Incepand din data de 4 August, eSSM isi va schimba denumirea in ssmatic.ro toate serviciile vor fi disponibile in continuare fara intrerupere.
MASURI DE PROTECTIA MUNCII CONSTRUCTII
MASURI DE PROTECTIA MUNCII
În ceea ce priveste domeniul constructiilor, proiectarea si executarea de orice fel de cladiri, definitive sau provizorii si a instalatiilor aferente a acestora (tehnologie, electrice, încalzire, ventilatie, etc)se vor respecta normativele, standardele, normale, prescriptiile tehnice în vigoare privind prevenirea si ameliorarea accidentelor.
In timpul executiei lucrarilor beneficiarul si constructorul vor lua toate masurile de protectie a muncii necesare preintampinarii oricaror acidente de munca. Se vor respecta urmatoarele:
- *Norme republicane de protectie a muncii *, aprobate de Ministerul Muncii si Sanatatii cu ordinul 34/1975 si 110/1977.
- *Norme specifice de protectie a muncii* - vol. II, elaborat de CPM Bucuresti in 1975, cap. XVI, C.3, cap. XXI, C.8.
Prezentele masuri de protectie a muncii nu sunt limitative, executantul si beneficiarul urmand a lua masuri suplimentare ori de cate ori sunt necesare. . Se vor respecta de asemenea:
- *Norme generale de protectia muncii impotriva incendiilor* - decret 290/16.08.1977
- *Norme tehnice de proiectare si realziare a constructiilor, privind protectia la actiunea focului* - P118/1983.
În cazul instalatiilor electrice, se interzice:
- Folosirea, în stare defecta, a instalatiilor si echipajelor electrice;
- Încarcarea instalatiilor electrice (cabluri conductori, transformatoare, întrerupatoare) peste sarcina admisa; - Suspendarea corpurilor de iluminat direct de conductoarele de alimentare, cu exceptia celor care sunt executate special pentru acest6 mod de reglare;
- Curatirea sau introducerea pe si în interiorul panourilor, niselor, tablourilor electrice a obiectelor de orice fel; - Folosirea instalatiilor electrice neprotejate în raportde mediu (etanse, la praf, antiex) ori cu defectiuni care afecteaza protectia (etansietatea) acestora ;
- Executarea, întretinerea si repararea instalatiilor electrice de catre personal necalificat si neautorizat;
- Introducerea conductelor electrice fara stecher în priza;
- Neîntreruperea instalatiei electice de iluminat din spatiile de depozitare dupa terminarea activitatii în acestea.
În constructii, la cladiri, personale care lucreaza pe ssantier trebuie sa fie dotate cu echipanent pentru protectie împotriva eventualelor accidente posibile, iminente în constructii.
Dintre echipamentele cele mai importente sunt:
- Salopetele specifice muncitorilor în constructii; - Încaltamintea sa fie iyolatoare din punc de vedere electric; - Casca de protectie (obligatorie pe santier); - Manusi de protectie.
În cazul de incendiu în constructii, potrivit organizarii prevenirii si stingerii incendiilor specifice locului de munca, se iau, de regula, masuri pentru:
- Alarmarea imediata a personalului si anuntarea incendiului;
- Întreruperea imediata a almentarii consumatorilor din constructie cu energie electrica, gaze, lichidele combustibile, cu exceptia alimentarilor sistemelor de protectie împotriva sistemelor de protectie împotriva incendiilor;
Descrierea constructiilor la care s-a efectuat practica
1. Bazinul Olimpic Dinamo
Proiectul prevede construirea unei clădiri cu trei nivele şi subsol, în care se vor afla bazinul olimpic, cu o lungime de 50 de metri, o lăţime de 25 de metri şi o adâncime maximă de 2 metri, şi un bazin de antrenament, de 25 x 12,5 metri şi cu adâncimi între 1,2 şi 1,6 metri.
La subsol vor fi spaţiile tehnice, vestiarele, săli de fitness şi masaj, grupuri sanitare. La parter se vor afla cele două bazine, vestiare, grupuri sanitare şi birouri, iar la următoarele două nivele vor fi amplasate tribunele pentru public (800 de locuri), respectiv cele pentru VIP şi persoane cu handicap, dar şi masa presei, cu cabine pentru transmisiile radio-tv.
Terenul pe care va fi amplasată construcţia are 6.400 de metri pătraţi şi aparţine CS Dinamo. Clădirea va avea o înălţime de 16,4 metri şi o suprafaţă construită de 3874,75 metri pătraţi.
2. Centru special 1 nevazatori
In cazul de fata, cladirea fiind intr-o stare avansata de degradare s-a propus subzidirea si camasuirea peretilor cu plasa SNTB si mortar de ciment.
Subzidirea, care poate fi numita si subturnare, consta in adaugarea unei fundatii suplimentarela cea existenta. Se excaveaza in jurul si sub fundatia veche si se toarna una noua, pana la adancimea stabilita de proiectant. Desi fundatia noua poate fi mai groasa decat cea veche, important nu este faptul ca fundatia se largeste, ci faptul ca ea coboara in adancime.
Subzidirea este necesara cand apar fisuri mari, care nu se explica doar prin deteriorarea superficiala a mortarului de zidarie, ci printr-o deplasare nedorita a peretilor.
Un alt semn este acoperisul, care se inclina sau ia forma unei sei, iar la cercetarea locala se constata ca nu este din cauza structurii lui de rezistenta, ci din cauza afundarii unui zid sau a mai multora.
Subzidirea este un proces complicat si, de asemenea, scump. Aceasta este folosita de obicei in cazul in care nu se poate obtine aprobarea de demolare de la inginerul de urbanism, cladirea avand caracter de monument.
Camasuirea se realizeaza in cazul in care peretii cladirii sunt degradati sau subdimensionati in raport cu noile incarcari.
3.Teatru National Bucuresti
Vor fi trei etape. Mai intai, va fi inlaturata fatada din beton, iar in subsolul salii mari a Teatrului National va fi amenajata o sala de repetitii. Apoi, va incepe consolidarea salilor de spectacol incepind cu Sala Mare care va avea doar 800 de locuri si terminind cu salile Atelier si Studio. In noua organizare a Teatrului va fi desfiintata Sala Amfiteatru. Vor aparea in schimb spatii pentru cafenele, librarii si galerii de arta in foaierul teatrului. Si parcarea din fata teatrului se transforma: va fi un parc.
Pentru realizarea acestui nivel a fost necesara marirea sectiuni grinzilor si a stalpilor. In cazul grinzilor s-a realizat camasuirea cu fibra da carbon si mortar de ciment iar in cazul stalpilor a avut loc camasuirea cu plasa SNTB si mortar de ciment.
In urma studiilor realizate in 2005 si 2009 s-a realizat consolidarea structurii de rezistena si demolarea a doua niveluri pentru reducera greutatii proprii.
4. Liceul Harnaj
Este vorba despre o structura in cadre cu pereti structurali din beton armat(diafragme).
Hidroizolatie subsol- Liceul Harnaj 18.07.2012
Montare cofraj planseu peste ultimul nivel- Liceul Harnaj
Montare carcasa de armature grinzi si stalpi- Liceul Harnaj
Diafragma din beton armat- Liceul Harnaj
4. Delta A.C.M
DELTA A.C.M. este una dintre marile companii de constructii, cu capital 100% romanesc, care s-au afirmat in ultimii ani. Compania a luat fiinta in anul 1993 si activeaza in constructia de drumuri din 1996.
DELTA A.C.M. ofera clientilor sai servicii de consultanta, proiectare si asistenta tehnica pentru lucrari de infrastructura urbana, poduri, constructii civile si industriale, in sistem clasic sau prefabricat.
Pentru o permanenta dezvoltare a serviciilor oferite, compania detine un laborator de incercari in constructii, o flota de transport cu peste 400 de vehicule rutiere destinate transportului materialelor de constructii, dar si un parc cu peste 350 de utilaje performante.
DELTA A.C.M. a dezvoltat doua fabrici de prefabricate din beton, avand componente necesare pentru realizarea de poduri, fatade, lucrari de infrastructura si constructii edilitare. De asemenea, compania detine doua capacitati de productie a betonului, ce produc toate tipurile de retete omologate, fiind considerate, la ora actuala, cele mai moderne din Romania.
DELTA A.C.M.detine doua capacitati de productie: una fixa si una transportabila. Cea fixa este considerata, in acest moment, a fi una dintre cele mai moderne din Romania, deoarece configuratia furnizata de producatorul Liebherr este una speciala. Din punct de vedere al caracteristicilor, capacitatea de productie fixa este de tip vertical, permite uscarea agregatelor, prepararea betonului cu apa calda si poate lucra simultan cu mai multe tipuri de aditivi. Unitatea produce toate retetele de beton, produsele rezultate fiind certificate.
DELTA A.C.M. detine o cariera de piatra si o balastiera in Romania. Acestea produc nisip si pietris de mai multe dimensiuni: 0-2; 2-4; 4-8; 8-16; 16-24; 24-32; peste 32 mm, precum si cribluri si piatra sparta de aceleasi sorturi. Cariera si balastiera sunt utilate cu instalatii moderne care ajung la o capacitate de 150 t/h. Pietrisul asigura atat nevoile pe care DELTA A.C.M.le are in domeniul constructiilor, cat si nevoi ale unor clienti ai companiei.
DELTA A.C.M. are patru fabrici de asfalt care produc toate tipurile de asfalt folosite in Romania. Instalatiile tehnologice sunt de productie germana, tip Benninghoven.
Compania detine un agrement tehnic pentru producerea asfaltului turnat dur-Delta Dur. Reteta acestui produs este asimilata dupa normele germane in domeniu, materiile prime utilizate fiind de cea mai buna calitate. In anul 2008, compania a ajuns la o productie de asfalt de un milion de tone.
Toate produsele DELTA A.C.M. sunt certificate
Prefabricate din beton
Pentru ca diversitatea proiectelor de constructii a condus la o utilizare tot mai intensa a prefabricatelor, DELTA A.C.M. a dezvoltat doua fabrici moderne de astfel de prefabricate. Compania produce urmatoarele tipuri de prefabricate din beton: componente din beton pentru constructii (stalpi, scari, grinzi, balcoane, predale, parapeti, pereti sandwich), fatade (perforate, sandwich, arhitecturale din beton), constructii pentru poduri (grinzi, parapeti), constructii pentru infrastructura (pereti absorbanti, separatoare trafic), constructii edilitare (camine canalizare, guri scurgere).
Fabrica de prefabricate panouri mari Delta : Capacitate: 1300 m2panouri/zi Fabrica de prefabricate lente si precomprimate : Capacitate: 120 m3/zi
Panouri prefabricate
Carcasa armatura inel metrou
Inele prefabricate metrou
Cofraj inel metrou
Cosuri de gunoi prefabricate din beton
Fabrica de beton Delta din Popesti Leordeni, Judetul Ilfov
Capacitate: 140 m3/h
Din punct de vedere al caracteristicilor, capacitatea de productie fixa este de tip vertical, permite uscarea agregatelor, prepararea betonului cu apa calda si poate lucra simultan cu mai multe tipuri de aditivi. Unitatea produce toate retetele de beton, produsele rezultate fiind certificate.
Pompe pentru aditvi
Banda transportoare aggregate cu cupe
Locatia pentru turnarea betonului in cifa
Emulsii bituminoase si bitum modificat
DELTA A.C.M. are doua fabrici in care produce emulsii bituminoase, una pentru emulsii care sunt folosite de obicei la lucrari de drumuri si la lucrari de arta, si alta pentru toate tipurile de bitum modificat cu polimeri. Fabrica de emulsii bituminoase obisnuite are o capacitate de 10t/h, iar cea de bitum modificat cu polimeri de 25t/h. Toate produsele sunt omologate si respecta standardele europene in domeniu.
Fabrica de emulsii bituminoase Delta din Popesti Leordeni, Judetul Ilfov Capacitate: 10t/h
Compartimente criblura
Tehnologii de executie Odată pregătit stratul suport pentru
montaj se recomandă:
1. Marcarea verticalităţii marginilor
laterale a suprafeţei suport (colţurile clădirii) cu firul cu plumb. Firul cu plumb devine
reperul aşezării panourilor şi realizării
colţurilor suprafeţei izolate.
2. Începerea lucrărilor se face pornind de
la soclu clădirii prin fixarea cu dibluri a
profilului de soclu din aluminiu. La fixare se urmăreşte orizontalitatea acestuia şi
aliniamentul faţă de firul cu plumb. Colţul
clădirii trebuie sa fie la limita firului cu
plumb. Se precizează că acurateţea lucrării
depinde nemijlocit de acurateţea acestor
operaţiuni de început.
3. Montarea şi fixarea primului rând de
panouri în profilul de soclu, necesită lipire si fixare mecanică: lipirea panourilor de
suprafaţa suport cu adeziv (de bună calitate) şi fixarea mecanică a panourilor cu şuruburi
pentru beton. Lipirea se face fie cu adeziv,
aplicat pe spatele panoului cu un spaclu
metalic (inox) profilat, fie folosind spuma
Ceresit în tuburi sub presiune pentru lipirea polistirenului. În cazul folosirii adezivului de lipire se va urmării prepararea acestuia
fără abateri de la instructiunile Producatorului. Astfel, se va tine seama de urmatoarele
particularităţi:
• se pune pulberea în apă şi nu apa peste
pulbere,
• pentru amestecare nu se
recomandă utilizarea de scule din aluminiu,
• se foloseste un mixer cu viteza redusă,
• omogenizarea se face în cel puţin
două etape, cu un interval de 5 min. între ele, • produsul final nu trebuie să prezinte
cocoloaşe.
4. Aplicarea adezivului pe intradosul
panoului se face ţinînd cont de planeitatea
suprafeţei suport. În cazul suprafeţelor netede acesta se aplică uniform pe suprafaţa
panoului într-o grosime constantă, iar pentru suprafeţe cu denivelări, acesta se aplică în
benzi continue spre marginile panoului şi pe centrul acestuia .
4. Aplicarea adezivului pe intradosul panoului se face ţinînd cont de planeitatea suprafeţei suport. În cazul suprafeţelor netede acesta se aplică uniform pe suprafaţa panoului într-o grosime constantă, iar pentru suprafeţe cu denivelări, acesta se aplică în benzi continue spre marginile panoului şi pe centrul acestuia.
5. În cazul utilizarii spumei de lipit aceasta se injecteaza în colţurile şi în centrul panoului indiferent de tipul suprafeţei suport.
6. Fixarea mecanică a panoului se realizează cu două şuruburi rapide pentru beton (6*80 sau 6*100 mm) cu guler, introduse prin platbanda de conectare a laturii mari a panoului şi cu câte un singur şurub pe latura scurtă. Astfel, se realizează atât prinderea simultană a două panouri alăturate cât şi păstrarea planeităţii suprafeţei vizibile a acestora.
7. Îmbinarea perimetrală a panourilor se face cu platbandă din PVC şi spumă de lipit/adeziv. Platbanda din PVC are rolul de a asigura coplaneitatea suprafeţelor pretencuite şi de a permite prinderea mecanică a acestora, iar spuma/adeziv de a lipi panourile între ele şi de a elimina posibilitatea pătrunderii apei în interspatiile îmbinarii. În acest sens se procedează astfel:
• se poziţionează panourile pe profilul de aluminiu, unul langă altul şi se introduce platbanda de îmbinareîn canalele perimetrale;
• deasupra platbandei disponibile se pune spuma de lipit sau adezivul, după care se apropie (prinîmpingere) cele două panouri până la obţinerea unei îmbinări corespunzatoare;
• fără a se înlătura surplusul de spumă se procedează la introducerea şuruburilor de fixare prin platbanda perimetrală şi fanta de îmbinare;
• pentru aceasta se foloseşte un burghiu cu un diametru inferior surubului şi se găureste zona de prindere cu o profunzime de cca. 5-6 cm în suprafaţa suport; • se introduce şurubul de beton, iar urmele lăsate în interspaţiul îmbinării se astupă cu spumă sau adeziv de lipit. Dupa finalizarea operaţiilor menţionate se procedează la înlăturarea surplusului de spumă/adeziv.
8. În situaţia în care din motive constructive (suprafeţe foarte denivelate) planeitatea panourilor este necorespunzătoare, fixarea se poate suplimenta prin inserţie de spumă în zonele de interes.
9. În cazul în care suprafaţa suport este constituită din zidarie BCA, găurile practicate în zidărie pentruintroducerea şuruburile de fixare se vor executa cu un diametru inferior diametrului şurubului.
10. Debitarea panurilor pe şantier la dimensiunile necesare se face prin tăierea cu flexul. Cu acelaşi dispozitiv se practică dacă este necesar şi canalele perimetrale de îmbinare.
11. Numai primul rând de panouri se lipeşte cu adeziv de stratul suport şi se fixează mecanic;
12. Izolarea se continuă montându-se rândurile următoare de panouri, după aceeaşi procedură, dar fărăoperaţiunea de lipire a acestora de suprafaţa suport;
Finisarea finală
Suprafaţa tencuită a panourilor permite folosirea oricărui tip de finisaj. Acesta este de regulă impus de acurateţea îmbinării panourilor şi posibilitatea mascării acestora de catre finisajul final. Pentru eliminarea acestui neajuns şi evitarea soluţiilor scumpe se recomandă un finisaj decorativ de tip calcio-vechio pe bazăde ciment, praf de piatra şi colorant. Acest tip de finisaj se realizează cu un dispozitiv de stropire foarte cunoscut şi ieftin şi are calitatea de a nu consuma timp sau manoperă cu calificare specială precum şi materiale foarte convenabile.
Soclul clădirii
Expus agresiunii umidităţii şi deteriorărilor fizice mai mult decat oricare dintre zonele unei clădiri, se recomandă ca panourile utilizate pentru izolare să fie armate. Această armare se face cu fibră de sticlă, pozată peste pretencuiala panoului. Fixarea şi acoperirea fibrei de sticlă se face cu o masă uzuală de şpaclu. Lipirea panurilor se realizează cu spumă/adeziv de lipit, aşezat pe toată suprafaţa netencuită a panoului, iar fixarea se face cu şuruburi de beton ca şi la izolaţia de câmp.
TEHNOLOGIA LUCRAILOR DE COFRARE PENTRU ELEMENTELE DIN BETON ARMAT
Principalele componente ale cofrajelor sunt:
• cofrajul propriu-zis, alcatuit din: placa cofranta, elemente de rigidizare a placii cofrante (in unele cazuri) - panouri de cofraj;
• structura de sustinere sau sprijinire a cofrajului propriu-zis;
• elemente auxiliare.
1. COFRAJUL PROPRIU-ZIS
Placa cofranta este elementul cofrajului ce vine in contact direct cu betonul pus in lucrare. Placa cofranta confera forma si dimensiunea elementului, precum si calitatea suprafetelor elementului din beton. Placa cofranta este solicitata in functie de pozitia in care se afla la actiunile proprii proceselor de realizare a elementelor din beton monolit: presiunea betonului, armaturi, oameni, eforturi dinamice la betonare etc. pentru limitarea deformatiilor in exploatare, placa cofranta poate fi rigidizata cu nervuri.
In functie de materialul din care sunt realizate, panourile de cofraj sunt alcatuite astfel:
a) produse inferioare din lemn (cherestea); acestea au dimensiuni de 22 - 24 mm grosime pentru scanduri si 38 - 48 mm grosime pentru dulapi. Elementele pot fi geluite pentru impiedicare aderentei cu betonul si pentru a fi permisa deformarea scandurilor ce alcatuiesc placa cofranta in contact cu umezeala, acestea sunt pozitionate cu rosturi de 1 - 3 mm intre ele. Aceste panouri de cofraj sunt usor deformabile si cu o intretinere corespunzatoare pot fi utilizate de 8 - 10 ori, rezultand un consum ridicat de material lemons. De asemenea, suprafata de beton obtinuta este amprentata si mai putin neteda.
b) produse superioare din lemn; sunt constituite din placaje rezistente la umiditate cu grosimi intre 8 - 25 mm. Placajele sunt confectionate din foi de furnir in numar impar, suprapuse alternative cu fibrele perpendiculare intre ele. Intre furniruri exista pelicule din rasini sintetice, acest ansamblu fiind supus la presiuni si temperature ridicate, in urma carora se obtine placajul propriu-zis. Furnirurile provin din lemn obijnuit de rasinoase (15 - 20 refolosiri), rigidizat cu nervuri sau din lemn de rasinoase nordice (100 de refolosiri) - fara nervuri de rigidizare. Calitatea betonului obtinut este superioara.
c) tabla de otel cu grosimea de 1,5 - 5 mm. Aceste panouri pot avea 500 de refolosiri si suprafata betonului obtinut este deosebita. Prezinta dezavantajul masei proprii ridicate.
d) tabla si nervuri din aliaje 22422o1416w de aluminiu; sunt usoare, rezistente si confera o calitate a suprafetei betonului exceptionala. Au pret de cost ridicat si un numar de refolosiri de pana la 700 - 800 ori.
e) polimeri armati sau nearmati cu fibre; prezinta caracteristicile panourilor din aluminiu.
Nervurile au rolul de a rigidiza placa cofranta si de a prelua de la aceasta toate eforturile la care este supusa. Impreuna cu placa cofranta, nervurile formeaza cofrajul propriu-zis.
Nervurile sunt dispuse de regula pe o singura directie, dar pot fi dispuse si pe ambele directii. Nervurile placii cofrante sunt realizate de regula din lemn (dulapi) sau metal (laminate usoare sau elemente din tabla indoita). Nervurile sunt fixate de placa cofranta, de obicei nedemontabil, dar la unele tipuri se impune posibilitatea de a fi inlocuite periodic.
Panourile de cofraj pot fi alcatuite fie numai din lemn, fie numai din metal, fie in sistem mixt. Panourile sunt realizate cu dimensiuni modulate.
Din punect de vedere dimensional si al suprafetei de cofrare, exista panouri modulate cu dimensiuni mici si panouri mari de suprafata (preasamblate). Cele mai utilizate sunt panourile modulate, ce pot alcatui suprafete cofrate mari prin alaturarea, sprijinirea si rigidizarea lor dupa anumite reguli. Panourile mari de suprafata sunt realizate pentru cofrarea elementelor de suprafata cu dimensiuni identice, de aceea se adreseaza de regula constructiilor civite tipizate si constructiilor industriale specifice.
Panouri de cofraj:
a. dulgheresti; b. din placaj; c. cu placi cofrante din placaj si rigidizari metalice
1 - placa cofranta; 2 - nervure de rigidizare; 3 - traversa; 4 - distantier; 5 - borduri de rigidizare
Panouri mari:
a. din panouri modulate de lemn; b. panou din scanduri nedemontabile pe fururi; c. panouri din placaj nedemontabil pe fururi
1 - panou modulat din lemn; 2 - placa cofranta din scandura; 3 - montant metalic; 4 - furura; 5 - moaza metalica; 6 - menghina; 7 - placa cofranta din placaj
2. ELEMENTE DE SUSTINERE SAU SPRIJINIRE A COFRAJULUI PROPRIU-ZIS
Pentru limitarea deformatiilor cofrajului si pentru transmiterea actiunilor la care este supus, cofrajul propriu-zis se reazema pe un ansamblu de elemente. Aceste elemente sunt alcatuite si denumite in functie de pozitia in care sunt exploatate in procesul de realizare a elementului din beton.
Pentru elemente de beton orizontale:
grinzile de sustinere -sunt asezate de obicei dupa o directie. Ele se confectioneaza fie din lemn, fie din metal (de inventar). Cela de tip vechi au lungime fixa, iar cele moderne au lungime variabila, pentru a se putea folosi la deschideri si incarcari diferite.
esafodajul -reprezinta un ansamblu de elemente care preia de la grinzile de rezemare toate solicitarile si le transmite nivelului anterior sau terenului constructiei. Esafodajul asigura stabilitatea intregului ansamblu de cofraj. Pentru elemente curbe, esafodajul se numeste cintru.
- partile principale ale esafodajului sunt: popii - elemente verticale pentru rezemarea grinzilor. Pot avea dimensiune fixa sau pot fi extensibili. Pot avea capacitate de incarcare diferite si uneori alcatuire spatiala. Se confectioneaza din bile de lemn (sistem vechi) sau din otel; longrinele - sunt bare orizontale de regula din teava de otel sau din bile de lemn (sistem vechi). Au rolul de aliniere si contravantuire a polilor de pe acelasi sir. In functie de pozitia lor exista longrine superioare sau inferioare; contravantuirile - sunt elemente de rigidizare montate dupa 2 directii, ortogonal, si asigura stabilitatea ansamblului de cofraj. Sunt confectionate fie din bile sau dulapi de lemn (sistem vechi) fie din tevi de otel sau tije din otel cu sisteme de tensionare.
Pentru elemente de beton verticale:
Pentru cofrarea peretilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:
moaza - este o grinda orizontala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe verticala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice;
montantul - este o grinda verticala pe care se reazema cofrajul propriu-zis, in cazul placilor de cofraj nerigidizate sau a celor rigidizate cu nervuri longitudinale dispuse pe orizontala; se confectioneaza din dulapi de lemn, tevi sau profiluri metalice;
tirantii - elemente metalice sub forma unor buloane cu tija lunga integral filetate la pas mare. Preiau actiunile orizontale de la moaze sau montanti prin intermediul unor placute metalice. In sistem invechit se alcatuiesc din sarme de otel rasucite;
spraiturile - sunt elemente solicitate axial la compresiune din actiunile orizontale ale moazelor sau montantilor. Ele transmit aceste eforturi fie constructiei pe care se sprijina fie terenului. Sunt confectionate din dulapi sau bile de lemn (sistem vechi) fie din elemente metalice cu dimensiune fixa sau variabila;
Pentru cofrarea stalpilor, elementele de sprijinire sunt urmatoarele:
calotii si chingile - sunt elemente care au rolul de rezemare a cofrajului propriu-zis, fiind confectionate din dulapi de lemn si tiranti din sarme de otel (sistem vechi) fie din metal cu dimensiune variabila. Calotii sprijina cofrajul pe toate laturile elementului de constructie (stalpi), iar chingile nu sprijina una din laturile acestuia (bulbi, rezalite, grinzi).
Sprijinirea panourilor de cofraj la pereti:
a. pe moaze si montanti; b. pe moaze
1 - panou metalic modulat; 2 - moaza tubulara; 2' - moaza din profil laminat; 3 - montanti; 4 - tirant; 5 - placuta de distributie; 6 - zavor; 7 - bolt cu gaura de imbinare; 8 - panou de lemn; 9 - placuta de rezemare a moazelor; 10 - pana de imbinare.
Sprijiniri pentru cofraje la colturi, rezalite si bulbi:
a. la colturi interioare; b. la colturi exterioare; c - la bulbi si rezalit
1 - panouri din placaj; 2 - moaze tubulare; 3 - eclise de colt; 4 - suruburi; 5 - chinga; 6 - dulap de completare; 7 - surub de articulatie.