Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.





PROTECŢIA MUNCII ÎN TEHNICA DENTARĂ

PROTECŢIA MUNCII ÎN  TEHNICA DENTARĂ Curs 5 

Prof. univ. dr. hab. psih. Gheorghe Raftu

Protecţia împotriva sedentarismului: 

• Alternarea poziţiei de lucru şezândă cu cea ortostatică;

 • Practicarea unui repaus activ – exerciţii fizice specifice grupurilor  musculare mai puţin solicitate, tehnici de relaxare adecvate, odihnă  pentru oboseala musculară, - pe parcursul unei zile de lucru.

EFECTELE SEDENTARISMULUI

SEDENTARISMUL POATE PROVOCA LEZIUNI ALE  URMĂTOARELOR ORGANE: 

• Boli de inimă: atunci când stăm jos pentru mult timp, muşchii ard mai puţine  calorii, iar sângele curge mai lent, permiţându-le acizilor graşi să blocheze mai  uşor inima. 

• Şederea prelungită a fost asociată de mult timp cu niveluri crescute ale presiunii  arteriale şi ale colesterolului.  

• De asemenea, oamenii care sunt extrem de sedentari au de două ori mai multe  şanse de a suferi de o boală de inimă, comparativ cu cei care au o viaţă activă.

• Pancreas hiperproductiv: pancreasul produce insulină, un hormon  care transportă glucoza la celule pentru a asigura necesarul de energie.  • Însă, celulele din muşchii inactivi nu răspund la fel de uşor la insulină,  iar pancreasul produce din ce în ce mai multă.  

• Acest proces poate duce la diabet sau alte boli. 

• Un studiu realizat în anul 2011 a indicat că răspunsul la insulină  începe să decline chiar şi după o singură zi de stat mult pe scaun.

• Cancer de colon: studiile au asociat statul mult pe scaun cu un risc mai mare  de cancer de colon.  

• Motivul pentru care statul pe scaun favorizează apariţia aceste boli este  neclar încă.  

• Însă, oamenii de ştiinţă au formulat o teorie care spune că producerea în  exces a insulinei încurajează creşterea în exces a celulelor.  

• O altă teorie spune că mişcarea creşte nivelul de antioxidanţi naturali care  distrug celulele dăunătoare şi pe cele care care cauzează cancerul, cunoscute  sub numele de radicali liberi.

DEGENERAREA MUSCULARĂ 

• Abdomen moale: când stăm în picioare sau când ne mişcăm, muşchii  abdominali ne ajută să stăm în poziţie verticală.  

• Însă, atunci când stăm pe scaun ei nu mai sunt folosiţi. • Muşchii tensionaţi ai spatelui şi cu cei abdominali slabi formează o  alianţă care poate forţa arcul natural al coloanei vertebrale ducând la  hiperlordoză şi lordoză.

• Contracţia şoldurilor: încheieturile flexibile ale şoldurilor ne ajută să ne  menţinem echilibrul, însă oamenii care stau mult timp pe scaun îşi extind  rare ori muşchii flexori în faţă, motive pentru care aceştia se scurtează şi  devin mai rigizi.  

• Acest fenomen limitează o gamă de mişcări şi lungimea pasului. Studiile au  indicat că mobilitatea redusă a şoldurilor este unul dintre motivele principale  pentru care cad persoanele în vârstă.

• Gluteus maximus moale (muşchiul fesierul mare): când stăm jos,  gluteusul nu este solicitat. 

• Pentru că stăm mult timp pe scaun, el se obişnuieşte cu acest  sedentarism şi devine moale.  

• Este un lucru deja dovedit că un gluteus moale afectează stabilitatea şi  capacitatea de a face paşi mari.

PROBLEME LA NIVELUL PICIOARELOR 

• Circulaţie proastă: statul pe scaun pentru perioade lungi de timp  încetineşte circulaţia sângelui, lucru care face ca fluidele să se acumuleze  la nivelul picioarelor.  

• Problemele cauzate de acest fenomen variază de la glezne umflate şi  varice la formarea cheagurilor de sânge, adică la tromboză venoasă  profundă.

• Oase moi: activităţile precum mersul pe jos sau alergatul stimulează  şoldurile şi oasele din partea inferioară a corpului, cu scopul de a le  determina pe acestea să devină mai groase, mai dense şi mai puternice.  

• În prezent, medicii spun că actuala creştere a cazurilor de osteoporoză  este cauzată de lipsa de activitate.

PROBLEME ÎN PARTEA SUPERIOARĂ A CORPULUI 

• Creier înceţoşat: când ne punem muşchii la treabă pompăm oxigen şi  sânge în creier şi declanşăm eliberarea de tot felul de substanţe  chimice care îmbunătăţesc starea creierului şi starea noastră de spirit.  Când suntem sedentari pentru mult timp, totul se încetineşte, chiar şi  funcţiile cerebrale.

• Gât încordat: dacă, în majoritatea timpului stăm la masa de lucru, ne  putem afecta vertebrele cervicale prin înclinarea capului în faţă, spre  lucrare sau înclinarea lui în lateral, pentru a ţine un telefon mobil cu  umărul. 

• Acest obicei poate duce la dezechilibre permanente.

• Spate şi umeri inflamaţi: gâtul nu este singurul care are de suferit din  cauza poziţiei nefireşti pe care o adoptăm noi.  

• Atunci când stăm aplecaţi spre masa de lucru, umerii şi muşchii  spatelui fac o extensie exagerată.

PROBLEME DE SPATE 

• Coloana inflexibilă: dacă nu mişcăm coloana vertebrală, ea devină  inflexibilă şi uşor de vătămat în activităţi banale. 

• Atunci când ne deplasăm, discurile moi dintre vertebre se extind şi se  contractă ca nişte bureţi care absorb sânge şi substanţe nutritive proaspete. 

• Când stăm jos mult timp, discurile sunt strivite inegal şi îşi pierd din  spongiozitate.

• Probleme ale discurilor intervertebrale: oamenii care stau mai mult  timp jos au mai multe şanse de a suferi de hernie de disc lombară.

Dacă activitatea fizică ar putea fi administrată sub forma unei pastile, ar fi  remediul-minune pentru majoritatea bolilor moderne. 

• Sedentarismul și consecințele negative ale stilului de viață sedentar asupra sănătății  organismului reprezinta o problemă de sănătate publică la nivel internațional, indiferent dacă  vorbim de mediul profesional sau perpetuarea acestui comportament și în viața de zi cu zi. Statul așezat prelungit constituie un factor de risc independent pentru mortalitatea din cauze  cardiovasculare, fiind asociat unui profil cardiometabolic cu risc, ce include valori crescute ale  tensiunii arteriale, modificarea toleranței la glucoză și insulinorezistență, ambele contribuind la  majorarea riscului de diabet zaharat de tip 2.  

• În ziua de azi, răspândirea locurilor de muncă sedentare presupune modificări specifice în  natura și caracteristicile sarcinilor de muncă.

RISCURILE ACTIVITĂȚII PROFESIONALE SEDENTARE 

• Un loc de muncă sedentar implică statul așezat prelungit și ocazional presupune mers, stat în picioare sau ridicarea unor obiecte cu o greutate  maximă de 5 kg. 

• Printre afecțiunile musculare și osteoarticulare care sunt corelate cu o poziție incorectă la locul de muncă și cu durata menținerii acesteia, în special  dacă activitatea profesională este una sedentară, se numără: 

• ❖ AFECTAREA COLOANEI VERTEBRALE , asociată cu instalarea durerii de umeri, constituie un tablou dureros specific muncii de birou. Nu  sunt excluse deviațiile coloanei vertebrale preexistente sau dezvoltate în decursul activității profesionale sedentare, inclusiv cifoza, discopatiile,  crizele de lombosciatică acute, etc. 

• ❖ HERNIA DE DISC este prezentă cu o frecvență de 60%-70% mai mare în rândul angajaților care petrec în poziție șezândă peste jumătate din  timpul dedicat activității profesionale. 

• ❖ OSTEOPOROZA este de asemenea favorizată de activitățile sedentare prelungite, ceea ce amplifică riscul apariției de fracturi. • ❖ SINDROMUL DE TUNEL CARPIAN

RISCURILE ACTIVITĂȚII PROFESIONALE SEDENTARE 

• ❖ TENDINITA 

• ❖ TENOSINOVITA 

• ❖ EPICONDILITA LATERALĂ 

• ❖ SINDROMUL TUNELULUI CUBITAL. 

• Tot aici putem lua în considerare și creșterea în greutate involuntară, SUPRAPONDEREA sau OBEZITATEA, și alterările cardiometabolice  ce rezultă dacă sedentarismul la locul de muncă nu este compensat prin adaptarea aportului caloric la noile nevoi energetice și suplimentarea  cu activitate fizică în afara programului de lucru.

Sfaturi pentru cei ce au un loc de muncă sedentar 

• Ergonomia propune strategii și norme astfel încât să se obțină o producție optimă, în  condiții de sănătate, confort psihofizic și de securitate în muncă ale angajatului. 

Ergonomiei îi revin însă atribuții de organizare a vieții angajatului nu doar la locul de  muncă, ci și în afara lui, în vederea adoptării unui stil de viață sănătos: 

● combaterea sedentarismului în timpul liber, determinant major al obezității și  complicațiilor metabolice care rezultă, respectiv al bolilor degenerative vasculare. 

● limitarea consumului de alcool și întreruperea fumatului datorită nocivității lui  arhicunoscute asupra stării de sănătate. 

● reconsiderarea alimentației prin evitarea excesului de grăsimi, limitarea consumului de  alimente sau zaharuri rafinate (precum pâinea albă, produsele de panificație de larg  consum și orezul, dulciurile concentrate în zaharuri și băuturile îndulcite), raționalizarea  consumului de carne și derivate, respectiv creșterea consumului de produse lactate,  vegetale, bogate în proteine (leguminoase) precum și fructe și legume. 

● asigurarea unui interval adecvat de somn de minimum 8 ore, etc

ACTIVITATE FIZICĂ 

• Ponderea efortului fizic se reduce dramatic cu creșterea solicitărilor  intelectuale. Șederea prelungită este frecvent asociată cu dureri  localizate la nivelul umerilor sau spatelui, mortalitate prematură,  diabet zaharat tip 2, sindrom metabolic, obezitate și alte boli cronice  netransmisibile, caracteristice vieții moderne. Mai mult decât atât,  acest risc persista chiar și atunci când se respecta recomandările  minime de mișcare regulată în afara activităților profesionale.

Ce efecte asupra sănătății are activitatea fizică la persoanele cu profesii sedentare? 

• Întreruperea activității sedentare odată la 30 minute cu pauze de mers ușor sau alert de 1-2  minute până la 5 minute ar putea contribui la reducerea răspunsului glicemic după masă.  Pauzele scurte de mișcare moderată ca intensitate luate frecvent sunt mai eficiente pentru  reducerea glicemiei postprandiale și insulinemiei, comparativa cu o sesiune unică de exerciții  fizice echivalentă ca timp cu mini-sesiunile cumulate. Acest efect este cu mult mai accentuat  în rândul persoanelor cu tulburări de greutate-suprapondere sau obezitate. Perioadele de  mișcare scurte, sub 10 minute, dar frecvente, par a avea un impact benefic și asupra  metabolismului trigliceridelor, respectiv asupra valorilor trigliceridelor postprandiale în  condiții de sedentarism prelungit. 

• În schimb, o sesiune de 30 minute de mers s-a dovedit eficientă pentru reducerea presiunii  arteriale sistolice, dar nu și la persoanele cu valori normale ale tensiunii arteriale. 

• Altfel spus, pauzele de mers cu durata de 2 minute la fiecare 60 minute de stat sunt mult mai  ușor de încorporat în rutina de birou, alături de cele 30 de minute continue de mișcare  moderată, fiind eficiente în reglarea biomarkerilor cardiometabolici, implicit glicemia,  insulina și tensiunea arterial.

Ce poți să faci pentru a fi mai activ peste zi? 

1. Identifică un traseu până la locul de muncă care să îți permita să mergi pe jos mai  mult. 

2. Utilizează bicicleta pentru a ajunge la locul de muncă. 3. Utilizează scările în locul liftului ori de câte ori ai ocazia. 4. Ia pauze active la intervale multiple de timp sau ori de câte ori simți nevoia. 5. În afara orelor de lucru încearcă să incluzi în rutina ta activități sportive. 

Respectarea recomandărilor de minimum 150 de minute de activitate fizică regulată si  moderat-intensă a fost asociată cu reducerea riscului de sindrom metabolic la  persoanele cu un loc de muncă sedentar.  

• Termenul “Sindrom metabolic” acoperă o gamă vastă de tulburări precum obezitatea  abdominală, hipertensiunea arterială, modificări patologice ale glicemiei, valori  crescute ale trigliceridelor plasmatice, respectiv scăzute ale HDL-colesterolului, care  constituie individual sau împreună determinanți majori pentru maladiile  cardiovasculare și diabetul zaharat de tip 2.

DIETĂ 

• Supraponderea și obezitatea reflectă în principiu dezechilibrul între energia furnizată organismului și consumul  energetic de peste zi sau între aportul caloric și activitatea fizică. Deși au fost identificate noi legături  între obezitate și determinismul ei genetic, cea mai mare contribuție la această “epidemie” o  constituie factorii de mediu și cei comportamentali (printre care și informatizarea excesivă și  sedentarismul prelungit la locul de muncă, lucrul în ture de noapte, expunerea ocupațională la  substanțe xenobiotice), care pot interfera cu homeostazia sistemului endocrin și astfel ar crește riscul  de obezitate. 

• Deoarece obezitatea atrage după sine numeroase complicații cronice din cauza efectelor sale negative  asupra productivității și creșterii absenteismului, modificarea stilului de viață este esențială, inclusiv  creșterea gradului de activitate fizică și modificarea dietei în vederea scăderii ponderale. 

• În ceea ce privește dieta pentru redobândirea sau menținerea unei greutăți sănătoase atunci când ai un  loc de muncă sedentar trebuie să ții cont de următoarele sfaturi: 

• 1. Hidratează-te corespunzător. 

• 2. Limitează consumul de alimente tip junk-food. 

• 3. Stabilește un orar regulat al meselor principale și al gustărilor. 

• 4. Planifică mesele din timp. 

• 5. Alege variante de gustări sănătoase.

POSTURĂ 

• Impactul unei posturi corecte sau deopotrivă al uneia deficitare depășește sfera  patologiilor musculare și osteo-articulare, manifestând beneficii sau handicapuri în  ceea ce privește capacitatea de concentrare, performanțele la locul de muncă,  respectiv starea psiho-emoțională a individului, corelate fiind cu reducerea  productivității și a actului profesional. În acest sens puteți să utilizați alarme sau aplicații care să vă reamintească la  intervale regulate de timp să corectați postura corpului sau să luați o pauză activă,  pentru a preveni consecințele nedorite ale sedentarismului la locul de muncă și ale  unei poziții vicioase timp îndelungat.

SUGESTII PENTRU ANGAJATORI 

• Angajatorii ar trebui să ia în considerare următoarele propuneri în vederea reducerii  sedentarismului ocupațional în rândul personalului: 

● să asigure angajaților stații de lucru dotate cu mobilier adaptat și ajustabil particularităților  antropometrice unice ale fiecărui angajat sau care permit modificarea poziției din lucrul în  poziție șezândă, la lucrul din picioare sau opțiuni la fel de neconvenționale, dar benefice  pentru creșterea productivității, cum este de exemplu biroul-bandă de alergare. În acest caz  personalul trebuie instruit corect în ceea ce privește utilizarea lor pentru a maximiza  productivitatea, dar și pentru a preveni disconfortul muscular și suprasolicitarea oculară. ● să permită angajaților pauze multiple de mișcare, de scurtă durată, în cadrul procesului de  muncă, respectiv să implementeze proceduri și practici pentru reducerea sedentarismului la  locul de muncă și promovarea activității fizice, de exemplu pe parcursul ședințelor  personalul implicat va sta în picioare. 

● să faciliteze accesul angajaților la informații de calitate despre prevenție printr-un stil de  viață sănătos, prin intermediul seminariilor pe teme de nutriție adaptată mediului profesional  sedentar, educație posturală sau chiar posibilitatea realizării antrenamentelor sportive la locul  de muncă.