiat de serviciile politiei rutiere, in cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice. 

- copie a autorizatiei, in cazul in care victima desfasura o activitate care necesita autorizare; - copie a diplomei, adeverintei sau certificatului de calificare a victimei; 

- acte de expertiza tehnica, intocmite cu ocazia cercetarii evenimentului; 

- acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care sa se poata stabili locul, data si ora producerii evenimentului sau sa se poata justifica prezenta victimei la locul, ora si data producerii evenimentului; - documente din care sa rezulte ca accidentatul indeplinea indatoriri de serviciu; - corespondenta cu alte institutii/unitati in vederea obtinerii actelor solicitate; 

- adresele de prelungire a termenelor de cercetare, in conformitate cu art. 120 alin. (2) si (4); - actul medical emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte diagnosticul la internare si/sau externare; 

- procesul-verbal incheiat dupa producerea evenimentului, in conditiile prevazute la art. 111.al 3 din Norme Metodologice 

- formularul pentru declaratie conform Anexei 14 ( art 122, Norme Metodologice) 

Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare, numita de angajator, si stampilate cu stampila inspectoratului sau a angajatorului; 

b) numarul total de file continut de dosarul de cercetare si numarul de file pentru fiecare document anexat la dosar sa fie mentionate in opis; 

c) fiecare document, cu exceptia procesului-verbal de cercetare, sa fie identificat in dosarul de cercetare ca anexa; 

d) paginile si spatiile albe sa fie barate; 

e) schitele referitoare la eveniment, anexate la dosar, sa fie insotite de explicatii; f) fotografiile referitoare la eveniment sa fie clare si insotite de explicatii; 

g) formularul pentru declaratie sa fie conform modelului prevazut in anexa nr. 14; h) declaratiile aflate la dosar sa fie tehnoredactate, pentru a se evita eventualele confuzii datorate

scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul si semnate de catre inspectorul care a efectuat cercetarea sau de catre unul dintre membrii comisiei de cercetare. ( art 123, Norme Metodologice) 

Dosarul de cercetare a evenimentelor se va intocmi astfel: 

- intr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca; dosarul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul; 

- intr-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;i 

- in mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitatea temporara de munca pentru victime cu angajatori diferiti; originalul se pastreaza in arhiva angajatorului care inregistreaza accidentul si celelalte exemplare se pastreaza de catre ceilalti angajatori. ( art 124, Norme Metodologice) 

Dosarul de cercetare, intocmit de comisia numita de catre angajator, se inainteaza pentru verificare si avizare la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, in termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii. ( art 125, al 1,, Norme Metodologice) 

Dosarul va fi insotit de avizul inspectoratului teritorial de munca. ( art 125, al 3,, Norme Metodologice) 

Procesul-verbal de cercetare a evenimentului trebuie sa contina urmatoarele capitole: a) data incheierii procesului-verbal; 

b) numele persoanelor si in ce calitate efectueaza cercetarea evenimentului; prevederile legale potrivit carora persoanele sunt indreptatite sa efectueze cercetarea, precum si numele angajatorului si ale persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetari. c) perioada de timp si locul in care s-a efectuat cercetarea; 

d) obiectul cercetarii; 

e) data si ora producerii evenimentului; data decesului ( ulterior producerii evenimentului a survenit decesul victimei) 

f) locul producerii evenimentului; 

g) datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele reprezentantului sau legal;numarul documentului prin care s-a certificat autorizarea de functionare dpdv al securitatii si sanatatii in munca, adresa punctului de lucru; 

h) datele de identificare a accidentatului/accidentatilor;data efectuarii ultimului instructaj in domeniul securitatii si sanatatii in munca, iar pentru persoanele care, in momentul accidentarii, desfasurau o activitate pentru care este necesara autorizare, se va face referire si la aceasta. i) descrierea detaliata a locului, echipamentului de munca, a imprejurarilor si modului in care s-a produs evenimentul cu urmatoarele subcapitole: 

- descrierea detaliata a locului producerii evenimentului; 

- descrierea detaliata a echipamentului de munca; 

- descrierea detaliata a imprejurarilor; 

- descrierea detaliata a modului in care s-a produs evenimentul. 

j) urmarile evenimentului si/sau urmarile suferite de persoanele accidentate; 

k) cauza producerii evenimentului; se va face trimitere la reglementarile legale in vigoare incalcate, cu redarea integrala a textului acestora. 

l) alte cauze care au concurat la producerea evenimentului; se va face trimitere la reglementarile legale in vigoare incalcate, cu redarea integrala a textului acestora. 

m) alte constatari facute cu ocazia cercetarii evenimentului; se va face trimitere la reglementarile legale in vigoare incalcate, cu redarea integrala a textului acestora. 

n) persoanele raspunzatoare de incalcarea reglementarilor legale, din capitolele de la lit. k), I) si m); o) propuneri pentru sanctiuni administrative si disciplinare 

p) propuneri pentru cercetare penala; 

q) caracterul accidentului; 

r) angajatorul care inregistreaza accidentul de munca sau incidentul periculos; s) masuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare si persoanele responsabile pentru

realizarea acestora; 

t) termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munca privind realizarea masurilor prevazute la lit. s); 

u) numarul de exemplare in care s-a incheiat procesul-verbal de cercetare si repartizarea acestora; v) numele si semnatura persoanei/persoanelor care a/au efectuat cercetarea; 

w) viza angajatorului ( art 128- art 129, Norme Metodologice) 

Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se intocmeste in: 

- 3 exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca, pentru angajatorul care inregistreaza accidentul, inspectoratul teritorial de munca care a avizat dosarul si asigurator; 

- mai multe exemplare, in cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca pentru lucratori cu angajatori diferiti, pentru fiecare angajator, inspectoratul teritorial de munca care a avizat dosarul si asigurator; ( art 132, alin a,b, Norme Metodologice) 

In cazul in care angajatorul la care se inregistreaza accidentul de munca isi are sediul, domiciliul sau resedinta pe teritoriul altui judet decat cel pe raza caruia s-a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia are sediul, domiciliul sau resedinta angajatorul.( art 133, Norme Metodologice) 

In cazul evenimentelor care nu au fost comunicate si cercetate, dar persoana vatamata prezinta un certificat medical cu cod "accident de munca", angajatorul care si-a asumat atributiile in domeniul securitatii si sanatatii in munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie va solicita acesteia o declaratie scrisa privind modul si imprejurarile in care s-a produs evenimentul. ( art 134, Norme Metodologice) 

INREGISTRARE SI EVIDENTA 

Inregistrarea accidentului de munca se face pe baza procesului-verbal de cercetare. Accidentul de munca inregistrat de angajator se raporteaza de catre acesta la inspectoratul teritorial de munca, precum si la asigurator, potrivit legii. ( art 32, al 1,2 Legea 319/2006) 

In baza procesului-verbal de cercetare intocmit de persoanele imputernicite prin lege, angajatorul la care se inregistreaza accidentul va completa FIAM. 

FIAM se completeaza pentru fiecare persoana accidentata in cate 4 exemplare care se inainteaza spre avizare dupa cum urmeaza: 

- inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare intocmit de comisia angajatorului, in termen de 3 zile lucratoare de la primirea avizului; 

Verificarea si avizarea FIAM de catre inspectoratul teritorial de munca se fac in termen de 5 zile lucratoare de la primirea formularului. 

Angajatorul la care se inregistreaza accidentul anexeaza FIAM la dosarul sau la procesul-verbal de cercetare si distribuie celelalte exemplare la persoana accidentata, inspectoratul teritorial de munca si asiguratorul pe raza caruia isi are sediul social, domiciliul sau resedinta. 

In cazul in care victima unui accident de munca a fost propusa pentru pensionare odata cu emiterea deciziei de incadrare intr-o grupa de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi inaintat unitatii de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca. ( art 140, Norme Metodologice) 

Angajatorul va tine evidenta evenimentelor in: 

a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca, conform modelului prevazut in anexa nr. 15; b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase, conform modelului prevazut in anexa nr. 16; c) Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare, conform modelului prevazut in anexa nr. 17; d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor in munca ce au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, conform modelului prevazut in anexa nr. 18.

In registrul prevazut la alin. (1) lit. d) se va tine evidenta accidentatilor in munca pentru care perioada de incapacitate temporara de munca este de minimum 4 zile de lucru, fara a lua in calcul ziua producerii accidentului. 

(3) Registrele de evidenta trebuie sa fie actualizate. ( art 141, Norme Metodologice) 

In contractele incheiate intre angajatori pentru prestarea de activitati si servicii vor fi prevazute clauze privind raspunderile referitoare la comunicarea, cercetarea si inregistrarea unor eventuale accidente de munca. ( art 175, Norme Metodologice) 

Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces au dreptul sa sesizeze sau sa se informeze la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc accidentul. ( art 176,alin 1, Norme Metodologice) 

In situatia in care angajatorul, lucratorii implicati, victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului, se pot adresa inspectoratului teritorial de munca sau, dupa caz, Inspectiei Muncii, in termen de 30 de zile calendaristice de la data primirii acestuia. ( art 177,alin 1, Norme Metodologice) 

INTOCMIT 

................................ 

SC ...................................SRL 

APROBAT 

DIRECTOR EXECUTIV 

.............................. 

SANATATEA SI SECURITATEA MUNCII IN BIROU

Continutul sanatatii si securitatii in munca 

Dezvoltarea si modernizarea societatii, evolutia omului au dus la aparitia unor noi domenii de munca, la dezvoltarea si la perfectionarea proceselor de productie. Totodata a crescut volumul ii complexitatea mijloacelor de munca ii a tehnologiilor de fabricatie care evolueaza si se modernizeaza in fiecare zi. 

Odata cu acestea au crescut numarul solicitarilor si factorii de risc, au crescut riscurile de producere a accidentelor de munca si a bolilor profesionale. Astfel, prevenirea acestor accidente si boli a inceput sa devina o preocupare importanta a omului. 

In acest sens, au aparut noi concepte de protectie si de securitate a muncii care se refera la asigurarea starii generale de sanatate si a integritatii fizice si psihice a intregului personal. Totalitatea masurilor tehnice, sanitare, juridice si organizatorice, avand drept scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidentelor de munca reprezinta domeniul protectiei muncii. 

Scopul principal al programelor şi al reglementărilor legale privind protecţia şi securitatea muncii este de a preveni leziunile şi accidentele de muncă. 

În statele dezvoltate există pachete de legi care protejează salariatul. De exemplu, în Marea Britanie sănătatea şi securitatea angajaţilor care lucrează în birouri este protejată prin Legea privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă din 1974. Deşi acest act este redactat numai în termeni generali, Ministerul Muncii are putere de a redacta regulamente specifice pentru diferite locuri de muncă după consultarea Comisiei pentru Sănătate şi Securitate. Acte legislative anterioare (Legea din 1961 privind fabricile şi birourile, cel din 1963 privind magazinele şi căile ferate) au rămas în vigoare pentru a furniza regulile generale. În reglementările actuale cu privire la munca de birou, de exemplu, gravidelor le este interzis lucrul la videoterminale sau nivelul radiaţiilor X răspândite de monitoare trebuie să se încadreze în anumite limite precizate de standarde internaţionale. 

La noi în ţară protecţia muncii este reglementată în Constituţia României ca o importantă problemă de stat care antrenează preocupări şi răspunderi multilaterale şi la toate nivelurile din partea celor care organizează şi conduc activitatea productivă. [1] 

Codul muncii (Legea nr. 10 din 23 noiembrie 1972) conţine prevederi potrivit cărora “protecţia muncii se va asigura încă din faza de proiectare a obiectivelor şi de realizare a investiţiilor…, precum şi introducerea de noi procese tehnologice, corespunzător nivelului ştiinţei şi tehnicii moderne”. 

Noile reglementări legale cu privire la protecţia muncii, respectiv Legea nr. 90/1996 (Legea protecţiei muncii) şi normele metodologice de aplicare a acesteia, au îmbogăţit aceste prevederi. De asemenea, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale împreună cu Ministerul Sănătăţii elaborează norme privind protecţia şi securitatea muncii, obligatorii pe întreaga economie, iar ministerele şi departamentele pe ramuri de activitate au obligaţia de a elabora norme specifice de protecţie şi de securitate a muncii pentru fiecare loc de muncă. 

Din pacate, lipsesc normele de protectie a muncii in birouri si in special cele privitoare la munca cu noile echipamente de calcul, activitati care in tarile dezvoltate sunt reglementate prin legi. Un rol important in asigurarea protectiei muncii revine si contractului colectiv de munca, care se incheie intre unitate si angajati, si care constituie instrumentul juridic al carui scop consta in organizarea superioara a muncii si in gasirea masurilor necesare pentru imbunatatirea continua a conditiilor de munca si de viata in unitate. 

Modul in care se amplaseaza si se construiesc cladirile unde urmeaza sa se desfasoare activitati productive, proiectarea si instalarea utilajelor si echipamentelor si dotarea lor cu dispozitive de protectie a muncii precum si instruirea tuturor angajatilor constituie masuri tehnico-organizatorice cuprinse in conceptul de protectie. Aceste norme tehnice reglementeaza nu numai conduita oamenilor si conditiile pentru obtinerea unui cat mai mare randament cu minim de efort si cheltuieli, ci si asigurarea ocrotirii sanatatii si integritatii corporale. 

Notiunea de protectie a muncii are, deci, un continut complex care, privit din punct de vedere tehnic, cuprinde masurile tehnico-stiintifice luate pentru inlaturarea accidentelor de munca si a

imbolnavirilor profesionale, iar din punct de vedere juridic, totalitatea normelor de drept referitoare la obligatiile conducerii unitatilor de a asigura personalului conditii bune pentru desfasurarea muncii. Dezvoltarea fortelor de productie si introducerea progresului tehnic a impus necesitatea efectuarii de studii si de cercetari referitoare la munca, cu scopul de a mentine la un nivel cat mai inalt starea fizica si psihica a omului. Angajatul,indiferent ca lucreaza in birou sau in sectorul productiv, trebuie sa poata raspunde in mod corespunzator cerintelor impuse de introducerea progresului tehnic, fara ca acesta sa-i afecteze sanatatea sau rezistenta. 

Alaturi de progresul tehnic, care a determinat schimburi fundamentale in munca, un rol deosebit in dezvoltarea studiilor si cercetarilor in domeniul protectiei muncii l-a avut conceptia omului despre munca si in general evolutia stiintelor care au ca obiect munca, in special ergonomia. 

Accidentele de muncă 

Deşi munca în birou, din punct de vedere fizic, cu câteva excepţii, este relativ uşoară, iar elementele de risc sunt minime, nu este exclusă apariţia accidentelor şi a bolilor profesionale. Accidentele de muncă pot fi definite ca fiind: “vătămări corporale ale organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care se produc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi, invaliditate sau deces”. [2] 

Accidentele de muncă pot fi clasificate după următoarele criterii: 

a) după numărul persoanelor afectate: accident individual şi colectiv; 

b) după urmările asupra victimei: accidente care produc incapacitate temporară de muncă (max. 30 de zile), accidente care produc invaliditate şi accidente mortale; 

c) după natura cauzelor directe: accidente mecanice, electrice, chimice, termice, prin iradiere sau combinate; 

d) după natura leziunilor: contuzii, plăgi, înţepături, tăieturi, striviri, arsuri, entorse, fracturi, amputări, intoxicaţii, electrocutări, insolaţii, leziuni multiple; 

e) după locul leziunii: la cap, la trunchi, la membrele superioare sau inferioare, cu localizări multiple; 

f) după momentul în care se resimt efectele: cu efect imediat sau cu efect ulterior. Cauzele producerii accidentelor de muncă pot fi de natură tehnică sau organizatorică, ele pot proveni fie din condiţiile de muncă fie datorate angajatului. 

Pentru eliminarea accidentelor de muncă, mai exact a cauzelor care le-au generat, se folosesc câteva metode. 

a) Metoda statistică. Această metodă are la bază calculul a trei indicatori: coeficientul de frecvenţă, coeficientul de gravitate, coeficientul de incapacitate temporară de muncă. Cu ajutorul lor se determină numărul accidentelor de muncă într-o anumită perioadă sau numărul mediu al zilelor de incapacitate de muncă dintr-o anumită perioadă. 

b) Metoda topografică constă în reprezentarea pe planul unei structuri (uzină, atelier) prin semne convenţionale a locurilor unde s-au produs accidente într-o anumită perioadă de timp în scopul determinării cauzelor care le-au generat. 

c) Metoda monografică constă în studierea tehno-logiilor, a echipamentelor şi mobilierului, a condiţiilor de mediu în scopul stabilirii locurilor de muncă periculoase şi a cauzelor care le-au provocat, în vederea elaborării măsurilor necesare. Este considerată metoda cea mai eficientă. 

În munca de birou, odată cu creşterea numărului echipamentelor moderne (calculatoare, maşini electrice de scris, copiatoare), cel mai mare pericol de vătămare corporală îl reprezintă electrocutarea. De aceea, alegerea locului pentru instalarea echipamentelor, precum şi realizarea unor instalaţii electrice corespunzătoare sunt esenţiale. Chiar înainte de instalarea unor astfel de echipamente (unele calculatoare au nevoie de prize trifazice, 380 V), trebuie efectuate lucrări corespunzătoare la instalaţiile electrice cu electricieni autorizaţi. 

De asemenea, trebuie rezolvată problema instalaţiei de împământare. Aceasta se va efectua de către tehnicienii care vor instala noile echipamente în strânsă cooperare cu electricienii autorizaţi ai instituţiei.

Pentru prevenirea accidentelor în birouri este necesar un mobilier adecvat care să permită încorporarea cablurilor astfel încât să fie împiedicată agăţarea sau smulgerea acestora. Atenţie sporită din partea angajaţilor necesită şi utilizarea unor echipamente precum maşina de tăiat hârtie sau copiatorul (raza laser poate provoca orbirea iar unele componente sunt fierbinţi). 

Măsuri de protecţia muncii în birou 

Menţinerea condiţiilor sănătoase şi sigure de muncă în birouri impune angajaţilor respectarea următoarele cerinţe: 

- să păstreze ordinea în aria de lucru; 

- să recunoască şi să anunţe orice potenţial pericol; 

- să raporteze şi să înregistreze accidentele corect, complet şi clar, în concordanţă cu procedurile stabilite (anexa 10); 

- să urmeze instrucţiunile de folosire pentru echipa-mentele şi pentru accesoriile din birou; - să folosească metode aprobate şi sigure pentru ridicarea şi pentru manevrarea obiectelor grele şi voluminoase; 

- să studieze regulamentele şi regulile directoare pentru posturile ce implică expunerea la un monitor al calculatorului. 

Având în vedere absenţa legislaţiei privitoare la protecţia muncii în birou la noi în ţară, prezentăm în continuare câteva norme de securitatea muncii cuprinse în legislaţia britanică    [3] . În Legea din 1974 privind sănătatea şi securitatea la locul de muncă se arată că angajaţilor trebuie să li se ofere: 

- un loc sigur în care să îşi desfăşoare activitatea cu acces şi cu ieşire sigure; 

- echipamente de siguranţă (cu întreţinere eficientă); 

- sisteme de lucru stabile; 

- un mediu de lucru sigur; 

- metode sigure pentru manevrarea, pentru depozitarea şi pentru transportul bunurilor; - facilităţi de prim ajutor conform normelor Ministerului Sănătăţii; 

- instruire şi supervizare a practicilor pentru asigurarea sănătăţii; 

- consultaţii cu privire la punerea la punct şi la menţinerea unor măsuri eficiente de păstrare a sănătăţii şi securităţii; 

- declaraţii scrise în legătură cu sănătatea şi cu securitatea la locul de muncă şi motivele pentru care este adoptată acea politică. 

Acelaşi act conţine şi îndatoririle angajaţilor: 

- să aibă grijă de propria lor sănătate şi de sănătatea celorlalţi, care poate fi afectată de acţiunile sau de omisiunile lor; 

- să respecte măsurile de securitate; 

- să coopereze pentru menţinerea sănătăţii şi securităţii la locul de muncă; 

- să nu modifice sau să nu folosească în mod greşit instrumentele necesare asigurării securităţii locului de muncă. 

Măsurile de securitate se extind şi dincolo de birou, deoarece uneori cei care lucrează în birouri trebuie să se deplaseze în alte locuri cum ar fi depozite sau secţii de lucru. Faptul că personalul de birou nu vizitează frecvent aceste spaţii de lucru măreşte riscul producerii accidentelor, dacă aceştia nu sunt atenţi şi conştienţi de eventualele pericole. 

Legea din 1963 privind securitatea birourilor, magazinelor şi căilor ferate 

Ca urmare a acestui act normativ, firmele au obligaţia de a oferi angajaţilor următoarele: - un spaţiu de lucru de minim 3,715 m2pentru fiecare persoană; 

- curăţenie cel puţin o dată pe săptămână; 

- temperatura la începutul zilei de lucru, cel puţin 160C; 

- lumină potrivită şi suficientă; 

- ventilaţie adecvată; 

- toalete adecvate, apă potabilă şi facilităţi pentru spălare şi pentru uscare; 

- scaune solide şi comode;

- echipamente de protecţie în apropierea maşinilor periculoase; 

- echipamente de transport şi de ridicare. 

Legea din 1971 privind prevenirea incendiilor cuprinde următoarele norme de securitatea muncii: 

1. Echipamente 

- Citiţi şi înţelegeţi instrucţiunile de folosire; 

- Închideţi butonul de pornire şi debranşaţi de la curent echipamentele nefolosite; - Învăţaţi cum se întrerupe curentul electric în caz de urgenţă; 

- Evitaţi îndoirea cablurilor de alimentare ale maşinilor; 

- Stabiliţi şedinţe regulate de verificare şi de întreţinere pentru echipamente; 

- Anunţaţi fără întârziere defectele apărute la echipamente; 

- Verificaţi dacă părţile periculoase ale maşinilor sunt prevăzute cu dispozitive de protecţie, în special maşinile de tăiat hârtie; 

- Aşezaţi echipamentele în locuri sigure, pe birouri sau pe mese. 

- Poziţionarea şi aşezarea echipamentelor să se facă astfel încât să se prevină blocarea căilor de acces. 

2. Clădirea şi împrejurimile 

- Afişaţi un plan general al biroului şi al clădirii; 

- Aranjaţi mobilierul şi echipamentele în locuri sigure; 

- Asiguraţi-vă că toate coridoarele, scările sunt sigure şi că nu au depozitate materiale inflamabile; 

- Rezervaţi un loc pentru prepararea băuturilor calde departe de punctul de lucru. 3. Măsuri de prevenire a incendiilor 

- Păstraţi căile de evacuare libere, pentru a putea fi folosite în caz de urgenţă; 

- Asiguraţi-vă că ştiţi ce trebuie făcut în caz de incendiu: 

- cum se declanşează alarma de incendiu; 

- cum se foloseşte echipamentul de stingere a incendiilor; 

- care este cea mai scurtă cale de evacuare şi ce alte căi pot fi folosite dacă aceasta este blocată. - Nu este permis fumatul în locuri din clădire unde există riscul incendiilor; 

- Asiguraţi-vă că materialele inflamabile sunt depozitate în magazii ventilate sau în dulapuri metalice; 

- Verificaţi periodic dispozitivele de alarmă şi extinctoarele; 

- Organizaţi periodic antrenamente pentru evacuare în caz de incendiu. 

Anexa 11 conţine o notă de instrucţiuni pentru proceduri de evacuare în caz de incendiu. Asemenea norme sunt extrem de importante pentru birouri, mai ales că acestea deţin materiale care se aprind şi ard foarte uşor, de aceea considerăm că este necesară şi în ţara noastră o lege privind securitatea birourilor care să cuprindă astfel de reguli. 

Utilizarea normelor de protecţie a muncii în birou au rolul de a contribui la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, la înlăturarea cauzelor care pot provoca accidente şi îmbolnăviri profesionale, prin aplicarea unor procedee moderne de securitate, prin folosirea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice şi prin organizarea corespunzătoare a muncii. 

METODE DE APRECIERE A MUNCII IN BIROU 

Aprecierea muncii angajaţilor este necesară în orice tip de organizaţie. 

Ea reprezintă evaluarea sistematică a realizărilor şi a neajunsurilor în muncă ale fiecărui angajat. [1] 

Obiectivul principal al aprecierii muncii este de a stabili cât de bine îşi îndeplineşte un angajat sarcinile ce-i revin şi de a-l ajuta să afle cât de bine munceşte, astfel încât dacă este nevoie să-şi îmbunătăţească stilul de muncă.

De asemenea, aprecierea performanţei este un instrument util de stimulare a dezvoltării angajatului: îi întăreşte încrederea în forţele proprii, amplifică motivarea prin majorări de salarii şi prin premii, deschide perspective de promovare, îi sporeşte ambiţia de ridicare a nivelului de pregătire. 

Pentru evaluarea muncii din birou nu există proceduri standard, pentru aceasta se folosesc o varietate de metode. În general instituţiile nu trebuie să opteze pentru o singură metodă, ci pentru combinaţii de metode. 

Cele mai utilizate metode de aprecierea a muncii în birou sunt: metoda eseului (aprecierea descriptivă), metode comparative (ierarhizarea, compararea perechilor şi distribuţia forţată), metoda grafică de apreciere şi schemele de apreciere bazate pe determinări comportamentale. Alte metode mai rar folosite sunt: autoevaluarea, evaluarea de către cei egali, evaluarea făcută de subordonaţi. De asemenea, managementul prin obiective este un mijloc de apreciere. 

1. Metoda eseului presupune descrierea (în scris) a activităţii lucrătorilor de către manager sau de o altă persoană care face aprecierea. Deşi textul este liber, cel care face aprecierea trebuie să se refere mai ales la probleme privind cunoaşterea de către angajat a sarcinilor postului, la calităţile şi defectele acestuia, precum şi la potenţialul său de promovare. 

Deşi metoda este simplă şi uşor de aplicat, are câteva dezavantaje cum ar fi: - lungimea şi conţinutul textului variază de la un evaluator la altul; 

- pe baza textului este greu să se obţină o unitate în evaluare, întrucât unii autori evidenţiază unele aspecte, iar alţii altele; 

- stilul autorului poate afecta aprecierea; 

- persoana care realizează aprecierea nu are talent la scris, ceea ce poate afecta obiectivitatea aprecierii. 

Pentru a fi eficientă, specialiştii recomandă ca această metodă să fie folosită în combinaţie cu altele. 

2. Metodele comparative de evaluare fac parte din categoria metodelor subiective şi cuprind: ierarhizarea, compararea perechilor şi distribuţia forţată. 

a. Ierarhizarea constă în aşezarea angajaţilor pe categorii, de la cea mai înaltă la cea mai joasă, de la cel mai bun lucrător la cel mai slab. O variantă a acestei metode este ierarhizarea alternativă. Aceasta presupune alegerea celui mai bun şi a celui mai slab lucrător. Apoi se alege cel de pe locul doi ca performanţă şi cel dinaintea celui slab, stabilind astfel alternativ locurile de sus şi de jos până sunt clasaţi toţi angajaţii.

b. Compararea perechilor. Metoda constă în compa-rarea fiecărui angajat cu toţi ceilalţi pe rând, luaţi unul câte unul. Numărul posibil de perechi de angajaţi se stabileşte după formula: 

P = n (n-1)/2 unde : 

P – numărul posibil de perechi 

n – numărul de angajaţi 

Evaluarea se realizează pe baza unui tabel în care se înscriu toate perechile posibile. Evaluatorul stabileşte care angajat este mai bun în fiecare pereche, marcând performanţa superioară prin caractere aldine. 

c. Distribuţia forţată. Metoda presupune că nivelul de performanţă dintr-un grup de angajaţi se distribuie conform curbei lui Gauss. Dezavantajul major al ierarhizării este acela că mulţi angajaţi sunt clasaţi la nivelul superior al grilei. Distribuţia forţată este concepută tocmai pentru a preveni această situaţie. Evaluatorul, folosind această metodă, distribuie angajaţi, după un anumit indice procentual în grupe aşezate la diferite niveluri ale performanţei (tabelul 9). 

Tabelul 9 

Aprecierea performanţei prin distribuire forţată 

Avantajul metodelor comparative este simplitatea, ele sunt uşor de explicat şi de folosit. Cu toate acestea au şi unele dezavantaje cum ar fi:

- nu relevă gradul de diferenţiere dintre persoanele aflate pe categorii alăturate; - persoanele cu rezultate similare sunt plasate în categorii diferite; 

- nu permit o comparaţie între diferite grupuri de angajaţi aflate în servicii diferite; - distribuţia forţată este greu de utilizat în cazul evaluării grupurilor mici. 

3. Metoda grafică (scalele de evaluare în formă grafică) este cea mai folosită metodă de aprecierea muncii în birou. Aprecierea angajaţilor se face în funcţie de factori precum: calitatea muncii, volumul de muncă, încredere în persoana respectivă, spirit de iniţiativă, competenţă, scrupulozitate. Unele instituţii folosesc în evaluare formulare simple cuprinzând factorii menţionaţi (uneori explicitaţi), urmaţi de o scală de evaluare în formă grafică. Acestea conţin puncte care exprimă repartizarea scorurilor (de la cinci pentru foarte bun, la 1 pentru slab sau nesatisfăcător). Scorul total pentru fiecare angajat se calculează prin însumarea punctelor acordate (fig. 5). 

Scrupulozitate 

1 2 3 4 5 

Slab Suficient Mediu Bine Excelent 

Fig. 5. Scală de evaluare privind scrupulozitatea 

În ultimul timp unele firme şi-au îmbunătăţit scalele grafice de evaluare eliminând calificativele cu scurte aprecieri ale diferitelor niveluri de performanţă (fig. 6). 

Scrupulozitatea înseamnă rigurozitate în munca depusă 

Face 

greşeli repetate. 

Neatent, face 

deseori greşeli. 

Corect de 

obicei. 

Nu are nevoie de prea multă supervizare. 

Lucrează 

cu acurateţe şi este 

riguros 

Nu 

necesită decât o superviza re 

minimă. Aproape întotdeau

în cea 

mai mare 

parte a 

timpului. 

Fig. 6. Scală de evaluare privind scrupulozitatea (fără calificative) 

Metoda grafică de apreciere are numeroase avantaje: - este relativ uşor de elaborat şi de folosit; 

- poate include evaluarea mai multor caracteristici; 

- scorurile angajaţilor pot fi comparate; 

- este o metodă acceptată de cei evaluaţi; 

na este riguros şi exact. 

- dacă este corect elaborată poate fi la fel de eficientă ca metodele complexe. Totuşi metoda are şi dezavantaje, fiind de multe ori criticată: 

- nu previne comiterea erorilor de evaluare; 

- nu sunt suficient de precis definite gradele de performanţă ale fiecărei caracteristici; 

- efectul de halo (tendinţa de a acorda unei persoane calificative mari sau mici la toţi factorii pe baza unei păreri generale despre persoana evaluată). 

Anexa 12 ilustrează un formular de apreciere a muncii pe baza metodei grafice, folosit de Biblioteca Publică din Dallas. 

4. Schemele de apreciere bazate pe determinări comportamentale (BARS) sau scale de observare a comportamentului au fost create pentru a corecta deficienţele metodei grafice. Ele au apărut recent şi încă nu sunt utilizate în prea multe firme. 

Determinările sunt descrieri specifice ale comporta-mentelor de muncă, cotate ca reprezentând niveluri specifice ale performanţei    [2] . Pentru a realiza o apreciere pe baza acestei metode, evaluatorul parcurge o listă de câteva determinări din fiecare scală de evaluare, până când identifică determinatul corespunzător comportamentului angajatului

şi marchează valoarea respectivă. Evaluarea se obţine prin însumarea valorilor alese pentru fiecare nivel. 

Figura 7 prezintă o schemă BARS creată pentru eva-luarea parametrilor de planificare a derulării proiectelor, care este o atribuţie proprie multor posturi manageriale. 

Schemele au numeroase avantaje: 

- au la bază o analiză atentă a postului; 

- validitatea conţinutului determinărilor este direct evaluată; 

- sunt utile în asigurarea recompensării angajaţilor, deoarece folosesc scale de frecvenţă; 

- oferă o mai mare profunzime a informaţiei de performanţă decât alte metode; 

- metoda este acceptată atât de manageri cât şi de subalterni deoarece schemele sunt create împreună. 

Cu toate acestea, cercetările nu au demonstrat superioritatea acestei metode. 

Valori Determinări 

7  Excelent Formulează un plan amănunţit al desfăşurării proiectului, cu documentaţia adecvată, obţine aprobările necesare şi trimite planul tuturor celor implicaţi 

Planifică, comunică şi urmăreşte termenele şi obiectivele; stabileşte săptămână de 

6  Foarte  bine 

5  Bine 

4  Nivel  

mediu 

3  Nivel sub mediu 

2  Foarte  slab 

1  Inacceptab il 

săptămână modul de desfăşurare al proiectului faţă de planificare. Menţine la zi grafice ale realizărilor şi rămânerilor în urmă şi se foloseşte de acestea pentru optimizarea modificărilor de termene necesare. Are uneori probleme operaţionale minore, dar comunică în mod eficient. 

Defalcă şi schiţează toate părţile componente ale proiectului, programând realizarea fiecăreia; se străduieşte să devanseze programarea şi are prevederea de a lăsa o margine pentru perioade de slăbire a ritmului. Rezolvă problemele clienţilor legate de limitele de timp; rareori are probleme de depăşire a termenelor sau a costurilor. 

Face o listă de termene şi o revede pe măsură ce proiectul avansează, incluzând de obicei evenimentele neprevăzute; provoacă frecvente reclamaţii din partea clienţilor. Poate avea un plan temeinic, dar nu ţine evidenţa obiectivelor şi termenelor; nu comunică nerespectările de programare sau alte probleme imediat ce acestea se petrec. Planurile nu sunt bine definite; termenele stabilite sunt de obicei nerealiste. Nu poate planifica acţiuni pe mai mult de două-trei zile înainte, neavând noţiunea de termen realist de realizare a unui proiect. 

Nu are un plan sau programare a segmentelor de activitate ce trebuie realizate. Nu planifică deloc sau planifică insuficient proiectele ce i se atribuie. Nu finalizează aproape niciodată un proiect din cauza lipsei oricărei planificări şi dă impresia că problema îi este indiferentă. 

Repurtează mereu eşecuri datorită lipsei de planificare a acţiunilor, dar nu se interesează de modul în care şi-ar putea îmbunătăţi munca.