NORME DE PROTECTIA MUNCII

NORME DE PROTECTIA MUNCII  

Îmbunătăţind calitatea produselor şi serviciilor sale, organizaţia răspunde cerinţelor pieţii; luând măsuri de protecţie a sănătăţii şi securităţii personalului, răspunde cerinţelor şi intereselor salariaţilor săi. 

Anual în lume cea 1,3 milioane de angajaţi mor în accidente de muncă şi ca urmare a bolilor profesionale. Anual în lume se produc circa 250 miloane accidente de muncă, se înregistrează circa 160 milioane de îmbolnăviri profesionale şi se confirmă pierderi de peste 4% din produsul mondial brut datorate accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. În România, conform Inspecţiei Muncii, silicoza şi bolile datorate poluării fonice sunt dominante în bolile profesionale. 

Probleme există şi în cazul stresului la locul de muncă, neluat în seamă, deocamdată, în statisticile şi legislaţia naţională în domeniul sănătăţii şi securităţii. Studiul publicat anul trecut de Fundaţia Europeană pentru îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă arată că, spre deosebire de restul ţărilor candidate în care media numărului de salariaţi afectaţi de stres la locul de muncă este de 28%, în România procentul este de 36%. În ultima perioada s-a constatat o incidenţă crescută a bolilor corelate stresului (hipertensiunea arterială, bolile coronariene, tulburările de ritm şi bolile psihice, cum ar fi anxietatea şi depresia). În plus, din cauza alimentaţiei necorespunzătoare a celor afectaţi de stres a crescut incidenţa diabetului zaharat, obezităţii şi ulcerului. Netratarea efectelor negative ale stresului şi durerilor musculoscheletare ale salariataţilor cauzează unei companii pierderi de cel puţin 12 zile pe salariat anual ca urmare a diminuării productivităţii. Dimpotrivă, tratarea corespunzătoare a acestora diminuează pierderile de productivitate la 1,5 zile pentru fiecare angajat pe an, ceea ce înseamnă un câştig mediu de cel puţin 105 dolari anual. 

Un rol primordial pentru îmbunătăţirea situaţiei în această privinţă revine managementului organizaţiei în cel puţin patru direcţii şi anume: 

∙ Identificarea riscurilor pentru accidente şi îmbolnăviri profesionale; 

∙ Alocarea resurselor materiale necesare pentru eliminarea cauzelor generatoare de accidente şi îmbolnăviri profesionale; 

∙ Instruirea temeinică a personalului pentru evitarea accidentelor şi îmbolnăvirilor profesionale şi bolilor legate de profesiune; 

∙ Controlul permanent al modului în care măsurile de prevenire sunt respectate. 

Pentru evitarea accidentelor de muncă instructajul de Protecţia Muncii trebuie efectuat lunar cu întregul personal şi trebuie să cuprindă: 

∙ -instrucţiuni de folosire pentru fiecare utilaj al instalaţiei tehnologice, evitându-se astfel accidentele generate de o folosire necorespunzătoare cât şi accidentele întâmplătoare; 

∙ -utilajele în funcţionare nu se ating pentru a se evita electrocutarea;

∙ -în spaţiile de productie se foloseşte echipamentul de protecţie format din halat, bonetă, cizme. 

Norme de Protectia Muncii 

Normele specifice de Protectia Muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala, cuprinzând prevederi minimal obligatorii pentru desfasurarea diferitelor activitati în conditii de securitate. Respectarea acestor prevederi nu absolva persoanele juridice sau fizice de raspunderea ce le revine pentru asigurarea oricaror altor masuri corespunzatoare conditiilor concrete în care se desfasoara activitatile respective, prin instructiuni proprii. 

Întrucât sistemul national al normelor specifice este structurat pe activitati, persoanele juridice sau fizice vor selectiona si aplica cumulativ normele specifice de protectie a muncii corespunzatoare atât activitatii de baza cât si conexe sau complementare. 

Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica a aspectelor de securitate a muncii - practicata în cadrul Normelor Generale - pentru orice proces de munca. Conform acestei abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem, compus din urmatoarele elemente ce interactioneaza: 

∙ Executantul: omul implicat nemijlocit în executarea sarcinii de munca; 

∙ Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate de executant prin intermediul mijloacelor de productie si în anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului procesului de munca; 

∙ Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini, aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.) care se utilizeaza în procesul de munca); 

∙ Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihosociale în care, unul sau mai multi executanti îsi realizeaza sarcina de munca. 

Reglementarea masurilor de protectie a muncii în cadrul Normelor Specifice, vizând, global, desfasurarea uneia sau mai multor activitati, în conditii de securitate, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de protectie a muncii la nivelul fiecarui element al sistemului executant-sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca, propriu proceselor de munca din cadrul activitatilor care face obiect de reglementare. 

Prevederile sistemului national de norme privind asigurarea securitatii si sanatatii în munca constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si sanatatea în munca, baza pentru: 

∙ autorizarea functionarii unitatilor; 

∙ instruirea salariatilor în domeniul protectiei muncii; 

∙ cercetarea accidentelor de munca , stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor;

∙ activitatea de concepere si proiectare a echipamentelor tehnice si a tehnologiilor. 

În contextul general pe care l-am prezentat, Normele specifice de protectie a muncii pentru prelucrarea prin aschiere a pieselor au fost elaborate tinând cont de pericolele specifice existente în cadrul acestor activitati, astfel încât, pentru fiecare pericol sa existe cel putin o masura de prevenire adecvata la nivelul fiecarui element component al sistemului de munca. 

Structurarea acestor norme a urmarit includerea tuturor activitatilor necesare pentru pregatirea si realizarea proceselor tehnologice de fabricare luând în considerare si necesitatea corelarii prevederilor în raport cu aceste pericole. 

Realizarea sarcinilor de munca la prelucrarile mecanice prin aschiere 

Deservirea maşinilor-unelte este permisă numai lucrătorilor calificaţi şi instruiţi special pentru acest scop. 

Lucrătorii în formare (calificare) vor fi supravegheaţi o perioadă de timp de 1-3 luni, în funcţie de complexitatea lucrului, de un lucrător calificat şi vor lucra singuri numai după ce conducătorul locului de muncă îl va testa practic şi teoretic asupra cunoaşterii normelor şi exploatării corecte a utilajului. 

Se interzice lucrul la maşini-unelte fără ca lucrătorii să posede documentaţia necesară (desene, fişe tehnologice, planuri de operaţii, schema de ungere şi instrucţiuni speciale de securitate a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnică a maşinii-unelte) cu excepţia lucrului după piese model. 

Ridicarea, montarea, demontarea subansamblelor şi dispozitivelor, a accesoriilor, sculelor şi pieselor de pe maşini-unelte, care depăşesc 20 kg se vor face cu mijloace de ridicat adecvate, ţinându-se cont de prescripţiile Normelor de privind efortul fizic. De la caz la caz, în funcţie de frecvenţa operaţiilor de ridicare, se va aprecia necesitatea dotării cu mijloace ajutătoare de ridicat şi transportat, chiar dacă sarcinile sunt mai mici de 20 kg. 

Deservirea maşinilor-unelte 

Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va controla starea maşinii, a dispozitivelor de comandă (pornire-oprire şi schimbarea sensului mişcării), existenţa şi starea dispozitivelor de protecţie şi a grătarelor din lemn. 

Lucrătorul care deserveşte o maşină-unealtă acţionată electric va verifica zilnic : ∙ integritatea sistemului de închidere a carcaselor de protecţie (uşi, capace etc.); ∙ starea de contact între bornele de legare la pământ şi conductorul de protecţie; 

∙ modul de dispunere a cablurilor flexibile ce alimentează părţile mobile, cu caracter temporar, precum şi integritatea învelişurilor exterioare; 

∙ continuitatea legăturii la centura de împământare.

Se interzice lucrătorilor care deservesc maşinile-unelte să execute reparaţii la maşini sau instalaţii electrice. 

În mod obligatoriu, maşina-unealtă, agregatul, linia automată vor fi oprite şi scula îndepărtată din piesă în următoarele cazuri : 

∙ la fixarea sau scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivele de prindere atunci când maşina nu este dotată cu un dispozitiv special care permite executarea acestor operaţii în timpul funcţionării maşinii; 

∙ la măsurarea manuală a pieselor ce se prelucrează; 

∙ la schimbarea sculelor şi a dispozitivelor; 

∙ la oprirea motorului transmisiei comune în cazul când maşina este acţionată de la această transmisie. 

În mod obligatoriu, se vor deconecta motoarele electrice de antrenare ale maşinii-unealtă, agregatului, liniei automate în următoarele cazuri : 

∙ la părăsirea locului de muncă sau zonei de polideservire, chiar şi pentru un timp scurt; 

∙ la orice întrerupere a curentului electric ; 

∙ la curăţirea si ungerea maşinii şi la îndepărtarea aşchiilor; 

∙ la constatarea oricăror defecţiuni în funcţionare. 

În cazul când în timpul funcţionării se produc vibraţii, maşina se va opri imediat şi se va proceda la constatarea şi înlăturarea cauzelor, în situaţia în care acestea sunt determinate de cauze tehnice, se va anunţa conducătorul procesului de muncă. 

După terminarea lucrului sau la predarea schimbului, lucrătorul este obligat să curăţe şi să ungă maşina, să lase ordine la locul de muncă şi să comunice schimbului următor toate defecţiunile care au avut loc în timpul lucrului, pentru a nu expune la accidente lucrătorul care preia maşina. 

Înlăturarea aşchiilor si pulberilor de pe maşinile-unelte se va face cu ajutorul măturilor, periilor speciale sau cârligelor. Se interzice înlăturarea aşchiilor cu mâna. Se interzice suflarea aşchiilor sau pulberilor cu jet de aer; această operaţie este permisă numai cu justificări tehnologice sau constructive şi cu folosirea aerului comprimat de maxim 2 atm. 

Evacuarea deşeurilor de la maşini se va face ori de câte ori prezenţa acestora este stânjenitoare pentru desfăşurarea procesului de producţie sau pentru siguranţa operatorului şi cel puţin o dată pe schimb. 

Piesele prelucrate, materialele, deşeurile se vor aşeza în locuri stabilite şi nu vor împiedica mişcările lucrătorilor, funcţionarea maşinii şi circulaţia pe caile de acces. Piesele, materialele şi deşeurile cu dimensiuni mai mici se vor depozita în containere.

Grătarele din lemn de la maşini vor fi menţinute curate şi în bună stare, evitându se petele de ulei. 

Petele de ulei de pe grătare sau paviment se înlătură prin acoperire cu rumeguş. 

Se interzice spălarea mâinilor cu emulsii sau uleiuri de răcire, produse inflamabile (benzină, tetraclorură de carbon, silicat de sodiu etc.) precum şi ştergerea lor cu bumbac utilizat la curăţarea maşinii. 

Instruirea personalului 

Persoanele juridice sau fizice au obligatia de a elabora, prin efort propriu sau în colaborare cu institutii specializate, instructiuni proprii de protectie a muncii, în functie de specificul activitatii desfasurate, instructiuni ce vor fi supervizate de specialisti în domeniu. Aceste instructiuni vor fi afisate la loc vizibil. 

În cadrul procesului de instruire în domeniul protectiei muncii a salariatilor, se vor transmite toate informatiile necesare, referitoare la: 

∙ riscurile la care sunt expusi; 

∙ partile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, în functie de specificul activitatii; 

∙ dispozitivele de protectie existente; 

∙ mijloacele de protectie si autoprotectie; 

∙ modul de interventie în caz de avarii sau accidente; 

∙ sistemele de avertizare/semnalizare/alarmare. 

Masurile de prim-ajutor se vor stabili, în functie de specificul activitatii desfasurate, cu avizul medicului de medicina muncii sau cu competenta de medicina muncii, prin instructiuni proprii. 

Dotarea cu echipament individual de protectie 

Dotarea cu echipament individual de protectie si alegerea sortimentelor în functie de riscurile specifice fiecarui tip de activitate sau lucrare, se va face conform Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie. 

Este interzisa acordarea si utilizarea echipamentelor individuale de protectie care nu sunt realizate si certificate în conformitate cu standardele si normativele în vigoare. 

La terminarea lucrului, echipamentul individual de protectie va fi depus în vestiare special amenajate si va fi controlat zilnic daca este complet, bine întretinut si în buna stare. 

Organizarea locului de munca

Toate caile de acces ale spatiilor de lucru vor fi mentinute în stare de curatenie, libere de orice obstacol si vor fi marcate vizibil, pentru a se evita expunerea salariatilor la accidente. Caile de acces vor fi nivelate si amenajate în vederea scurgerii apei, podite sau pavate. Iarna, caile de acces vor fi curatate de zapada si presarate cu materiale antiderapante (nisip, sare, rumegus etc.) 

La inceputul lucrului, operatorii au obligatia de a controla existenta dispozitivelor de protectie si a protectorilor precum si starea tehnica a echipamentului. 

Echipamentele tehnice se fixeaza astfel încât sa se evite posibilitatea deplasarii lor necontrolate (alunecari, caderi etc.). 

Protectia împotriva electrocutarii 

Echipamentele si utilajele actionate electric trebuie sa fie protejate prin carcase, aparatori etc., astfel încât elementele aflate normal sub tensiune sa nu poata fi atinse. 

Cablurile electrice vor fi pozate corespunzator si protejate împotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc. 

Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, aparatorilor etc. la echipamentele aflate sub tensiune. 

Masele echipamentelor electrice trebuie sa fie legate la conductorul de nul de protectie ca masura principala de protectie împotriva electrocutarii prin atingere indirecta. 

Este interzis sa se lucreze cu un echipament tehnic care nu are circuitul de protectie legat la priza de legare la pamânt si/sau sa se intervina în caz de defectiune, la utilajele motoarelor, tablourile de comanda si celelalte instalatii de la locul lor de munca. 

În cazul aparitiei unei defectiuni salariatii vor deconecta de la retea echipamentul defect, vor opri lucrul si vor anunta mecanicul sau dupa caz electricianul de schimb, precum si pe conducatorul locului de munca. 

Prevederi generale in exploatarea echipamentelor tehnice 

Se interzice operatorilor sa lucreze cu echipamente tehnice pentru utilizarea carora nu au pregatirea necesara si pentru care nu sunt autorizati. 

Este interzis sa se lucreze sau sa se continue lucrul cu echipamentele tehnice când se constata o defectiune a acestora. 

În cazul constatarii unor defectiuni, salariatii au obligatia de a opri imediat echipamentul tehnic si de a înstiinta coordonatorii locului de munca. 

Protectia împotriva incendiilor 

Pe lângă normele de tehnica securităţii muncii, prin care se asigură condiţiile necesare bunei desfăşurări a activităţii de productie sunt obligatorii normele de prevenirea şi stingerea incendiilor prin aplicarea cărora se evită implicaţiile sociale şi materiale. 

La amplasarea si amenajarea atelierelor cu procese tehnologice care reprezinta pericol de incendiu sau explozie se vor respecta Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor în vigoare. 

Aceste norme prevăd, în principal, următoarele: 

∙ toate clădirile de productie vor fi prevăzute cu hidranţi de incendiu, interiori şi exteriori, având în dotare materialele şi mijloacele de prevenire şi stingere a incendiilor, conform normativelor în vigoare; 

∙ unitatea va dispune de o instalaţie de apă pentru stingerea incendiilor, separată de cea potabilă şi industrială şi va avea în permanenţă asigurată o rezervă suficientă în cazul întreruperii alimentării cu apă; 

∙ electropompele, motopompele trebuie să fie permanent în stare de funcţionare, iar stingătoarele de toate tipurile trebuie verificate şi încărcate corespunzător pentru a putea fi folosite în caz de nevoie; 

∙ curtea întreprinderii va fi nivelată şi împărţită în mod corespunzător pentru a se asigura un acces uşor la clădiri şi interveni uşor şi rapid, în caz de incendiu, la mijloacele de prevenire şi stingere; 

∙ se interzice fumatul sau introducerea de ţigări, chibrituri, brichete, materiale sau produse care ar putea provoca incendii sau explozii; 

∙ personalul va fi instruit periodic, atrăgându-se atenţia asupra pericolului pe care îl reprezintă nerespectarea măsurilor prevăzute în normele şi instrucţiunile de lucru pentru prevenirea şi stingerea incendiilor. 

În spatiile sau în apropierea utilajelor unde se lucreaza cu gaze sau lichide inflamabile (hidrogen, gaz metan, alcool, solventi etc.) se interzice fumatul si accesul cu foc deschis. 

La fiecare loc de munca trebuie afisate instructiunile privind prevenirea si stingerea incendiilor. 

Fumatul nu este permis decat in locurile special amenajate. 

În spatiile de lucru unde se manipuleaza materiale inflamabile, salariatii nu vor purta îmbracaminte din fibre sintetice sau încaltaminte cu accesorii metalice. 

Transportul si depozitarea produselor explozive si inflamabile se va face numai în cisterne, butoaie sau canistre metalice. Se interzice transportul acestor produse în alte vase, bidoane, galeti sau vase din material plastic. 

În timpul transportului, recipientele cu produse explozive sau inflamabile, vor fi puse în cosuri împletite sau cutii de lemn prevazute cu mânere de prindere, iar în vederea amortizarii eventualelor socuri, se vor utiliza paie, talas ignifugat sau vata de sticla. 

La manipularea recipientilor cu gaze sub presiune vor fi respectate prescriptiile tehnice ISCIR C2-82; C3-89; C5-84; C27-85.