ipssm lacatus intretinere

Instrucţiuni Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă pentru LĂCĂTUS ÎNTREŢINERE DIN CADRUL SECŢIEI TERMOMECANICĂ

Instrucţiuni Proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă pentru LĂCĂTUS ÎNTREŢINERE DIN CADRUL SECŢIEI TERMOMECANICĂ 

 

1. SCOP 

Art. 1. Lucrătorii Electrocentrale Deva, ce-şi desfăşoară activităţile lăcătus întreţinere din cadrul secţiei termomecanică, pot să fie expuşi, în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, acţiunii factorilor de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională identificaţi în lucrarea „Evaluarea nivelului de risc de accidente sau îmbolnăvire profesională pentru 84 locuri de muncă din cadrul S.C. ELECTROCENTRALE DEVA S.A.” 

Art. 2. Prevederile prezentului capitol stabilesc regulile de conduită pe care trebuie să le respecte lucrătorii astfel încât să evite acţiunea factorilor de risc evidenţiaţi la articolul precedent. 

2. DOMENIU DE APLICARE 

Art. 3. Instrucţiunile se aplică tuturor lucrătorilor care desfăşoară activităţi de lăcătus întreţinere din cadrul secţiei termomecanică, din cadrul Electrocentrale Deva. 

3. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ 

Art. 4. Activităţile de lăcătus întreţinere din cadrul secţiei termomecanică, se vor efectua în conformitate cu prevederile cuprinse în: 

- Legea 319/2006 – legea securităţii şi sănătăţii în muncă; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1425/2006 privind Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006; 

- Hotărârea de Guvern nr. 493/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referitoare la expunerea lucrătorilor la riscurile generate de zgomot; - Hotărârea de Guvern nr. 1146 din 30/08/2006 privind cerinţele minime de 

securitate şi sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;  

- PE 205/81 Norme de protecţia muncii pentru partea mecanică a centralelor electrice; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1091 din 16/08/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru locul de muncă; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1058 din 09/08/2006 privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii si protecţia sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explozive; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1051/9.08.2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru manipularea manuala a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare; 

- Hotărârea de Guvern nr. 1048 din 09/08/2006 privind cerinţele minime de securitate si sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă; 

- Hotărârea de Guvern nr. 971/26.07.2006 privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau de sănătate la locul de muncă; 

- Standarde conexe;

precum şi cu respectarea celorlalte reglementări în domeniul energetic şi prezentelor instrucţiuni. 

4. DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI 

Art. 5. În prezentele instrucţiuni, termenii şi expresiile de mai jos au semnificaţia redată în  continuare: 

­ Accident de muncă – vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces. 

­ Angajator – persoană fizică sau juridică ce se află în raporturi de muncă sau de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are responsabilitatea întreprinderii şi/sau unităţii. ­ Acţiune corectivă - acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi detectate sau a altei situaţii nedorite. 

­ Boală profesională – afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici sau biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, în procesul de muncă.  

­ Distanţă de securitate – distanţă minimă admisă între executant şi sursa de risc, necesară pentru asigurarea securităţii acestuia. 

­ Echipament de muncă – orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită în muncă. ­ Evaluare risc - Proces de estimare a riscului care rezultă dintr-un pericol, ţinând seama de caracterul corespunzător al oricăror controale existente, şi de luare a deciziei asupra faptului că riscul este sau nu este acceptabil. 

­ Eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune. 

­ Îmbunătăţire continuă - proces repetat de dezvoltare a sistemului de management OH&S pentru obţinerea îmbunătăţirii performanţelor globale OH&S, în acord cu politica OH&S a organizaţiei. 

­ Loc de muncă – locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat în incinta unităţii, inclusiv orice alt loc din aria unităţii la care lucrătorul are acces în cadrul desfăşurării activităţii.  

­ Lucrător – persoană angajată de către unitate, potrivit legii, inclusiv studenţii şi elevii în perioada efectuării stagiului de practică, precum şi alţi participanţi la procesul de muncă. 

­ Lucrător expus – orice lucrător care se află în întregime sau parţial în zona periculoasă. 

­ Manevră – ansamblul unor operaţii, prin care se schimbă starea operativă a echipamentelor, elementelor sau schema tehnologică în care funcţionează acestea. ­ Operaţie – acţionarea detaliată de către personalul de deservire operativă a elementelor unui echipament (ex: închiderea sau deschiderea organelor de închidere, cuplarea sau decuplarea motoarelor, blocarea organelor de închidere etc.).

­ Pericol – sursă, situaţie sau acţiune cu potenţial de a produce o vătămare, în termeni de rănire sau îmbolnăvire profesională, sau o combinaţie a acestora. 

­ Identificare pericol - Proces de recunoaştere a faptului că există un pericol şi de definire a caracteristicilor acesteia 

­ Personal de exploatare – personalul de deservire operativă care are ca sarcină supravegherea continuă a funcţionării instalaţiilor şi efectuarea de manevre prin serviciul de tură, precum şi personalul folosit pentru lucrări curente de întreţinere şi care are ca sarcină executarea în tură a unor lucrări de volum redus, stabilite prin instrucţiuni tehnice sau atribuţii 

­ Post de lucru – element al structurii organizatorice ce constă în ansamblul obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabilităţilor care, în mod regulat, revin spre exercitare unui lucrător. 

­ Prevenire – ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate sau prevăzute în toate etapele procesului de muncă în scopul evitării/diminuării riscurilor profesionale. ­ Acţiune preventivă - acţiune de eliminare a cauzei unei neconformităţi potenţiale sau a altei posibile alte situaţii nedorite 

­ Protecţie – acţiune, act de apărare, de ocrotire (concretă) faţă de un pericol; ansamblu de măsuri (concrete, materializate) care protejează şi rezultatul lor; dispozitiv, sistem tehnic etc. care serveşte la protejare. 

­ Risc acceptabil - Risc care a fost redus la un nivel care poate fi acceptat de către organizaţie în raport cu obligaţiile sale legale şi propria sa politică OH&S. ­ Securitate şi sănătate în muncă – ansamblul de activităţi instituţionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii în desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi ale altor persoane participante la procesul de muncă. 

­ Semnalizarea de securitate şi sănătate în muncă – semnalizarea care se referă la un obiect, o activitate sau o situaţie determinată şi furnizează informaţii ori cerinţe referitoare la securitatea şi/sau sănătatea la locul de muncă, printr-un panou, o culoare, un semnal luminos ori acustic, o comunicare verbală sau un gest – semnal, după caz. 

­ Solicitare (a omului în muncă) – mobilizare a funcţiilor şi capacităţilor fizice şi psiho fiziologice ca efect al acţiunii cerinţelor externe asupra executantului, în funcţie de nivelul capacităţii sale de muncă. 

­ Înregistrare - document prin care se declară rezultate obţinute sau se furnizează dovezi ale activităţilor realizate. 

­ Incident - Eveniment legat de muncă care a generat sau ar fi putut să genereze o rănire  sau îmbolnăvire profesională sau deces. 

­ Invaliditate - pierdere parţială sau totală a capacităţii de muncă, confirmată prin decizie de încadrare într-un grad de invaliditate, emisă de organele medicale în drept. ­ Invaliditate evidentă - pierdere a capacităţii de muncă datorată unor vătămări evidente, cum ar fi un braţ smuls din umăr, produse în urma unui eveniment, până la emiterea  deciziei de încadrare într-un grad de invaliditate de către organele medicale în drept; ­ Audit - proces sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de „dovezi de  audit" şi evaluarea lor cu obiectivitate pentru a determina măsura în care sunt  îndeplinite „criteriile de audit". 

­ Echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit  de un lucrător pentru a-1 proteja împotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să 

îi pună în pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment  sau accesoriu proiectat pt. a îndeplini acest obiectiv; 

­ Înregistrare - document prin care se declară rezultate obţinute sau se furnizează dovezi ale activităţilor realizate. 

­ SSM – Securitate şi sănătate în muncă 

­ EIP – Echipament Individual de Protecţie. 

­ IPSSM – Instrucţiuni proprii de securitate şi sănătate în muncă. 

5. RESPONSABILITĂŢI 

Art. 6. Responsabilităţile şi atribuţiile managerilor şi lucrătorilor pentru IPSSM - 18 din cadrul Electrocentrale Deva: 

­ Directorul General aprobă instrucţiunile proprii de securitatea muncii; ­ Şeful structurii organizatorice de Securitate şi Sănătate în Muncă verifică instrucţiunile proprii de SSM elaborate în cadrul secţiilor. 

­ Directorii executivi/ inginerii şefi/ şefii de departamente/ servicii/ birouri/ secţii numesc persoana care elaborează, verifică şi iniţiază instrucţiunile şi răspund pentru informarea lucrătorilor cu privire la toate măsurile de securitate şi sănătate luate, şi lucrătorii să fie instruiţi cu privire la modalităţile de utilizare a postului de lucru înainte de a începe acest tip de activitate şi ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă;  

­ Lucrătorii care desfăşoară activităţi pentru care s-a identificat necesitatea de a se elabora prezentele instrucţiuni răspund de cunoaşterea şi aplicarea acestora. 

6. DESCRIEREA INSTRUCŢIUNILOR 

Art. 7. Lucrătorii se vor prezenta la lucru sănătoşi, apţi de muncă, fără să fi consumat alcool, droguri sau medicamente care le pot afecta capacitatea de muncă.  

Art. 8. În timpul lucrului este interzis consumul de alcool, droguri, medicamente psihotrope.  

Art. 9. Lucrătorii vor efectua sarcinile de muncă primite numai dacă şi-au însuşit prevederile legislaţiei specifice domeniului securitate şi sănătate în muncă şi în special instrucţiunile proprii de securitate şi sănătate în muncă (IPSSM) - prezentele instrucţiuni - elaborate pentru postul de lucru respectiv. 

Art. 10. Fiecare lucrător trebuie să îşi desfăşoare activitatea în conformitate cu pregătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea angajatorului. 

Art. 11. Lucrătorul trebuie să se comporte astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau îmbolnăvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.  

Art. 12. În timpul efectuării sarcinilor de muncă, lucrătorilor le este interzis să-şi

părăsească postul de lucru fără motiv, să încalce disciplina în muncă, în raport cu ceilalţi lucrători.  

Art. 13. Lucrătorii trebuie să facă vizita medicală programată. Dacă medicul de medicina muncii stabileşte un diagnostic incompatibil cu sarcina de muncă, lucrătorul va solicita conducătorului unităţii reîncadrarea într-un loc de muncă compatibil. 

Art. 14. La deplasarea în interiorul unităţii, lucrătorul se va asigura împotriva obstacolelor, va evita, pe cât posibil, raza de acţionare a maşinilor de ridicat. 

Art. 15. Lucrătorii sunt obligaţi să cunoască măsurile de prim-ajutor în caz de accidentare (electrocutări, arsuri, fracturi etc.) şi să acorde primul ajutor accidentaţilor, conform prezentelor instrucţiuni sau reglementărilor specifice. 

Art. 16. Lucrătorul este obligat să cunoască şi să aplice cu stricteţe prevederile instruc ţiunilor şi reglementărilor de exploatare, pe linie tehnică, organizatorică, S.S.M., S.U., atât pentru condiţii normale, cât şi în cazul unor situaţii anormale, neprevăzute (incidente, avarii, accidente, incendii, calamităţi). 

Art. 17. (1) Uneltele de mână trebuie să fie din materiale adecvate operaţiilor ce se execută. 

(2) Uneltele de mână acţionate electric sau pneumatic trebuie să aibă dispozitive sigure de fixare a sculei şi care să împiedice funcţionarea lor necomandată; dacă sunt dotate cu scule ce prezintă pericol de accidentare (pietre de polizor, pânze de fierăstrău etc.), acestea vor fi protejate împotriva atingerii. 

Art. 18. Tuburile flexibile de aer comprimat trebuie să corespundă debitului şi presiunii de lucru şi se vor fixa pe racordul uneltei cu coliere metalice. 

Art. 19. Uneltele de mână rotative, cu acţionare pneumatică, vor fi dotate cu dispozitive de reglare şi limitare a presiunii şi debitului pentru limitarea turaţiei. 

Art. 20. Uneltele de mână acţionate electric vor fi verificate periodic de personalul de specialitate. Perioadele de verificare vor fi stabilite prin instrucţiuni, în funcţie de frecvenţa folosirii lor. 

Art. 21. Cozile şi mânerele uneltelor de mână vor fi netede, bine fixate şi vor avea dimensiuni care să permită prinderea lor sigură şi comodă.  

Art. 22. În cazul folosirii cozilor şi mânerelor din lemn, se va alege lemn de esenţă tare, cu fibrele axiale drepte, fără noduri, crăpături şi aşchii desprinse.  

Art. 23. Pentru fixarea cozilor şi mânerelor în scule se vor folosi pene metalice corespunzătoare. 

Art. 24. Utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe unelte de mână se admite numai pentru

trusele de scule construite cu mânere detaşabile. 

Art. 25. Uneltele de percuţie din oţel, ciocanele, dălţile, foarfecele, dornurile şi toate uneltele mici trebuie ca în timpul lucrului să nu permită deformări permanente, fisuri sau desprinderi de aşchii. 

Art. 26. Se interzice folosirea uneltelor de mână cu suprafeţe de percuţie deformate, înflorite sau ştirbite, ca şi a uneltelor de mână improvizate. 

Art. 27. În mediu de gaze şi vapori explozivi se vor folosi unelte de mână confecţionate din materiale care să nu producă scântei prin lovire sau frecare. 

Art. 28. Uneltele de mână prevăzute cu articulaţii (foarfece, cleşte etc.), vor avea o construcţie robustă, fără frecări mari sau joc în articulaţie. 

Art. 29. Fălcile de prindere vor avea forme şi dimensiuni corespunzătoare operaţiilor de lucru: plane, paralele striate cu muchii de prindere etc. 

Art. 30. Uneltele de mână vor fi păstrate în dulapuri, lăzi, rastele, sau pe suporturi speciale, în apropierea locurilor de muncă şi vor fi astfel aşezate încât partea de prindere să fie orientată spre exterior, pentru a exclude contactul cu părţile ascuţite sau tăietoare.  

Art. 31. În timpul transportului, părţile periculoase ale uneltelor de mână cu tăişuri, vârfuri etc., vor fi protejate cu teci sau apărători adecvate. 

Art. 32. În timpul lucrului cu unelte de mână, la operaţii la care se pot produce scântei, aşchii metalice etc., lucrătorii vor purta ochelari de protecţie, iar zona de muncă va fi protejată pentru a împiedica accidentarea personalului din apropiere.  

Art. 33. Zilnic, înainte de începerea lucrului, fiecare lucrător va controla dacă uneltele din inventarul personal corespund condiţiilor de securitate. Uneltele de mână necorespunzătoare trebuie scoase din uz, reparate sau casate prin grija şefului de echipă şi a şefului de formaţie. Şeful de formaţie şi şeful de echipă vor efectua controlul la uneltele pe care le distribuie lucrătorilor.  

Art. 34. Toţi lucrătorii îşi vor păstra sculele de mână luate pe inventar personal în sertarele bancurilor de lucru sau în dulapuri de scule.  

Art. 35. Este interzis în timpul lucrului să se aşeze uneltele pe treptele scărilor mobile, pe schele, tablouri etc. Lucrătorul trebuie să aibă buzunare speciale sau truse pentru păstrarea uneltelor. 

Art. 36. La lucrările în cazane şi canale de gaze, aparatajul electric portativ de mână va fi alimentat la tensiunea nepericuloasă de 12 V. 

Art. 37. La lucrul cu utilaje electrice se vor folosi covoraşe, încălţăminte şi mănuşi de cauciuc electroizolante. Tamburul în reparaţie va fi căptuşit cu covoraşe de cauciuc în

porţiunea în care se lucrează cu utilaje electrice. 

Art. 38. Este interzis lucrul în interiorul cazanelor fără lumină (pe întuneric). Curăţitorii de cazane sunt obligaţi să sesizeze la timp insuficienţa iluminatului; când se lucrează în interiorul cazanelor şi al focarelor, al tamburelor, al canalelor de gaze de ardere cu lămpi portative, se vor folosi cel puţin două lămpi, care să fie alimentate de la transformatoare (prize) diferite de 12 V. 

Art. 39. Pentru a se evita arsurile, mai ales la curăţirea canalelor de gaze de ardere şi a focarelor, din cauza cenuşii calde şi a zgurii, curăţitorii de cazane sunt obligaţi să poarte echipamentul de protecţie prevăzut în IPSSM. 

Art. 40. Starea bună a întregului echipament trebuie să fie verificată de către şefii de echipă înainte de începerea lucrului. 

Art. 41. Cazanul, economizorul sau canalul de gaze de ardere (canalul orizontal) care urmează a fi curăţate trebuie să fie bine separate de canalele şi elementele instalaţiei în funcţiune şi suficient răcite; prin canalele de gaze ale cazanului oprit nu trebuie să treacă sau să se infiltreze gaze calde. 

Art. 42. Uşile de la canalele de gaze de ardere trebuie să fie deschise, iar zgura din dreptul lor înlăturată; trebuie creat un tiraj puternic prin deschiderea completă a registrelor dinaintea coşului de fum şi, dacă este necesar, prin punerea în funcţiune a ventilatorului de gaze de ardere. 

Art. 43. Dacă nu există tiraj, este interzisă intrarea în canalele de fum pentru efectuarea lucrărilor. 

Art. 44. Înainte de începerea curăţirii interioare a cazanului, dacă armăturile de separare de pe conductele de abur viu, conductele de abur spre suflătoare, conductele de apă de alimentare, conductele de purjare şi de golire care se racordează cu aceleaşi conducte de la alte cazane în funcţiune sau rezervă, precum şi cu oricare alte conducte de golire, nu închid etanş, se vor monta flanşe oarbe cu coadă la îmbinările cu flanşă de pe conductele care se scot de sub presiune. Ventilele care izolează porţiunile respective ale conductelor vor fi blocate cu lanţ şi lacăt şi vor fi prevăzute cu indicatoare de securitate cu inscripţia „NU MANEVRAŢI, SE LUCREAZĂ !". 

Art. 45. La instalaţiile la care prin montaj nu au fost prevăzute posibilităţi de montare de flanşe oarbe (blinduri) se vor închide armăturile, minimum una, se va verifica lipsa presiunii, se va scoate motorul de acţionare a vanei de sub tensiune şi se va. bloca vana cu lanţ şi lacăt. 

Art. 46. Curăţirea şi repararea se vor face de pe o schelă metalică sau de lemn, prevăzută cu balustradă, cu înălţimea de minimum 1 m. 

Art. 47. Lucrările de curăţire de zgură vor fi începute de la partea superioară spre cea inferioară, spre a feri lucrătorii de loviturile provocate de căderea bulgărilor de zgură.

Art. 48. La lucrările la care rezultă cantităţi mari de praf lucrătorii vor folosi în mod obligatoriu măşti de protecţie. 

Art. 49. În locurile cu temperaturi ridicate, lucrătorii vor fi dotaţi cu ochelari, costum şi mănuşi de azbest. 

Art. 50. Se interzice executarea lucrărilor în acelaşi timp, în etaje suprapuse. Art. 51. La lucrările executate la înălţime se vor folosi centuri de siguranţă. 

Art. 52. Lucrările de curăţire a zgurii şi cenuşii de la cazane se vor face numai pe bază de autorizaţie de lucru sau proces - verbal de dare în reparare, cu specificarea tuturor măsurilor ce trebuie luate pentru securitatea lucrătorilor şi a utilajului respectiv. 

Art. 53. Înainte de începerea lucrărilor, focarul trebuie examinat amănunţit de către şeful secţiei cazane, conducătorul responsabil al lucrării şi executantul lucrării, spre a stabili dacă nu există pericolul surpării unor cărămizi sau blocuri de zgură care în cădere ar putea accidenta pe cei ce lucrează în focar. 

Art. 54. Dacă temperatura depăşeşte 60°C nu se admit lucrări în focar şi nici în canalele de gaze de ardere.  

Art. 55. Dacă temperatura în focar este 50-60°C, lucrătorii trebuie să se schimbe între ei, în mod regulat, în aşa fel încât timpul de şedere al unui lucrator în focar să nu depăşească 20 min, cu intervale între perioadele de lucru de cel puţin 20 min, în afara pericolelor prevăzute mai sus, în cazul curăţirii focarului având temperatura interioară de peste 40°C, în timpul lucrului, la indicaţia maistrului de cazane, se vor face întreruperi de lucru pe timp de 15 min, pentru ieşirea lucrătorilor la aer curat. 

Art. 56. Lucrările din interiorul focarului trebuie executate în acelaşi timp de cel puţin doi oameni. 

Art. 57. Înainte de începerea lucrului, focarul trebuie să fie iluminat, cenuşa şi zgura din focar trebuie stropite cu un furtun cu apă; periodic, în funcţie de temperatura din focar, vor fi stropite zgura şi cenuşa care se evacuează. 

Art. 58. Pereţii laterali ai focarului trebuie curăţaţi după îndepărtarea prealabilă a zgurii şi cenuşii prin gurile de curăţire laterale inferioare şi prin ferestre. 

Art. 59. Pentru curăţirea focarului în interior, în cazul în care cantitatea de zgură este mai mare, este indicat să nu se cureţe zgura de pe toată lăţimea dintr-odată, ci la început să se facă o mica brazdă verticală, iar apoi să se lărgească brazda în lăţime şi să se continue îndepărtarea cenuşii. 

Art. 60. O deosebită atenţie trebuie dată îndepărtării prealabile a depunerilor de zgură de pe părţile superioare ale focarelor, pentru ca blocurile de zgură să nu cadă peste

oamenii care lucrează în focar. 

Art. 61. Curăţirea de pe pereţii focarului şi de pe ţevile de ecran trebuie să se facă cu o deosebită grijă, începându-se cu partea superioară a focarului şi nicidecum invers, spre a se evita surparea zgurii şi eventualele accidente. 

Art. 62. Stropirea cu apă a cenuşii şi a zgurii calde trebuie să se facă de la o oarecare distanţă, astfel încât aburul degajat să nu provoace arsuri. În nici un caz nu este admisă stropirea zgurii sau a cenuşii de sub picioare.  

Art. 63. În timpul stropirii cu apă, unul dintre lucrători, indicat de şeful echipei curăţitorilor de cazane, trebuie să se afle lângă ventilul conductei de apă, pe care îl va manevra conform ordinului acestuia. 

Art. 64. La focarele înalte, pentru curăţirea zgurii de pe pereţi, este necesar să se construiască schele speciale. înainte de instalarea schelelor, locul de lucru trebuie examinat de maistrul de reparaţii cazane şi de către şeful echipei, curăţitorilor de cazane. 

Art. 65. Schelele instalate pentru curăţirea de zgură a pereţilor şi a bolţilor focarului trebuie să fie destul de rezistente, pentru a nu fi deteriorate în cazul în care un bloc de zgură ar cădea pe ele sau le-ar atinge în căderea sa. 

Art. 66. După posibilităţi, schelele trebuie construite în aşa fel, încât gurile de curăţire, uşile etc. să se afle în apropierea nivelului platformelor. 

Art. 67. Pentru a fi evitate loviturile şi arsurile lucrătorilor care lucrează, jos, este interzisă curăţirea de zgură a părţii superioare a focarului, concomitent cu evacuarea zgurii din buncăre. 

Art. 68. După terminarea curăţirii focarului, şeful echipei este obligat să verifice personal dacă în focar nu a rămas vreunul dintre curăţitori şi dacă au fost strânse toate sculele folosite în timpul lucrului. 

Art. 69. Înainte de începerea lucrului şi de intrarea oamenilor în tambure, maistrul de reparaţii cazane este obligat să verifice personal dacă cazanul este izolat în mod riguros de celelalte cazane prin flanşe oarbe (circuitele aburului supraîncălzit şi saturat, pe conductele de alimentare şi de drenaj), să controleze dacă ventilele şi vanele sunt închise şi dacă au fost blocate cu lanţ şi lacăt şi dacă au fost puse indicatoare de securitate cu inscripţia „NU MANEVRAŢI, SE LUCREAZĂ !". 

Art. 70. Deschiderea gurilor de vizitare ale tamburelor trebuie să se facă sub supravegherea maistrului, după răcirea şi evacuarea apei din cazan. Deschiderea trebuie să se facă cu atenţie, lucrătorul purtând mănuşi de protecţie. El nu-şi va apropia faţa de gura de vizitare, spre a evita opărirea cu abur. 

Art. 71. La deschiderea gurilor de vizitare grele, ale căror capace sunt suspendate pe balamale, înainte de scoaterea şuruburilor, capacul trebuie să fie legat cu o frânghie

rezistentă, fixată în partea exterioară, pentru ca apoi, după deşurubarea gurii de vizitare, capacul sa fie aşezat cu grijă în interiorul tamburului. 

Art. 72. Înainte de a permite începerea lucrului în tambur, maistrul este obligat să verifice personal condiţiile de lucru (deschiderea supapelor de siguranţă, accesul aerului proaspăt) şi să dea indicaţii pentru demontarea dispozitivelor din interiorul tamburului (jgheabul de alimentare, purjarea, dispozitivele de separare a apei din tambur etc.), care ar împiedica executarea lucrărilor. 

Art. 73. Se va asigura o ventilaţie bună a tamburului cu ajutorul unui ventilator mobil mic, care să sufle aer curat în tambur. 

Art. 74. Înainte de intrarea lucrătorilor în tamburul cazanului oprit, conducătorul lucrărilor trebuie să se convingă personal că temperatura din tambur nu depăşeşte 40°C şi că aerul din interiorul lui este curat. 

Art. 75. Când temperatura este de 40-45°C la nivelul mâinii întinse, durata de şedere în tambur a lucrătorului trebuie să fie de cel mult 20 min, urmată de un repaus ulterior de 20 min. 

Art. 76. Înainte de începerea lucrului, maistrul este obligat să cheme electricianul, care, în prezenţa şefului echipei curăţitorilor de cazane, trebuie să verifice starea bună a motorului electric de la aparatul de curăţire a ţevilor, instalaţia electrică care duce spre motorul electric şi reţeaua de iluminat. Carcasele utilajelor electrice vor fi legate şi prin fir separat la centura centrală de punere la pământ. întreruptoarele cu pârghie vor avea carcase protectoare împotriva electrocutărilor şi arsurilor datorate arcului electric. Aceste carcase vor fi din material electroizolant şi rezistent la foc. Pentru comanda motorului electric lucrătorul respectiv trebuie să poarte mănuşi şi cizme electroizolante, în stare bună, sau să lucreze pe un covoraş de cauciuc. 

Art. 77. Pentru prevenirea unor eventuale accidente, la lucrările de curăţire a tamburului şi a ţevilor fierbătoare trebuie să ia parte doi oameni. În cazul în care curăţirea tamburului se face manual, amândoi lucrătorii trebuie să se afle în tambur sau, pe rând, unul dintre ei în tambur, iar celălalt lângă gura de curăţire, astfel încât să-l vadă şi să 1 audă pe cel dinăuntru. 

Art. 78. Dacă curăţirea cazanului şi a ţevilor fierbătoare se face cu ajutorul unei morişti cu ax flexibil, acţionată de un motor electric, lucrătorul care deserveşte motorul electric este obligat să se aşeze astfel, încât să-1 vadă şi să-l audă pe cel care lucrează în tambur şi să aibă la îndemână întreruptorul, pentru cazul în care va fi necesară deconectarea motorului electric la semnalul dat din tambur. 

Art. 79. Este interzis lucrătorului care comandă motorul electric să se ocupe de orice alte lucrări, în afară de deservirea motorului. 

Art. 80. Axul flexibil trebuie să fie drept, iar lungimea lui în tambur să fie numai cea necesară, pentru ca să nu se răsucească şi să nu-1 lovească pe cel care îl manipulează în

timpul funcţionării. Trebuie să se observe cu atenţie deosebita ca axul să nu prindă hainele lucrătorului. 

Art. 81. Lucrul este dirijat de către lucrătorul din tambur, cel care deserveşte motorul electric fiind obligat să execute rapid şi exact indicaţiile lui. 

Art. 82. La curăţirea mecanică a ţevilor, înainte de îndepărtarea periei din ţeava, se va da un semnal de oprire a motorului electric, spre a se micşora pericolul din cauza axului de rotaţie şi a ţine peria mai bine în mână. Semnalul de pornire a motorului electric poate fi dat numai după ce peria este introdusă; din nou în ţeava. 

Art. 83. Spre a fi evitate accidentele prin strângerea raşchetei cu mâna, motorul electric al aparatului trebuie să fie pus în funcţiune numai după ce capul raşchetei cu periile va fi introdus în interiorul ţevii şi se va opri înainte de scoaterea lui din ţeava. 

Art. 84. Este admisă aşezarea în interiorul tamburului a unui motor electric cu tensiunea de cel mult 12 V. Motorul electric cu tensiune mai mare trebuie aşezat afară, lângă gura de curăţire a tamburului. 

Art. 85. Cuplarea întreruptoarelor motoarelor electrice şi a lămpilor portative se face numai de către electrician. Efectuarea acestor lucrări de către curăţitorul de cazane este strict interzisă. 

Art. 86. Dacă se constată un defect la motorul electric sau la instalaţie, lucrul trebuie oprit imediat şi trebuie chemat electricianul. Se interzice curăţitorilor de cazane să execute orice fel de reparaţii la motoarele electrice, la instalaţiile electrice şi la cordoanele de la lămpile portative etc. 

Art. 87. În timpul lucrului cu motorul electric, sub picioarele lucrătorilor trebuie să existe o scândură uscată, acoperită cu un covoraş de cauciuc; de asemenea, lucrătorii vor purta mănuşi şi cizme electroizolante. 

Art. 88. Este interzis să se lase motorul electric în funcţiune, chiar dacă lucrătorul pleacă de la locul de muncă pentru un timp foarte scurt. La lucrările de reparaţii în tambur se va intra cu un inventar de scule şi materiale. După terminarea lucrărilor se va ieşi din tambur cu aceleaşi scule, pentru a se preveni căderea sculelor rămase în conducte. 

Art. 89. Începerea lucrărilor de reparaţii în interiorul focarelor (repararea zidăriei refractare, a ţevilor etc.) este admisă numai după primirea aprobării de intrare în focar de la conducătorul responsabil (maistru), care este obligat să examineze în prealabil focarul şi să se convingă de posibilitatea executării în siguranţă a lucrării. 

Art. 90. Repararea focarului trebuie să se facă după curăţirea şi îndepărtarea zgurii şi cenuşii din focar şi din primul canal de gaze de ardere. 

Art. 91. Dacă o reparare urgentă trebuie făcută fără curăţirea prealabilă a focarului, înainte de a lăsa lucrătorii să intre în focar, conducătorul responsabil este obligat să se

convingă că în focar nu există blocuri de zgură atârnate sau deteriorări ale zidăriei pereţilor şi ale bolţilor, care ar ameninţa căderea cărămizilor, precum şi că focarul s-a răcit suficient şi că înăuntru nu mai există mari aglomerări de zgură şi de cenuşă fierbinte. 

Art. 92. Conducătorul responsabil trebuie să verifice, de asemenea, dacă s-au făcut: blindarea conductelor de păcură, gaze, a suflătoarelor de funingine, închiderea aerului primar şi secundar la arzătoare, a prafului de cărbune şi a suflării sub grătar, deconectarea motoarelor electrice ale grătarelor etc., precum şi dacă exista indicatoare de securitate cu inscripţia „NU MANEVRAŢI, SE LUCREAZĂ !" pe dispozitivele de pornire a motoarelor electrice, pe ventile etc. Vanele şi ventilele principale vor fi blocate cu lanţ şi lacăt. 

Art. 93. În cazul în care lucrările trebuie executate la înălţimi diferite, schelele trebuie să fie făcute din două sau din mai multe etaje ; platforma fiecărui etaj trebuie să corespundă prescripţiilor referitoare la platforme. La lucrări lucrătorii vor purta căşti de protecţie, iar în cazuri izolate se vor apăra prin suspendarea unei prelate deasupra lor sau a unui altfel de dispozitiv de protecţie din material rezistent. 

Art. 94. Pentru executarea în interiorul camerei de ardere a controlului sistemului de ţevi şi a unor lucrări de reparaţii de volum redus, se poate utiliza o nacelă de tip special. Acţionarea nacelei se poate face electric, cu motor la 380 V, instalaţia electrică fiind executată corespunzător din punctul de vedere al izolaţiei electrice şi verificată în acest sens de maistrul secţiei electrice. Manevrarea nacelei se va face de personal autorizat ISCIR. 

Art. 95. Şanfrenarea ţevilor se va executa cu mănuşi de şanfrenat sau cu polizor. Lucrătorii care manevrează nacela, precum şi maşinile de şanfrenat şi polizat, va folosi în mod obligatoriu mănuşi şi cizme izolante. 

Art. 96. Dacă este necesară o iluminare mai intensă a locurilor de lucru, poate fi amenajată în focar o iluminare provizorie fixă, cu tensiune normală, cu condiţia de a amplasa instalaţia şi lămpile cu fasunguri la o înălţime care să excludă posibilitatea de stingere a lor de către oameni (de exemplu, lampa bine izolată se fixează într-una din ferestrele superioarei ale focarului). 

Art. 97. Instalaţia poate fi făcută numai de un electrician, verificându-se apoi de către maistrul secţiei electrice. 

Art. 98. În cazul reparării grătarelor mecanice, în afara de aplicarea indicatorului de securitate pe dispozitivul de pornire a motorului electric, siguranţele acestuia trebuie scoase. 

Art. 99. Lucrările în canalele de gaze de ardere trebuie executate după curăţirea lor de cenuşă.  

Art. 100. Dacă la lucrări deosebit de urgente nu s-a efectuat curăţirea prealabilă a canalelor, conducătorul responsabil poate admite lucrul lucrătorilor în canale numai după

ce le va examina personal şi va verifica dacă ventilaţia prealabilă a fost suficientă, daca temperatura este admisibilă pentru â putea efectua lucrările, dacă nu există aglomerări de cenuşă caldă şi dacă este posibilă executarea lucrărilor în deplină siguranţă.  

Art. 101. În timpul efectuării reparaţiilor, afară, lângă gura de curăţire, trebuie să se afle un lucrător care să urmărească mersul lucrărilor, transmiţând celor care lucrează materialul necesar şi sculele, precum şi alte însărcinări ale acestora. 

Art. 102. Lucrătorii care lucrează în canalele de gaze trebuie să mânuiască cu atenţie sculele şi materialele, căutând să evite căderea lor sau eventualele loviri ale celor care lucrează jos. 

Art. 103. Pentru lucrările între suprafeţele de încălzire, în locurile înguste trebuie să se aşeze scânduri, care să asigure poziţia stabilă şi cât se poate de comodă a lucrătorilor în timpul lucrului. 

Art. 104. În cazul în care suflarea suprafeţelor de încălzire se face cu abur sau cu aer, intrarea lucrătorilor în canalele de gaze de ardere este admisă numai după ce conductele de suflare au fost izolate cu flanşe oarbe, suficient de rezistente. 

Art. 105. În timpul lucrărilor în canalele de gaze de ardere şi în focare, trebuie luate măsuri pentru ca pornirea ventilatoarelor de aer şi de gaze de ardere să nu fie posibilă fără dispoziţia specială a maistrului. 

Art. 106. Dacă, pentru intensificarea ventilaţiei, este necesară pornirea ventilatoarelor, lucrătorii din canalele de gaze de ardere trebuie să fie, în prealabil, evacuaţi. Ei vor putea lucra din nou în canal numai dacă tirajul este mic şi după ce maistrul a verificat, în prealabil, posibilitatea de a se lucra ; spre a fi evitată intrarea prafului în ochi, este obligatorie folosirea ochelarilor de protecţie. La nevoie vor fi folosite şi măşti de protecţie sau aparate izolante pentru respiraţie. 

Art. 107. Înainte de începerea reparaţiilor se va verifica să nu rămână în canale combustibil nears complet, din care, prin ventilare, să se antreneze oxidul de carbon, care, fiind aspirat de lucrători, duce la intoxicarea acestora. 

Art. 108. Răcirea şi aerisirea canalelor de gaze de ardere şi a economizorului se vor face cu ventilatoarele de gaze, iar după aceasta canalele se vor lăsa cu tiraj natural şi cu gurile de curăţare deschise. 

Art. 109. În economizor nu va exista presiune, supapele de siguranţă vor fi ridicate şi ventilele de golire deschise. 

Art. 110. Curăţirea canalelor de gaze de ardere şi a economizoarelor se va face cu scule şi dispozitive corespunzătoare (răngi, mături, perii de sârmă, raşchete etc.), lucrarea executându-se în direcţia de circulaţie a aerului; lucrătorii vor purta echipamente de protecţie conform IPSSM.

 

Art. 111. Atât după curăţire cât şi după reparaţii, şeful de echipă este obligat să verifice dacă în canalele de gaze de ardere nu au rămas lucrători sau scule, operaţie care trebuie repetată şi de maistru, înainte de a închide uşile şi de a zidi gurile de curăţire. 

Art. 112. Curăţirea izolatoarelor de înaltă tensiune, verificarea întreruptoarelor, a separatoarelor şi a altor părţi aflate sub tensiune în timpul funcţionării sunt interzise. Aceste operaţii sunt permise numai după scoaterea de sub tensiune a instalaţiei respective. 

Art. 113. În timpul lucrărilor de curăţire şi reparare a electrofiltrelor se vor respecta instrucţiunile de securitate a muncii la lucrările în instalaţii de înaltă tensiune. 

Art. 114. Când se lucrează la camerele electrofiltrelor, în afară de scoaterea de sub tensiune, se vor lua măsuri pentru a împiedica pătrunderea gazelor de ardere în camere. 

Art. 115. Lucrătorii care lucrează în interiorul camerelor de desprăfuire vor purta obligatoriu combinezon de doc cu capişon, ochelari de protecţie şi cască de protecţie. în cazul în care camera nu este bine aerisită şi există posibilitatea ca aerul să fie viciat, lucrătorii vor purta obligatoriu măşti izolante cu tub flexibil, cu aducţie liberă a aerului curat din exterior. 

Art. 116. Înainte de începerea lucrului în camerele electrofiltre lor se vor deconecta electromotoarele exhaustoarelor care introduc gazele de ardere în electrofiltre şi se vor pune indicatoare de securitate sau se vor. atârna sigur conductele de admisie şi evacuare, iar atunci când gazele de ardere pot trece prin alt traseu se va ventila camera prin deschiderea gurilor de vizitare şi a capacelor. 

Art. 117. Şibărele de pe conductele de gaze de la exhaustoare la electrofiltre vor fi bine închise şi blocate în tot timpul lucrărilor de curăţire şi reparaţii ale camerelor. Pe dispozitivele de acţionare se vor monta indicatoare de avertizare. 

Art. 118. Deblocarea şibărelor şi punerea în funcţiune a electrofiltrelor după reparaţii se vor face numai de către responsabilul lucrărilor de reparaţii, şi anume după verificarea părţilor electrice şi mecanice ale instalaţiei, astfel încât să nu existe pericole de accidentare. 

Art. 119. Este interzisă atingerea pieselor ce au fost sub tensiune înaltă, imediat după întreruperea curentului electric. Acestea vor fi scurtcircuitate prin legare la pământ. 

Art. 120. (1) Este interzis lucrătorilor de deservire operativi să întreprindă orice acţiune in afara atribuţiilor şi a instrucţiunilor de serviciu, din proprie iniţiativă, fără a avea aprobarea de la persoana ierarhica care răspunde de instalaţia respectivă şi fără a lua măsurile tehnice de securitate a muncii şi de S.U. necesare înlăturării pericolului de accidentare. În cazuri deosebite (accidente de persoane, incendii, calamităţi etc.) se pot executa manevre de scoatere din funcţiune fără aprobarea personalului ierarhic, cu condiţia anunţării ulterioare, imediat, a manevrelor executate şi a cauzelor care le-au determinat. 

(2) În caz de accident sau dacă apare pericolul unui accident lucrătorii de serviciu din instalaţie sunt datori să ia imediat măsuri pentru scoaterea accidentatului

din zona periculoasă sau pentru îndepărtarea cauzei generatoare de accident, eventual chiar prin oprirea instalaţiei respective. 

Art. 121. Lucrătorii sunt obligaţi să cunoască măsurile de prim-ajutor în caz de accidentare (electrocutări, arsuri, fracturi etc.) şi să acorde primul ajutor accidentaţilor, conform instrucţiunilor sau reglementărilor specifice. 

Art. 122. Lucrătorii pot executa unele activităţi de întreţinere a instalaţiilor deservite numai în baza instrucţiunilor sau atribuţiilor de serviciu, în conformitate cu prevederile prezentelor instrucţiuni şi ale altor reglementări specifice. 

Art. 123.Personalul de deservire a instalaţiilor este obligat să cunoască şi să aplice cu stricteţe prevederile instrucţiunilor şi reglementărilor de exploatare, pe linie tehnică, organizatorică, S.S.M., S.U., atât pentru condiţii normale, cât şi în cazul unor situaţii anormale, neprevăzute (incidente, avarii, ac cidente, incendii, calamităţi). 

Art. 124.Spaţiile de acces pe timpul funcţionării instalaţiilor la diferite locuri de muncă din sala cazanelor şi drumurile spre uşile sălii vor fi descuiate. 

Art. 125.Lucrătorul care prin natura atribuţiilor lui vine în contact cu obiecte calde sau fierbinţi şi poate suferi arsuri la mâini sau la corp, de la abur, apă fierbinte sau gaze din focar, trebuie să poarte echipamentul de protecţie respectiv, mănuşi, haine, în călţăminte de protecţie (doc simplu sau impregnat, bocanci cu talpă de lemn etc.), conform specificului locului de muncă. Îmbrăcămintea de lucru şi de protecţie a lucrătorilor nu trebuie sa aibă poale, mâneci largi etc., care ar putea fi prinse de părţile rotative ale maşinilor. 

Art. 126.Trebuie să se evite, ca lucrătorii să rămână un timp mai îndelungat în apropierea îmbinărilor cu flanşe şi a armăturilor conductelor de abur şi de apă de alimentare, supapelor de siguranţă, a ferestrelor de observare şi a gurilor de vizitare, a ţevilor de semnalizare, de scurgere şi de preaplin din instalaţia de cazane, precum şi a altor locuri în care sunt posibile arsuri şi vătămări ale lucrătorilor, în caz de defectare a etanşeităţii îmbinărilor sau de funcţionare defectă a supapelor, luân du-se măsuri de instruire în acest sens. 

Art. 127.Este interzisă deschiderea registrelor de zgură şi cenuşă fără a fi prevenit operatorul principal al cazanului. Este interzisă evacuarea zgurii şi cenuşii din focar la un regim de ardere nestabil şi în cazul răbufnirii flăcărilor sau a gazelor de ardere pe gurile de vizitare şi de control. Este interzisă staţionarea în dreptul registrelor de zgură la deschiderea acestora, precum şi staţionarea lângă cazan a lucrătorilor străini, care nu au nimic comun cu procesul de evacuare a zgurii. 

Art. 128.Deschiderea registrelor de zgură este admisă numai de la distanţă; operaţia trebuie făcută foarte încet, mai ales în primul moment, până apare o deschidere minimă; lucrătorii vor sta la o oarecare distanţă de registru. În timpul spălării pâlniilor de evacuare hidraulică a zgurii şi cenuşii sau la purjare, în cazul evacuării pneumohidraulice, deschiderea gurilor de vizitare este interzisă. Este interzisă deschiderea registrelor, a gurilor de vizitare la pâlniile de zgură în timpul funcţionării mecanismelor de zdrobire a zgurii (concasoarele de zgură); numai după scoaterea din funcţiune a acestora şi golirea pâlniilor se vor deschide registrele. 

Art. 129.Lucrările de reparaţii sau de revizie a instalaţiei de evacuare a zgurii şi cenuşii, precum şi a pâlniilor şi buncărelor la cazanele scoase din funcţiune, pot începe numai după ce s-au luat toate măsurile în vederea îndepărtării zgurii de pe suprafeţele de schimb de căldură, arzătoare etc., după răcirea cazanului şi după efectuarea unui control minuţios al întregului focar. 

Art. 130.Când depunerile de zgură sânt mari, trebuie să se procedeze cu prudenţă la desprinderea zgurii, ţinându-se seama de eventualele căderi ale unor blocuri mari, de la înălţime, care ar putea deteriora instalaţia de evacuare; în acest caz procesul de desprindere a zgurii se va executa numai în prezenţa şefului de tură. Toţi lucrătorii care nu sunt necesari la această lucrare trebuie îndepărtaţi de lângă cazan. 

Art. 131.Pentru desprinderea zgurii din focar sau din buncărul de zgură, ranga trebuie ţinută cu mâinile puţin întinse, muncitorul trebuie să stea la o parte de gura de curăţire, să nu stea aplecat deasupra răngii sau să stea sprijinit de rangă; dacă totuşi aceasta îi scapă, el îşi va feri pieptul şi bărbia, spre a evita accidentarea. 

Art. 132.Este interzisă desprinderea zgurii de pe platforme insuficient iluminate, precum şi de pe locurile ocazionale, care nu sunt destinate acestui scop (de pe scări, ţevi, balustrade etc.). 

Art. 133.Când rigola funcţionează anormal (se înfundă) se va închide admisia cenuşii în rigolă de la fiecare buncăr de sub electrofiltre, prin clapetele speciale de închidere. Se trece apoi la golirea rigolei înfundate cu ajutorul furtunului cu aer comprimat şi cu conducta de punere sub depresiune a rigolei. 

Art. 134.Nu este permis să se umble sau să se încalece peste rigolă; rigolele ce sunt montate la înălţime trebuie să aibă podeţe (pasarele) de acces prevăzute cu balustrade. 

Art. 135.Oprirea evacuatorului de zgură se face numai după răcirea cazanului (minim 4 ore). 

Art. 136.În timpul funcţionării instalaţiei de evacuare a zgurii şi cenuşii nu se vor executa nici un fel de lucrări sau curăţirea pieselor care se află în mişcare la maşini rotative (ventilatoare, pompe, kratzer, etc.). Apărătorile la cuple vor fi în permanenţă montate. Lucrările de întreţinere şi reparaţii se vor executa numai în baza autorizaţiilor de lucru şi după luarea tuturor măsurilor de protecţie înscrise în acestea. 

Art. 137.Nu este permisă golirea cenuşii fierbinţi din buncăre cu cazanul în funcţiune, existând pericolul accidentării prin arsuri a personalului.

 

Art. 138.În cazul izbucnirii unui început de incendiu la instalaţii electrice, intervenţia se va face prin scoaterea de sub tensiune a instalaţiei şi acţionarea cu stingătoare cu praf şi CO2. Nu este permisă stingerea incendiilor de natură electrică cu jet de apă sub presiune.  

Art. 139. În timpul verificării pompelor Bagger, pompelor spălare şi pompelor ejectori să nu staţioneze în faţa cutiilor de borne ale motoarelor electrice, să nu staţioneze în dreptul îmbinărilor prin flanşe, să nu staţioneze în dreptul cuplajelor curelelor de transmisie. 

Art. 140.În timpul verificării bazinului de avarie nu se va apleca peste balustrada de protecţie. 

Art. 141.La oprirea unei pompe de şlam (Bagger) ca urmare a unei defecţiuni la pompă, motor sau lanţul cinematic de transmisie dintre motor şi pompă se va porni imediat o pompă de rezervă. 

Art. 142.Oprirea pompelor Bagger se face numai după oprirea evacuatorului de zgură. Imediat după oprirea pompelor Bagger se va efectua spălarea intensă cu apă de spălare a acestora şi a conductelor de refulare spre halda de zgură şi cenuşă pentru prevenirea decantării şlamului în instalaţie. 

Art. 143.Dacă pompele Bagger se opresc şi acestea nu mai pot fi repornite, atunci cazanul poate funcţiona 15 minute cu evacuarea şlamului la bazinul exterior din cadrul staţiei de pompe de şlam. Dacă în acest interval de timp nu este posibilă pornirea nici unei pompe de şlam, se va opri cazanul sau se va trece la funcţionarea pe păcură şi se va opri instalaţia de evacuare a zgurii şi cenuşii pentru prevenirea inundării staţiei de pompe. 

Art. 144.În timpul verificării bazinelor de aspiraţie ale pompelor Bagger şi spălare să nu calce pe capacele de vizitare, verificarea să se facă din lateral fără a se apleca spre interiorul bazinelor, să monteze corespunzător capacele de vizitare la terminarea verificării şi nu se va apleca peste balustradele de protecţie.

7. REVIZUIRI 

Art. 145. Prezentele instrucţiuni se revizuiesc periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă, a schimbărilor intervenite în tehnologia de fabricaţie şi a particularităţilor metodelor de lucru ce urmează a fi reglementate din punct de vedere al securităţii muncii.