Protectia muncii laboratoare

Securitatea si sanatatea în munca.  

Înveti azi sa te pazesti o viata!  

CAMPANIE  

ÎN UNITATILE DE ÎNVATAMÂNT  

PRIVIND  

RESPECTAREA REGLEMENTARILOR LEGALE REFERITOARE LA  

SECURITATEA SI SANATATEA ÎN MUNCA A  

 ANGAJATILOR SI  UCENICILOR, ELEVILOR SI STUDENTILOR ÎN  

PERIOADA EFECTUARII PRACTICII PROFESIONALE  

martie 2005  

CELE MAI FRECVENTE ÎNTREBARI  

Preambul  

 Acest îndrumar a fost pregatit de Inspectia Muncii pentru Dvs., conducatori ai  unitatilor de învatamânt si persoane cu atributii în domeniul protectiei muncii din  unitatile de învatamânt. Scopul lui este sa va furnizeze informatii referitoare la  securitatea si sanatatea locurilor de munca specifice unitatilor de învatamânt cules e  

din legislatie, literatura de specialitate si site-uri. 

 Prin aspectele prezentate în acest document speram sa va constientizam asupra  riscurilor pentru securitatea si sanatatea Dvs., a colegilor si elevilor Dvs. la  care  

sunteti expusi într-o unitate de învatamânt, asupra obligatiilor legale pe care le ave ti  

în acest domeniu si sa va ajutam sa va pregatiti pentru controalele pe care Inspec tia  

Muncii le va desfasura în cadrul acestei campanii.  

 Îndrumarul nu este exhaustiv. Dvs., în calitate de angajator, aveti obligatia sa  luati toate masurile de securitate pe care le gasiti necesare în urma identificari i si  

evaluarii riscurilor profesionale specifice.  

 Daca aveti întrebari legate de informatiile cuprinse în acest document, nu  ezitati sa contactati inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii pe  adresa:  

tamara@inspectmun.ro.

CUPRINS  

Preambul........................................................................ ...............................................1  

1. Ce înseamna securitatea si sanatatea muncii în unitatile de învatamânt?.............. ..3  

2. Unde si cui se aplica reglementarile privind securitatea si sanatatea în munca? .....3  

3. În ce consta securitatea si sanatatea în munca?.................................. ......................3  

4. Cum este organizata activitatea de protectie a muncii în unitatile de învatamânt?.4 In institutiile scolare din sistemul nostru de învatamânt, securitatea si sanatatea în 

munca se constituie ca sarcina didactica pentru personalul didactic care organiz eaza  

procese de munca si ca obligatie pentru toate cadrele din scoli sau din unitatil e  

economice care conduc procese de munca si de productie desfasurate cu elevii.... ....4  

5. Ce reprezinta compartimentul de protectie a muncii?.......................... ...................4  

6. Ce reprezinta Comitetul de securitate si sanatate în munca?.................... ...............4  

7. Care sunt sarcinile si obligatiile conducatorului unitatii privind securitate a si  

sanatatea în munca (art. 11, NGPM/2002)?.......................................... .......................5  

8. Care sunt sarcinile angajatilor din punct de vedere al protectiei muncii (art . 12 din  

NGPM/2002)?..................................................................... .........................................7  

9. Care sunt sarcinile si obligatiile conducatorului de lucrari?................ ....................7  

10. Cum se realizeaza instructajul de protectie a muncii?....................... ....................8  

11. Ce este echipamentul individual de protectie a muncii (EIP) si cum se utiliz eaza? 

................................................................................ ...................................................11  

12. Ce este semnalizarea de securitate?......................................... ............................11  

13. Ce înseamna managementul securitatii si sanatatii în munca?..................... .......11  

14. Ce masuri de protectie a muncii se pot lua în salile de clasa, în laboratoarele  de  

fizica, chimie si de biologie?.................................................. ....................................12  

15. Cum ne putem proteja de actiunea curentului electric?....................... ................17  

16. Cum se poate organiza din punct de vedere al protectiei muncii practica din  atelierele scoala sau alte unitati contractuale?................................ ...........................18  

17. Ce masuri de protectie a muncii se pot lua în cazul elevilor care lucreaza la  masini-unelte?..................................................................

..........................................22  

18. Ce masuri de protectie a muncii se pot lua în cazul elevilor care executa lucr ari  

cu unelte de mâna?................................................................ .....................................23  

19. Ce masuri de protectie a muncii se pot lua în cazul instalatiilor mecanice sub 

presiune?....................................................................... ..............................................24  

20. Ce sunt masuri de protectie a muncii se pot lua pentru ucenicii, elevii si/s au  

studentii care-si desfasoara practica de productie în constructii?................ ..............25  

21. Ce masuri de protectie a muncii se pot lua pentru ucenicii, elevii si/sau st udentii  

care-si desfasoara practica de productie în agricultura?.......................... ..................26  

22. Care este legislatia în domeniul securitatii si sanatatii în munca?............. ..........28  

22. Bibliografie................................................................ ...........................................28  

23. Unde se pot gasi informatii utile pe Internet?.............................. ........................29 

1. Ce înseamna securitatea si sanatatea muncii în unitatile de  

învatamânt?  

 Conditiile în care se desfasoara procesul de învatamânt în scolile de toate gradele,  complexitatea dotarilor tehnice din spatiile didactice de instruire (sali de cla sa, laboratoare,  

cabinete, ateliere, sali de gimnastica si baze sportive, poligoane, santiere, fe rme si loturi agricole  

s.a.), munca productiva din scoli, participarea elevilor la procese de productie  industriale si  

agricole necesita organizarea si desfasurarea muncii si a activitatilor scolare  si extrascolare pe baza  

cunoasterii, întelegerii si aplicarii normelor de securitate si sanatate a muncii. 

 Protectia muncii în unitatile scolare are ca scop asigurarea celor mai bune condi tii de  

munca, prevenirea accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale în rândul elevilor, ca drelor  

didactice, nedidactice si tinerea pasului cu progresul stiintei si tehnicii.  

 In tara noastra protectia muncii constituie o problema de stat si este reglemen tata prin  

Constitutia României (art. 41), Codul muncii (Titlul V), Legea protectiei muncii N r. 90 / 1996  

republicata, precum si prin alte acte normative.  

 In conformitate cu aceste reglementari, obligatia de a asigura securitatea si s anatatea, în  

toate aspectele referitoare la munca, revine conducatorului unitatii iar obligat iile angajatilor si  

elevilor nu afecteaza principiul responsabilitatii angajatorului.  

 Masurile cuprinse în normele generale de protectie a muncii contin cadrul general  de  

securitate a muncii pe baza carora se stabilesc normele specifice de protectia m uncii, obligatorii  

pentru toate persoanele juridice si fizice, inclusiv pentru institutiile de învata mânt.  

2. Unde si cui se aplica reglementarile privind securitatea si  

sanatatea în munca?  

 În toate locurile de munca. Se aplica tuturor angajatilor si ucenicilor, elevilor , studentilor în  

perioada efectuarii practicii profesionale.  

3. În ce consta securitatea si sanatatea în munca? 

Obiectivele securitatii si sanatatii în unitatile de învatamânt sunt:  

- cunoasterea si respectarea normelor de securitate si sanatate a muncii în amenaj area,  

dotarea si folosirea spatiilor didactice de instruire în scopul evitarii produceri i accidentelor  

de munca si a îmbolnavirilor profesionale ;  

- pregatirea sistematica a ucenicilor, elevilor si/sau studentilor urmarind ca,  odata cu  

însusirea viitoarei profesiuni, acestia sa-si formeze deprinderile necesare exerci tarii corecte  

a oricaror operatii din domeniul specialitatii, în deplina securitate a muncii;  - aplicarea unor masuri specifice de protectie a muncii si de prevenire a accide ntelor de  

munca si îmbolnavirilor profesionale cu prilejul organizarii unor activitati scola re si  

extrascolare, cu precadere in timpul efectuarii practicii de productie în scoala s au direct în  

unitatile economice industriale, de constructii, agricole etc. 

4. Cum este organizata activitatea de protectie a muncii în  

unitatile de învatamânt?  

 In institutiile scolare din sistemul nostru de învatamânt, securitatea si sanatatea  în munca se  

constituie ca sarcina didactica pentru personalul didactic care organizeaza proc ese de munca si ca  

obligatie pentru toate cadrele din scoli sau din unitatile economice care conduc  procese de munca  

si de productie desfasurate cu elevii.  

Personalul didactic de conducere si de predare, personalul ajutator, tehnic, eco nomic,  

administrativ si de alte specialitati au obligatia de a cunoaste si aplica norme le generale si specifice  

de protectie a muncii corespunzatoare tipului si profilul fiecarei unitati de înva tamânt, sa  

stabileasca si sa întocmeasca instructiuni proprii de protectia muncii în functie de  nivelul tehnic al  

dotarilor, de specificul lucrarilor de laborator, de atelier si de la alte locur i de munca în care se  

desfasoara munca si activitatile scolare si extrascolare.  

5. Ce reprezinta compartimentul de protectie a muncii?  

 Coordonarea si raspunderea asupra întregii activitati de protectia muncii revin c onducerii  

institutiei scolare, sprijinita nemijlocit de persoanele cu atributii în domeniul  protectiei muncii,  

respectiv de Compartimentul de protectie a muncii în cazul în care numarul de angaja ti din scoala  

este mai mare de 50.  

 Compartimentul de protectie a muncii trebuie sa cuprinda:  

- serviciul de securitate a muncii  

- serviciul medical de medicina a muncii.  

 Personalul cu atributii in domeniul protectiei muncii trebuie sa urmeze cursuri  de formare  

si/sau perfectionare (din 3 în 3 ani) în domeniul securitatii si sanatatii în munca.  

 În cazul în care numarul de angajati la nivelul persoanelor juridice este mai mic d e 50  

(inclusiv), se desemneaza 1-2 persoane cu atributii si în domeniul securitatii si  sanatatii în munca.  

6. Ce reprezinta Comitetul de securitate si sanatate în munca?  

În cazul în care numarul de angajati din scoala este mai mare de 50, se constituie 

Comitetul  

de securitate si sanatate în munca (CSSM) în scopul asigurarii implicarii tuturor sa lariatilor la  

elaborarea si aplicarea deciziilor în domeniul protectiei muncii.   Comitetul de securitate si sanatate în munca este constituit din:  

- Conducatorul persoanei juridice sau reprezentantul acestuia - presedinte;  

- Conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana desemnata cu  atributii în domeniu - secretar;  

- Reprezentantul serviciului medical;  

- Reprezentantii salariatilor care vor fi alesi pe o perioada de 2 ani.  

 Comitetul de securitate si sanatate în munca se convoaca, la cererea presedintelu i, cel putin  

o data pe trimestru si ori de câte ori este nevoie. La fiecare întrunire se întocmeste  un proces-verbal  

semnat de participanti. O data pe an, de preferat la sfârsit, presedintele întocmest e un raport scris  

cu privire la situatia securitatii si sanatatii în munca, actiunile care au fost înt reprinse si eficienta  

acestora în anul încheiat, propuneri în legatura cu programul de protectie a muncii pe ntru anul  

urmator.  

 Institutiile de învatamânt au obligatia sa întocmeasca anual un plan de masuri aproba t în  

CSSM, cu termene si responsabilitati privind asigurarea conditiilor optime de pr evenire a 

accidentelor si a îmbolnavirilor profesionale, tinând seama de reglementarile din no rmele generale  

de protectie a muncii si de masurile stabilite la nivelul fiecarui loc de munca. 

7. Care sunt sarcinile si obligatiile conducatorului unitatii  

privind securitatea si sanatatea în munca (art. 11,  

NGPM1/2002)?  

Directorul, în calitate de conducator al unitatii de învatamânt trebuie:  

- sa asigure evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea angajatilor în v ederea  

stabilirii masurilor de prevenire, incluzând alegerea echipamentului tehnic, a  substantelor chimice si a preparatelor utilizate, amenajarea locurilor de munca  etc.;  

- sa dispuna evaluarea riscurilor de accidentare si îmbolnavire profesionala pentr u toate  

locurile de munca, inclusiv pentru acele grupuri de angajati care sunt expusi la  riscuri  

particulare; în urma acestei evaluari, masurile preventive si metodele de lucru st abilite  

de catre angajator trebuie sa asigure o îmbunatatire a nivelului de protectie a an gajatilor  

si sa fie integrate în toate activitatile unitatii respective, la toate nivelurile  ierarhice;  

- sa asigure auditarea de securitate si sanatate în munca a unitatii, cu ajutorul  institutiilor abilitate;  

- sa stabileasca masurile tehnice si organizatorice de protectie a muncii, în conc ordanta cu  

mediul de munca si factorilor de risc evaluati la fiecare loc de munca, pentru a sigurarea  

securitatii si sanatatii angajatilor;  

- sa stabileasca în fisa postului atributiile si raspunderea angajatilor si a celo rlalti  

participanti la procesul de munca în domeniul protectiei muncii, corespunzator  functiilor exercitate;  

- sa elaboreze instructiuni proprii de securitate a muncii, care sa detalieze si  sa  

particularizeze prezentele norme si normele specifice de securitate a muncii, în r aport  

cu activitatea care se desfasoara;  

- sa asigure si sa controleze, prin personal propriu sau prin personal extern ab ilitat,  

cunoasterea si aplicarea de catre toti angajatii a masurilor tehnice si organiza torice  

stabilite, precum si a prevederilor legale în domeniul protectiei muncii;  

- sa ia în considerare din punctul de vedere al securitatii si sanatatii în munca ca pacitatea  

angajatilor de a executa sarcinile de munca repartizate;  

- sa asigure, pentru angajatii care au o relatie de munca cu durata determinata  sau cu  

caracter interimar, acelasi nivel de protectie de care beneficiaza ceilalti anga jati ai  

unitatii; 

- sa ia masuri pentru asigurarea de materiale necesare informarii si educarii an gajatilor:  

afise, filme, carti, brosuri, pliante, acte normative, manuale, teste, fise tehn ice de  

securitate etc.;  

- sa asigure informarea fiecarei persoane, anterior angajarii, asupra riscurilor  la care  

aceasta va fi expusa la locul de munca, precum si asupra masurilor tehnice si  organizatorice de prevenire necesare, inclusiv cele referitoare la primul ajutor ,  

prevenirea si stingerea incendiilor si evacuarea personalului în caz de pericol im inent;  

- sa asigure masurile necesare pentru informarea angajatorilor din orice unitate 

exterioara, ai caror angajati lucreaza în unitatea sa, referitor la riscurile pent ru  

securitate si sanatate la care acestia din urma pot fi expusi, precum si la masu rile de  

prevenire si protectie adoptate la nivel de unitate si loc de munca, inclusiv ce le  

1 NGPM = Norme generale de protectie a muncii 

referitoare la primul ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor si evacuarea în  caz de  

urgenta;  

- sa asigure resurse pentru instruirea, testarea, formarea si perfectionarea  personalului cu atributii în domeniul protectiei muncii;  

- sa ia masuri pentru autorizarea exercitarii meseriilor si a profesiilor confor m  

reglementarilor în vigoare;  

- sa angajeze numai persoane care, în urma controlului medical si a verificarii ap titudinilor  

psihoprofesionale, corespund sarcinilor de munca pe care urmeaza sa le execute; 

 - sa se asigure ca sunt consultati angajatii si/sau reprezentantii lor în probleme le referitoare  

la masurile si consecintele privind securitatea si sanatatea în munca la introduce rea de  

noi tehnologii, alegerea echipamentului tehnic, îmbunatatirea conditiilor si a med iului  

de munca, la desemnarea persoanelor cu atributii specifice sau la angajarea, când  este cazul, a institutiilor specializate sau persoanelor juridice si fizice abil itate pentru  

a presta servicii în domeniul protectiei muncii, la desemnarea persoanelor cu atri butii  

privind primul ajutor, prevenirea si stingerea incendiilor, evacuarea angajatilo r, precum si  

la modul de desfasurare a activitatii de prevenire si protectie împotriva riscuril or  

profesionale, inclusiv a celei de instruire în domeniu;  

- sa acorde reprezentantilor angajatilor cu atributii privind securitatea si san atatea în  

munca un timp adecvat, care va fi considerat timp de munca, si sa le furnizeze m ijloacele  

necesare pentru a-si putea exercita drepturile si atributiile prevazute în prezent ele norme;  

- sa ia masuri corespunzatoare pentru ca numai angajatii care au fost instruiti  adecvat sa  

poata avea acces la locurile de munca unde exista riscuri pentru securitatea si  sanatatea  

acestora;  

- sa asigure periodic sau ori de câte ori este cazul, verificarea încadrarii nivelul ui  

noxelor în limitele admise, prin masuratori efectuate de catre organisme abilitate  sau  

laboratoare proprii abilitate;  

- sa stabileasca si sa tina evidenta locurilor de munca cu pericol deosebit si s a identifice  

locurile de munca unde pot aparea stari de pericol iminent;  

- sa comunice, cerceteze, înregistreze, declare si sa tina evidenta accidentelor d e munca, a  

bolilor profesionale, a accidentelor tehnice si a avariilor;  

- sa asigure functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor d e  

protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de capta re,  

retinere si neutralizare a substantelor nocive degajate în procesele tehnologice;  - sa prezinte documentele si sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de  munca în  

timpul controlului sau al cercetarii accidentelor de munca;  

- sa asigure realizarea masurilor stabilite de inspectorii de munca, cu ocazia  controalelor si a cercetarii accidentelor de munca; 

- sa desemneze, din oficiu sau la solicitarea inspectorului de munca, persoanele  care  

participa la efectuarea controlului sau la cercetarea accidentelor de munca; 

- sa ia masuri pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea u nui  

accident de munca mortal sau colectiv, în afara cazurilor în care mentinerea acestei 

stari ar genera alte accidente sau avarii cu consecinte grave, sau ar periclita  viata  

accidentatilor sau a altor angajati;  

- sa anunte imediat producerea unor avarii tehnice, evenimente, accidente de mun ca sau  

îmbolnaviri profesionale la inspectoratul teritorial de munca si organele de urmar ire penala  

competente, potrivit legii;  

- sa asigure dotarea, întretinerea, verificarea echipamentelor individuale de prot ectie si  

a echipamentelor individuale de lucru si sa nu permita desfasurarea nici unei ac tivitati  

de catre angajatii sai fara utilizarea corecta de catre acestia a echipamentului  din dotare; 

- sa acorde, la recomandarea medicului, materiale igienico-sanitare si alimentat ie de  

protectie;  

- sa asigure supravegherea medicala corespunzatoare a riscurilor pentru sanatate  la care  

angajatii sunt expusi în timpul lucrului;  

- sa asigure întocmirea fisei de expunere la riscuri profesionale pentru fiecare a ngajat expus  

si completarea acesteia de fiecare data când se produc schimbari ale procesului de 

productie;  

- sa întocmeasca evidenta nominala a angajatilor cu handicap si a celor cu vârsta su b 18 ani.  

8. Care sunt sarcinile angajatilor din punct de vedere al  

protectiei muncii (art. 12 din NGPM/2002)?  

Angajatii si ucenicii, elevii si/sau studentii în practica trebuie:  

- sa-si însuseasca si sa respecte normele si instructiunile de protectie a muncii  si masurile  

de aplicare a acestora;  

- sa utilizeze corect echipamentele tehnice, substantele periculoase si celelalt e mijloace de  

productie;  

- sa nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrara a dispozitiv elor de  

securitate ale echipamentelor tehnice si ale cladirilor, precum si sa utilizeze  corect aceste  

dispozitive;  

- sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice defectiune tehnic a sau alta  

situatie care constituie un pericol de accidentare sau îmbolnavire profesionala; 

 - sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca în cel mai scurt timp pos ibil  

accidentele de munca suferite de persoana proprie, de alti angajati sau de uceni cii, elevii  

si/sau studentii în practica;  

- sa opreasca lucrul la aparitia unui pericol iminent de producere a unui accide nt si sa  

informeze de îndata conducatorul locului de munca;  

- sa refuze întemeiat executarea unei sarcini de munca daca aceasta ar pune în peric ol  

de accidentare sau îmbolnavire profesionala persoana sa sau a celorlalti participa nti la  

procesul de munca;  

- sa utilizeze echipamentul individual de protectie din dotare, corespunzator sc opului  

pentru care a fost acordat;  

- sa coopereze cu angajatorul si/sau cu angajatii cu atributii specifice în domeni ul  

securitatii si sanatatii în munca, atâta timp cât este necesar, pentru a da angajatoru lui  

posibilitatea sa se asigure ca toate conditiile de munca sunt corespunzatoare si

 nu  

prezinta riscuri pentru securitate si sanatate la locul sau de munca;  

- sa dea relatii din proprie initiativa sau la solicitarea organelor de control  si de cercetare în  

domeniul protectiei muncii.  

9. Care sunt sarcinile si obligatiile conducatorului de lucrari?  

 Conducatorul de lucrari (profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician s.a.)  raspunde de  

respectarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii în cadrul spatiilor d e învatamânt, cabi 

nete, laboratoare, ateliere, poligoane, santiere, sali de gimnastica si a celorl alte locuri de munca din  

raza sa de activitate, având urmatoarele sarcini si obligatii: 

- în cabinete, laboratoare, ateliere, spatii de învatamânt, poligoane, santiere si cel elalte  

locuri de munca sa afiseze, în dreptul fiecarei masini, instalatii sau utilaj, ins tructiuni de  

folosire a acestora si de protectie a muncii;  

- sa întocmeasca instructiuni proprii de protectie a muncii specifice locurilor de  munca, în  

functie de caracteristicile aparatelor, utilajelor si instalatiilor existente, p recum si de  

conditiile concrete în care se desfasoara activitatea respectiva; pentru utilajele  si  

masinile noi, care nu au prevederi în normele generale de protectie a muncii, se v or  

elabora instructiuni proprii, iar la locurile de munca se vor afisa tablite aver tizoare si  

afise sugestive;  

- sa efectueze instructajul de protectie a muncii potrivit normelor a masurilor  de protectie  

specifice locurilor de munca respective;  

- sa asigure însusirea de catre elevi a cunostintelor si formarea deprinderilor pr actice  

profesionale cu respectarea normelor de protectie a muncii, sa nu admita la lucr u nici o  

persoana care nu a fost instruita, sau care nu si-a însusit cunostintele necesare  de  

protectie a muncii;  

- sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie, a echipamentului  individual  

de protectie si de lucru, raspunzând de aplicarea tuturor masurilor de aparare ind ividuala  

la locurile de munca;  

- sa interzica elevilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea 

conducatorului de lucrari; în timpul pauzelor se vor respecta prevederile regulame ntului  

de ordine interioara, privitor la circulatia si stationarea persoanelor în cadrul  unitatilor  

didactice de instruire;  

- sa anunte conducerea institutiei de învatamânt în legatura cu orice accident de munc a.  

10. Cum se realizeaza instructajul de protectie a muncii?  

 Instructajul de protectie a muncii se efectueaza de cei care organizeaza, contr oleaza si  

conduc munca si activitatile scolare si extrascolare. Instructajul de protectie  a muncii se efectueaza  

persoanelor care lucreaza în spatii didactice de instruire sau în alte locuri de mun ca unde exista  

pericol de accidente sau îmbolnaviri profesionale. Instructajul de protectia munci i consta din: 

a) Instructajul introductiv general se face personalului angajat si ucenicilor,  elevilor si/sau  

studentilor la începutul anului scolar si ori de câte ori se trece la o activitate d iferita de cea pentru  

care au fost instruiti în anul respectiv.  

Instructajul se efectueaza de catre conducatorul de lucrari (profesor, inginer,  maistru 

instructor, tehnician s.a.).  

În institutiile de învatamânt în care este organizat cabinet de protectia muncii, instru ctajul  

se va desfasura în acest cabinet. În cadrul instructajului introductiv general se vo r prezenta, în  

principal, cunostinte privind:  

- importanta cunoasterii si respectarii normelor de securitate si igiena a munci i: drepturi,  

obligatii, importanta respectarii disciplinei la locul de munca;  

- semnalizarea de securitate în incinta institutiei, întreprinderii, circulatia la l ocul de  

munca si în cadrul atelierului;  

- cunoasterea locurilor cu pericol de explozii, incendii etc. si a interdictiilo r pentru aceste  

locuri;  

- reguli privitoare la transportul, manipularea si depozitarea materialelor cu i ndicarea  

limitelor greutatilor admise (tab. 2 din NGPM) pe sexe si categorii de vârsta, poz itii  

ergonomice corecte la ridicarea si transportul manual al greutatilor etc.; 

2 NSPM = Norme specifice de protectie a muncii  

- reguli privitoare la manipularea si transportul materialelor inflamabile, expl ozibile si  

toxice (NSPM2 57);  

- reglementarile în vigoare privind acordarea echipamentului de protectie ori a  echipamentului de lucru, importanta si obligativitatea folosirii acestuia (se înto cmeste o  

lista interna de dotare cu echipament individual de protectie (EIP) în conformitat e cu  

prevederile Normativului cadru de acordare si utilizare a EIP aprobat prin Ordin ul  

MMSSF 225/1995);  

- importanta si obligativitatea folosirii dispozitivelor de protectie;  

- folosirea si întretinerea sculelor de mâna;  

- interdictia privind interventiile sau lucrul la masini si instalatii în afara ac tivitatii ce le-a  

fost stabilita sau a sarcinilor repartizate;  

- importanta ordinii si curateniei pe caile de acces si la locul de munca;  

- notiuni generale de electrosecuritate, ventilatie si iluminat;  

- notiuni de igiena muncii;  

- acordarea primului ajutor în caz de accidentare (accidente datorate curentului e lectric,  

soc caloric, intoxicatii, rani, fracturi, traumatisme interne etc.);  

- notiuni generale privind prevenirea si stingerea incendiilor etc.  

 Durata instructajului introductiv va fi de cel putin 8 ore, iar la locurile de  munca unde exista  

conditii de munca deosebite, durata instructajului va fi de cel putin doua zile. 

 In cazul accesului ocazional al unor persoane, care nu sunt încadrate în institutia  respectiva,  

venite in interes de serviciu, vizite cu caracter didactic sau de alt gen, instr uctajul introductiv  

general poate avea o întindere mai mica, procedându-se în felul urmator:  

- conducatorul institutiei de învatamânt va desemna profesorul, inginerul, maistrul instructor, tehnicianul sau alt specialist care va însoti vizitatorii si care are  obligatia sa  

faca o prezentare asupra specificului activitatii institutiei si locurilor de mu nca în care  

vor avea acces, a masurilor de protectia muncii ce trebuie respectate pe parcurs  si la  

locurile de munca respective, luând totodata masuri pentru echiparea lor cu mijloa ce  

individuale de protectie corespunzatoare desfasurarii vizitei, potrivit normelor  legale;  

- instructorul va prezenta spre semnare vizitatorilor fisa colectiva de instruct aj;  

- în cazul vizitelor cu caracter didactic, facute în grup de catre elevi, instruirea  va fi  

efectuata în prezenta tuturor acestor persoane, dupa care conducatorul grupului  respectiv va semna fisa colectiva de instructaj (Anexa 82 la NGPM 2002) si va da 

grupului dispozitiile necesare privind pastrarea disciplinei pe toata durata viz itei. 

b) Instructajul la locul de munca se efectueaza de catre conducatorul locului de  munca respectiv  

(profesor, inginer, maistru-instructor, tehnician s.a.) tuturor elevilor si alto r persoane care urmeaza  

sa-si desfasoare activitatea în mod temporar sau permanent, la acest loc de munca.  Durata  

instructajului la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore în functie de conditii le în care se  

desfasoara munca si de complexitatea agregatelor.  

 Instructajul la locul de munca se efectueaza pe baza prevederilor normelor gene rale de  

protectie a muncii si a instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca,  pentru masinile,  

utilajele si instalatiile la care vor lucra persoanele supuse instruirii. Instru ctajul va avea un caracter  

practic, demonstrativ.  

 Admiterea la lucru a elevilor si a altor persoane se va face numai dupa ce sefu l ierarhic al  

persoanei care a efectuat instructajul introductiv general si instructajul la lo cul de munca a verificat  

ca cel care a fost instruit si-a însusit cunostintele de protectie a muncii necesa re pentru activitatea  

ce urmeaza sa o desfasoare. 

c) Instructajul periodic se efectueaza la locul de munca de catre conducatorul r espectiv (profesor,  

inginer, maistru-instructor, tehnician): elevilor si tuturor persoanelor care îsi  desfasoara activitatea  

la acel loc de munca si are ca scop sa reaminteasca normele de protectie a munci i, sa corecteze  

lipsurile manifestate si sa întareasca disciplina în respectarea acestora.  

 Acest instructaj se va efectua folosind: demonstratia practica, materiale suges tive si  

documentare (grafice, fotografii, planse cu aspecte concrete din activitatea col ectivului etc.).  

Notiunile, masurile de securitate si sanatate a muncii se vor trata si demonstra  cu ocazia prezentarii  

operatiilor si a sculelor. Astfel, se demonstreaza pozitia corpului celui care l ucreaza si care trebuie  

sa corespunda operatiilor executate cu diferite unelte manuale si mecanice. Se d emonstreaza  

pozitia corecta, executiile gresite, precum si uneltele necorespunzatoare, însotin d demonstratia cu  

exemplele necesare, cu prezentarea consecintelor unei pozitii incorecte. De asem enea, se prezinta  

echipamente de protectie si se demonstreaza modul de întrebuintare a acestora. Ese nta masurilor  

de protectie a muncii consta în caracterul lor preventiv, de aceea este important  sa se sublinieze ca  

utilizarea corecta si precisa a uneltelor asigura atât realizarea corespunzatoare  a produsului cât si  

siguranta celui care îl executa.  

 Intervalul dintre doua instructaje periodice pentru angajati va fi stabilit pri n instructiuni  

proprii în functie de conditiile de munca din institutia de învatamânt. Pentru persona lul tehnico 

administrativ intervalul între 2 instructaje periodice va fi de cel mult 12 luni.  

 Instructajul periodic se efectueaza obligatoriu si în urmatoarele cazuri:  

- dupa un accident de munca cu incapacitate temporara;  

- dupa o absenta mai mare de 30 de zile;  

- când s-a modificat procesul tehnologic, la schimbarea conditiilor de munca,  introducerea de utilaje sau metode noi de munca etc.;  

- când au aparut modificari ale normelor de protectia muncii, specifice locurilor  de munca  

respective;  

- în cazul efectuarii unor lucrari ocazionale sau speciale, diferite de cele ce se  executa în  

mod curent.  

In vederea desfasurarii corespunzatoare a instructajului, institutiile de învatamânt  au  

obligatia sa asigure materialele documentare si de propaganda necesare (norme de  protectia  

muncii, instructiuni, pliante, planse, afise, machete, diapozitive, filme, diafi

lme etc.). In toate  

fazele instructajului de protectia muncii se vor folosi mijloace audio-vizuale s i, indeosebi, desene,  

schite, fotografii, diapozitive, declaratii (ale accidentatilor, martorilor) înreg istrate pe benzi de  

magnetofon etc., care sa permita o prezentare cât mai realista a pericolului pe ca re îl prezinta  

încalcarea normelor de protectia muncii.  

Instructajul (general introductiv, la locul de munca si periodic) se va consemna  în mod  

obligatoriu în fisa individuala de instructaj, stabilita conform modelului tipizat  (Anexa 81 la  

NGPM/2002).  

Dupa efectuarea instructajului introductiv general si a instructajului la locul  de munca, fisa  

de instructaj este semnata de cel care a fost instruit, de cel care a efectuat i nstructajul si de cel care  

a verificat instruirea, confirmând, pe baza examinarii persoanei instruite, ca ace asta si-a însusit  

cunostintele necesare de protectia muncii.  

Fisa de instructaj se întocmeste de cei care asigura instructajul de protectia mun cii si se  

pastreaza de conducatorul de lucrari (profesor, inginer, maistru-instructor, teh nician etc.).  

Pentru lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri si vizitatori în grup se pot înto cmi fise  

colective de instructaj, conform modelului tipizat (Anexa 82 la NGPM/2002).  . 

Verificarea însusirii instructajului de protectia muncii se face astfel:  

- pentru elevi de catre sefii de catedra si conducatorii de lucrari (profesor, i nginer,  

maistru-instructor, tehnician etc.);  

- pentru personalul didactic, auxiliar, economic si administrativ, de catre cond ucatorul  

institutiei de învatamânt;  

- pentru conducatorii institutiilor de învatamânt, de catre împuterniciti ai inspector atului  

scolar sau ai ministerului sau organului central în subordinea caruia functioneaza institutia de învatamânt.  

Toate persoanele care sunt promovate într-o munca superioara vor fi supuse unei ve rificari  

a cunostintelor de protectie a muncii specifice noului loc de munca.  

11. Ce este echipamentul individual de protectie a muncii (EIP)  

si cum se utilizeaza?  

 Echipamentul individual de protectie reprezinta mijloacele cu care este dotat f iecare  

participant în procesul de munca pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc.  

 El se acorda obligatoriu si gratuit tuturor salariatilor, precum si altor categ orii participante  

la procesul muncii, în conformitate cu Normativul cadru de acordare si utilizare a  echipamentului  

individual de protectie, elaborat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si  Familiei si aprobat  

prin Ordinul nr. 225/1995. Pe baza acestuia, angajatorul este obligat sa întocmeas ca lista interna de  

dotare cu EIP adecvat executarii sarcinilor de munca în conditii de securitate.  

 În cazul dereglarii acestuia, respectiv al pierderii calitatii de protectie, se a corda obligatoriu  

un nou echipament.  

 Degradarea sau pierderea lui, înainte de termenul de utilizare prevazut, din vina 

purtatorului, atrage raspunderea acestuia pentru prejudiciul cauzat, potrivit le gii (art. 13, Legea nr.  

90/1996, republicata).  

12. Ce este semnalizarea de securitate?  

 Semnalizarea de securitate reprezinta un ansamblu de reguli si masuri obligator

ii aplicate in  

vederea atentionarii asupra riscurilor existente, care nu pot fi evitate sau lim itate suficient prin  

mijloace tehnice de protectie sau masuri de organizare a muncii. Se realizeaza c onform  

prevederilor Ordinului MMSSF nr. 599/1998 privind prescriptiile minime pentru se mnalizarea de  

securitate si/sau de sanatate la locul de munca.  

13. Ce înseamna managementul securitatii si sanatatii în  

munca?  

 Pentru a asigura securitatea si sanatatea muncii în unitatile de învatamânt, conducat orii  

unitatilor trebuie sa implementeze un sistem de management al securitatii si san atatii în munca, ce  

constituie o parte componenta a sistemului general de management. Acest sistem i nclude  

urmatoarele elemente:  

- elaborarea unei politici de securitate si sanatate în munca; 

- organizarea unui sistem de management cu alocarea clara a responsabilitatilor în  domeniul  

securitatii muncii;  

- evaluarea riscurilor pentru securitatea si sanatatea în munca care va fi revizui ta ori de câte  

ori conditiile se modifica;  

- auditarea de securitate si sanatate în munca;  

- formarea, informarea si instruirea în domeniul securitatii si sanatatii în munca;  - proceduri pentru cazuri de urgenta;  

- analizarea periodica a sistemului pentru a se asigura ca este eficient;  - mentinerea documentatiei si înregistrarilor pentru a asigura continuitatea activ itatii  

14. Ce masuri de protectie a muncii se pot lua în salile de  

clasa, în laboratoarele de fizica, chimie si de biologie?  

 Pentru prevenirea accidentelor de munca si îmbolnavirilor profesionale în laboratoa rele  

scolare se pot lua urmatoarele masuri:  

a) Înainte de începerea experientelor  

- experientele la care se utilizeaza curent electric, la tensiuni ce pot fi peri culoase, vor fi  

efectuate numai de catre profesorul de specialitate, ajutat eventual de un labor ant,  

cunoscator al lucrarilor de laborator si al normelor de protectie a muncii;  - planul de desfasurare a experientelor va fi dinainte stabilit iar personalul v a fi instruit în  

prealabil;  

- de pe locul unde se desfasoara experientele se vor îndeparta toate obiectele car e nu sunt  

necesare;  

- pardoseala din jurul locului unde se desfasoara experientele trebuie sa fie us cata sau  

acoperita cu un covor izolant;  

- masa de lucru trebuie sa fie suficient de mare pentru a permite plasarea în bune  conditii  

a întregului aparataj;  

- alimentarea de la retea se va face de la un tablou cu sigurante fuzibile calib rate sau  

întrerupatoare automate; în cazul când se foloseste o priza, aceasta va fi în prealabil  verificata si asigurata prin sigurante fuzibile;  

- partile metalice ale aparatelor care ar putea intra accidental sub tensiune vo r fi legate la  

pamânt;  

- racordurile dintre partile componente ale montajului se vor face, în mod obligat oriu,  

prin cordoane în buna stare, perfect izolate si corespunzatoare tensiunilor folosi te în  

experienta respectiva;  

- uneltele de lucru (surubelnita, cleste etc.) vor fi prevazute cu mânere izolante

, rezistente  

la tensiunile care se afla în instalatie;  

- pentru controlul tensiunii si intensitatii, se vor introduce în circuite aparate  de masurat;  

- realizarea montajului sau a oricarei modificari a montajului existent precum s i  

introducerea sau scoaterea instrumentelor de masurat din circuit se va face cu înt regul  

aparataj scos de sub tensiune;  

- înainte de conectarea instalatiei la sursa de curent electric, se va face o ulti ma verificare  

generala a aparatelor, legaturilor, izolatiei etc.;  

- pentru alimentarea cu energie electrica se va utiliza de preferinta un întrerupa tor special  

al montajului, plasat pe masa de lucru; scoaterea montajului de sub tensiune tre buie sa  

poata fi efectuata cu usurinta printr-o singura manevra; 

- daca se lucreaza cu tensiuni periculoase, se va aseza pe masa de lucru, la loc  vizibil, o  

placa avertizoare a pericolului de electrocutare, iar elevii vor fi opriti sa se  apropie.  

b) In timpul desfasurarii experientelor:  

- în timpul experientelor, pe masa de lucru nu se va gasi, în afara partilor compone nte ale  

montajului, nici un obiect care ar putea, accidental, antrena legaturile montaju lui sau ar  

putea stabili contactul cu partile aflate sub tensiune;  

- cei care efectueaza experientele vor avea o îmbracaminte adecvata (strânsa pe corp ,  

mâneci bine încheiate), de preferinta halate de laborator;  

- este interzisa parasirea sau lasarea fara supraveghere a montajului de tensiun e;  

- se recomanda ca, la instalatia aflata sub tensiune, toate manevrele sa se faca  cu o  

singura mâna;  

- în timpul functionarii montajului, este interzisa atingerea partilor neizolate ( schimbarea  

legaturilor, atingerea becurilor, intercalarea aparatelor de masura);  - pentru prevenirea accidentelor dupa terminarea experientelor, montajul va fi s cos  

obligatoriu de sub tensiune; orice interventie asupra instalatiei electrice treb uie sa fie  

facuta de un electrician autorizat iar lucrarea sa aiba caracter definitiv.  

c) La lucrarile de laborator unde se folosesc substante chimice (a se vedea NGMP  2002, Titlul  

VI, Cap. I si II):  

- lucrarile de laborator si aplicatiile practice se efectueaza cu cantitatile de  substanta, cu  

concentratiile, cu vasele si aparatele indicate în proceduri, în manuale si în instruc tiunile  

de folosire a materialelor respective, dupa ce în prealabil profesorul sau maistru l 

instructor a verificat exactitatea datelor;  

- efectuarea experientelor este permisa numai dupa verificarea prealabila a apar aturii  

respective;  

- efectuarea experientelor în vase murdare este interzisa; imediat dupa terminarea 

experientei, vasele utilizate trebuie sa fie spalate;  

- vasele de laborator se spala cu amestecuri oxidante sau detergenti si apa dist ilata fara a  

se utiliza nisipul, care provoaca fisuri si la încalzire sticla se va sparge usor; 

- vasele care contin substante toxice vor purta etichete avertizoare si vor fi p astrate la  

locuri sigure, sub cheie. Nu este permisa depozitarea alaturata a vaselor cu sub

stante  

care produc reactii violente prin contact; nu este permisa pastrarea substantelo r în vase  

neetichetate;  

- la identificarea substantelor pentru experiente, se citeste cu atentie etichet a; daca exista  

cea mai mica îndoiala asupra continutului unui vas, acesta se va trimite laborator ului de  

analize chimice, pentru identificare;  

- trebuie sa existe la îndemâna un set de Fise tehnice de securitate (OUG 200/2000)  pentru toate substantele si preparatele chimice periculoase folosite astfel încât  proprietatile fizico-chimice si toxicologice, efectele asupra sanatatii, masuril e de  

protectie necesare la manipularea lor si procedurile în caz de urgenta sa fie cuno scute;  

- elevilor le este interzis sa guste sau sa miroasa substantele, sa se aplece as upra vaselor  

fara avizul profesorului de specialitate, deoarece actiunea multor substante est e puternic  

toxica, chiar daca aceasta nu se manifesta imediat;  

- toate substantele chimice se pastreaza în dulapuri încuiate; nu este permisa înstrai narea  

substantelor din laborator;  

- purtarea ochelarilor de protectie este obligatorie la toate experientele cu su bstante  

chimice agresive.  

- eprubeta în care se încalzeste un lichid se tine înclinata (nu spre cel care lucreaz a, sau  

spre vecin); de asemenea, eprubeta nu trebuie încalzita numai la partea de jos, ci  pe 

toata lungimea ocupata de substanta; sustinerea eprubetei se va face cu un supor t special  

construit, nu improvizat;  

- ramasitele substantelor periculoase (metale alcaline, fosfor, baze, substante  caustice) nu  

trebuie aruncate la întâmplare, ci separat în vase destinate acestui scop, pentru a fi  apoi  

cât mai repede neutralizate (facute inofensive prin metode corespunzatoare);  - în cazul efectuarii unor experiente cu aparate în care se pot initia substante gaz oase, se  

va face, în prealabil, verificarea tuburilor de legatura (etanseitate, îndoire sau l ipire),  

pentru a nu se produce vreo scapare de gaze din cauza unor suprapresiuni.  

d) La mânuirea substantelor chimice  

- experientele în care se produc substante gazoase sau vapori trebuie facute sub n isa;  

- farâmitarea alcaliilor, a calcei sodate, a iodului, a sarurilor acidului cromic,  ca si a altor  

substante care dau o pulbere toxica, se va face de asemenea, sub nisa. Totodata,  dupa  

caz, este obligatorie si folosirea ochelarilor de protectie.  

e) La depozitarea substantelor chimice  

- depozitarea se face într-o încapere separata si nu în laborator; depozitul trebuie  semnalizat cu semne grafice de avertizare;  

- magazia trebuie sa fie bine ventilata;  

- depozitul trebuie sa fie dotat cu mijloace adecvate si suficiente de stingere  a incendiilor;  

- substantele/ produsele chimice periculoase trebuie sa fie etichetate si ambala te în  

recipiente corespunzatoare;  

- la depozitare se va tine cont de incompatibilitatile la depozitare (Anexa 3 a  NSSM 36);  

- toate chimicalele împrastiate accidental trebuie sa fie curatate imediat; trebui e sa existe  

la îndemâna mijloace de neutralizare, curatare si EIP adecvat;  

- instructiunile de securitate si sanatate în munca trebuie sa fie afisate în loc vi zibil pentru  

a avertiza personalul didactic si elevii cu privire la masurile de securitate ne cesare.  

e) La mânuirea recipientelor cu acizi concentrati sau amoniac:  

- vasele mari trebuie tinute în ambalaje integre, etanse si din materiale rezisten te la  

continut;  

- turnarea lichidelor se face numai prin pâlnie; 

- acidul clorhidric concentrat, acidul azotic, solutiile concentrate amoniac etc . trebuie  

turnate sub nisa;  

- la diluarea acidului sulfuric concentrat, se toarna încet acidul, apoi apa;  - daca într-un laborator sau într-o sala de clasa se produce, dintr-o cauza oarecare , o  

cantitate de substante gazoase sau de vapori toxici (ex. spargerea unui vas cu b rom, a  

unei butelii de acid azotic concentrat sau defectarea robinetului la un balon cu  clor etc.),  

concomitent cu evacuarea celor prezenti din încapere (fara panica), se deschid fer estrele  

pentru aerisirea completa a încaperii, se închid usile pentru a preveni împrastierea  gazelor si se întrerup eventualele surse de caldura;  

- la începutul si sfârsitul oricarei experiente, mâinile se spala cu apa si sapun.  

f) La folosirea gazelor si a vaporilor inflamabili:  

- hidrogenul (ca si gazele sau vaporii inflamabili) nu se aprinde direct la apar atul care îl  

produce;  

- mai întâi se umple o eprubeta cu gaz si numai daca acesta este pur si se aprinde l inistit,  

fara explozie, se asaza eprubeta la robinetul de iesire din aparat pentru aprind erea  

gazului produs; 

- reteaua de gaze combustibile a laboratorului trebuie sa aiba un robinet centra l, care sa  

permita oprirea simultana a alimentarii cu gaze a tuturor salilor iar locul robi netului va a  

fi cunoscut de toti cei care lucreaza în laborator;  

- verificarea si repararea conductelor, robinetelor si becurilor de gaz trebuie  sa fie facuta  

cel putin o data pe luna, de personal calificat.  

g) La manevrarea aparatelor de încalzire (sursele de caldura)  

- la plecarea din laborator, chiar si pentru scurt timp, este interzis sa se las e aprinse becuri  

de gaz, lampi cu spirt sau alte aparate de încalzire;  

- în cazul în care se descopera pierderi de gaze combustibile (cu miros specific) sa u  

vapori de benzina, se procedeaza astfel:  

o se sting toate becurile de gaz de la ventilul principal precum si celelalte su rse de  

încalzire;  

o concomitent cu evacuarea persoanelor din camera, se deschid ferestrele sau gur ile  

de ventilatie si apoi se închid usile; se aeriseste încaperea pâna la disparitia  completa a mirosului de gaz;  

o nu se aprinde si nici nu se stinge lumina electrica;  

o se cauta sursele de scurgere a gazului sau vaporilor (garnituri defecte, robin ete  

deschise, tuburi de cauciuc sau conducte perforate etc.) si se iau masurile nece sare  

pentru îndepartarea defectelor;  

o la întrebuintarea becurilor de gaz se urmareste ca aprinderea sa se faca treptat  si  

flacara sa nu patrunda în interiorul becului; daca flacara totusi patrunde, se închi de  

robinetul, se lasa becul sa se raceasca complet si numai dupa aceea se aprinde d in  

nou, micsorând în prealabil curentul de aer.  

h) La întrebuintarea lampilor sau becurilor în care combustibilul lichid vine sub pr esiune (bec  

de spirt, lampa de benzina etc.):  

- sa nu se întrebuinteze benzina pentru aparatele care functioneaza cu alcool sau  petrol  

lampant;  

- sa se mentina aparatul de încalzit în ordine si curatenie; înainte de fiecare aprind ere,  

duzele (orificiile) pentru trecerea vaporilor inflamabili vor fi curatate, contr olându-se 

daca aparatul contine o cantitate suficienta de combustibil;  

- sa nu faca arderea completa a combustibilului, deoarece daca întreaga cantitate  de  

lichid este epuizata, din duze iese un amestec explozibil, format din vaporii  combustibilului cu aer care provoaca o explozie periculoasa;  

- sa se observe daca ventilul (supapa) de siguranta functioneaza astfel încât presiu nea din  

rezervorul aparatului sa nu se ridice peste cea normala si totodata sa se contro leze ca  

rezervorul sa nu fie prea încalzit.  

i) La experientele care pot provoca explozii, stropiri sau împrastieri violente de  substante:  

- în cazul experientelor cu vase în care se pot dezvolta presiuni periculoase, trebu ie luate  

masuri de protectie speciale contra împrastierii cioburilor în caz de spargere, prin 

îngradirea cu plase metalice sau cu paravane de sticla armata;  

- la pregatirea amestecurilor oxidante se farâmiteaza oxidantii în stare pura, frecând u-se  

cu precautie doze mici într-un mojar absolut curat; amestecarea oxidantilor cu alt e  

substante farâmitate nu se face niciodata prin frecare în mojar, ci prin agitare într un  

balon sau prin amestecare cu o spatula sau o lingurita de os pe o foaie de hârtie  velina  

cretata; 

- la experientele executate în vid (distilare) se vor folosi ochelari de protectie ; de  

asemenea, se vor utiliza numai baloane mici cu fund rotund, din sticla rezistent a la  

flacara;  

- buteliile (baloanele, tuburile, recipientele) cu gaze lichefiate sau comprimat e trebuie  

ferite de surse de încalzire; în laborator nu este permis sa se afle mai mult de o b utelie  

încarcata cu acelasi gaz; buteliile trebuie ferite de caderi si lovituri; robinete le buteliilor  

de oxigen vor fi pastrate curate (nu vor fi unse cu grasimi) iar în timpul transpo rtului si  

depozitarii, buteliile vor fi prevazute cu capac de protectie; este obligatorie  dotarea  

buteliilor cu manometre, prevazute cu plomba de verificare metrologica si având  marcata cu culoare rosie diviziunea de pe scala care indica presiunea maxima de  folosire a buteliei; consumarea gazelor lichefiate sau comprimate se va face exc lusiv  

prin reductoare de presiune; robinetele trebuie deschise si închise încet, fara a fi bruscate, chiar daca ele functioneaza greu.  

j) La folosirea sticlariei de laborator:  

- introducerea unui dop de pluta sau de cauciuc într-un tub de sticla se face tinând u-se  

tubul cu mâna cât mai aproape de capatul de introdus (mâna înfasurata într-o batista si  fara a se forta tubul);  

- atunci când se introduce un dop într-un vas cu pereti subtiri, vasul nu se tine pe  masa, ci  

de gât si cât mai aproape de locul de introducere a dopului;  

- încalzirea substantelor în vase de laborator cu pereti subtiri se face pe o sita s ub agitare  

continua;  

- baloanele, paharele si celelalte vase în care se afla lichid fierbinte nu se pun  direct pe  

masa, ci pe o placa din material termoizolant;  

- paharele mari cu lichid se ridica numai cu ambele mâini si se tin în asa fel, ca m arginile  

rasfrânte ale paharului sa se sprijine pe degetele mari si pe degetele aratatoare; 

- prinderea în stative a baloanelor de distilare, a biuretelor si a refrigerentelo r se  

efectueaza cu ajutorul clemelor prevazute cu aparatori de pluta sau cauciuc.  

k) La desfasurarea lucrarilor de disectii si de conservare a materialului biolog ic este necesar ca  

(a se vedea NGPM 2002, Titlul VI, cap. III):  

- instrumentarul trusei de disectie si microscopie sa fie folosit corect, sub di recta  

îndrumare si supraveghere a profesorului; 

- animalele de disectie (ex. broaste) sa fie tinute cu mâna acoperita cu o manusa  de  

protectie sau cu o bucata de pânza;  

- dupa terminarea lucrarilor elevii sa se spele pe mâini si sa se dezinfecteze cu  alcool;  

- instrumentele de disectie sa se sterilizeze, dupa care vor fi uscate pe o buca ta de tifon,  

reasezarea în cutia trusei facându-se numai dupa o uscare completa;  - lucrarile de conservare a materialului biologic si de folosire a substantelor  chimice se  

vor desfasura sub directa îndrumare a profesorului.  

l) In laborator trebuie sa se gaseasca, la loc vizibil, mijloacele de prim ajuto r  

 In caz de accidente (raniri, arsuri, otraviri etc.) se vor lua urmatoarele masu ri:  

- accidentele de natura mecanica pot avea ca efect taieturi, zgârieturi, întepaturi,  zdrobiri  

si striviri; în cazul leziunilor grave este necesara chemarea medicului, iar când ra nile  

sunt usoare, se spala cu apa curata, se dezinfecteaza cu apa oxigenata si se ban dajeaza  

cu tifon sterilizat; când se produc hemoragii, se procedeaza de urgenta la oprirea 

sângelui, dezinfectarea si bandajarea ranii si transportarea accidentatului la spi tal;  

- accidentele termice (arsuri, opariri) se trateaza dupa gravitatea lor; arsuril e profunde si  

pe suprafete mari (de gradul II si III) necesita internarea de urgenta în spital; 

- accidentele chimice (arsuri chimice, intoxicatii si sufocari) pot avea loc la  orice lucrare  

de laborator, daca nu se respecta masurile de protectie; este totusi necesar ca în  timpul  

experientelor sa fie la îndemâna o cantitate suficienta de solutii de carbonat de so diu,  

amoniac, acid acetic, acid boric etc. pentru neutralizarea acizilor sau bazelor  care ar  

putea ajunge pe corp sau pe haine;  

- manipularea substantelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de  protectie  

corespunzator (sorturi de protectie, manusi, ochelari etc.);  

- în fiecare laborator trebuie sa existe o trusa sanitara cu urmatoarele materiale : apa  

oxigenata, alcool sanitar, tinctura de iod, jecolan, acid boric, fiole de cofein a, pense,  

foarfeca, vata, tifon, leucoplast, o solutie neutralizanta pentru cazul stropiri i cu sub 

stante; medicamentele care au termen de valabilitate vor fi înlocuite periodic;  - daca vreun reactiv ajunge pe corp, acesta trebuie spalat în primul rând cu o mare  cantitate de apa si apoi se sterge locul respectiv sau se aplica substante neutr alizante;  

- când o picatura de reactiv patrunde în ochi, este foarte important ca ochii sa fie  spalati  

imediat cu jet de apa si apoi supusi unui examen medical;  

- în cazul intoxicatiilor acute sau al sufocarilor cu substante gazoase sau cu vap ori toxici,  

pâna la sosirea medicului, cel în cauza va fi scos din atmosfera toxica si va fi dus  într-un  

loc bine aerisit, i se va desface haina la gât si i se va face respiratie artifici ala.  

15. Cum ne putem proteja de actiunea curentului electric?  

 Curentul electric are o actiune complexa si caracteristica asupra tuturor compo nentelor  

organismului omenesc producând tulburari interne grave (asa-numitele socuri electr ice) sau leziuni  

externe (arsuri electrice, electrometalizari si semne electrice). Accidentele el ectrice se produc din  

urmatoarele cauze:  

- folosirea curentului electric la tensiuni care depasesc pe cele prevazute în nor mele de  

tehnica securitatii;  

- atingerea conductorilor neizolati sau insuficient izolati aflati sub tensiune. 

În vederea evitarii unor asemenea accidente se impune ca izolarea conductorilor sa  fie  

perfecta si prin pozitia acestora sa fie exclusa posibilitatea unei atingeri. Pe ntru evitarea  

accidentelor prin electrocutare prin contact cu uneltele cu care se lucreaza, ac estea vor  

avea mânerele din materiale electroizolante. Elementele sub tensiune vor fi protej

ate de  

carcase, împiedicându-se astfel atingerea acestora. Carcasarea sau îngradirea se va  executa cu plase metalice sau table perforate cu rezistenta metalica suficienta  si bine  

fixata.  

- contactul direct cu anumite parti metalice ale instalatiilor care au intrat su b tensiune în  

mod întâmplator;  

Pentru a se evita o astfel de accidentare, se va asigura legarea la pamânt sau leg area la  

nul a aparatelor (de exemplu, masini-unelte), conform normelor de electrosecurit ate.  

Periodic (STAS 12604/5-90) se va verifica instalatia de legare la pamânt, lucraril e  

efectuându-se de catre persoane de specialitate, autorizate în acest scop;  

- patrunderea curentului de înalta tensiune în instalatiile de joasa tensiune. Ca ma suri de  

protectie în acest caz, este necesar sa se foloseasca sigurante fuzibile calibrate  sau  

întrerupatoare de protectie automate si sa se interzica folosirea sârmelor groase, a 

cuielor etc., în locul sigurantelor calibrate;  

- apropierea de instalatiile sub tensiune înalta se impune afisarea placilor avert izoare si  

îngradirea locurilor respective iar elevii care viziteaza întreprinderile trebuie sa  fie sub  

stricta supraveghere a cadrelor didactice si a delegatului întreprinderii; 

- alimentarea aparatelor electrice portative de la reteaua de curent în încaperi ume de sau  

cu gaze, praf etc. si alimentarea aparatelor electrice portative se vor folosi t ensiunile  

reduse prevazute în normele de electrosecuritate. De asemenea, revizia periodica a 

întregii instalatii electrice si a aparatelor respective se va face de catre perso nal calificat.  

 Statiile de amplificare, aparatele si utilajele electrice vor fi instalate numa i în încaperi  

uscate si curate; alimentarea acestora, prin derivatii provizorii, de la tabloul  de distributie este  

interzisa. Se interzice utilizarea masinilor si utilajelor la puteri nominale ma i mari decât suporta  

reteaua.  

 Toate instalatiile electrice de pe întreg teritoriul scolii aflate în locuri de mun ca periculoase,  

unde elevii si personalul scolii ar putea veni în contact cu ele, vor fi prevazute  cu izolatiile si  

aparatorile reglementare, precum si cu tablitele avertizoare respective (specifi ce instalatiilor si  

locului de munca).  

 Încaperile si spatiile scolare în care se afla instalatii electrice, generatoare, t ransformatoare,  

acumulatoare etc. vor fi prevazute cu afise sugestive, placarde si instructiuni  referitoare la  

electrosecuritate.  

 In caz de electrocutare, masurile de prim ajutor trebuie luate în functie de star ea în care se  

gaseste accidentatul, astfel:  

- scoaterea rapida a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului  respectiv,  

cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare, deoarece, daca acciden tatul  

este atins de o persoana înainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate f i  

electrocutata;  

- cel care ofera ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rau conducatoa re de  

electricitate (tesaturi, funii, prajini, manusi, covoare si galosi de cauciuc et c.), iar la  

instalatiile de înalta tensiune este obligatorie folosirea manusilor si a cizmelor  din  

cauciuc electroizolant; îndepartarea conductoarelor cazute la pamânt se va face cu o 

prajina uscata din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanta, c u corpuri rau  

conducatoare de electricitate;  

- în cazul când accidentatul este în stare de lesin, trebuie chemat neîntârziat un medic sau  

,,Salvarea"; pâna la sosirea acestora, persoana accidentata se va aseza într-o pozit

ie  

comoda, linistita, îmbracamintea îi va fi desfacuta pentru facilitarea respiratiei,  accidentatului dându-i-se în acelasi timp sa miroasa o solutie de amoniac; daca  accidentatul a încetat sa mai respire sau respira anormal, rar, convulsiv, i se va  face  

imediat respiratie artificiala.  

Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secunda este pretioasa. Daca scoaterea  de sub  

tensiune si începerea respiratiei artificiale se fac imediat dupa electrocutare, r eaducerea  

la viata reuseste de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat  fara  

întârziere, chiar la locul accidentului.  

16. Cum se poate organiza din punct de vedere al protectiei  

muncii practica din atelierele scoala sau alte unitati  

contractuale?  

 Dotarea atelierelor cu echipamente individuale de protectie va fi cea prevazuta  în  

normativul cadru de acordare a EIP, în functie de meseria în care se pregatesc elevi i.  

 Dimensionarea echipamentului tehnic (bancuri de lucru, scaune, mobilier, masini -unelte  

etc.), din dotarea atelierelor scolare va fi în concordanta cu dimensiunile static e si dinamice  

(antropometrice) ale elevilor. 

 Uneltele de mâna vor fi adaptate la dimensiunile antropometrice (forma, lungime,  grosime)  

ale mâinii si posibilitatilor efortului fizic mediu al elevilor.  

 Uneltele de mâna actionate electric sau pneumatic vor fi prevazute cu dispozitive  pentru  

fixarea sculei, precum si cu dispozitive care sa împiedice functionarea lor necoma ndata.  

 Dispozitivul de comanda va fi astfel conceput încât, dupa încetarea actiunii acestuia ,  

functionarea de mâna sa înceteze imediat.  

 Daca uneltele de mâna cu actionare electrica sau pneumatica sunt dotate cu piese  active  

(pietre de polizor, pânze de fierastrau etc.) ce prezinta pericol de accidentare,  acestea vor fi  

protejate împotriva atingerii.  

 Tuburile flexibile de aer comprimat trebuie sa corespunda debitului si presiuni i de lucru.  

Fixarea lor pe racordul uneltei va fi asigurata de coliere metalice.  

 Uneltele de mâna rotative, cu actionare pneumatica vor fi dotate cu dispozitive d e reglare a  

presiunii si debitului în vederea limitarii turatiei.  

 Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare, uneltele de mâna actionate ele ctric trebuie  

sa corespunda normativelor în vigoare si vor fi verificate periodic de catre perso nalul de  

specialitate.  

 Cozile si mânerele de mâna vor fi netede, bine fixate si vor avea dimensiuni care s a permita  

prinderea lor sigura si comoda. La folosirea cozilor si mânerelor din lemn, se va  alege lemn de  

esenta tare cu fibrele axiale drepte, fara noduri si aschii desprinse.  

 Pentru fixarea cozilor si mânerelor în scule se vor folosi pene metalice corespunza toare.  

Utilizarea aceluiasi mâner la mai multe unelte de mâna se admite numai pentru trusel e de scule  

construite în mod special cu mâner detasabil.  

 Uneltele de mâna din otel (ciocanelele, daltile, foarfecele, dornurile, capuitoar ele si alte  

unelte de mâna similare vor fi executate conform standardelor de stat si normelor în  vigoare, din  

oteluri corespunzatoare, tratate termic în asa fel încât sub actiunea eforturilor la c are sunt supuse în  

timpul lucrului sa nu permita deformari permanente, fisuri sau desprinderi de as chii. Folosirea  

uneltelor de mâna cu suprafata activa deformata, înflorita sau stirbita, precum si a  uneltelor de  

mâna improvizate este interzisa.  

 Uneltele de mâna folosite în mediu de gaze si vapori explozibili vor fi confectiona te din 

materiale care nu produc scântei prin lovire.  

 Uneltele de mâna prevazute cu articulatii (foarfeci, clesti etc.) vor avea o cons tructie  

robusta si nu vor prezenta frecari mari sau articulatie care ar duce la eforturi  suplimentare pentru  

cel care le actioneaza si în acelasi timp la nesiguranta în timpul lucrului. Bratele  de actionare ale  

acestor unelte vor fi astfel executate încât la închidere sa existe un spatiu suficien t între ele, pentru  

a se preveni prinderea lor.  

 Uneltele de mâna vor fi pastrate, dupa caz, în dulapuri, lazi, sau alte suporturi s peciale, în  

apropierea locurilor de munca si vor fi astfel asezate încât sa aiba orientata spre  exterior partea de  

prindere pentru a exclude contactul cu partile ascutite sau taietoare.  

 La executarea lucrarilor la înaltime, uneltele de mâna vor fi asezate în genti rezist ente si vor  

fi fixate în mod corespunzator, pentru a fi asigurate împotriva caderii.  

 In timpul transportului, partile periculoase ale uneltelor de mâna (taisuri, vârfur i etc.) vor fi  

protejate cu teci sau aparatori adecvate.  

 In timpul lucrului cu unelte de mâna, la operatii la care se pot produce scântei, a schii  

metalice etc., se vor purta ochelari de protectie iar zona de munca va fi protej ata pentru a împiedica  

accidentarea persoanelor din apropiere.  

 Toate uneltele de mâna vor fi verificate cu atentie la începutul schimbului. Period ic, în  

functie de frecventa de utilizare, uneltele de mâna vor fi controlate sistematic.  Uneltele de mâna  

care nu corespund conditiilor normale de lucru vor fi înlocuite imediat cu altele  corespunzatoare.  

 Pârghiile, manetele de comanda, butoanele de pornire si oprire etc. vor fi amplas ate astfel  

încât sa fie vizibile de la locul de munca si sa fie posibila manevrarea lor fara de plasarea elevilor 

de la locul de munca. Amplasarea lor trebuie sa excluda posibilitatea manevrarii  lor involuntare.  

Constructia butoanelor trebuie sa fie astfel facuta încât sa se distinga usor butonu l de  

pornire si cel de oprire.  

 Se recomanda ca sensul de miscare al pârghiilor si manetelor sa corespunda cu sen sul  

miscarii organului comandat.  

 Pârghiile si manetele vor fi prevazute cu placute sau cu inscriptii care indica c omenzile.  

 Pârghiile si manetele de comanda trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de bloca re care sa  

nu permita deplasarea libera a acestora dupa fixare într-o anumita pozitie sau cup larea sau  

decuplarea necomandata.  

 La exploatarea masinii, manipularea manetelor, pârghiilor, rotilor manuale si but oanelor  

trebuie sa fie comandata. Înlaturarea comenzilor gresite trebuie asigurata prin in troducerea  

comutarilor automate. Organele de comanda ale masinilor-unelte trebuie asezate l a o înaltime  

comoda pentru cel care le mânuieste.  

 Pentru ca elevii de statura mica sa nu oboseasca întinzându-se spre organele de com anda, se  

va amenaja un postament corespunzator (gratar etc.).  

 Constructia sistemului de frâna trebuie sa fie simpla si sa prezinte securitate în  munca  

astfel:  

- în cazurile posibile, frânele trebuie comandate hidraulic, pneumatic sau electric; 

- pentru oprirea rapida a mecanismului, frânele trebuie legate de dispozitivul de  pornire  

al motorului sau al masinii, astfel ca la deconectarea motorului sa actioneze au tomat  

frâna.  

 Pentru asigurarea securitatii muncii dispozitivele de comanda ale oricaror meca nisme  

trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:  

- sa fie asezate în locuri unde pozitia lor sa asigure o manevrare comoda si sa pe rmita  

utilizarea fara pericol a dispozitivelor de pornire;  

- sa opreasca repede mecanismul si sa-l fixeze rigid în pozitia necesara;  - sa excluda posibilitatea pornirii întâmplatoare a mecanismului.  

 La masinile si locurile de munca unde este posibila efectuarea operatiilor în poz itie sezând, 

comenzile vor fi astfel amplasate încât sa fie asigurata o pozitie comoda în timpul lu crului.  

 Toate agregatele, instalatiile si masinile vor fi prevazute cu dispozitive de s iguranta,  

supraveghere, securitate si control, astfel încât sa se asigure functionarea lor cor ecta si fara pericol  

de accidente.  

 Organele de masini, care în timpul exploatarii pot fi suprasolicitate din anumite  cauze, vor  

fi prevazute cu sisteme de siguranta care sa previna deteriorarea sau desprinder ea organului în  

cauza si, prin urmare, a accidentelor.  

 Dispozitivele de ungere vor fi astfel dispuse încât sa se excluda pericolele de acc identare.  

Se interzice ungerea manuala în timpul functionarii utilajului. Se recomanda sa se  introduca  

dispozitivele pentru ungere automata.  

 Pornirea instalatilor si agregatelor care nu pot fi supravegheate din locul de  amplasare al  

pupitrului de comanda se poate face numai dupa confirmarea semnalului de pornire  de la posturile  

de supraveghere.  

 La instalatiile si agregatele care nu pot fi supravegheate dintr-un singur loc,  trebuie sa  

existe un sistem de semnalizare în ambele sensuri, între locul de comanda si locuril e de munca sau  

de supraveghere, de la instalatie.  

 Masinile si agregatele mobile care se deplaseaza pe sine trebuie prevazute în fat a rotilor, în  

sensul de miscare, cu dispozitive care sa înlature orice obiecte sau materiale de  pe calea de rulare.  

 Masinile si instalatiile de la care se degaja în timpul lucrului aschii sau alte  particule solide  

sau lichide vor fi prevazute cu ecrane de protectie sau paravane care sa opreasc a proiectarea lor. 

 Pentru asigurarea conditiilor sigure de munca si de acces la înaltime se vor prev edea  

scaune, platforme si treceri rigide si rezistente, prevazute cu balustrade de ce l putin un metru  

înaltime.  

 Toate partile mobile, roti dintate, axe, piese în miscare de rotatie, articulatii , transmisii prin  

lant si curele, precum si orice alte parti care prezinta pericol în timpul muncii,  trebuie protejate prin  

aparatori. În unele cazuri, aparatorile trebuie sa fie un mijloc de protectie cont ra stropilor lichidului  

de racire. Constructia aparatorilor trebuie sa fie rigida, rezistenta, legata co nstructiv de masina.  

 Toate aparatorile sau capacele de protectie, acolo unde este posibil, trebuie s a fie prevazute  

cu dispozitive de zavorâre care sa nu permita deschiderea acestora decât dupa oprire a organelor de  

miscare.  

 Locurile periculoase de la masini care nu pot fi protejate cu aparatori vor fi în gradite cu  

balustrade amplasate la distante corespunzatoare.  

 La masinile prevazute cu transmisii prin curele se vor lua urmatoarele masuri:  

- locul cusaturii capetelor curelei trebuie sa fie rezistent, neted, flexibil;  - pentru o buna rezistenta, cureaua se coase dupa lipire cu curele noi;  - îmbinarea prin suprapunerea curelelor cu margini proeminente, în special a celor p rinse  

prin suruburi, sunt periculoase, nu se recomanda.  

 Culoarea masinii trebuie astfel aleasa, încât fondul masinii sa faca un contrast pu ternic cu  

piesele de prelucrat, asigurându-se astfel îmbunatatirea conditiilor de vizibilitate . Prin vopsire se  

vor scoate în evidenta organele de comanda si partile mobile ale utilajului.  

 Instalatiile si echipamentele electrice vor fi construite, montate, întretinute s i exploatate în  

asa fel încât sa fie prevenite electrocutarile prin atingerea directa sau indirecta,  arsurile,  

incendierile, exploziile si arderile neprevazute ale capselor electrice provocat e de curenti de  

dispersie sau de curenti vagabonzi din instalatiile energetice sau datorate desc arcarilor atmosferice.  

În acest scop, pe lânga masurile de securitate a muncii privind instalatiile si echi pamentele electrice  

prevazute în normele de protectia muncii se va tine seama si de instructiunile pro prii elaborate de  

unitate pentru fiecare loc de munca.  

 Defectele care se ivesc în instalatiile electrice trebuie descoperite la timp si în departate de  

personalul calificat pentru aceasta.  

 Se va acorda o atentie deosebita utilajului electric si retelelor electrice din

 ateliere cu  

umiditate si cu temperatura ridicata, precum si încaperile în care se gasesc gaze, v apori sau praf,  

inflamabile si explozibile pentru a preveni electrocutarile sau incendiile dator ita socurilor electrice,  

pieselor încalzite sau incandescente prin care trece curentul si scurtcircuitele.  

 Conductele îmbinate cu plane prin care se transporta fluide sub presiune sau flui de care pot  

provoca arsuri trebuie prevazute cu ecrane de protectie.  

 Conductele instalatiilor si utilajelor vor fi vopsite pentru a permite identifi carea usoara a  

fluidului transportat. Culorile vor fi alese în functie de caracteristicile fluidu lui, conform  

normativelor în vigoare, indicându-se sensul de curgere al acestuia.  

 Agregatele la care se degaja praf trebuie sa fie carcasate si prevazute cu o in stalatie de  

absorbtie.  

 Sursele de radiatii calorice trebuie sa fie protejate cu paravane izolante.  

 Pentru evitarea accidentelor este necesar ca personalul însarcinat cu îndrumarea lu crarilor  

practice sa urmareasca:  

- înainte de începerea lucrului daca  

o s-a efectuat instructajul la locul de munca;  

o uneltele, mesele de lucru, masinile, instalatiile, aparatele etc. sunt în buna s tare de  

functionare, bancurile de lucru sunt la înaltimile optime pentru elevi;  o echipamentul de protectie pentru fiecare loc de munca repartizat elevilor este  în  

buna stare, exista placi avertizoare de protectie la locurile unde se pot produc e 

accidente s-au asigurat masurile de siguranta impuse de normele de protectie a  muncii.  

- în timpul lucrului:  

o daca elevii poarta echipamentul individual de protectie stabilit pentru fiecar e loc de  

munca, halatele de lucru sunt strânse pe corp si încheiate la mâneci, parul elevilor  este strâns si acoperit cu basma sau basca:  

o folosirea si mânuirea corecta a sculelor, uneltelor, masinilor, materialului de  prelucrat etc. si pozitia normala (nefortata) în timpul lucrului;  o pastrarea ordinii si curateniei la locul de munca;  

o purtarea ochelarilor de protectie atunci când se lucreaza la polizor sau la masi nile 

unelte la care este prevazuta utilizarea acestora, precum si la executarea difer itelor  

lucrari în constructii;  

o elevii sa nu lucreze la masini, utilaje, aparate etc. fara aprobarea personalu lui  

însarcinat cu îndrumarea lsi supravegherea ucrarilor practice;  

o asigurarea la locurile de munca a tuturor conditiilor igienico-sanitare;  o sa nu se consume sau pastreze alimente proprii în atelierele de lucru; orice ali ment  

se va consuma numai la locurile special amenajate respectându-se regulile de igien a.  

- la terminarea lucrului:  

o deconectarea masinilor unelte de la priza de forta, curatirea de catre elevi a  locului  

de munca, a echipamentului, uneltelor, masinilor etc. si asezarea uneltelor, scu lelor  

în sertare sau dulapuri;  

o respectarea tuturor masurilor de igiena, prevenire si stingere a incendiilor p revazute  

în normativele în vigoare pentru locurile de munca respective.  

17. Ce masuri de protectie a muncii se pot lua în cazul elevilor  care lucreaza la masini-unelte?  

 La masini-unelte nu se poate lucra decât cu aprobarea profesorului sau a maistrul ui 

instructor.  

 Nu se începe munca la masini-unelte înainte de a se cunoaste constructia acestora,  dispozitivele de comanda si regulile de securitate a muncii.  

 Înainte de a începe munca se verifica daca masina-unealta este în stare buna de funct ionare,  

daca manetele si butoanele de comanda functioneaza bine, daca exista aparatoare 

de siguranta în  

stare buna, daca utilajul electric este bine legat la pamânt.  

 Înainte de a începe lucrul elevii sunt obligati sa-si încheie mansetele mânecilor sau s a le  

lege cu siret. Se strâng capetele sireturilor si poalele hainelor, precum si parul  prea lung.  

 Înainte de a porni masina-unealta se verifica daca piesa care urmeaza sa fie prel ucrata si  

scula de aschiere sunt bine fixate.  

 Înainte de a porni masina-unealta se verifica daca nu exista obiecte straine pe p iesele care  

se rotesc. Nu se porneste masina-unealta înainte de a se convinge ca a fost scoasa  din mandrina  

cheia tubulara.  

 În timpul functionarii masinii-unelte trebuie urmarit ca:  

- sa nu se execute masuratori ;  

- sa nu se curete si sa nu se unga masina-unealta;  

- sa se apropie cu atentie scula de aschiere de piesa care se prelucreaza; 

- sa nu se puna la loc cureaua de transmisie atunci când aceasta cade de pe rotile  de  

transmisie;  

- dupa întreruperea comenzii de rotatie sa nu se frâneze rotirea partilor masinii cu  mâna  

(roata de transmisie, cureaua de transmisie, axul principal).  

 Când se lucreaza cu masina de gaurit trebuie urmarit ca:  

- sa nu se tina piesa cu mâna;  

- daca burghiul se gripeaza, se opreste imediat masina de gaurit si se scoate bu rghiul din  

gaura;  

- gaurirea patrunsa se executa cu atentie sporita întrucât burghiele se rup când ies d in  

piesa;  

- în timpul lucrului se vor purta ochelari de protectie pentru a feri ochii de asc hii.  

 Când se lucreaza la polizor trebuie urmarit ca:  

- sa nu se stationeze în planul de rotire a pietrei polizorului;  - sa nu se apese cu putere piesa sau scula care se ascute pe piatra de polizor;  - sa nu se ascuta piesele pe suprafetele laterale ale pietrei ;  

- sa nu se lucreze fara suport si fara ecran de protectie;  

- sa se fixeze suportul la nivelul centrului pietrei de polizor;  - sa nu se lucreze la polizor fara ochelari de protectie.  

 Nu se strâng cu mâna aschiile rezultate în timpul prelucrarii. In acest scop se folos este o  

perie si un cârlig.  

 Elevii au obligatia sa anunte imediat pe profesor sau pe maistrul-instructor în c azul când  

constata un defect la masina-unealta sau o functionare anormala a acesteia.  

 La întreruperea curentului în reteaua de forta se deconecteaza imediat masina-uneal ta si nu  

se conecteaza la loc decât cu aprobarea profesorului sau a maistrului-instructor.  

 Nu se încredinteaza nimanui munca la masina-unealta fara aprobarea profesorului s au a  

maistrului-instructor.  

18. Ce masuri de protectie a muncii se pot lua în cazul elevilor  care executa lucrari cu unelte de mâna? 

 Locul de munca se tine în ordine. Sculele, materialele, prefabricatele si produse le finite se  

asaza pe locurile care le sunt rezervate. Nu se încarca locul de munca (bancul de  lucru si trecerile  

din jurul lui) cu obiecte inutile.  

 Nu se lucreaza cu scule stricate si la menghine defecte. Piesa care se prelucre aza se fixeaza  

bine în menghina. Piesele mari, grele sau lungi, precum si piesele care pot scapa  din menghina în  

timpul prelucrarii se prind si se scot din menghina cu atentie.  

 Piesele cu margini ascutite sau cu bavuri nu se apuca cu mâna neprotejata (fara m anusi).  

Suprafata prelucrata nu se încearca cu degetul deoarece ea are bavuri.   Când se îndreapta o piesa metalica, aceasta se tine cu mâna protejata cu manusi.  

 Nu se taie metalul cu dalta fara ochelari si plasa de protectie sau fara aparat ori.  

 La pilirea unei piese, aceasta nu se loveste cu coada pilei deoarece poate scap a; la cursa de  

întoarcere nu se apasa pila cu degetele mâinii stângi.  

 Aschiile nu se îndeparteaza prin suflare deoarece pot sa intre în ochi.  

 Când se asambleaza sau se demonteaza îmbinari cu piulite, se aleg chei cu dimensiun i  

potrivite. Asupra cheii se aplica numai forta mâinii si nu a corpului întreg. 

 Când se lucreaza cu scule actionate electric (bormasini, fierastraie, foarfeci, v ibratoare s.a.)  

se va avea grija:  

- sa se foloseasca scule în perfecta stare si neaparat legate la centura de împamântar e;  

- elevii sa nu conecteze si sa nu încerce sculele actionate electric singuri, fara  concursul  

maistrului-instructor si sa nu atinga conductorul la care este conectata scula;  - sa nu se lucreze fara manusi de cauciuc si fara presuri de cauciuc (sau alt ma terial  

izolant);  

- sa se reaminteasca permanent ca actiunea curentului electric poate fi mortala. 

 Sculele si uneltele folosite la lucrari agricole trebuie sa fie bine ascutite s i fixate în capul  

cozilor de mânuire iar distanta dintre elevii angajati la asemenea lucrari sa core spunda cu raza de  

actiune si lucru a uneltelor agricole.  

 Elevii au obligatia de a înstiinta imediat pe profesor sau pe conducatorul practi cii despre  

orice accident, precum si despre orice încalcare a regulilor tehnicii securitatii  pe care le observa.  

19. Ce masuri de protectie a muncii se pot lua în cazul  

instalatiilor mecanice sub presiune?  

 La construirea, repararea, instalarea, verificarea si exploatarea instalatiilor  mecanice sub  

presiune vor fi respectate prevederile instructiunilor tehnice ale Inspectiei pe ntru cazane, recipiente  

sub presiune si instalatii de ridicat (ISCIR).  

 La producerea si distribuirea aerului comprimat se vor aplica si respecta preve derile din  

NSSM 40.  

 Instalatiile mecanice sub presiune vor fi prevazute cu dispozitivele de siguran ta si aparatele  

de masura si control necesare, care sa permita exploatarea acestor instalatii în c onditii de securitate  

a muncii.  

 Materialele folosite pentru construirea si repararea elementelor instalatiilor  mecanice sub  

presiune vor corespunde, în privinta conditiilor tehnice, a regulilor pentru verif icarea calitatii,  

marcarii si livrarii, instructiunilor tehnice ale inspectiei pentru cazane, reci piente sub presiune si  

instalatii de ridicat, precum si standardelor de stat în vigoare. 

 Procesele tehnologice, inclusiv operatiile de control ce trebuie respectate la  construirea si  

repararea instalatiilor mecanice sub presiune, vor fi precizate în proiectele resp ective.  

 Recipientele, buteliile transportabile si conductele prin care se transporta fl uide sub  

presiune se vor vopsi în culorile conventionale pentru fluidele pe care le contin  sau le transporta  

conform prevederilor din instructiunile tehnice de specialitate si din standarde le de stat în vigoare.  

 Conductele îmbinate cu f1anse, prin care se transporta fluide sub presiune, care  pot provoca  

arsuri, vor fi prevazute cu mansoane de protectie.  

 Amplasarea instalatiilor mecanice sub presiune se va face în conformitate cu prev ederile  

normelor de protectie a muncii corespunzator specificului activitatii locurilor  de munca respective  

si cu prevederile normativului republican pentru proiectarea si executarea const ructiilor din punct  

de vedere al prevenirii incendiilor.  

 Personalul de supraveghere si exploatare a instalatiilor mecanice sub presiune  trebuie sa  

aiba pregatirea corespunzatoare si sa fie instruit în acest scop pentru cazanele d e aburi, fochistii  

trebuie sa îndeplineasca conditiile cerute de instructiunile tehnice ale inspectie i pentru cazane,  

recipiente sub presiune si instalatii de ridicat.  

 Accesul în instalatiile de hidrofoare, prepararea apei calde, statii de pompare,  perimetrul  

rezervoarelor de apa, este permis numai personalului de exploatare instruit spec ial în acest scop. 

20. Ce sunt masuri de protectie a muncii se pot lua pentru  

ucenicii, elevii si/sau studentii care-si desfasoara practica de  productie în constructii?  

 Sapaturile vor fi astfel executate, încât sa fie prevenita prabusirea peretilor iar  consolidarea  

acestora, acolo unde este cazul, se va efectua potrivit naturii rocilor si proce deului de taiere.  

 Modul de sustinere se va stabili prin proiect, proiectantul raspunzând de solutia  aleasa si de  

calculul efectuat. Executantul este obligat sa verifice daca natura terenurilor  corespunde  

prevederilor din proiect si, în cazul constatarii unor nepotriviri, roci cu caract eristici diferite,  

infiltratii puternice, suprafete de alunecare etc., va anunta beneficiarul lucra rii pentru a cere  

proiectantului schimbarea solutiei.  

 Executantul va începe lucrarile de sapaturi pe baza unei schite de plan continând t oate  

datele existente cu privire la lucrarile ce pot fi întâlnite sau în apropierea carora  se va trece  

(fundatii, conducte, canale de protectie pentru cabluri de forta sau telecomunic atii, canale acoperite  

pentru scurgeri sau pentru protectia unor conducte, bazine sau rezervoare ce nu  se vad la suprafata  

etc.), pentru asigurarea tuturor masurilor de protectie a muncii.  

 Daca sunt depistate instalatiile subterane în apropierea locului unde se executa  sapaturi, se  

va opri lucrul, se va stabili precis natura instalatiilor subterane si felul cum  sunt amplasate si se vor  

prevedea masuri pentru evitarea avariilor acestor instalatii si pentru eliminare a pericolelor.  

 Daca la executarea sapaturilor se detecteaza gaze sau alte substante periculoas e,  

conducatorul procesului de munca va evacua personalul, înstiintând pe conducatorul t ehnic al  

lucrarii, care, pentru continuarea lucrului, va lua masurile necesare de elimina re a cauzelor ce ar  

putea duce la accidente de munca sau îmbolnaviri profesionale.  

 Sapaturile, în apropierea carora se circula vor fi marcate vizibil si amenajate c u mijloace de  

protectie adecvate, pentru prevenirea caderii mijloacelor de transport sau a per soanelor. În timpul  

noptii vor fi marcate cu inscriptii luminoase sau felinare avertizoare.  

 Daca adâncimea sapaturilor va fi mai mare de 1 m, acestea vor fi împrejmuite si vor  fi  

prevazute cu numarul necesar de scari care sa permita evacuarea rapida a executa ntilor în caz de  

pericol.  

 Daca adâncimea sapaturilor este mai mare de 1,5 m, în cazul evacuarii manuale, roca

dislocata va fi aruncata pe podine intermediare, asezate la un interval de cel m ult 1,5 m pe  

verticala.  

 Sapaturile care nu mai sunt folosite vor fi rambleate si terenul netezit. Îndepar tarea  

sustinerii înainte de rambleiere sau betonare se va face numai daca rocile permit,  în care caz,  

lucrarea se va executa numai de muncitori cu experienta, sub supravegherea unui  conducator al  

procesului de munca. Ordinea de îndepartare a sustinerilor va fi precizata de proi ectant.  

 La executarea tuturor sapaturilor inclusiv a celor din cariere sau balastiere p rin procedee de  

taiere manuala sau mecanica se vor prevedea urmatoarele conditii minime de prote ctie a muncii:  

- nu va fi permisa formarea pe taluzuri a iesirilor în consola (,,Cozoroace" sau , ,tumbe");  

- starea de echilibru a rocilor, precum si starea sustinerilor vor fi tinute per manent sub  

supraveghere;  

- vor fi îndepartate de pe talazuri bucatile de roca desprinse sau care tind sa se  desprinda  

(,,copturi");  

- personalul va fi dotat cu echipamentul de protectie necesar executarii lucrari lor în  

conditii de securitate;  

- asigurarea cu mijloace necesare evacuarii infiltratiilor de apa;  - nu se va permite accesul persoanelor deasupra frontului de lucru, în limitele ta luzului  

natural al rocilor sau în raza de actiune a utilajelor. 

 In cazul executarii sapaturilor inclusiv cele din cariere si balastiere în mai mu lte trepte,  

înaltimea si latimea treptei, precum si borna de siguranta vor fi stabilite prin p roiect, luându-se în  

considerare natura rocilor, coeficientul de frecare interioara, felul transportu lui, înaltimea de taiere  

a utilajului, necesitatea circulatiei personalului pe trepte si daca se executa  pe treapta si alte  

operatii.  

 In apropierea locurilor unde se executa sapaturi, în raza de alunecare sau de sur pare a  

rocilor nu este permisa amplasarea de utilaje, stâlpi etc. si circulatia vehiculel or, decât daca este  

verificata în prealabil rezistenta sustinerii la solicitarile dinamice rezultate d in sarcinile respective  

si daca au fost luate masurile de protectia muncii.  

 Fiecare institutie de învatamânt va întocmi instructiuni proprii de protectie a munci i, care  

vor cuprinde masurile suplimentare de protectia muncii specifice activitatilor d in scoala care nu  

sunt cuprinse în normele de protectie a muncii existente.  

21. Ce masuri de protectie a muncii se pot lua pentru ucenicii,  

elevii si/sau studentii care-si desfasoara practica de productie  

în agricultura?  

 Pentru prevenirea accidentelor si îmbolnavirilor profesionale se pot lua urmatoar ele masuri:  

a) Cerinte generale de securitate a muncii  

 Înainte ca elevii sa înceapa lucrul, profesorul care conduce si îndruma elevii în timpu l  

efectuarii muncii agricole face instructajul introductiv si verifica însusirea lui .  

 Instructajul introductiv trebuie sa cuprinda regulile de conduita ale elevilor  pe teritoriul  

unitatii agricole, masurile de securitate în timpul functionarii masinilor agricol e si instructiunile de  

lucru la instalatiile agricole si cu animalele.  

 Conducatorii parcelelor productive, brigadierii, sefii de ferma, lucratorii, sp ecialistii si  

muncitorii calificati fac instructajul la locul de munca, împreuna cu elevii.  

 In cazul încalcarii de catre elevi a disciplinei sau a instructiunilor de protect ie a muncii,  

conducatorul parcelei este obligat sa opreasca lucrul si sa faca cu acestia un i nstructaj suplimentar. 

 Nu se va permite începerea lucrului fara îmbracaminte si încaltaminte adecvate si far a  

unelte corespunzatoare.  

 Schimbarea îmbracamintei de lucru a elevilor se va face numai în localuri speciale  (garderobe sau camere perfect igienice).  

 In cazul când se observa anumite deficiente la îmbracamintea si încaltamintea elevilo r,  

acestia vor fi îndepartati scurt timp de la locul de munca pâna se remediaza deficie ntele constatate.  

 Deseurile ramase si piesele nefolosite trebuie sa fie depozitate în locurile spec ial amenajate.  

 Drumurile carosabile si pietonale din interiorul terenurilor instructive ale un itatii agricole  

trebuie mentinute într-o stare perfecta.  

 Camerele pentru spalat trebuie sa fie prevazute cu dusuri, chiuvete, si cu pros oape curate.  

 Apa de baut trebuie sa fie asigurata din fântâni sau rezervoare. Pentru schimbarea  apei este  

necesara spalarea si dezinfectarea zilnica a rezervoarelor.  

b) Masuri de protectie a muncii în lucrari de chimizare a agriculturii  

 În afara de prevederile aratate pentru folosirea substantelor toxice, sunt necesa re si  

urmatoarele masuri de protectie a muncii la folosirea îngrasamintelor chimice, ins ecticidelor,  

fungicidelor, erbicidelor etc. mai ales ca multe din acestea sunt toxice pentru  om si animale. 

 În acest sens este necesar sa se urmareasca:  

- pastrarea insecticidelor, fungicidelor, erbicidelor sa se faca în magazii încuiate , în care  

sa nu poata intra decât persoanele autorizate, instruite pentru manevrarea lor;  - substantele sa se pastreze în ambalajele originale cu eticheta sau semnele avert izoare  

lizibile;  

- transportul substantelor toxice sa se faca în ambalaje corespunzatoare pentru a  se evita  

împrastierea lor;  

- aplicarea tratamentelor cu substante toxice sa se faca de catre personal speci al instruit,  

dotat cu echipament individual de protectie;  

- în cazul aplicarii unui tratament cu substante puternic toxice se vor pune plans e  

avertizoare;  

- dupa utilizarea substantelor, ambalajele respective se pastreaza în locuri ferit e si nu sunt  

folosite în alte scopuri; în cazul în care ambalajele nu trebuie restituite unitatii  furnizoare, se iau masuri pentru neutralizarea lor;  

- dupa lucrarile demonstrative, elevii se vor spala bine pe mâini si pe fata cu ap a calda si  

sapun;  

- nu este permisa consumarea fructelor si legumelor nespalate;  

- pentru prevenirea intoxicatiilor cu substante insecto-fungicide este necesar c a în cadrul  

procesului de învatamânt, în orele de protectie a muncii, biologie, chimie, fizica,  agricultura etc., elevii sa primeasca cunostintele legate de efectele daunatoare  ale  

substantelor chimice folosite în stropirea pomilor, a viilor, a diferitelor legume  si  

zarzavaturi, sa cunoasca regulile de igiena si de protectie a muncii;  - se vor arata elevilor efectele daunatoare ale consumarii produselor agricole t ratate cu  

substante insecto-fungicide (parazitologice, cotox, aidrin, zineb etc.) si se vo r prezenta  

în mod clar normele si regulile de igiena sanitara si alimentara;  - personalul didactic va acorda o atentie deosebita prezentarii acestor norme si  reguli;  

acesta are datoria sa foloseasca metode si procedee care sa duca la formarea de  convingeri, de deprinderi si obisnuinte pentru respectarea normelor de igiena si  de  

protectie a muncii;  

- în actiunea de prevenire a accidentelor si de informare asupra nocivitatii subst antelor  

insecto-fungicide trebuie solicitati si parintii, în scopul antrenarii familiei în e vitarea  

unor asemenea accidente. Aceasta actiune se poate realiza în cadrul sedintelor sau 

convorbirilor individuale cu parintii, în conferinte axate pe aceasta tema de scoa la în  

cadrul lectoratelor pentru parinti. 

c) Tractoare si masini agricole  

 Practica elevilor trebuie facuta cu respectarea urmatoarelor conditii de securi tate a muncii:  

- pe tractoare au voie sa lucreze numai tractoristii calificati; elevii în timpul  orelor de  

practica vor fi însotiti de personalul însarcinat cu îndrumarea activitatii practice;  - pe masinile agricole are voie sa lucreze numai personalul care este însarcinat c u  

îndrumarea activitatii practice;  

- elevii nu au voie sa puna mâna pe organele active ale masinilor agricole, pe pie sele si  

mecanismele care se afla în miscare;  

- elevii nu au voie sa se urce pe masinile agricole când acestea sunt în stare de  functionare decât însotiti de personalul calificat în specialitate; accesul elevilor în  fata  

organelor active, când acestea sunt în miscare, este interzis.  

- studierea tractoarelor si a masinilor agricole se va face numai când acestea sun t în stare  

de repaus; pentru a cunoaste modul de functionare a acestor masini, în timpul 

3 NSSM = Norme specifice de securitate a muncii  

experientelor, elevii vor sta la o distanta reglementara fata de masini, pentru  a nu fi în  

pericol de accidentare;  

- utilizarea si transportul uneltelor agricole care au parti taietoare (bricege  de altoit, sape,  

secere etc.) se va face cu atentie deosebita.  

22. Care este legislatia în domeniul securitatii si sanatatii în  

munca?  

 În ultimii ani, legislatia româna în domeniul securitatii si sanatatii în munca a sufer it multe  

modificari în sensul transpunerii legislatiei europene în domeniu. Se poate afirma c a în acest  

moment angajatii români si tinerii sub 18 ani (a se vedea NGPM 2002, Titlul III, c ap. VI) sunt  

aparati de aceleasi prevederi legislative ca si cei din Uniunea Europeana.  

 Constitutia României 2003  

 Legea 53/2003, Codul muncii  

 Legea protectiei muncii nr. 90/1996, republicata  

 O.M.- MMPS nr. 388/1996 - privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a  Legii nr.  

90/1996, publicat in M.O. nr. 249/1996  

 Normele generale de protectie a muncii ed. 2002  

 NSSM3 nr. 37 pentru prelucrarea automata a datelor  

 NSSM nr. 36 pentru laboratoare de analize fizico-chimice si mecanice   NSSM nr. 57 pentru manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace mecaniza te si  

depozitarea materialelor  

 NSSM nr. 111 pentru utilizarea energiei in medii normale  

 ORDIN nr. 599/1998 privind prescriptiile minime pentru semnalizarea de securitat e si/sau de  

sanatate la locul de munca  

 NSSM pentru diverse activitati specifice din agricultura, constructii, transport uri, sectorul  

sanitar etc.  

 O.G nr.2 /2001 - privind regimul juridic al contraventiilor, publicata in M.O. 4 10/2001  

 O.M.- MI nr. 775/98 - pentru aprobarea Normelor Generale de PSI  

 Legea nr. 451/2001- pentru aprobarea O.U.G. nr. 200/2000 privind clasificarea, e tichetarea si  

ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase  

 Legea nr. 426/2001- pentru aprobarea O.U.G. nr.. 78/2000 privind regimul deseuri lor  

22. Bibliografie 

 Ghidul angajatorului privind reducerea expunerii lucratorilor la agenti chimici  periculosi la  

locul de munca Inspectia Muncii 2002  

 Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la azbest - In spectia Muncii  

2002  

 Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la agenti canc erigeni,  

mutageni si toxici pentru reproducere - Inspectia Muncii 2002   Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la agenti biol ogici -  

Inspectia Muncii 2002 

 Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la agenti chim ici - Inspectia  

Muncii 2002  

 Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la zgomot - In spectia  

Muncii 2002  

 Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de prote ctie a mâinilor 1  

 Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de prote ctie a fetei si  

ochilor 2  

 Instructiuni pentru selectionarea si utilizarea mijloacelor individuale de prote ctie împotriva  

caderilor de la înaltime 3  

 Ioan Popa, Radu Filip, Managementul international , Ed. Economica, 1999.   Dr. ing. Stefan PECE, Ec Aurelia DASCALESCU, Metoda de evaluare a riscurilor de  accidentare si îmbolnavire profesionala la locurile de munca,1998  

 Dr. ing. Al. DARABONT, Dr. ing. St. KOVACS, Ing. D. DARABONT,  

Ghid pentru autoevaluarea securitatii în munca la nivelul unitatilor mici si mijloc ii 1998  

 Dr. ing. Al. DARABONT, Risc si securitate în munca , vol. 3-4, ed. 1996   Darabont, Al, Valori limita de expunere la agentii fizici la locul de munca Risc  si securitate  

în munca , I.C.S.P.M., Bucuresti, nr. 1-2/1994  

 Darabont, Al., Pece, St., Dascalescu, Aurelia, Managementul securitatii si sanat atii în munca  

Ed. Agir, 2001  

 OHSAH 18001:1999 Sisteme de managementul securitatii si sanatatii ocupationale  Specificatii  

 CODEX 2004 lista produselor pesticide pentru profilaxie sanitar-umana, Editura G EEA 2003  

Masuri de urgenta în cazul expunerii la pesticide , Editura GEEA 2003  Medicina Muncii , Prof. Dr. Toma Niculescu, Conf. dr. Ion Toma, Dr. Duca Pavel, ed. 

MEDMUN, 1999  

Agenda pentru combaterea noxelor în industrie , dr. ing.Victor Voicu, ed.Tehnica  Metode si instalatii de neutralizare a poluantilor atmosferici acizi , ed. Libra  Evaluarea riscurilor în sistemul om-masina , dr. ing. Pece Stefan, ed. Atlas Press, 2 003  

Costul accidentelor de munca , dr. ing. Aurelia Dascalescu, ed. Atlas Press, 2003  Implementarea managementului securitatii si sanatatii în munca , dr. ing. Steluta Nis ipeanu,  

ing. Raluca Stepa, ed. Libra 2003  

Substante si preparate chimice. Proprietati. Riscuri. Principii de buna practica ,  dr.ing. Steluta  

Nisipeanu, ing. Raluca Stepa, ed. Libra 2003  

Medicina muncii , prof. dr. Toma Niculescu, dr. Adriana Todea, Institul de Sanatate  publica  

Relatii între structura, proprietati si activitate biologica aplicate la popuanti i ndustriali prof.  

dr. Cristina Mandravel, CP I dr. Rodica Stanescu, dr. Valentina Choiosa, ed. Uni versitatii  

Bucuresti, 2003, b-dul Regina Elizabeta 412, sect. 1  

Metode fizico-chimice aplicate la masurarea noxelor în mediul profesional , prof. dr.  Cristina  

Mandravel, CP I dr. Rodica Stanescu, dr. Valentina Choiosa, ed. Universitatii Bu curesti, 2003,  

b-dul Regina Elisabeta 412, sect. 1