INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU ACTIVITĂŢI DE CURĂŢENIE

SC ……………… SRL APROBAT,   

INSTRUCŢIUNI PROPRII DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ PENTRU ACTIVITĂŢI DE CURĂŢENIE  

CAPITOLUL I NOŢIUNI GENERALE  

I .1. CONȚINUT 

Art.1 Prezentele instrucţiuni de securitate şi sănătate în muncă pentru femeie de serviciu cuprind cerinţele necesare pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă a personalului care desfăşoară activităţi de curăţenie în cadrul societatii. 

I .2. SCOP 

 Art .2 Scopul prezentelor instrucţiuni este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională existente în cadrul activităţilor de curăţenie desfăşurate pe teritoriul unităţii. 

I .3. DOMENII DE APLICARE 

 Art .3 Prevederile prezentelor instrucţiuni au caracter particular şi se aplică tuturor persoanelor juridice şi fizice care desfăşoară activităţi în locuri de muncă situate pe teritoriul unităţii şi care utilizează echipamente. 

I .4. REFERINȚE /ACTE NORMATIVE 

 Art .4 La întocmirea prezentelor instrucţiuni au fost utilizate prevederi din cărţile tehnice ale echipamentelor din dotare, precum şi instrucţiuni proprii anexe activităţilor de curăţenie.  

Art .5 Prezentele instrucţiuni se aplică cumulativ cu prevederile Legii 319/2006 – Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă; Hotărârii nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă; Hotărârii nr. 1051 din 9 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru manipularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare; Hotărârii nr. 1091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; Hotărârii nr. 1091 din 16 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă; Hotărârii nr. 1146 din 30 august 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă; Hotărârii nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru semnalizarea de securitate şi/sau de sănătate la locul de muncă. 

I .5. DEFINIȚII ȘI TERMENI 

a) Accident de muncă - vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

b) Boală profesională - afecţiunile care se produc ca urmare a exercitării unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici şi biologici, caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. 

c) Dispozitiv de protecţie - dispozitiv care reduce sau elimină riscul, singur sau în asociere cu un protector. 

d) Echipamente de muncă (EM) - prin echipamente de muncă se înţeleg orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită la locul de muncă; 

e) Utilizarea echipamentului de muncă - orice activitate referitoare la echipamentul de muncă, cum ar fi pornirea sau oprirea echipamentului, folosirea, transportul, repararea, modificarea, întreţinerea, inclusiv curăţarea lui; 

f) Zonă periculoasă - orice zonă din interiorul şi/sau din jurul echipamentului de muncă în care prezenţa unui lucrător expus îl supune pe acesta unui risc pentru sănătatea şi securitatea sa; 

g) Lucrător expus - orice lucrător aflat integral sau parţial într-o zonă periculoasă; 

h) Operator - lucrătorul/lucrătorii însărcinat/însărcinaţi cu utilizarea echipamentului de muncă. 

i) Instrucţiuni proprii de securitate a muncii - componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unităţii. 

j) Mediu de muncă - ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihologice în care, unul sau mai mulţi executanţi îşi realizează sarcina de muncă. 

k) Persoană juridică - prin conducerea persoanei juridice se înţelege conducerea agentului economic care organizează, conduce, verifică activitatea economică şi răspunde de aplicarea prevederilor normelor de protecţie a muncii. 

l) Securitatea muncii - situaţie, stare caracterizată prin nivelul de risc mai mic sau egal cu riscul acceptabil în sistemele de muncă. 

I .6. REVIZUIREA INSTRUCȚIUNILOR 

 Art .6 Prezentele instrucţiuni se vor revizui periodic şi vor fi modificate, ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură legislativă, tehnică, survenite la nivel naţional, la nivelul societăţii sau la nivelul proceselor de muncă/locurilor de muncă. 

I .7. RESPONSABILITĂȚI 

 Art .7 Angajatorul – potrivit Legii nr. 319/2006 - trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice locului de muncă şi postului său. 

 Art .8 Lucrătorii – potrivit Legii nr. 319/2006 – trebuie să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora. 

I .8. ÎNCADRAREA ȘI REPARTIZAREA LUCRĂTORILOR LA LOCUL DE MUNCĂ 

 Art .9 La locurile de muncă din cadrul societatii în care se desfăşoară activităţi de curăţenie vor fi repartizate numai persoane care cunosc echipamentele tehnice, instalaţiile şi procedeele de lucru, au calificarea şi autorizarea necesară şi au fost instruite din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă.

 Art .10 La locurile de muncă din cadrul societatii în care se desfăşoară activităţi de curăţenie vor fi repartizati numai lucrători care au corespuns controlului medical obligatoriu, conform reglementărilor Ministerului Sănătăţii. 

 Art .11 În funcţie de specificul activităţii, în cadrul societatii se interzice lucrul persoanelor care prezintă diverse afecţiuni, constatate la controlul medical şi care constituie contraindicaţii pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de protecţie. 

 Art .12 Controlul medical periodic este obligatoriu şi se va desfăşura potrivit prevederilor Ministerului Sănătăţii. 

 Art .13 La repartizarea în muncă a tinerilor, a femeilor şi a persoanelor cu diverse infirmităţi vor fi respectate reglementările în vigoare, privind angajarea acestor categorii de personal. 

 Art .14 Femeile gravide nu vor fi repartizate la locuri de muncă care impun poziţii vicioase de lucru (poziţie ghemuită, în genunchi, ortostatism permanent etc), vibraţii sau temperaturi extreme (căldură excesivă, frig). 

 Art .15 Dacă sarcina survine în perioada unei activităţi cu nivel ridicat de risc (pierderea sarcinii), conducerea persoanei juridice sau fizice va lua măsuri în vederea asigurării unui loc de muncă corespunzător. 

 Art .16 Repartizarea sarcinii de muncă se va face conform cerinţelor legale de Securitate şi Sănătate în Muncă. 

I .9. INSTRUIREA LUCRĂTORILOR, ORGANIZARE ȘI PERIODICITATE  Art .17 Oganizarea şi desfăşurarea activităţii de instruire a lucrătorilor în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă se realizează conform instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă şi legislaţiei în vigoare; 

 Art .18 Persoanele juridice sau fizice au obligaţia de a elabora, prin efort propriu sau în colaborare cu instituţii specializate, instrucţiuni proprii de securitate şi sănătăte în muncă, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, instrucţiuni ce vor fi supervizate de specialişti în domeniu. Aceste instrucţiuni vor fi afişate la loc vizibil; 

 Art .19 În cadrul procesului de instruire în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a lucrătorilor care desfăşoară activităţi de curăţenie, se vor trimite toate informaţiile necesare, referitoare la: 

∙ riscurile la care sunt expuşi; 

∙ părţile periculoase ale echipamentelor tehnice utilizate, în funcţie de specificul activităţii; 

∙ dispozitivele de protecţie existente; 

∙ mijloacele de protecţie şi autoprotecţie; 

∙ modul de intervenţie în caz de avarii sau accidente; 

∙ sistemele de avertizare/semnalizare/alarmare; 

∙ semnificaţia marcajelor diferitelor încărcături, colete etc, conform standardelor;  

Art .20 Măsurile de prim ajutor se vor stabili, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, cu avizul medicului de medicină a muncii sau cu competenţă de medicină a muncii, prin instrucţiuni proprii. 

 Art .21 Periodicitatea instruirii - lunar. 

I .10. DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECȚIE  

Art .22 Dotarea cu echipamentul individual de protecţie şi alegerea sortimentelor în funcţie de riscurile specifice fiecărui tip de activitate, se vor face conform listei interne de acordare a echipamentului individual de protecţie, aprobată de conducerea unităţii în baza Hotărârii de Guvern 1048/2006.

 Art .23 În zonele cu pericol potenţial de apariţie a electricităţii statice în mediul de muncă, îmbrăcămintea şi încălţămintea vor fi antistatice; se interzice utilizarea îmbrăcămintei sintetice, generatoare de sarcini electrice sau a încălţămintei cu accesorii metalice. De asemenea, lucrătorii vor fi dotaţi cu echipament individual de protecţie. 

 Art .24 Pentru asigurarea unei igiene corporale corespunzătoare, lucrătorii care manipulează diverse materii şi materiale nocive, înainte de servirea mesei îşi vor spăla mâinile şi faţa. 

 Art .25 La terminarea lucrului, echipamentul individual de protecţie va fi depus în vestiare special amenajate. 

 Art .26 Persoanele juridice sau fizice vor lua măsuri, după caz, de curăţare, denocivizare, reparare şi întreţinere a echipamentului individual de protecţie. 

I .11. REPARTIZAREA SARCINII DE MUNCĂ 

 Art .27 La repartizarea sarcinii de muncă conducătorul locului de muncă va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) şi măsurile de securitate a muncii ce trebuie respectate. Deasemenea, se va verifica starea echipamentului de protecţie care va fi folosit de către lucrători la activitatea respectivă. 

I .12. ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ ȘI A ACTIVITĂȚILOR  

Art .28 Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie, libere de orice obstacol şi vor fi marcate vizibil, pentru a se evita expunerea lucrătorilor la accidente. Căile de acces vor fi nivelate, podite sau pavate, şi amenajate în vederea scurgerii apei. Iarna, căile de acces vor fi curăţate de zăpadă şi presărate cu materiale antiderapante (nisip, sare, rumeguş etc). 

 Art .29 În spaţiile de lucru se va asigura un iluminat corespunzător (natural, artificial sau mixt) conform prevederilor HG 1091/2006 privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă. 

 Art .30 Se va prevedea un iluminat (grup electrogen, baterie de acumulatori etc) cu alimentare dublă de la surse diferite de sursa iluminatului general de lucru. Tipul de construcţie al corpurilor de iluminat se va alege în funcţie cu caracteristicile mediului în care acestea vor fi utilizate (umiditate mare, pericol de explozie, de incendiu etc). 

 Art .31 În cazul în care, în spaţiile de lucru, temperatura aerului depăşeşte valoarea de 250C, se va asigura o viteză de mişcare a aerului de cel puţin 0,5 m/s, indiferent de intensitatea efortului fizic. 

CAPITOLUL II NOŢIUNI SPECIFICE ACTIVITĂŢII DE CURĂŢENIE  

II. 1. MĂSURI DE ELECTROSECURITATE  

 Art .32 Echipamentele şi utilajele acţionate electric vor fi protejate prin carcase, apărători etc astfel încât elementele aflate normal sub tensiune să nu poată fi atinse. 

 Art .33 Cablurile electrice vor fi pozate corespunzător şi protejate împotriva deteriorărilor mecanice, termice, chimice etc. 

 Art .34 Se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, apărătorilor etc la echipamentele aflate sub tensiune. 

 Art .35 Toate reparaţiile, reglajele sau alte intervenţii asupra instalaţiilor electrice se vor efectua numai după întreruperea alimentării cu energie electrică şi numai de către electricienii de întreţinere, instruiţi corespunzător şi autorizaţi. În zona de lucru, vor fi montate, la loc vizibil, tăbliţe avertizoare de interdicţie.

 Art .36 Circuitele de comandă, semnalizare, sesizare vor fi alimentate la tensiuni nepericuloase dintr-un transformator separator, care să separe galvanic aceste circuite de circuitele cu tensiune mai mare. 

 Art .37 Curăţarea utilajelor electrice, la terminarea lucrului, se vor efectua numai după întreruperea alimentării cu energie electrică a acestora. 

 Art .38 Echipamente electrice vor fi protejate cu carcase de protecţie şi legături la prizele de pământ şi a conductorul de nul al instalaţiei electrice. 

 Art .39 Prizele de alimentare vor fi cu legătură de protecţie la priza de pământ.  

Art .40 Se interzice lucrul la maşinile acţionate electric, cu mâinile umede sau murdare de grăsime. 

II. 2. MĂSURI DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR  

 Art .41 În încăperile cu pericol de incendiu şi explozii este interzis fumatul, intrarea cu foc deschis. În acest scop pe uşa de la intrare se vor monta plăcuţe avertizoare.  

Art .42 Produsele inflamabile şi explozive vor avea marcate clar pe ambalaj: - denumirea chimică uzuală a substanţei; 

- densitatea sau concentraţia substanţei; 

- gradul de pericol pe care îl reprezintă; 

- reprezentarea grafică a semnului de avertizare standardizat. 

 Art .43 Efectuarea unor operaţii care necesită utilizarea focului deschis va fi posibilă numai după obţinerea „PERMISULUI DE LUCRU CU FOC”. 

 Art .44 Vor fi amenajate spaţii de evacuare a personalului, în caz de incendiu, conform prevederilor Instructiunilor generale de prevenire şi stingere a incendiilor. 

 Art .45 Spaţiile de evacuare vor fi menţinute în stare de curăţenie şi vor fi semnalizate corespunzător. Se va prevedea un iluminat de siguranţă de evacuare care va asigura o iluminare de cel puţin 0,3 1x la nivelul pardoselii; 

II. 3. MĂSURI PRIVIND MANIPULAREA MANUALĂ A MASELOR   

Art .46 Prin manipulare şi transport prin purtare sau manipulare manuală a maselor se înţelege orice operaţie de transport sau susţinere a unei mase de către unul sau mai mulţi salariaţi, inclusiv ridicarea, coborârea, împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase care, din cauza caracteristicilor sale sau a condiţiilor ergonomice nefavorabile, implică riscuri de accidentare sau îmbolnavire profesională. 

 Art .47 Manipularea manuală a maselor poate cauza: 

■ afecţiuni cumulative, cauzate de deteriorarea progresivă şi repetată a sistemului musculo scheletic prin activităţi continue de ridicare sau manipulare manuală, de exemplu afecţiunile dorsolombare; 

■ traumatisme acute produse prin accidentare, de exemplu tăieturile sau fracturile.  

Art .48 Afecţiunile dorsolombare de origine profesională constituie o problemă majoră de sănătate în UE, numărul lucrătorilor afectaţi fiind mult mai mare în noile state membre.  

Art .49 Există mai mulţi factori de risc care fac ca operaţiile de manipulare manuală a maselor să fie periculoase şi, astfel, să crească riscul producerii unor traumatisme. În special, riscul de afecţiuni dorsolombare este asociat cu patru aspecte ale manipulării manuale a maselor. 

Manipularea și transportul prin purtare a maselor 

 Art .50 Conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie să ia măsuri organizatorice corespunzătoare sau să folosească mijloace adecvate, în special echipament mecanic, pentru a evita manipularea şi transportul prin purtare a maselor de către salariaţi. 

 Art .51 În toate cazurile în care nu se poate evita manipularea sau transportul prin purtare a maselor, conducerea persoanei fizice sau juridice trebuie să organizeze locurile de muncă

astfel încât la manipularea şi transportul prin purtare să fie eliminat sau redus riscul de accidentare sau îmbolnavire profesională. 

 Art .52 În cazurile în care manipularea şi transportul prin purtare nu pot fi evitate, conducerea persoanei juridice sau fizice, va organiza locurile de muncă astfel încât activitatea să se desfăşoare în condiţii de siguranţă şi cu risc cât mai mic pentru sănătate şi: a. Va evalua în prealabil, condiţiile de securitate şi sănătate pentru activitatea respectivă în ceea ce priveşte: 

- caracteristicile maselor; 

- efortul fizic depus; 

- caracteristicile mediului de muncă; 

- caracteristicile activităţii. 

b. Va dispune şi va urmări realizarea măsurilor corespunzătoare în scopul evitării sau reducerii riscurilor de accidentare sau afectare a sănătăţii luând în considerare: 

1) Caracteristicile masei (cum sunt): 

- greutatea şi dimensiunile; 

- dificultarea de apucare; 

- instabilitatea sau riscul deplasării conţinutului; 

- plasarea în aşa fel încât ea trebuie manipulată la o anumită distanţă de trunchi sau cu flexie ori a trunchiului; 

- susceptibilitatea de producere a unor leziuni datorită marginilor, muchiilor, în special în eventualitatea unei ciocniri. 

2) Efortul fizic: 

- prea mare; 

- care un poate fi realizat decât printr-o mişcare de răsucire a trunchiului; 

- care antrenează o mişcare bruscă a mesei; 

- care este realizat atunci când corpul se află într-o poziţie instabilă; 

3) Caracteristicile mediului de muncă (cum sunt): 

- inexistenţa unui spaţiu suficient în special pe verticală, pentru realizarea activităţii; - pardoselile alunecoase şi/sau care prezintă neregularităţi; 

- imposibilitatea ridicării manuale la înălţime, în siguranţă; 

- manipularea maselor la mai multe niveluri; 

- instabilitatea pardoselii pe care sunt manipulate materiale; 

- condiţiile climatice necorespunzătoare. 

Mediul de muncă 

 Art .53 Următoarele caracteristici ale mediului de muncă pot conduce la creşterea riscului apariţiei unor afecţiuni dorsolombare: 

■ insuficient spaţiu liber pentru operaţiile de manipulare manuală a maselor; lucrătorul poate fi constrâns să adopte o poziţie incomodă sau să deplaseze masele într-o manieră periculoasă; 

■ sol cu denivelări, instabil sau alunecos, ce poate cauza creşterea riscului de accidentare; 

■ temperatura ridicată produce oboseală lucrătorilor, în timp ce transpiraţia îngreunează prinderea uneltelor, impunând un efort mai mare; temperatura scăzută poate determina amorţirea mâinilor, îngreunând, de asemenea, prinderea; 

■ iluminatul insuficient poate cauza creşterea riscului de accidentare sau poate obliga lucrătorii să adopte poziţii incomode, pentru a vedea clar ceea ce fac. 

Sarcina de muncă 

 Art .54 Riscul apariţiei unor afecţiuni dorsolombare creşte dacă sarcina: ∙ este foarte solicitantă, de exemplu dacă aceasta este executată frecvent sau pe o perioadă îndelungată;

∙ implică poziţii sau mişcări incomode, de exemplu trunchi aplecat şi răsucit, braţe ridicate, încheieturi ale mâinilor răsucite, prea întinse; 

∙ implică manipulări repetitive. 

 Art .55 Conducerea persoanei juridice sau fizice va urmări ca lucrătorii, care execută lucrări de manipulare şi transport prin purtare să primească o instruire adecvată şi informaţii privind manipularea şi transportul prin purtare şi riscurile la care se expun în cazul în care aceste activităţi nu sunt executate corect. 

 Art .56 Lucrătorii vor fi informaţi asupra măsurilor luate de conducerea persoanei juridice pentru asigurarea securităţii, la manipularea şi transportul prin purtare. 

 Art .57 Masele manipulate şi transportate manual, distanţele de transport manual pe orizontală, masele transportate manual pe plan înclinat, înălţimea maximă la care sunt ridicate masele, distanţa dintre două niveluri între care sunt efectuate transporturi manuale sau masele maxime care pot fi transportate pe plan înclinat cu mijloace de transport nemecanizate nu trebuie să încalce prevederile HG 1051/2006. 

 Art .58 În timpul manipulării manuale a maselor, salariatul sau lucrătorii trebuie să aibă vizibilitate. Se interzice transportul prin purtare a maselor care împiedică vizibilitatea.  

Art .59 Obiectele ambalate în cutii, lăzi etc trebuie fixate în interiorul ambalajelor. Se 

interzice transportul prin purtare a maselor nefixate corespunzător în cutii, lăzi etc.  

Art .60 Traseul pe care îl parcurge salariatul în timpul transportului prin purtare nu trebuie să fie cu obstacole, instabil sau alunecos. 

 Art .61 Manipularea şi transportul prin purtare a maselor care au margini sau suprafeţe tăietoare sau care, datorită naturii lor pot produce leziuni ale mâinilor se va face numai cu palmare (mănuşi). 

 Art .62 Se interzice creşterea numărului de ridicări sau coborâri pe unitate de timp .  

Art .63 Se interzice utilizarea lucrătorilor la manipularea şi transportul manual al maselor dacă nu au echipament individual de protecţie şi/sau de lucru corespunzător şi în bună stare. 

Măsuri de prevenire 

 Art .64 Accidentele de muncă şi bolile profesionale pot fi prevenite prin eliminarea sau cel puţin reducerea riscurilor asociate manipulării manuale a maselor. 

Se recomandă respectarea următoarelor măsuri de prevenire, în următoarea ordine de prioritate: 

- Eliminarea - se ia în considerare posibilitatea evitării manipulării manuale a maselor, de exemplu utilizând echipamente de manipulare: cărucioare de manipulare;  

- Măsuri tehnice – dacă manipularea manuală nu poate fi evitată, trebuie luată în considerare utilizarea unor dispozitive de ajutor asemenea cărucioarelor de manipulare; 

- Măsuri organizatorice, cum ar fi alternarea activităţilor şi introducerea de pauze suficient de lungi, trebuie luate în considerare doar dacă eliminarea sau reducerea riscurilor asociate manipulării manuale a maselor nu este posibilă. 

- Furnizarea de informaţii privind riscurile şi efectele negative pe care le are manipularea manuală a maselor asupra sănătăţii şi instruirea în vederea utilizării echipamentelor şi a tehnicilor corecte de manipulare. 

Tehnicile corecte de manipulare 

 Art .65 Înainte de a ridica o masă, trebuie să vă pregătiţi şi să vă planificaţi sarcina de muncă. Asiguraţi-vă că: 

■ ştiţi unde trebuie să mergeţi; 

■ spaţiul în care urmează să faceţi operaţia de manipulare este liber de orice obstacol; 

■ aveţi o bună prindere a masei; 

■ mâinile dumneavoastră, masa şi dispozitivele de prindere de orice fel nu sunt alunecoase; ■ dacă executaţi operaţia de ridicare împreună cu încă o persoană, fiecare trebuie să ştie cu precizie cum se procedează. 

 Art .66 La ridicarea unei mase trebuie să aplicaţi următoarea tehnică:

■ poziţionaţi picioarele în jurul masei, cu trunchiul aplecat deasupra acesteia (dacă acest lucru nu este posibil, încercaţi să vă apropiaţi cât mai mult posibil de masă); 

■ la ridicare, sprijiniţi toată greutatea în muşchii picioarelor; 

■ îndreptaţi-vă spatele; 

■ trageţi masa cât mai aproape posibil de corpul dumneavoastră; 

■ ridicaţi şi purtaţi masa cu braţele întinse îndreptate în jos. 

Împingerea şi tragerea 

 Art .67 Este important să utilizaţi greutatea proprie a corpului în timpul împingerii şi tragerii; pentru împingere aplecaţi-vă înainte iar pentru tragere, lăsaţi-vă pe spate;  

Art .68 Să aveţi suficientă aderenţă pe sol pentru a vă putea apleca înainte/pe spate;  

Art .69 Să evitaţi încovoierea şi răsucirea spatelui; 

 Art .70 Dispozitivele de manipulare să fie echipate cu mânere/elemente de prindere, astfel încât să vă puteţi folosi mâinile pentru a exercita o forţă; mânerele trebuie să fie poziţionate la o înălţime între umăr şi talie astfel încât să puteţi împinge/trage într-o poziţie bună, neutră; 

 Art .71 Dispozitivele de manipulare trebuie să fie bine întreţinute, astfel încât roţile să aibă dimensiuni potrivite şi să se învârtă uşor; 

 Art .72 Planurile de sprijin trebuie să fie tari, nivelate şi curate. 

Aplecarea înainte (cu spatele încovoiat) 

 Art .73 Lucrul în această poziţie determină contractarea părţii din faţă a discului intervertebral şi dilatarea părţii din spate (mai subţire) a discului, putând conduce la vătămarea lui.  

 Art .74 Înlăturarea activităţilor care presupun aplecare, deoarece acestea implică expunerea la riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională, ca urmare a întinderii ligamentelor posterioare. 

Răsucirea într-o parte concomitent cu aplecarea înainte 

 Art .75 Evitarea executării muncii prin răsucirea şi aplecarea simultană a corpului, acest lucru reprezentând un risc pentru discuri şi ligamente. 

 Art .76 Mişcarile incorect făcute pot provoca vătămarea discului, ca urmare a contractării simultane a discului în faţă şi lateral, precum şi a dilatării părţilor opuse. 

Purtarea masei pe umăr şi aplecarea, în acelaşi timp, a corpului în spate sau înapoi  Art .77 Un pericol pentru discurile intervertebrale în timpul executării muncii în acest fel constă în contractarea părţilor posterioare, precum şi în solicitarea, în cadrul acestui proces, a articulaţiilor din spatele discurilor. 

 Art .78 Mărirea distanţei dintre corp şi sarcina manipulată determină creşterea presiunii asupra discului intervertebral.

Poziţia ghemuit (cu spatele încovoiat) 

 Art .79 Executarea sarcinii de muncă în poziţia ghemuit, pentru o perioadă mai lungă de timp, fără un echipament de protecţie adecvat, implică o suprasolicitare a articulaţiilor, muşchilor şi pieptului.  

 Art .80 Ridicarea din poziţia în genunchi/ghemuit prin sprijinire pe muşchii femurali trebuie să o facem prin îndoirea genunchiilor la un unghi mai mic de 90°. 

Factori de risc legaţi de tipul masei manipulate 

 Art .81 Greutatea prea mare a unei mase care depăşeşte capacitatea umană poate reprezenta un risc grav pentru sănătate 

 Art .82 Este necesară diminuarea greutăţilor, prin divizarea masei/încărcăturii în mai multe părţi şi prin utilizarea de echipamente mecanice pentru a uşura povara.  

Înlocuirea aspectelor periculoase ale muncii cu unele mai sigure 

 Art .83 O metodă de bază pentru prevenirea efectelor negative în activitatea de manipulare a maselor este prevederea unor pauze adecvate la locul de muncă.   

Art .84 Situaţia optimă este când lucrătorul îşi poate stabili singur ritmul de lucru şi poate lua pauză atunci când se simte obosit. Atunci când se determină mărimea pauzelor de lucru, trebuie avute în vedere următoarele: 

- se recomandă prevederea unor pauze de lucru suplimentare, dacă există un factor de încordare de o intensitate ce depăşeşte media, 

- cu cât activitatea este mai solicitantă şi mai stresantă, cu atât mai devreme ar trebui prevăzută prima pauză, un ritm intens de lucru trebuie prevăzut cu pauze mai dese. Manipularea manuală corectă a maselor 

 

Art .85 Trebuie evitate încovoierea şi răsucirea spatelui.

II. 4. MĂSURI PRIVIND TRANSPORTUL RUTIER PIETONI 

 Art .86 Orice persoană, indiferent de vârstă, sex sau profesie, care se deplasează pe jos, pe un drum public este PIETON. Pietonii constituie cea mai numeroasă categorie de participanți la traficul rutier. 

 Art .87 Strada are următoarele părți componente: partea carosabilă (suprafața cuprinsă între trotuare și este destinată prioritar circulației vehiculelor, fiind marcată cu benzi de circulație), bordurile și trotuarul. Șoseaua are următoarele părti componente: parte carosabilă (suprafața cuprinsă între acostamente și destinată cu prioritate circulației vehiculelor, marcată de regulă cu benzi de circulație), acostament (fâșii laterale ale unor șosele), șantul (ce foloseste la scurgerea apelor), și/sau poteca. 

 Art .88 În prezent, circulația rutieră a luat un avânt deosebit, iar numărul vehiculelor și autovehiculelor a crescut în mod considerabil, deci un pas greșit sau un moment de neatenție duce de cele mai multe ori la consecințe dintre cele mai grave. 

 Art .89 Deplasarea trebuie să se facă, pe partea dreaptă a trotuarului în direcția de mers. Așteptarea mijloacelor de transport în comun să se facă stând numai pe trotuar sau acostament și nu pe carosabil.  

 Art .90 Pentru stoparea accidentelor în rândul pietonilor şi îndeosebi în cel al copiilor, dar şi pentru îmbunătăţirea climatului de siguranţă pe drumurile publice element esenţial în timpul deplasării este CUNOAŞTEREA ŞI RESPECTAREA REGULILOR DE CIRCULATIE. 

 Art .91 Accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; 

 Art .92 Accident de muncă de traseu: 

a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul; 

b) accident survenit pe perioada pauzei regulamentare de masă în locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat vătămarea sau decesul; 

c) accidentul survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul. 

 Art .93 În timpul deplasării de la domiciliu la locul de muncă sau de la locul de muncă către domiciliu, precum şi în timpul deplasărilor în interes de serviciu, toţi lucrătorii trebuie să circule pe traseul şi în timpul normal de deplasare, cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice, ale transportului în comun sau pe calea ferată. 

 Art .94 Orice „ accident de muncă de traseu” trebuie comunicat conducerii imediat.   

Art .95 Orice accident de circulaţie suferit în timpul programului de lucru de către un lucrător care se deplasează cu un mijloc de transport, constituie „accident de muncă de circulaţie” şi de asemenea trebuie comunicat conducerii unităţii. 

 Art .96 Lucrătorul care a suferit un astfel de accident beneficiază de aceleaşi drepturi de protecţie socială ca şi în cazul unui accident de muncă propriu-zis. 

 Art .97 Pentru prevenirea unor astfel de accidente lucrătorii au obligaţia să respecte regulile de circulaţie şi deplasare prevăzute de reglementările O.U.G. nr. 195 din 12 dec. 2002 privind circulaţia pe drumurile publice. 

 Art .98 Recomandări pentru pietoni: 

- folosirea, atunci când există, a potecilor sau a drumurilor laterale ce mărginesc drumul public;  

- când, totuși, trebuie să circule pe carosabil, deoarece lipsesc trotuarele, potecile și acostamentul, pietonii sunt obligați să circule numai PE PARTEA STĂNGĂ a drumului, în

sensul de mers și cât mai aproape de marginea acestuia, deoarece îi ajută să observe cu ușurință orice autovehicul, care vine din fată;  

- deplasarea pe partea stângă a șoselei nu-i scutește pe pietoni de obligația de a privi din când în când și înapoi pentru a observa traficul, mai ales când șoseaua are pe mijloc linia discontinuă, care permite circulația autovehiculelor care execută depășirea să intre și pe banda pe care circulă pietonii;  

- se interzice staționarea pietonilor pe carosabil și în special staționarea în curbe sau în locuri lipsite de vizibilitate, datorită faptului că șoferii nu au posibilitatea să observe din timp prezența pietonilor.  

 Art .99 Pietonii pot folosi toată lățimea drumului public numai în zonele rezidențiale, semnalizate în acest sens, dar să nu împiedice în mod nejustificat circulația autorizată a autovehiculelor specializate. 

 Art .100 Pentru pietonii care se deplasează pe timpul nopții se fac următoarele recomandări: 

- să nu staționeze pe partea carosabilă;  

- să nu traverseze fără o temeinică asigurare sau prin locuri nepermise;  

- să fie îmbrăcați în culori deschise sau să aibă accesorii vestimentare din material reflectorizant;  

- să folosească în timpul deplasării lanterne sau felinare aprinse. 

 Art .101 Traversarea unei șosele, străzi sau bulevard este deosebit de primejdioasă pentru cei ce nu cunosc și nu respectă regulile de circulație. 

 Art .102 Deplasarea se face numai pe:  

- marcajul pietonal (zebra); 

- la indicatorul rutier ,,Trecere pentru pietoni”; 

- pe lumina verde a semaforului; 

- la semnalul agentului de circulație, cu semnificația ,,LIBER”. 

 Art .103 La intersecțiile fără marcaj (zebră), indicator rutier sau semafor, traversarea se face pe la coltul acestora, cu o prealabilă asigurare din ambele părți (stânga-dreapta), lăsand să treacă vehiculele care se aproprie în acel moment. 

 Art .104 Se interzice pietonilor: 

- să circule pe autostrăzi;  

- să circule pe carosabil, dacă există amenajări speciale pentru ei;  

- să traverseze drumul public în alte locuri decât în cele permise, ori prin locuri permise fără să se asigure;  

- să prelungească timpul de traversare, să întârzie sau să se oprească fără motiv;  - să se angajeze în traversăre atunci când se aproprie mașina salvării, a pompierilor, a politiei (cu atenționare acustică sau luminoasă) sau coloană oficială;  

- să traverseze drumul public prin spatele sau prin fata unui autovehicul sau tramvai, care staționează;  

- să traverseze, strecurându-se printre autovehiculele parcate în apropierea bordurii sau trotuarului; 

- să traverseze prin locuri cu insuficientă vizibilitate (curbă, vârfuri de pantă sau în condiții climaterice nefavorabile);  

- să traverseze peste calea ferată, când semnalul luminos sau poziția barierei sau semibarierei interzice trecerea;  

- să traverseze în locuri unde sunt instalate dispozitive de protecție a pietonilor, prin escaladarea acestora;  

- să traverseze prin spațiul interior al intersecțiilor; 

- să circule sau să traverseze pe sectorul de drum semnalizat cu indicatorul rutier ,,Accesul interzis pietonilor”.

II. 5. MĂSURI PRIVIND ACTIVITĂŢI DE CURĂŢENIE 

 Art .105 Exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor se vor executa de personal specializat numit prin decizie de conducere a persoanei juridice. 

 Art .106 Pe căile de acces unde se circulă cu mijloace auto sau alte mijloace, precum şi la locurile periculoase se vor pune panouri cu semne de interzicere şi avertizare potrivit reglementărilor în vigoare. 

 Art .107 Pe uşile de intrare în încăperile în care sunt montate instalaţii prin a căror manevrare sau atingere se pot produce accidente, se vor fixa tăbliţe cu inscripţia „INTRAREA INTERZISĂ PERSOANELOR STRĂINE”. 

 Art .108 Este interzisă modificarea echipamentelor de muncă utilizate.  

Art .109 Zilnic, înainte de începerea lucrului, conducătorul locului de muncă va verifica starea de sănătate şi oboseală a muncitorilor. 

 Art .110 Personalul de administraţie şi salariaţii cu atribuţii de control vor efectua zilnic: a. verificarea prizelor electrice la care sunt conectate calculatoare, televizoare, frigidere etc; b. verificarea sistemului de condiţionare a aerului; 

c. verificarea stării ferestrelor şi a geamurilor; 

d. verificarea stării mobilierului; 

e. verificarea instalaţiilor sanitare; 

f. verificarea sistemelor de încălzit; 

g. curăţarea şi dezinfectarea obiectelor sanitare fără utilizarea echipamentului de protecţie şi lucru din dotare (mănuşi din cauciuc, halate, incaltaminte de protectie etc); h. spălarea cu lichide inflamabile a covoarelor, carpetelor, parchetului etc, precum şi uscarea lor în interiorul spaţiilor ce nu sunt destinate acestui scop; 

i. folosirea substanţelor insecticide necunoscute; 

j. amplasarea ghivecelor de flori pe pervazul ferestrelor, lângă balustradele scărilor sau pe căile de evacuare; 

k. curăţarea geamurilor din exteriorul construcţiilor, fără schele, platforme, nacele special amenajate şi fără asigurarea cu centuri de siguranţă a executanţilor. 

II. 6. ECHIPAMENTE DE MUNCĂ UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE CURĂŢENIE 

Utilizarea echipamentelor de muncă 

 Art .111 Punerea în funcţionare, utilizarea, întreţinerea şi repararea echipamentelor de muncă se vor face numai de către salariaţi calificaţi calificaţi şi/sau autorizaţi.  

Art .112 Când se constată o funcţionare defectuoasă a unui echipament de muncă, salariaţii sunt obligaţi să-l oprească şi să anunţe imediat conducătorul locului de muncă, ce are obligaţia de a lua măsuri de remediere. 

 Art .113 Utilizarea echipamentelor de muncă se face numai cu respectarea parametrilor funcţionali prevăzuţi în Cartea tehnică. 

 Art .114 Toate echipamentele de muncă și substanțe folosite în activitatea curentă se vor achiziționa numai de la producători autorizați, cu acceptul conducerii unității; în nici o situație, angajații nu vor introduce, din proprie inițiativă, fără acceptul conducerii unității, alte echipamente de muncă sau substanțe necesare efectuării și întreținerii curățeniei. 

Aspiratorul de praf 

 Art .115 Aspiratorul de praf, indiferent de tip şi capacitate, trebuie să fie dotat cu cordon electric care să aibă conductor de nul. 

 Art .116 Este interzisă folosirea aspiratorului cu defecţiuni de funcţionare a motorului sau cordonul de alimentare cu izolaţia deteriorată. 

 Art .117 Este interzisă utilizarea aspiratoarelor pentru pulverizarea substanţelor insecticide sau a substanţelor explozive.

 Art .118 Se va utiliza pentru curatara umeda a mochetelor. 

La terminarea lucrului cu aspiratorul: 

 Art .119 Golirea rezervorului de apa curata- se poate goli usor prin aspirarea apei din el: - decuplare pulverizare (pompa de apa) 

- actionati manerul supapei deuzei pentru sol, presiunea sin sistem va fi evacuata; - demontati duza de podea de pe furtunul de stropire/aspirare; 

- introduceti furtunul de aspirare in solutia de spalat din rezervorul de apa curata si porniti aparatul cu tasta”aspirare”' 

- solutia aspirata este transferata in rezervorul de apa uzata; 

- scoateti rezervorul de apa uzata si goliti-l; 

 Art .120 Curatarea aparatului si a accesoriilor: 

- montati duza de podea pe furtunul de stropire/aspirare; 

- umpleti rezervorul de apa curata cu cca 2 l de apa de la robinet si introduceti duza de podea in rezervorul de apa curata; 

- porniti aparatul cu tasta “stropire” si lasati-l sa functioneze 1-2 min; 

- opriti aparatul si scoateti fisa din priza 

- actionati man eta duzei de podea, presiunea din sistem se reduce la zero; 

- trageti furtunul de stropire/aspirare de pe racordul aparatului si de pe teava de aspirare - goliti rezervoarele de apa curata si uzata; 

- curatati aparatul. 

Intretinerea aparatului: 

 Art .121 Inainte de fiecare utilizare verificati integritatea cablului de alimentare, a cablului dfe legatura si a furtunelor; 

 Art .122 In cazul neutilizarii mai indelungate trebuie golita toata apa din aparat, astfel evitati producerea de mirosuri neplacute; 

 Art .123 Curatati periodic sita din rezervorul de apa uzata si pe cea pentru scame;  

Art .124 Inainte de a efectua lucrari la componentele electrice trageti fisa din priza  

Art .125 Toate lucrarile de intretinere si verificare la componentele electrice se vor efectua numai de catre un specialist; pentru alte lucrari solicitati sprijinul service-ului. 

II. 7. UTILIZAREA PRODUSELOR DE CURĂȚENIE 

 Art .126 La utilizarea produselor de curăţat se vor citi şi se vor respecta instrucţiunile de pe ambalajul acestora; 

 Art .127 Se va verifica termenul de valabilitate al produselor. 

 Art .128 În cazul în care pe tegumente există răni (zgârieturi, tăieturi, etc) la utilizarea produselor se vor purta mănuşi. 

Soluţie pentru curăţarea spaţiilor sanitare 

 Art .129 Soluţie de curăţare de bază şi de întreţinere pentru grupuri sanitare. Dizolvă rapid şi uşor depunerile de tartru, urină, rugină, ciment, săpun şi grăsime. Curăţă, inodorizează pe timp îndelungat şi distruge germenii patogeni. Asigură propseţimea şi igiena încăperilor umede. Se uscă fără a lăsa urme, dungi sau pete. În ciuda marii puteri de curăţare este un produs economic şi nu ataca suprafeţe cromate corespunzător. 

 Art .130 În funcţie de gradul de murdărie concentraţia recomandată este de 0,5% până la formă nediluată. Se aplică pe suprafaţa murdară cu ajutorul mopului sau a unei cârpe se lasa să acţioneze câteva minute, se freacă suprafaţa după care se clăteşte cu apă.  

 Art .131 Acest produs respectă legile referitoare la compatibilitatea cu mediul înconjurător a aparatelor de spălare şi curăţare şi a normelor de aplicare a acestora, referitoare la degradarea biologică a materiilor prime.  

 Art .132 În timpul utilizării se recomanda purtarea de echipament de protecţie (mănuşi din cauciuc). Soluţia se va păstra în flacon închis şi nu se va lăsa la îndemâna copiilor.

 Art .133 Masuri de prim ajutor: 

- In caz de contact cu pielea: se vor dezbraca imediat hainele contaminate; se va spala cu sapun si foarte multa apa; daca simptomele persista se va chema un medic. - In caz de contact cu ochii: se va proteja ochiul iritat; se va clati imediat si din abundenta cu apa, inclusive sub pleoape, timp de 15 minute; se vor tine ochii larg deschisi in timpul clatirii; daca simptomele persista se va chema un medic. 

- Daca este ingerat: se va curate gura cu apa si se va bea apoi multa apa; se va consulta un medic. 

Detergent dezinfectant lichid concentrat fără aldehide 

 Art .134 Se utilizeaza pe toate pavimentele, pereti, tavane si suprafetele mobile rezistente la apa in spitale. 

 Art .135 În timpul utilizării se va purta de echipament de protecţie (mănuşi din cauciuc, masca de protectie).  

 Art .136 La curatenia dezinfectanta respectati o umezire totala a suprafetei. Intotdeauna preparati solutia de dezinfectie cu apa rece. 

 Art .137 Soluţia se va păstra în flacon închis şi nu se va lăsa la îndemâna copiilor  

Art .138 Masuri de prim ajutor: se va evita contactul cu pielea si ochii;   

Art .139 In caz de contact cu pielea: se vor dezbraca imediat hainele contaminate; se va 

spala cu foarte multa apa; daca simptomele persista se va chema un medic.  

Art .140 In caz de contact cu ochii: se va clati imediat si din abundenta cu apa, inclusiv sub pleoape, timp de 15 minute; se vor tine ochii larg deschisi in timpul clatirii; daca simptomele persista se va chema un medic 

 Art .141 Daca este ingerat: se va curate gura cu apa si se va bea apoi multa apa; se vor preveni varsaturi daca este posibil; se va consulta un medic. 

 Art .142 Se va pastra la temepratura camerei, in recipienti original. Se va tine ambalajul ermetic inchis. 

Detergent activ - torvan concentrat 

 Art .143 Nu ataca pielea, produsul este ecologic 

 Art .144 Este ideal pentru curatenia de intretinere, dar se poate folosi si ca detergent intensiv. Produsul este ecologic, substantele continute fiind deosebit de usor biodegradabile. Se intrebuinteaza pe suprafetele rezistente la apa, obiecte si pavimente precum si pe pavimente protejateSoluţia se va păstră în flacon închis şi nu se va lăsa la îndemâna copiilor. 

 Art .145 În timpul utilizării se va purta de echipament de protecţie (mănuşi din cauciuc).   

Art .146 Masuri de prim ajutor: se va evita contactul cu pielea si ochii - In caz de contact cu pielea: se va spala cu foarte multa apa;  

- In caz de contact cu ochii: se va clati imediat si din abundenta cu apa, inclusiv sub pleoape;  

- Daca este ingerat: se va curate gura cu apa si se va bea apoi multa apa; se vor preveni varsaturi daca este posibil; se va consulta un medic daca este nevoie. 

 Art .147 Se va pastra la temepratura camerei, in recipienti original. Se va tine ambalajul ermetic inchis. 

Detergent pentru pardoseli 

 Art .148 Solutie pentru curatare si ingrijire a suprafetelor usor de utilizat. Are putere mare de curatare si in aelasi timp formeaza o pelicula protectoare lucioasa. Nu creeaza descuamari. Recomandat pentru toate suprafetele lavabile, suprafetele emulsionate cat si pentru parchet tratat. 

 Art .149 Masuri de prim ajutor: se va evita contactul cu pielea si ochii - In caz de contact cu pielea: se vor dezbraca imediat hainele contaminate; se va spala cu sapun si foarte multa apa; 

- In caz de contact cu ochii: se va clati imediat si din abundenta cu apa, inclusiv sub pleoape;  

- Daca se inhaleaza:se va iesi la aer curat. Daca simptomele persista se va consulta un medic. 

- Daca este ingerat: se va curate gura cu apa si se va bea apoi multa apa; se vor preveni varsaturi daca este posibil; se va consulta un medic daca este nevoie. 

 Art .150 Soluţia se va păstră în flacon închis şi nu se va lăsa la îndemâna copiilor.  

Art .151 În timpul utilizării se va purta de echipament de protecţie (mănuşi din cauciuc,rezistente chimic).  

Soluţie pentru curăţarea spaţiilor sanitare 

 Art .152 Dizolvă cu uşurinţă murdăria, grăsimile depunerile de calcar rugină şi săpun.  

Art .153 Domeniu de utilizare: Toate suprafeţele lavabile rezistente la acţiunea substanţelor acide din băi, toalete sau alte spaţii sanitare . A nu se folosi pe suprafeţe de marmură, poliamidă sau emailuri sensibile la acţiunea acizilor. 

 Art .154 Masuri de prim ajutor: 

- In caz de contact cu pielea: se vor dezbraca imediat hainele contaminate; se va spala cu sapun si foarte multa apa;  

- In caz de contact cu ochii: se va clati imediat si din abundenta cu apa, inclusiv sub pleoape;  

- Daca se inhaleaza:se va iesi la aer curat. Daca simptomele persista se va consulta un medic. 

- Daca este ingerat: se va curate gura cu apa si se va bea apoi multa apa; se vor preveni varsaturi daca este posibil; se va consulta un medic daca este nevoie. 

 Art .155 Soluţia se va păstră în flacon închis şi nu se va lăsa la îndemâna copiilor.  

Art .156 În timpul utilizării se va purta de echipament de protecţie (mănuşi din cauciuc, rezistente chimic). In cazul formarii de vapori se va folosi masca de protectie.  Detergent pentru curățirea suprafețelor 

 Art .157 Nu conţine substanţe agresive, fiind un produs rapid şi economic pentru curăţenia deintreţinere pe toate suprafeţele rezistente la apă. 

 Art .158 Curăţenia de intreţinere cu ajutorul sistemului de spumat / sprayat:  

Art .159 Spumaţi suprafaţa - sau laveta de curăţat, ştergeţi suprafeţele şi gata. Clătiţi laveta murdară in apă curată. Suprafeţele din sticlă pot fii şterse după curăţire şi cu o lavetă uscată. 

 Art .160 Masuri de prim ajutor: 

- In caz de contact cu pielea: se va spala cu foarte multa apa;  

- In caz de contact cu ochii: se va clati imediat si din abundenta cu apa, inclusiv sub pleoape;  

- Daca se inhaleaza: nu este nici un risc prin inhalare; 

- Daca este ingerat: se va curate gura cu apa si se va bea apoi multa apa; se vor preveni varsaturi daca este posibil; se va consulta un medic daca este nevoie. 

 Art .161 Soluţia se va păstră în flacon închis şi nu se va lăsa la îndemâna copiilor Detergent universal 

 Art .162 Este un detergent universal, curăţă menajant fără urme de ştergere.  

Art .163 Domeniul de intrebuinţare: pe toate suprafeţele şi pardoselile rezistente la apă.  

Art .164 Curăţenia de intreţinere: ştergere manuală, cu maşina, curăţenia suprafeţelor: 0,21 % in apă rece. 

 Art .165 Masuri de prim ajutor: 

- In caz de contact cu pielea: se va spala cu foarte multa apa;  

- In caz de contact cu ochii: se va clati imediat si din abundenta cu apa, inclusiv sub pleoape; se va consulta un medic specialist

- Daca se inhaleaza: nu este nici un risc prin inhalare 

- Daca este ingerat: se va curate gura cu apa si se va bea apoi multa apa; se vor preveni varsaturi daca este posibil; se va consulta un medic daca este nevoie. 

 Art .166 Soluţia se va păstră în flacon închis şi nu se va lăsa la îndemâna copiilor Soluţie pentru curăţat covoare prin metoda de şamponare 

 Art .167 Dizolvă rapid şi eficient murdăria, uleiurile şi grăsimile de pe suprafeţele textile. Nu conţine înălbitori, disolvanţi sau polimeri. Formează o spumă uscată care reţine impurităţile solide fără să producă reziduuri lipicioase şi fără a umezi foarte tare suprafaţa. Parfum plăcut. 

 Art .168 Domeniu de utilizare: Spălarea tuturor suprafeţelor textile naturale sau sintetice.  

Art .169 Mod de utilizare: Suprafeţele se curăţă cu ajutorul unui aspirator, se verifica rezistenţa materialului la acţiunea apei, cu ajutorul maşinii de curăţat prin şamponare (produsul se poate folosi in orce tip de aparat) se curăţă suprafaţa (concentraţie recomandată 10 %). Înmuiaţi în apă timp de cca 5 minute peria maşinii de curăţat, şi începeţi curăţarea abia atunci, cănd peria este învelită în spumă. Aplicaţi şamponul pe covor, apoi urmaţi instrucţiunile maşinii de curăţat. Evitaţi umezirea exagerată a covorului.  

 Art .170 Pentru o curăţarea mai profundă, periaţi covorul umed şi lăsaţi să se usuce timp de 8 ore, fără să călcaţi pe el. Aspiraţi bine covorul după uscare. Părţile atinse cu greu de maşina de curăţat vor fi curăţate cu mâna sau cu spumă dinainte pregătită. Pentru impurităţile dificile întindeţi soluţia de şampon cu ajutorul unei burete pe covor înainte de a folosi maşina de curăţat. Pentru a mări efectul produsului, pulveraţi FLECK-EX înainte de tratamentul cu şampon.  

 Art .171 Acest produs respectă legile referitoare la compatibilitatea cu mediul înconjurător a aparatelor de spălare şi curăţare şi a normelor de aplicare a acestora, referitoare la degradarea biologică a materiilor prime.  

 Art .172 Instrucţiuni de siguranţă: În cazul contactului cu ochii se va clăti bine. Soluţia se va păstră în flacon închis şi nu se va lăsa la îndemâna copiilor. 

Soluţie de protecţie pentru diferite suprafeţe din lemn 

 Art .173 Asigurã un efect de curăţare intensivă, precum şi de impregnare a parchetului, a învelişurilor laminate sau a învelişurilor din plutã. 

 Art .174 Impregnarea suprafeţelor este asigurată de carbonul de fluor, astfel împiedică umezeala să ajungă în pardoseală. Efectul impregnat poate fi deplin, numai dacă curăţenia zilnicã se face exclusiv cu un produs Lamitan, şi nu se utilizeazã alţi agenţi de curăţare.  

 Art .175 Pe suprafaţă se produce un strat complet invizibil, care nu influenţează efectul optic original al pardoselii şi nu este alunecos. Filmul astfel produs împiedică remurdărirea rapidă a suprafeţei, uşurând în continuare curăţenia zilnică. 

 Art .176 Se aplică pe toate suprafeţele ce absorb umezeala, de exemplu pe învelişurile laminate, de plută, parchet lăcuit şi nelăcuit. Se utilizează excelent şi pentru borduri.  

Art .177 Mod de utilizare: Se va folosi în concentraţie de 1%, recomandat cu mop de microfibre. Atenţie! nu folosiţi cu alţi detergenţi.  

II. 7. MĂSURI PRIVIND LUCRUL LA ÎNĂLŢIME MICĂ 

 Art .178 „Lucrul la înălţime” presupune activitatea desfăşurată la minim 2 metri, măsurat de la tălpile picioarelor lucrătorului până la baza de referinţă naturală (solul), sau o altă bază artificială, baza faţă de care nu există pericolul căderii în gol. 

 Art .179 În cazul locurilor de muncă amplasate la o înălţime cuprinsă între 0,5 m şi 2 metri se consideră „lucrul la înălţime mică”, adoptându-se, de la caz la caz, în funcţie de pericolele existente, toate măsurile sau numai o serie dintre ele prevăzute pentru lucrul la înălţime.

 Art .180 Pentru lucrul la înălţime, încadrarea şi repartizarea lucrătorilor se fac pe baza avizului medical eliberat în urma unui examen medical. 

 Art .181 Înainte de începerea lucrului, supraveghetorul trebuie să verifice dacă au fost asigurate toate măsurile de securitate necesare prevenirii accidentărilor. 

 Art .182 Scările rezemate trebuie să fie rezistente şi uşoare, conform standardelor în vigoare. Pentru cele executate din lemn, se va utiliza lemn uscat cu fibre drepte şi fără defecte. 

 Art .183 Picioarele scărilor trebuie bine fixate, pentru a evita alunecarea scărilor şi căderea lucrătorului. 

 Art .184 Pentru ca scara să nu alunece, capetele inferioare ale ramelor longitudinale trebuie dotate, de la caz la caz, cu saboţi metalici cu capete ascuţite sau cu saboţi de cauciuc. 

 Art .185 Scările duble, care se desfac, trebuie dotate cu dispozitive cu lanţ care să nu permită desfacerea lor accidentală în timpul lucrului. 

 Art .186 Atunci când se lucrează la o înălţime mai mare de 2 m, locurile cu circulaţie intensă sau pardoseli alunecoase, este necesar ca la baza scării să stea un lucrător care să asigure stabilitatea scării. De asemenea, la sol se va asigura o zonă de protecţie avertizată vizibil, cu o suprafaţă stabilită în funcţie de înălţimea maximă de lucru, accesul oricărei persoane străine în zonă fiind interzis. 

 Art .187 Utilizarea scărilor din lemn este permisă la o sarcină maximă de 150 kg şi numai de către un singur lucrător. 

 Art .188 Lungimea maximă a unei scări din lemn cu trepte late nu trebuie să depăşească 5 m, dacă este folosită ca suport al locului de muncă pentru lucrător. 

 Art .189 Se interzice: 

- lucrul de pe primele două trepte superioare ale scărilor simple sau duble; 

- utilizarea scărilor prelungite prin legare provizorie; 

- ca pe scara extensibilă să se urce mai mult de un lucrător pentru accesul la şi de la locul de muncă; 

- repararea scărilor extensibile de către utilizatori – reparaţiile trebuie efectuate numai de către unităţi specializate sau de către producători; 

- deplasarea scărilor pe pneuri atunci când pe ele se află lucrători; 

- întinderea de conductoare sau ridicarea de greutăţi cu ajutorul scărilor; 

 Art .190 Lucrătorii care folosesc scările trebuie să poarte încălţăminte corespunzătoare pentru evitarea alunecării. 

 Art .191 Conducătorul locului de muncă trebuie să verifice integritatea scării înaintea fiecărei montări – sistemul de îmbinare trebuie să fie sigur şi rigid. 

Întocmit, 

 S.E.P.P. ....................