Atestat norme de protectie si de prevenire a accidentelor de munca

COLEGIUL TEHNIC MOTRU 

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU  CERTIFICAREA CALIFICĂRII  

PROFESIONALE 

NIVELUL - 4 

RESURSE NATURALE ȘI PROTECȚIA  CALITĂȚII MEDIULUI 

SPECIALIZARE: TEHNICIAN ECOLOG ȘI  PROTECȚIA CALITĂȚII MEDIULUI 

NORME DE PROTECȚIE ȘI DE  PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE  MUNCĂ

 

CUPRINS 

ARGUMENT........................................................................................................................................................... 3 CAPITOLUL I.................................................................................................................................................... 4 1. NORME DE PROTECŢIA MUNCII ÎN LABORATORUL DE CHIMIE...................................................... 4 1.1. Măsurile de prim ajutor.............................................................................................................................. 5 1.2. LEGISLATIA IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA ................................... 7 1.2.1. Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, condiţii de muncă (protecţia muncii)................ 7 1.2.2. Legislaţia în domeniul materialelor şi substanţelor periculoase ................................................................ 7 1.2.3. Hotarari de Guvern................................................................................................................................... 7 

CAPITOLUL II............................................................................................................................................. 8 2. NORME DE PROTECTIE SI RECOMANDARI................................................................................ 8 2.1. Norme de protecţie şi prevenire a accidentelor - Măsuri de prim ajutor.................................................. 8 2.1.1. Intoxicațiile ............................................................................................................................................ 8 2.1.2. Arsurile .................................................................................................................................................. 8 2.1.3. Traumatismele........................................................................................................................................ 9 2.1.4. Electrocutarile......................................................................................................................................... 9 2.2. Recomandări pentru elevii care efectuează lucrări practice în laboratorul de chimie ................... 10 ANEXE...................................................................................................................................................... 11

 

ARGUMENT 

Lumea moderna se datoreaza stiintei si nimeni nu poate fi considerat educat pana cand nu  recunoaste importanta stiintei in schimbarile care au loc in lume. Chimia, impreuna cu fizica,  biologia si geologia, face parte din disciplinele fundamentale ale naturii. Studiul chimiei prezinta un  interes deosebit, atat din punct de vedere teoretic, cat si aplicativ. 

„Chimia este știința materiei și a transformărilor pe care le suferă materia; viața reprezintă  cea mai înaltă expresie a Chimiei.”(Jean Marie Lehn).Chimia poate fi considerată artă și știință Nu  ne gândim aproape niciodată la cât de mult descoperirile şi inovaţiile din domeniul chimiei tind să  ne condiţioneze viaţa de zi cu zi.Aceste realizări determină calitatea şi cantitatea alimentelor de care  dispunem, precum şi diversele modalităţi de transport. Mai mult, căldura din casele noastre şi viteza  cu care ne recuperăm după o boală depind şi ele de realizările obţinute în activităţile de cercetare şi  dezvoltare din domeniul chimiei. Chimia, prin metodele care le abordează în studiul interacțiilor  dintre specii sau transformărilor acestora este o știință. Dar, asemeni unui artist, chimistul creează și  își propune realizarea unor molecule sau materiale noi, intuiește proprietăți noi. 

Esența chimiei ca știință este explicată de Leonardo da Vinci prin cuvintele:„Când Natura  își încheie procesul de creație a speciilor proprii, Omul ajutându-se de natură începe să creeze o  infinitate de specii”. Chimia este într-o relație permanentă și reciprocă cu Viața și nimic nu susține  mai bine această afirmație decât gândul că materia vie și viața însăși sunt rezultaul celor mai  rafinate și complexe reacții chimice care au loc în organismele vii.  

În secolul al XX-lea, chimia a fost „chemată” să rezolve, alături de alte științe ale naturii,  mari crize ale omenirii. Sinteza îngrășămintelor chimice, a insecticidelor și a ierbicidelor, a ajutat  agricultura să obțină producții mai mari și să rezolve în parte criza alimentară. Prelucrarea  petrolului și a cărbunilor a oferit oamenilor combustibili și carburanți și o rezolvare pe termen scurt  a crizei energetice. Sinteza medicamentelor, a produselor cosmetice, a detergenților, a maselor  plastice și a fibrelor sintetice este o alternativă la criza materiilor prime naturale.  

În același timp, chimia și industria chimică sunt incriminate că au condus în același ritm  accelerat în care s-au dezvoltat la poluarea Planetei. Industria chimică nu este singura sursă de  poluare a mediului. Toate celelalte activități umane reprezintă surse de poluare. Astăzi, la începutul  mileniului al III-lea omenirea se confruntă cu o nouă criză majoră-poluarea mediului. Rezolavarea  ei este imperioasă.

 

CAPITOLUL I 

1. NORME DE PROTECŢIA MUNCII ÎN LABORATORUL DE CHIMIE 

Scopul protecţiei muncii îl constituie prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor  profesionale prin măsuri menite să elimine, să evite sau să diminueze acţiunea factorilor de risc  asupra organismului uman. Laboratoarele sunt locurile în care studenţii sunt expuşi riscurilor cauzate de existenţa reactivilor chimici, ustensilelor de laborator şi aparatelor electrice. 

Pentru a preveni accidentele în laboratorul de chimie, se vor respecta următoarele reguli  generale de tehnica securităţii muncii: 

✔ Instrucţiunile scrise vor fi afişate la loc vizibil şi regulile de securitate  evidenţiate; 

✔ Instrucţiunile de securitate vor fi prezentate verbal şi comunicate la începutul  fiecărui experiment; 

✔ Nu se consumă băutură sau mâncare în laboratorul de chimie; 

✔ La efectuarea unor experienţe explozive este necesară purtarea ochelarilor de  protecţie; 

✔ Se va păstra ordinea şi curăţenia pe mesele de lucru ale studenţilor; ✔ Pentru evitarea unor reacţii secundare, vesela şi aparatura de laborator se utilizează doar dacă sunt curate. Acestea se vor spăla cu amestecuri alcaline şi apă distilată, fără a  se utiliza nisipul, deoarece vasele de sticlă se fisurează, se zgârie iar la încălzire sticla se  va sparge uşor; 

✔ Lucrările de laborator se vor efectua cu cantităţile de substanţe indicate în  instrucţiuni, cu sticlăria şi aparatura adecvate lucrărilor, după verificarea prealabilă a  acestora conform referatului; 

✔ Este strict interzisă folosirea reactivilor din ambalaje fără etichetă; 

✔ Se interzice gustarea şi chiar contactul cu pielea a substanţelor chimice; ✔ Mirosirea substanţelor se va face cu grijă, prin ţinerea vasului la distanţă şi  apropierea vaporilor care se degajă prin mişcarea mâinii deasupra acestuia; ✔ Manipularea reactivilor solizi se face cu linguri sau spatule curate; 

✔ Soluţiile de reactivi pentru analiză nu se vor scoate cu pipeta direct din flacon,  ci, mai întâi, se toarnă cantitatea necesară într-un pahar curat, din care apoi se face  pipetarea. Se va avea în vedere ca la transvazarea lichidelor să se ţină sticla cu eticheta spre palmă pentru a evita deteriorarea acesteia; 

✔ Substanţele foarte volatile se manipulează în nişe şi deasupra unei chiuvete; ✔ În cazul în care se lucrează cu substanţe inflamabile, este necesară stingerea surselor de căldură din laborator. Orice început de incendiu provocat de substanţe volatile inflamabile se opreşte imediat, după caz, cu nisip, o pătură sau cu extinctorul; ✔ Nu este permisă impurificarea reactivilor în timpul manipulării. Nu este permisă folosirea aceleaşi ustensile (spatule) pentru mai mulţi reactivi decât după spălare şi  uscare; 

✔ Reactivii solizi nu vor fi cântăriţi direct pe talerele balanţei, ci pe sticle de ceas sau în fiole de cântărire, iar cei urât mirositori sau toxici în flacoane închise; 

✔ Acizii concentraţi (H2SO4, HCl, HNO3 etc.) se toarnă cu mare atenţie, ştergându-se  picăturile prelinse cu cârpă sau hârtie; 

Rămăşiţele de substanţe periculoase (metale alcaline, fosfor, acizi concentraţi, baze etc.) nu se vor arunca la canal deoarece sunt corozive sau pot provoca explozii puternice. Astfel,  vor fi introduse în vase speciale şi neutralizate. De asemenea, lichidele nemiscibile cu apa şi inflamabile (benzina, benzenul etc.) nu se vor arunca la canal, deoarece în spaţiul subteran al  canalizării se vor evapora, formând amestecuri explozive cu aerul ce pot exploda la aruncarea în canal a chibriturilor sau ţigărilor aprinse;

4 

✔ Se interzice îndreptarea eprubetelor cu orificiul către colegi în cazul încălzirii la  flacără; 

✔ Manipularea reactivilor explozivi (nitroderivaţi, cloraţi, percloraţi, peroxizi, acid  percloric etc.) trebuie făcută cu foarte mare atenţie; 

✔ Nu este permisă lovirea substanţelor care explodează sau încălzirea lor la o  temperatură apropiată de temperatura de descompunere; 

✔ Fărâmiţarea alcaliilor, a azotatului de calciu, iodului, sărurilor acidului cromic, a substanţelor ce dau pulbere toxică, precum şi turnarea soluţiilor de amoniac concentrat,  trebuie să se execute sub nişă; 

✔ Este interzisă aprinderea arzătoarelor de gaz cu bucăţele de hârtie; 

✔ Este interzisă lăsarea aprinsă a becurilor de gaz sau a altor aparate de încălzire, la  plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp; 

✔ În cazul în care se descoperă pierderi de gaze combustibile sau de vapori de benzină  se va aerisi încăperea, prin deschiderea ferestrelor, până la dispariţia completă a mirosului  de gaz; se vor stinge, totodată, becurile de gaz de la robinetul principal şi celelalte surse de  încălzire; 

✔ Folosirea sticlăriei de laborator se va face cu respectarea următoarelor  măsuri de prevenire a accidentelor: 

o prinderea baloanelor de distilare, a biuretelor sau recipientelor în stative se va efectua cu ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc; 

o paharele, baloanele şi celelalte recipiente de laborator care conţin lichide fierbinţi  nu se pun direct pe masă, ci pe o placă dintr-un material termoizolant; 

o încălzirea sticlăriei cu pereţi subţiri nu se face direct în flacără, ci pe o sită de  azbest, sub agitare continuă; 

✔ La părăsirea laboratorului de chimie se va avea în vedere verificarea instalaţiilor electrice, de gaz şi de apă. 

1.1. Măsurile de prim ajutor 

În cazul intoxicaţiilor cu substanţe chimice se aplică diferenţiat în funcţie de natura  reactivului care a provocat intoxicaţia (tabelul 1). 

Tabelul 1: Măsurile de prim ajutor în cazul intoxicaţiilor cu câteva substanţe chimice 

 

 

 

✔ La manipularea obiectelor şi substanţelor fierbinţi (triunghi de şamotă, creuzete, capsule, pânze de azbest, pahare cu apă fiartă) se recomandă utilizarea după caz a cleştelui metalic, manşoanelor de azbest sau de cauciuc, a lavetelor; 

✔ Vasele de sticlă se încălzesc progresiv, pe sita de azbest, pe băi de apă sau de nisip; vasele cu precipitate se încălzesc agitând continuu cu o baghetă pentru a evita depunerea 

5 

precipitatului; 

✔ Este interzisă aplecarea capului deasupra vaselor în care fierbe o soluţie; ✔ Este interzisă păstrarea substanţelor inflamabile şi a celor volatile în apropierea radiaţiilor termice; 

✔ Instalaţiile şi aparatele electrice vor fi legate la priză cu împământare. Nu se  utilizează aparate cu conductori neizolaţi sau montaţi neregulamentar; ✔ Se interzice manipularea aparatelor şi instalaţiilor electrice din laborator cu  mâna umedă. 

Tabelul 2: Măsuri de prim ajutor în cazul arsurilor cu substanţe chimice 

 

 

 

 

În cazul arsurilor termice, trebuie în primul rând închis gazul sau sursa ce arde, cu ajutorul  extinctoarelor, şi a nisipului, după care se acordă primul ajutor. În cazul arsurilor de gradul I, pielea  arsă se spală cu spirt medicinal sau cu o soluţie de KMnO4 şi apoi se unge cu o cremă protectoare, dezinfectantă, sau se spală locul arsurii cu o soluţie de tanin1%. În cazuri mai grave (arsuri  de gradul II şi III) accidentatul se transportă imediat la spital. 

Arsurile cauzate de substanţe chimice sunt extrem de numeroase şi variate. În tabelul 2 sunt prezentate unele măsuri de prim ajutor, în cazul arsurilor cu substanţe chimice.Dacă un pahar cu o soluţie acidă sau bazică se răstoarnă pe masă, locul trebuie spălat cu multă apă şi uscat. 

La efectuarea experienţelor cu acizi, se pot utiliza acizi concentraţi numai dacă reţeta prevede special acest lucru. Acizii concentraţi se vor mânui cu multă precauţie şi sub nişă. Prepararea soluţiilor însoţită de degajare mare de căldură (de exemplu: diluarea acidului sulfuric, prepararea amestecului sulfocromic din acid sulfuric concentrat şi dicromat de potasiu etc.) se efectuează în vase de sticlă cu pereţii rezistenţi pentru a evita crăparea lor sau în  capsule de porţelan. 

Diluarea acidului sulfuric concentrat cu apă se face întotdeauna prin introducerea  acidului sulfuric în apă în picături şi cu agitare continuă şi nu invers. 

6 

1.2. LEGISLATIA IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA 

1.2.1. Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, condiţii de muncă (protecţia  muncii) 

✔ Norma metodologică din 11.10.2006 de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319 din 2006; 

✔ Codul Muncii - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text în vigoare începând cu data de  22 decembrie 2005. Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în  Monitorul Oficial al României, Partea I; 

✔ Legea nr. 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă, publicată în Monitorul Oficial  al României nr. 646 din 26 iulie 2006; 

✔ Legea nr. 245/2004 privind securitatea generală a produselor; 

✔ Legea nr. 177/2000 privind modificarea şi completarea Legii Protecţiei Muncii nr.  90/1996; 

✔ Legea nr. 155/2000 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  16/2000 privind ratificarea unor convenţii adoptate de Organizaţia Internaţională a Muncii; 

1.2.2. Legislaţia în domeniul materialelor şi substanţelor periculoase 

✔ Legea nr. 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase; ✔ Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice  periculoase; 

✔ Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.  78/2000 privind regimul deşeurilor; 

✔ Legea nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive. 

1.2.3. Hotarari de Guvern 

✔ Hotărârea de Guvern nr. 115/2004 privind stabilirea cerinţelor esenţiale de securitate ale echipamentelor individuale de protecţie şi a condiţiilor pentru introducerea lor pe piaţă; ✔ Hotărârea de Guvern nr. 119/2004 privind stabilirea condiţiilor pentru introducerea  pe piaţă a maşinilor industriale; 

✔ Hotărârea de Guvern nr. 1875/2005 privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucratorilor faţă  de riscurile datorate expunerii la azbest; 

✔ Hotărârea de Guvern nr. 1048/2006 privind cerinţele minime de securitate şi  sănătate pentru utilizarea de către lucratori a echipamentelor individuale de protecţie la  locul de muncă; 

✔ Hotărârea de Guvern nr. 1058/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia sănătăţii lucratorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor  explozive; 

✔ Hotărârea de Guvern nr. 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate  pentru locul de muncă; 

✔ Hotărârea de Guvern nr. 1092/2006 privind protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate  de expunerea la agenţi biologici în muncă; 

✔ Hotărârea de Guvern nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa  agenţilor chimici; 

✔ Hotărârea de Guvern nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; 

✔ Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelormetodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006.

 

CAPITOLUL II 

2. NORME DE PROTECTIE SI RECOMANDARI  

2.1. Norme de protecţie şi prevenire a accidentelor - Măsuri de prim ajutor 

Multe experienţe pot devenii periculoase dacă experimentatorul nu cunoaşte natura  reactivilor utilizaţi, caracteristicile acestora şi ale aparaturii, sau nu este atent la manipularea, respectiv manevrarea lor. 

În vederea protecţiei şi prevenirii accidentelor din laborator este necesară respectarea unor reguli numite NORME . 

Orice accident care survine în laborator trebuie imediat adus la cunoştinţa cadrului didactic sau laborantului, care va aprecia gravitatea lui şi va stabili măsurile de prim ajutor, o intervenţie imediată poate preveni o agravare a situaţiei. 

În cele ce urmează se vor prezenta principalele tipuri de accidente care pot surveni în  laboratoarele de chimie, normele de protecţie precum şi normele de prim ajutor care trebuie  acordate persoanei accidentate. Principalele accidente care se pot produce în laboratoarele de  chimie sunt: intoxicaţiile, arsurile, traumatismele şi electrocutările. 

2.1.1. Intoxicațiile 

Pot fi: 

- acute, produse datorită pătrunderii în organism a substanţelor toxice, într-o cantitate care depăşeşte limita admisă; 

- cronice, produse în urma pătrunderii substanţelor toxice în organism în cantităţi mici timp  îndelungat. 

Pătrunderea substanţelor toxice în organism se poate face: pe cale respiratorie (sub formă de fum, ceaţă, pulbere), pe cale digestivă, prin piele, de unde, prin difuzie ajung în sânge (sulfura de carbon, alcool metilic, mercurul, etc.). 

În scopul evitării intoxicaţiilor, substanţele chimice ca: cianura de potasiu, hidrogen sulfurat,  soluţie de hidroxid de amoniu concentrat, oxid de carbon, dioxid de sulf, acid cianhidric, etc., se  vor prepara sau utiliza numai sub nisă. 

• Este interzisă testarea substanţelor chimice prin gustare. 

• Este interzisă pipetarea prin aspirare cu gura a soluţiilor corozive sau toxice. • La încheierea şedinţei de laborator, elevii sunt obligaţi să aşeze reactivii în trusele respective, să predea ustensilele şi să se spele pe mâini. 

Măsurile de prim ajutor în cazul intoxicaţiilor cu substanţe chimice se aplică diferenţiat în  funcţie de natura reactivului care a provocat intoxicaţia. 

2.1.2. Arsurile 

Pot fi: 

- termice, provocate de contactul cu corpuri fierbinţi sau ca urmare a aprinderii substanţelor inflamabile; 

- chimice, provocate de contactul cu substanţe caustice (baze sau acizi concentraţi)

8 

După gravitate arsurile se împart în arsuri de gradul I, II şi III. Cele de gradul III sunt considerate ca cele mai grave deoarece cuprind o suprafaţă mare de piele. La manipularea obiectelor şi substanţelor fierbinţi (trunchi de şamotă, creuzete, capsule, pânze de azbest, apă fiartă) se recomandă utilizarea după caz a cleştelui metalic, manşoanelor de  azbest sau de cauciuc, a lavetelor. 

Vasele de sticlă se încălzesc progresiv, pe sita de azbest, pe băi de apă sau de nisip, vasele  cu precipitate se încălzesc agitând continuu cu o baghetă pentru a evita depunerea precipitatului. •Este interzisă aplecarea capului deasupra vaselor în care fierbe o soluţie. 

•Eprubeta în care se încălzeşte o soluţie se ţine înclinată într-o parte, nici spre sine, nici spre vecin, pentru a se evita stropirea în caz de supraîncălzire. 

•Este interzisă păstrarea substanţelor inflamabile şi a celor volatile în apropierea radiaţiilor termice. •Lămpile şi becurile de gaz nu se lasă aprinse fără supraveghere. 

În cazul arsurilor termice, trebuie în primul rând închis gazul sau sursa ce arde, cu ajutorul  extinctoarelor, nisipului, prelatelor şi apoi se acordă primul ajutor. În cazul arsurilor de gradul I  pielea arsă se spală cu spirt medicinal sau cu o soluţie de permanganat de potasiu şi apoi se unge cu o cremă protectoare dezinfectantă , sau se spală locul arsurii cu o soluţie de tanin 1%. În cazuri mai grave (arsuri de gradul II şi III) accidentatul se transportă imediat la spital. Arsurile cauzate de substanţe chimice sunt extrem de numeroase şi variate. Dacă un pahar cu o soluţie acidă sau bazică se rastoarnă pe masă, locul trebuie spălat cu multă apă şi uscat. 

La efectuarea experienţelor cu acizi, se pot utiliza acizi concentraţi numai dacă reţeta  prevede special acest lucru. Acizii concentraţi se vor mânui cu multă precauţie şi sub nişă. Prepararea soluţiilor însoţită de degajare mare de căldură (de exemplu: diluarea acidului  sulfuric, prepararea amestecului sulfocromic din acid sulfuric concentrat şi dicromat de potasiu, etc.) se efectuează în vase de sticlă cu pereţii rezistenţi, pentru a evita crăparea lor, sau în capsule de porţelan. 

Diluarea acidului sulfuric concentrat cu apă se face întotdeauna prin introducerea acidului  sulfuric în apă în jet subţire şi cu agitare continuă şi nu invers. 

Dizolvarea acidului sulfuric în apă are loc cu degajare mare de căldură datorită hidratării  ionilor H2SO4- şi H+. Prin turnarea apei cu d = 1g/cm3 peste H2SO4 concentrat cu d =1,84 g/cm3  procesul de hidratare are loc la suprafaţa acidului. Căldura degajată nu se transmite masei de acid  sulfuric şi soluţia de amestecare poate ajunge la fierbere. 

Vaporii formaţi pot antrena cu ei H2SO4 concentrat , producând în acest fel o stropire cu  acid sulfuric. În schimb, dacă se toarnă acid sulfuric în apă, picătură cu picătură, acidul sulfuric mai greu, cade la fundul paharului şi soluţia se încălzeşte treptat. 

2.1.3. Traumatismele 

Prin lovire sunt provocate prin manevrarea greşită a aparatelor grele , buteliilor , la  prelucrarea şi utilizarea greşită a sticlăriei. 

Când se introduc tuburi de sticlă în dopuri de cauciuc perforate, acestea trebuie înfăşurate  într- o pânză şi ţinute în apropierea părţii solicitate mecanic pentru a evita plesnirea ţevii şi rănirea  mâinilor. Pentru o uşoară alunecare a tubului de sticlă prin dop acesta trebuie umectat cu o soluţie de săpun sau detergent. 

Este interzisă ungerea ventilelor şi manometrelor, buteliilor cu oxigen lichid cu grăsimi sau  uleiuri sau chiar atingerea acestora cu mâinile unse cu grăsimi deoarece se pot produce explozii  foarte grave. 

2.1.4. Electrocutarile 

Pot fi provocate de montările defectuoase a aparaturilor electrice. Aparatele de încălzit electrice (etuve, cuptoare, băi de nisip şi de apă) se vor aşeza pe mese cu suprafaşa izolată termic. Instalaţiile şi aparatele electrice vor fi legate la priza de pamânt. Nu se utilizează aparate cu conductori neizolaţi sau montaţi neregulamentar. 

Se interzice manipularea aparatelor şi instalaţiilor electrice din laborator cu mâna umedă.

9 

2.2. Recomandări pentru elevii care efectuează lucrări practice în laboratorul de chimie • Elevii au acces în laborator numai în prezenţa cadrului didactic sau a laborantului. • Elevii care au acces în laborator trebuie să cunoască lucrarea şi normele de protecţia muncii  referitoare la lucrările practice. 

• În laborator se va păstra ordine şi curăţenie perfectă. 

• Este obligatorie folosirea halatelor de protecţie. 

• Elevul trebuie să se prezinte la lucrările practice cu un caiet de laborator , chibrituri, detergenţi,  lavete, forfecuţă. 

• Se interzice îngrămădirea obiectelor din dotare pe masa de lucru, acestea punându-se imediat la  loc după utilizare. 

• Este interzisă păstrarea şi consumarea alimentelor în laborator. 

• Este strict interzis fumatul în laborator. 

• Elevul va evita deplasările inutile pentru a evita stânjenirea colegilor şi a accidentelor. • Lucrările se vor efectua numai după ce elevul este bine documentat asupra modului de lucru şi  după ce a discutat în detaliu planul lucrării cu cadrul didactic sau laborantul. • Se interzice a se efectua alte lucrări în afara celor indicate. 

• În laborator se lucrează individual, în orice problemă neclară elevul se adresează cadrului didactic sau laborantului. 

• Fiecare elev utilizează trusa individuală. 

• Nu este permisă folosirea sticlelor de reactivi de la alte lucrări. Înainte de a deschide o sticlă cu  reactivi se va citi cu atenţie eticheta. 

• Reactivii se manevrează astfel încât să se evite impurificarea lor. 

• După efectuarea experienţelor cu substanţe deficitare, costisitoare ca azotatul de argint, iodul,  alcoolul etilic, acestea nu se aruncă ci se depozitează în sticle pentru recuperarea lor ulterioară. • Nu se aruncă în chiuvetă hârtii, chibrituri, etc. 

• În cursul lucrărilor fiecare elev trebuie să fie preocupat permanent de economisirea consumului  de apă distilată, curent electric, gaz, etc. 

• La terminarea lucrărilor, elevul trebuie să lase ordine pe masa de lucru şi în laborator. • Observaţiile şi datele experimentale acumulate în timpul efectuării lucrării practice se notează în caietul de laborator. 

• Înregistrarea rezultatelor experienţelor cât şi interpretarea lor trebuie astfel făcută , încât să fie  înţelese atât de elevul care le-a efectuat cât şi de oricare altă persoană care ar consulta caietul de  laborator. 

• Caietul de lucrări practice va cuprinde înregistrarea datelor, descrierea detaliată a observaţiilor în timpul experienţei cât şi efectuarea calculelor. 

• După efectuarea lucrării, elevul întocmeşte referatul de laborator

 

ANEXE 

MODEL DE PROCES VERBAL 

De luare la cunoştinţă a normelor PSI şi SSM 

Încheiat astăzi .......................... , ora ................, cu ocazia prelucrării Instructajului Normelor de Sănătate şi Securitate în Muncă şi a Normelor de Prevenire şi Stingere a Incendiilor, specifice  activităţii. 

Prelucrarea normelor respective a fost efectuată conform anexelor de către :  profesor................................................................................  

laborant................................................................................. 

cu elevii clasei ..................................................................... 

Au luat la cunoştinţă, 

1. 

2. 

3. 

4. 

5. 

6. 

7. 

8. 

9. 

10. 

11. 

12. 

13. 

14. 

15.