Norme de protectie a muncii pentru prelucrarea pietrelor naturale si a marmurei

NSSM 51 

Norme de protectie a muncii pentru prelucrarea  pietrelor naturale si a marmurei 

Preambul 

Normele specifice de protectie a muncii sunt reglementari cu aplicabilitate nationala,  care cuprind prevederi minimale obligatorii pentru desfasurarea principalelor activitati  din economia nationala in conditii de protectie a muncii. 

Respectarea continutului normelor specifice de protectie a muncii nu absolva de  raspundere pe cei ce desfasoara aceste activitati, fiind necesara luarea oricaror altor  masuri pentru asigurarea protectiei muncii in conditiile concrete de desfasurare a  activitatilor respective. 

Normele specifice de protectie a muncii fac parte dintr-un sistem unitar de reglementari  privind asigurarea securitatii si sanatatii in munca, sistem compus din: 

- Norme generale de protectie a muncii cuprinzand prevederile de protectie a muncii si  de medicina a muncii, cu aplicabilitate in general pentru orice activitate. 

- Normele specifice de protectie a muncii cuprin-zand prevederile de protectie a muncii,  specifice unor anumite activitati sau grupuri de activitati. 

Prevederile tuturor acestor norme se aplica cumulativ si au aplicabilitate nationala  indiferent de forma de organizare sau proprietate in care se desfasoara activitatile pe  care le reglementeaza. 

Structura sistemului national de norme specifice de protectie a muncii, urmareste  corelarea prevederilor normative cu riscurile specifice uneia sau mai multor activitati si  reglementarea unitara a masurilor de securitate a muncii pentru activitati caracterizate  prin pericole comune. 

Structura fiecarei norme specifice de protectie a muncii are la baza abordarea sistemica  a aspectelor de protectie a muncii, practicata in cadrul Normelor generale de protectie a  muncii. 

Conform acestor abordari, procesul de munca este tratat ca un sistem complex  structurat, compus din urmatoarele elemente care interactioneaza: 

- Executantul: omul implicat nemijlocit in executarea unei sarcini de munca;

- Sarcina de munca: totalitatea actiunilor ce trebuie efectuate prin intermediul  mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru realizarea scopului  procesului de munca; 

- Mijloacele de productie: totalitatea mijloacelor de munca (instalatii, utilaje, masini,  aparate, dispozitive, unelte etc.) si a obiectelor muncii (materii prime, materiale etc.)  care se utilizeaza in procesul de munca; 

- Mediul de munca: ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care  unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca. 

Reglementarea masurilor de protectie a muncii in cadrul Normelor specifice de protectie  a muncii, vizand global desfasurarea uneia sau mai multor activitati in conditii de  protectie a muncii, se realizeaza prin tratarea tuturor aspectelor de asigurare a  protectiei muncii la nivelul fiecarui element al sistemului, executant-sarcina de munca mijloace de productie-mediu de munca, proprii proceselor de munca din cadrul  activitatilor care fac obiect de reglementare. 

Prevederile sistemului national de reglementari normative pentru asigurarea protectiei  muncii constituie, alaturi de celelalte reglementari juridice referitoare la securitatea si  sanatatea in munca, baza pentru: 

- activitatea de conceptie si proiectare a echipamente-lor si tehnologiilor; - autorizarea functionarii unitatilor; 

- instruirea salariatilor cu privire la protectia muncii; 

- cercetarea accidentelor de munca si stabilirea cauzelor si a responsabilitatilor; - controlul realizarii masurilor de protectie a muncii; 

- fundamentarea programului de protectie a muncii. 

In contextul general prezentat, Normele specifice de protectie a muncii pentru  prelucrarea pietrelor naturale si a marmurei au fost elaborate tinand cont de  reglementarile existente in domeniul protectiei muncii pentru aceasta activitate, precum  si pe baza studierii procesului de munca si stabilirii pericolelor specifice, astfel incat,  pentru fiecare pericol sa existe cel putin o masura de prevedere la nivelul fiecarui  element component al procesului de munca. 

Structurarea acestei norme a fost facuta dupa modul de desfasurare a fluxului  tehnologic de prelucrare, felul rocilor prelucrate si tipul utilajului cu care se efectueaza  prelucrarea.

Prelucrarea manuala a pietrei a fost tratata in cadrul capitolului privind activitatea din  atelierele de cioplitorie. 

In cadrul normei nu a fost tratata activitatea din laboratorul de incercari fizico-mecanice  si de chimie, aceasta fiind tratata in Normele specifice de securitatea muncii pentru  laboratoarele de analize fizico-chimice si mecanice. 

De asemenea nu au fost elaborate prevederi de protectie a muncii pentru pietrarii  montori si ajustorii care lucreaza pe santierele de montaj, acestea regasindu-se in  Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrari de zidarie, montaj, prefabricate  si finisaje in constructii si in Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrul la  inaltime. 

Normele mai cuprind un capitol cu prevederi de proiectare privind mijloacele de  productie, prevederi care raman valabile pana la acoperirea problematicii tratate, prin  standardele in domeniu. 

In finalul lucrarii, se prezinta anexe care cuprind norme conexe normelor specifice de  securitate a muncii pentru prelucrarea pietrelor naturale si a marmurei, lista  standardelor conexe si ghidul de terminologie de protectie a muncii. 

1. Prevederi generale 

Continut. Scop 

Art. 1. - Prezentele norme cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a  bolilor profesionale specifice activitatii de prelucrare a pietrelor naturale si a marmurei. Art. 2. - Scopul acestor norme este eliminarea sau diminuarea factorilor de risc existenti  in sistemul de munca, proprii fiecarui element component al acestuia (executant 

- sarcina de munca - mijloace de productie - mediul de munca). 

Domeniul de aplicare 

Art. 3. - Prevederile acestor norme specifice se aplica salariatilor persoanelor juridice  precum si ai persoanelor fizice care desfasoara activitatea de prelucrare a pietrelor  naturale si a marmurei, cu personal angajat pe baza de contract individual de munca  sau in alte conditii prevazute de lege, indiferent de forma de proprietate asupra  capitalului social si modul de organizare al acestuia. 

Relatii cu alte acte normative

Art. 4. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumu-lativ cu prevederile Normelor  generale de protectie a muncii. 

(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare activitatii de prelucrare a pietrelor  naturale si a marmurei se vor aplica prevederile normelor specifice de securitate a  muncii prezentate in anexa 1. 

(3) Organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor se va  realiza potrivit prevederilor Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor. Revizuirea normelor 

Art. 5. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este  necesar si ca urmare a modificarilor de natura legislativa, tehnica, de standarde etc.,  survenite la nivel national, la nivelul unitatilor sau la modificarea proceselor tehnologice. 

2. Prevederi comune privind activitatea de prelucrare a  pietrelor naturale si a marmurei 

2.1. Incadrarea personalului 

Art. 6. - Incadrarea si reaprtizarea personalului pe locuri de munca se va face conform  Normei generale de protectie a muncii. 

Art. 7. - Controlul medical periodic este obligatoriu si se va desfasura potrivit  reglementarilor emise de Ministerului Sanatatii. 

Art. 8. - Toate procesele de munca vor fi asigurate cu personal care a corespuns  controlului medical conform prevederilor Normelor generale de protectie a muncii. 

Art. 9. - Persoanele care dupa angajare prezinta afectiuni ale aparatelor auditiv sau  respirator, alergii sau intoleranta fata de praf si de unele substante folosite in procesul  de munca, vor fi repartizate la alte activitati. 

Art. 10. - (1) Deservirea masinilor este permisa numai operatorilor calificati si intruiti  special pentru acest scop. 

(2) Operatorii In formare (calificare) vor putea sa fie supravegheati de catre un operator  calificat si trebuie sa lucreze singuri numai dupa ce conducatorul locului de munca se  va asigura prin testare teoretica si practica ca acestia cunosc prevederile de securitate  privind utilizarea masinii (instructiuni, norme etc.).

Art. 11. - Se interzice lucrul la masina fara ca operatorii sa posede documentatia  necesara (desen sau piesa model, fise tehnologice, schema de ungere si instructiuni  specifice de protectie a muncii corelate cu prevederile din cartea tehnica a masinii). Art. 12. - Ajutorul de operator trebuie sa lucreze numai in prezenta operatorului. 2.2. Instruirea personalului 

Art. 13. - Instructajul de protectie a muncii se va face pe faze in conformitate cu  prevederile Normelor generale de protectie a muncii in vigoare. 

Art. 14. - Conducatorul unitatii este obligat sa elaboreze instructiuni proprii cuprinzand  masurile concrete de protectie ce urmeaza a fi respectate in timpul efectuarii sarcinii de  munca, precum si instructiuni pentru functionarea in deplina securitate a utilajelor si  instalatiilor din exploatare, care vor fi aduse la cunostinta salariatilor. 

Art. 15. - Personalul trebuie sa fie instruit referitor la: riscurile la care este expus, partile  periculoase ale echipamentelor tehnice, dispozitivele de protectie, modul de interventie  in caz de avarie, masurile de protectie si de autoprotectie etc. 

Art. 16. - Personalul trebuie sa fie instruit pentru acordarea primului ajutor in caz de  accidentare la locul de munca. 

2.3. Dotarea cu echipament individual de protectie 

Art. 17. - (1) Dotarea personalului cu echipament individual de protectie se va face  conform Normativului-cadru pentru acordarea si utilizarea echipamentului individual de  protectie aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale prin Ordinul 225/21.07.1995  si Normelor generale de protectie a muncii. 

(2) Acordarea sortimentelor de echipament individual de protectie se va face astfel incat  acestea sa asigure protectia lucratorilor impotriva tuturor riscurilor existente in  activitatea de prelucrare a pietrelor naturale si a marmurei. 

2.4. Organizarea locului de munca 

2.4.1. Generalitati 

Art. 18. - La toate locurile de munca trebuie sa se ia masuri pentru a nu se depasi  concentratia admisibila pentru gaze, vapori si pulberi nocive, precum si limitele maxime  admise pentru zgomot si vibratii, stabilite conform Normelor generale de protectie a  muncii.

Art. 19. - Circulatia mijloacelor de transport si a instalatiilor de ridicat pe teritoriul unitatii,  pentru transportul pietrei si marmurei de la depozit la hale si statii, se va face numai pe  cai de circulatie si acces special amenajate in acest scop. 

Art. 20. - Amenajarea cailor de circulatie si acces (latime, intretinere, iluminare etc.),  vitezele de circulatie si stationarea mijloacelor de transport, precum si circulatia  pietonilor, se va face tinand seama de prevederile Normei generale de protectie a  muncii si a Normei specifice de securitate a muncii privind transportul intern. 

Art. 21. - Conducatorul locului de munca trebuie sa se asigure ca iluminatul spatiilor de  lucru este corespunzator si sa ia masuri pentru marcarea si semnalizarea locurilor sau a  zonelor periculoase. 

Art. 22. - Activitatea de transport auto, feroviar si cu mijloace de ridicat din incinta  unitatii se va face respectand prevederile Normelor specifice de securitate a muncii  pentru transportul intern si prescriptiile tehnice ISCIR. 

Art. 23. - Exploatarea transbordoarelor trebuie sa se faca numai dupa ce s-a verificat: - daca organele de comanda (butoane, parghii, manete etc.) de pornire si oprire sunt  marcate cu culori distincte avand inscriptionate comenzile OPRIT-PORNIT; - daca s-au inlocuit rolele de sustinere defecte ale cablurilor de tractiune; - daca spatiile de refugiu ale transbordorului sunt libere; 

- daca treptele de la canalul transbordorului nu sunt deteriorate (luandu-se masuri de  remediere); 

- daca si cablurile de alimentare cu energie elec-trica a transbordorului sunt pozate  corespunzator, astfel incat sa nu poata fi atinse de catre personal; 

- daca pe traseul transbordorului sunt amplasate la locuri vizibile mijloace de  semnalizare. 

Art. 24. - Inainte de punerea in miscare a caruciorului transbordorului trebuie sa se  verifice starea tehnica si de intretinere a acestuia, existenta dispozitivelor de protectie si  daca de-a lungul liniei de deplasare nu sunt persoane sau materiale depozitate. Pornirea se va face numai dupa darea semnalului de avertizare. 

Art. 25. - Pe timpul deplasarii transbordorului este interzis accesul pe caruciorul  acestuia. 

Art. 26. - Pe timpul deplasarii, vagonetul trebuie sa ramana fixat pe caruciorul  transbordorului, dispozitivele de fixare decuplandu-se numai dupa oprire.

Art. 27. - Reparatiile caruciorului trebuie sa se execute numai cand acesta este oprit,  cablul de tractiune desfacut si motorul deconectat de la retea (in cazul celor cu motor  propriu). 

Art. 28. - Manipularea, incarcarea, transportul si descarcarea materiilor prime si finite,  manual sau cu mijloace mecanizate se va face cu respectarea prevederilor Normelor  generale de protectie a muncii si a Normelor specifice de protectie a muncii pentru  manipularea, transportul prin purtare si cu mijloace nemecanizate si depozitarea  materialelor. 

Art. 29. - In incinta depozitelor, sarcinile vor fi transportate numai pe trasee bine  stabilite, pentru a nu lovi stivele. 

Art. 30. - In cazul In care se prevede Incarcarea concomitenta a mai multor mijloace de  transport, depozitele trebuie sa aiba spatii corespunzatoare. 

Art. 31. - La transportul pietrelor naturale si a marmurei, precum si a produselor finite  rezultate, se vor respecta urmatoarele: 

- blocurile masive Incarcate in autovehicule sau vagoane se vor aseza prin intermediul  a doua sipci de lemn plasate la baza acestora pentru crearea spatiului de retragere a  dispozitivului de legare sau de ridicare; 

- incarcatura se va distribui uniform pe suprafata podinei pentru a se evita rasturnarea  ei, prin impanare cu pene de lemn fixate in obloanele laterale si din spate; la incarcarea  unui singur bloc, acesta se va aseza pe mijlocul podinei; 

- placile din piatra se vor manevra numai pe cant; 

- placajele finite sau semifinite pot fi rezemate de capre, cu inclinatie de 20 m, bine  consolidate pe podina; 

- placajele si semifinitele de dimensiuni mai mici se vor stivui direct pe podina sau pe  palete, astfel incat inaltimea lor sa nu depaseasca 1,5 m. 

2.4.2. Organizarea depozitului de materii prime 

Art. 32. - Terenul pentru depozitarea blocurilor de piatra si marmura trebuie sa fie plan,  bine drenat si consolidat pentru a rezista la presiunea exercitata. 

Art. 33. - In cazul cailor de circulatie cu linii de cale ferata, acestea vor fi ingropate,  sinele gasindu-se la nivelul pardoselii si a celorlalte cai de acces. 

Art. 34. - Distanta intre stive si liniile de cale ferata cele mai apropiate va fi de minimum  2 m.

Art. 35. - Blocurile se stivuiesc prin suprapunere, pastrandu-se verticalitatea, pe  sortimente si dimensiuni, asigurandu-le stabilitatea in asa fel incat atunci cand este  necesar un anumit tip de bloc acesta sa poata fi scos prin manipulari cat mai putine. Art. 36. - Intre sirurile de blocuri se lasa cai de circulatie de cel putin 1,5 m pentru  accesul legatorului de sarcina si pentru a se putea citi marca de inventar a blocului. Art. 37. - La descarcare, blocul va fi legat cu doua perechi de cabluri pentru a fi bine  echilibrat; asezarea blocului se va face pe sipci de lemn sau pene, verificandu-se  stabilitatea suportului. 

Art. 38. - La legarea blocului, cablul trebuie sa fie tras pe sub el, folosindu-se o tija  metalica, evitandu-se astfel introducerea mainilor sub bloc. 

Art. 39. - Se interzice circulatia in depozit a persoanelor care nu au sarcini de lucru In  acest loc. 

Art. 40. - Se interzice ocuparea suprafetelor din depozite cu produse declasate,  colaterale etc.; acestea vor fi depozitate in locuri special amenajate. 

Art. 41. - In cazul in care exista pericol de accidentare, in depozite trebuie sa se  utilizeze mijloace si dispozitive de semnalizare adecvate, conform standardelor. Art. 42. - In incinta depozitelor de piatra si marmura este interzisa depozitarea unor  materiale toxice, inflamabile sau explozive. 

Art. 43. - In incinta depozitelor trebuie sa se prevada spatii libere usor accesibile pentru  personal si mijloacele de transport. 

Art. 44. - La depozitele aflate In aer liber se vor prevedea: 

- spatii de siguranta conform prescriptiilor tehnice ISCIR intre gabaritul macaralei si  gabaritul de libera trecere; 

- ingradiri corespunzatoare pentru zonele pericu-loase in care functioneaza instalatiile si  mecanismele de ridicat; 

- cai de acces la locurile de urcare pe instalatiile de ridicat si la intrerupatoarele liniei  principale de alimentare cu energie electrica; 

- iluminarea corespunzatoare a cailor de acces; 

- spatii de libera trecere, cu buna vizibilitate atunci cand manevrarea mijloacelor de  ridicat se face cu comanda de la sol. 

Art. 45. - Spatiile de depozitare in aer liber nu se vor alege in apropierea locurilor unde  exista linii de inalta tensiune, depozite cu materiale inflamabile sau periculoase etc. 2.4.3. Organizarea halelor, sectiilor, statiilor si atelierelor

Art. 46. - Halele de productie, sectiile, atelierele de cioplit, inclusiv incaperile auxiliare si  social sanitare ale acestora se vor amplasa si amenaja in asa fel incat sa fie respectate  Normele generale de protectie a muncii, Normele de paza si stingere a incendiilor  precum si Normele specifice de protectie a muncii privind distributia si utilizarea gazelor. Art. 47. - Utilajele, masinile si agregatele vor fi astfel amplasate incat distantele minime  dintre gabaritul lor functional maxim si celelalte elemente inconjuratoare sa fie conform  prevederilor Normelor generale de protectie a muncii. 

Art. 48. - Fundatia utilajului trebuie sa fie independenta de fundatia cladirii. 

Art. 49. - La amplasarea utilajelor, masinilor si agregatelor precum si a dotarilor locului  de munca se va tine seama de: 

- caracterul productiei, fluxul tehnologic, mari-mea seriei de fabricatie si marimea  loturilor; 

- forma, marimea si greutatea produselor; 

- modul de alimentare cu materii prime si modul de evacuare a produselor; - gradul de mecanizare si automatizare; 

- modul de actionare a operatorului si a echipei de lucru; 

- modul de organizare si dotare a locului de munca; 

- complexitatea si particularitatile constructive si functionale ale utilajelor (spatii  necesare deplasarii organelor mobile, existenta unor agregate auxiliare ale utilajelor  amplasate in afara gabaritului acestora ca: rezervoare, silozuri, transbordoare,  transportoare, rezerve materii prime etc.); 

- frecventa si complexitatea operatiilor de revizie si reparatie a utilajelor pe locul de  functionare; 

- existenta spatiilor de acces pentru anumite mijloace de ridicat si transportat; 

- existenta unor constructii speciale aferente utilajelor (fundatii, canale); 

- particularitatile constructive ale cladirilor (fun-datii, subsoluri sau niveluri inferioare,  structura de rezistenta etc.); 

- existenta unor canale pentru retelele energetice la care este racordat utilajul. 

Art. 50. - Instalatiile de scurgere trebuie sa asigure in totalitate evacuarea slamului  rezultat de la prelucrare si de la operatiunile de spalare ale utilajelor si a locului de  munca. 

Art. 51. - Toate utilajele care degaja pulberi, trebuie prevazute cu dispozitive de  aspiratie locala, iar spatiile de lucru trebuie prevazute cu instalatii de ventilare, care sa 

asigure filtrarea corespunzatoare a aerului, pentru prevenirea poluarii mediului  inconjurator. 

2.4.4. Organizarea depozitului de produse finite 

Art. 52. - In incinta depozitului trebuie sa se asigure spatii corespunzatoare pentru  transport, manevrare si circulatie. Locurile de stivuire trebuie sa fie bine nivelate si  tasate. 

Art. 53. - Produsele finite sau semifinite, in functie de dimensiuni si forme, se vor aseza  in lazi, rastele, stive, palete de lemn etc. 

Art. 54. - Distanta intre stive sau sirurile de stive trebuie sa fie de minimum 1 m. 

Art. 55. - Depozitarea produselor finite plate In stive se va face astfel incat sa aiba  marginile paralele si sa nu prezinte muchii sau colturi nealiniate (iesite in afara limitelor  stivei). 

Art. 56. - Inaltimea stivelor nu va depasi 1 m pentru placajele de dimensiuni mici si 2 m  pentru placajele de dimensiuni mari. 

Art. 57. - Piesele mici depozitate in stelaje, se vor aranja cu fata neprelucrata pe stelaj  sau stive, asezandu-se sipci intre fiecare rand. 

Art. 58. - Piesele de dimensiuni mari se pot depozita pe pardoseala, asezandu-se pe  palete de lemn pentru a se putea introduce dispozitivul de preluare. 

Art. 59. - Piesele care au forme neregulate se depoziteaza separat si se asigura prin  sprijinire sau dupa caz se depoziteaza in lazi suprapuse. 

Art. 60. - Piesele sculptate se vor depozita pe muchie, spate la spate, doua cate doua,  sau pe un singur rand, cu fata prelucrata in sus. 

Art. 61. - Placajele cu suprafete prelucrate se vor depozita in acelasi fel ca piesele  sculptate. 

Art. 62. - Atunci cand produsele finite sau semifinite sunt asezate in stive intretesute in  forma de piramida, se va asigura stabilitatea acestora, avand la baza aparatori  impotriva rostogolirii. 

Art. 63. - Depozitarea in stive cu randuri intretesute a produselor cu sectiune rotunda  este admisa numai in pachete bine legate, sortate pe lungimi de fabricatie, spre a se  evita rostogolirea sau rasturnarea stivelor. 

Art. 64. - Depozitarea produselor finite sau semifinite cu sectiuni rotunde se va face in  lazi avand o rezistenta corespunzatoare.

Intre lazi se vor prevedea suprafete libere de trecere de minimum 1 m pentru accesul  legatorilor de sarcina. 

Art. 65. - Scoaterea din lazi sau stive a produselor depozitate, se va face incepand  numai cu randul superior. 

Art. 66. - Se interzice manipularea placajelor, dalelor sau a blocurilor mici prefabricate  prin aruncarea si prinderea lor in mAini. 

2.5. Prevederi privind functionarea utilajelor, agregatelor, sculelor  utilizate in activitatea de prelucrare a pietrei si a marmurei 

Art. 67. - Montarea utilajelor si instalatiilor trebuie sa se faca numai pe baza unor  proiecte de amplasare precum si a procesului tehnologic. 

Art. 68. - Punerea in functiune a utilajelor si instalatiilor, inclusiv cele importate trebuie  sa se faca numai pe baza unei receptii interne efectuate de o comisie numita de  persoana juridica sau persoana fizica care va intocmi un proces verbal in care va  mentiona ca utilajul sau instalatia indeplineste toate masurile de securitate a muncii si a  fost dotat cu toate mijloacele de protectie prevazute in Declaratia de conformitate pe  baza procedurilor din "Norma metodologica referitoare la certificarea calitatii din punctul  de vedere al securitatii muncii a echipamentelor tehnice". 

Art. 69. - Dupa montarea definitiva a utilajului sau instalatiei trebuie sa se efectueze  probe de mers in gol si de mers in sarcina conform proiectului de executie si cartii  tehnice. 

Art. 70. - Echipamentul electric al utilajelor si instalatiilor trebuie verificat inainte si dupa  montare pentru a corespunde gradelor de protectie precizate in documentatia tehnica. Art. 71. - Pentru evitarea electrocutarii prin atingere directa si indirecta, toate  echipamentele si instalatiile electrice vor respecta prevederile Normelor generale de  protectie a muncii. 

Art. 72. - La pornirea utilajelor si instalatiilor trebuie sa se verifice starea tehnica a  acestora, existenta si starea protectorilor. 

Art. 73. - Se interzice pornirea sau exploatarea utilajelor si instalatiilor de catre  persoane neinstruite sau neautorizate in acest scop. 

Art. 74. - Daca in timpul functionarii se constata defectiuni ale utilajelor si instalatiilor,  acestea se vor opri, anuntandu-se imediat conducatorul locului de munca. 

Art. 75. - Remedierea defectiunilor constatate la utilaje si instalatii, se va face numai de  catre persoane autorizate.

Art. 76. - Orice fel de defectiune a utilajelor si instalatiilor se va inscrie in registrul de  tura. 

Art. 77. - La primirea-predarea schimbului, operatorul care intra in schimb va prelua de  la schimbul anterior toate sarcinile, inclusiv restrictiile rezultate din desfasurarea  procesului tehnologic. 

Art. 78. - Dupa preluarea postului, operatorul va cere de la persoana cu atributii de  conducerea liniei respective, confirmarea inceperii lucrului. 

Art. 79. - La liniile cu flux tehnologic in care activitatea productiva se desfasoara in mod  continuu, predarea - primirea schimbului intre operatori se va face pe postul respectiv  "din mers", cu precizarea sarcinilor si restrictiilor ce au rezultat in urma desfasurarii  activitatii in schimbul precedent. 

Art. 80. - Utilajele si instalatiile vor fi exploatate in limita parametrilor proiectati. Se interzice supraincarcarea utilajelor si instalatiilor, precum si prelucrarea altor  materiale sau cu alte caracteristici decat cele prevazute in cartea tehnica. 

Art. 81. - Inlaturarea deseurilor si pulberilor de piatra de pe masini se va face cu ajutorul  maturilor, periilor speciale sau carligelor. 

Se interzice inlaturarea acestora cu mana, sau suflarea cu jet de aer. 

Art. 82. - Se interzice folosirea utilajelor, instalatiilor, dispozitivelor si sculelor uzate,  improvizate sau improprii lucrarilor care se executa. 

Art. 83. - La interventiile accidentale sau executarea operatiilor de intretinere si  reparatii, trebuie sa se deconecteze instalatia electrica a utilajului si anexele acestuia de  la reteaua generala si sa se scoata sigurantele fuzibile care se vor pastra la  conducatorul formatiei de lucru. 

La tabloul de conectare trebuie sa se puna un panou de avertizare a interdictiei de a se  cupla. 

Art. 84. - Se interzice operatorilor sa remedieze singuri defectele care apar la aparatura  si la instalatia electrica. 

Art. 85. - Se interzice intrarea si stationarea la posturile de comanda ale utilajelor si  instalatiilor a oricaror persoane care nu sunt nominalizate de catre conducatorul locului  de munca in lista intocmita pe schimburi, care se va afisa la loc vizibil. 

Art. 86. - Operatorii au obligatia de a urmari permanent desfasurarea procesului si  fluxului tehnologic; se interzice operatorilor sa paraseasca locul de munca, sa  porneasca utilajele si instalatiile inainte de a se fi asigurat ca toate conditiile sunt 

normale (marcile de restrictie sunt la post, nu exista persoane sau materiale straine pe  linia tehnologica etc.). 

Art. 87. - In apropierea utilajelor, instalatiilor si platformelor de lucru etc., din loc in loc  se vor amplasa recipiente cu materiale necesare intretinerii cailor de acces pentru  evitarea accidentarilor prin alunecare (nisip, rumegus etc.). 

Art. 88. - Se interzice trecerea si stationarea pe utilaje, agregate, instalatii, linii  tehnologice, cai cu role, canale etc., in functiune sau oprite, aceasta facandu-se numai  daca este nevoie, prin utilizarea unor pasarele de trecere. 

Art. 89. - Langa fiecare utilaj, intr-un loc vizibil, trebuie sa se afiseze instructiunile de  functionare a acestuia si instructiunile proprii de securitate a muncii. 

3. Prelucrarea pietrei si marmurei 

3.1. Generalitati 

Art. 90. - Inainte de Inceperea operatiilor de prelucrare, conducatorul locului de munca  va intocmi un plan de lucru si va repartiza sarcini personalului, aratandu-se fiecaruia  locul si obligatiile ce-i revin. 

Totodata se va asigura daca echipamentul individual de protectie (in special cel  impotriva zgomotului si prafului), este folosit conform instructiunilor proprii de securitate  a muncii. 

Art. 91. - Inainte de inceperea operatiilor de taiere, cioplire si slefuire, lucratorii trebuie  sa verifice daca blocul sau piesa este bine fixata pe masa de lucru sau in dispozitivul de  prindere. 

Art. 92. - Alegerea mijloacelor ajutatoare pentru operatiile de taiere, cioplire si slefuire  trebuie facuta de catre conducatorul formatiei de lucru, in functie de felul, volumul si  greutatea materialului, de complexitatea operatiilor si tipul utilajului de prelucrare. 

Art. 93. - La manipulare, salariatii trebuie sa se asigure ca blocul sau piesa respectiva  se poate prinde sigur cu uneltele de apucare sau cu mainile. 

Art. 94. - Inainte de pornirea utilajului, operatorul se va asigura ca nu exista pericolul  accidentarii persoanelor aflate in apropiere. 

Art. 95. - Pe timpul lucrului, trebuie sa se indeparteze in permanenta slamul rezultat in urma prelucrarii, pentru a se evita pericolul de alunecare. 

3.2. Taierea

Taierea cu gaterele 

Art. 96. - In hala gaterelor de-a lungul acesteia se va prevedea un spatiu de circulatie,  de minimum 2 m. 

Art. 97. - Intre doua gatere vecine se va prevedea un spatiu liber de cel putin 0,8 m. Art. 98. - Puturile pompelor pentru barbotina vor fi inconjurate cu balustrade prevazute  cu scari de acces si vor avea surse pentru iluminat de tensiuni nepericuloase. 

Art. 99. - Pompele trebuie sa fie asezate pe dispozitive care sa permita scoaterea din  put si demontarea sau repararea lor la nivelul solului. 

Art. 100. - Canalele deschise de scurgere a malului catre decantoare vor fi acoperite cu  capace din tabla rezistenta, demontabile. 

Art. 101. - Blocurile de piatra trebuie fixate pe vagonetele gaterelor prin impanare cu  pene de lemn sau dispozitive metalice, in asa fel incat sa fie prevenita deplasarea  acestora. 

Art. 102. - Blocurile mici sub 1 mc trebuie sa se cimenteze intre ele pe platforma  gaterului pentru a se evita deplasarea acestora in timpul taierii. 

Art. 103. - Vagonetele incarcate introduse sub gatere in pozitiile de lucru, trebuie sa fie  fixate prin dispozitive mecanice, pene, spraituri pentru a impiedica orice deplasare a  acestora in timpul functionarii gaterului. 

Art. 104. - Blocurile cu un volum pana la 1 mc, care nu sunt cimentate, trebuie spraituite  de cadrul fix al gaterului cu spraituri de lemn. 

Art. 105. - La gaterele cu panze diamantate, inaiante de a fixa blocul de piatra pe  vagonet, trebuie sa se verifice ca acesta sa nu prezinte fisuri perpendiculare pe lina de  taiere. 

Art. 106. - Inainte de pornirea gaterului trebuie sa se inlature sculele sau alte obiecte  aflate pe masa acestuia. 

Art. 107. - Panzele gaterului trebuie sa fie astfel fixate in rame incat sa se previna  caderea sau ruperea lor accidentala. Bolturile vor fi scoase numai cand gaterul este  oprit. 

Art. 108. - Panzele trebuie verificate periodic, luandu-se masuri de inlocuire a celor  uzate. 

Art. 109. - Se interzice executarea operatiunii de intindere a panzelor in timpul  functionarii gaterului. 

Art. 110. - Pe timpul functionarii gaterului operatorul este obligat:

- sa verifice functionarea normala a motorului electric; 

- sa verifice permanent intinderea corecta a lamelor si sa opreasca gaterul daca una din  lame nu este bine intinsa, luand masuri de remediere; 

- sa verifice stabilitatea blocurilor; 

- sa observe daca placajele nu s-au rupt din cauza fisurilor existente. 

Art. 111. - Este interzisa intrarea personalului sub caruciorul gaterului in timpul  functionarii acestuia. 

Art. 112. - Cand mai raman circa 10 cm de gaterire din blocuri, trebuie sa se opreasca  functionarea gaterului diamantat, luandu-se masuri pentru impanarea placajului cu pene  de lemn montate intre tarusii de fixare si placaje, dupa care se va porni gaterul. La  desfacerea semifabricatelor din blocurile gaterite se vor respecta instructiunile proprii de  protectie a muncii. 

Art. 113. - Este interzis ca pe timpul functionarii gaterului, salariatii sa intervina cu  mainile la panzele diamantate, la rolele caruciorului, la mecanismul biela-manivela sau  la instalatia de stropire. 

Art. 114. - La scoaterea vagonetelor de sub gater trebuie sa se monteze mai intai  barele metalice pentru spraituirea placajului. 

Taierea cu masinile de taiat 

Art. 115. - Spatiile libere dintre randurile de masini vor fi dimensionate in functie de  piesele manipulate si nu vor fi mai mici de 2 m. 

Art. 116. - Spatiile libere dintre masinile de pe acelasi rand vor fi de cel putin 1 m. 

Art. 117. - Fiecare masina de taiat piatra va fi prevazuta cu panouri de protectie pentru  protejarea salariatilor contra lovirii de fragmente ce se pot desprinde sau stropirii cu  apa. 

Art. 118. - Pentru prevenirea alunecarii salariatilor, fiecare masina de taiat piatra va fi  prevazuta cu un gratar de protectie confectionat din lemn. 

Art. 119. - Inainte de inceperea lucrului, operatorul este obligat sa verifice daca pe  directia de deplasare a mesei sau discului nu se afla persoane sau alte materiale. Art. 120. - Discurile de taiere trebuie sa fie protejate cu aparatori care sa acopere cel  putin 50% din suprafata discului. 

Art. 121. - Manipularea placajelor mari trebuie sa se faca numai in prezenta  conducatorului formatiei de lucru.

Art. 122. - Inainte de manipularea placajului semifinit, acesta va fi verificat pentru a nu  prezenta fisuri care prin desprindere pot genera accidente. 

Art. 123. - Placajele fisurate partial trebuie sa se manipuleze cu grija si numai pe  verticala (pe cant). 

Art. 124. - Placajul fisurat va fi asezat pe masa masinii de taiat in asa fel incat partea  fisurata sa nu depaseasca marginea mesei (in consola). 

Art. 125. - Placajul va fi prins de masa masinii de taiat cu clame; atunci cand placajul  este fisurat, el trebuie sa fie prins in ambele parti ale fisurii. 

Art. 126. - In situatia in care placajul nu adera la masa de taiere, prinderea trebuie sa  se faca cu dispozitive speciale care sa asigure o stabilitate buna. 

Art. 127. - Este interzis lucrul la masina de taiat piatra daca discul de taiere si furca de  stropire cu apa nu sunt fixate corespunzator. 

Art. 128. - Este interzisa pornirea masinii de taiat piatra fara ca aparatorile organelor  exterioare in miscare sa fie fixate corespunzator. 

Art. 129. - Pe timpul functionarii masinii de taiat piatra este interzisa introducerea  mainilor la cele doua ghidaje si cremaliere de la extremitatea grinzii de sustinere, la  sistemul de role cilindrice pe care aluneca grinda si pe sinele de pe masa de taiere pe  care circula caruciorul. 

Art. 130. - Pe timpul functionarii masinii de taiat piatra, este ineterzis ca operatorul sau  alt lucrator sa intre sub masa de taiere sau sa stea sub contragreutate. 

Art. 131. - Este interzis ca in timpul functionarii masinii, sa se umble la aparatorile de  protectie. 

Art. 132. - Este interzis sa se lucreze cu masina de taiat piatra fara un debit  corespunzator de apa. 

Art. 133. - La taierea placilor semifinite mici este interzisa tinerea lor cu mana, aceasta  facandu-se cu un dispozitiv din lemn. 

Art. 134. - Este interzis accesul oricarei persoane, pe timpul taierii, intre discul taietor si  paravanul de protectie aflat in spatele discului. 

Art. 135. - Canalele mesei trebuie permanent curatate de corpuri straine. 

Art. 136. - Deseurile rezultate de la debitarea placajului trebuie sa fie depozitate pe  paletele destinate acestui scop. Este interzisa aruncarea acestora in spatiile unde se  circula sau in spatiile de prelucrare.

Art. 137. - La taierea in pasuri succesive cu doua motoare trebuie sa se pastreze  verticalitatea discului taietor. 

Art. 138. - Periodic trebuie sa se verifice subansamblurile in miscare, precum si starea  discurilor, luandu-se masuri ca cele uzate sa fie inlocuite la timp. Piulitele si elementele  de siguranta trebuie sa fie stranse. 

3.3. Prelucrarea la dimensiuni 

Art. 139. - Spatiile libere dintre randurile de masini de prelucrat piatra si marmura  trebuie sa fie de minimum 2 m. Spatiile libere dintre masinile de pe acelasi rand trebuie  sa fie de minimum 1 m. 

Art. 140. - Semifabricatele si piesele finite trebuie sa se depoziteze in asa fel incat sa  nu fie impiedicata circulatia in zona masinilor prelucratoare. 

Art. 141. - Pe timpul lucrului cu masinile automate de debitat si despicat semifabricate  este interzis ca operatorul sau alte persoane sa patrunda cu mainile in zona capetelor  de taiere cu discuri. 

Art. 142. - Pe timpul functionarii, la masinile universale de taiat marmura si piatra este  interzisa: 

- interventia operatorului cu mainile la sculele de gaurire, largire, taiere si slefuire; - ungerea angrenajului cremaliera-pinion; 

- curatarea ghidajelor si a saniei axului de frezare verticala; 

- folosirea unor scule si dispozitive defecte, neascutite, stirbite sau cu parti lipsa; - folosirea unor scule sau dispozitive improvizate. 

Art. 143. - Dupa fixarea si reglarea frezei, se va regla si dispozitivul de protectie astfel  incat dintii frezei sa nu poata prinde mainile sau imbracamintea operatorului in timpul  lucrului. 

Art. 144. - Atunci cand la prelucrarea pietrei si marmurei se folosesc masini unelte de  prelucrat metale prin aschiere, se vor respecta prevederile Normelor specifice de  securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere. 

3.4. Slefuirea - lustruirea 

Art. 145. - Spatiile libere dintre randurile de masini de slefuit precum si spatiile libere  dintre masinile de pe acelasi rand trebuie sa fie aceleasi ca si la masinile de prelucrat la  dimensiuni.

Art. 146. - Pentru fiecare masina de slefuit piatra trebuie prevazute spatii de depozitare  si suporti de lemn pentru placajul semifinit. 

Art. 147. - Fiecare masina de slefuit piatra trebuie sa fie prevazuta cu o aparatoare care  sa nu permita stropirea cu apa sau lovirea cu fragmente ce se pot desprinde. 

Art. 148. - Inainte de inceperea lucrului cu masina de slefuit piatra trebuie sa se verifice: - modul de prindere al placilor de marmura si piatra pe masa de slefuire; 

- modul de fixare al dispozitivului de slefuire; 

- daca sunt instalate aparatorile si dispozitivele de protectie. 

Art. 149. - Este interzisa punerea in functiune a masinii de slefuit piatra cu defectiuni la  capul axului port scula si la instalatia hidraulica. 

Art. 150. - Este interzisa functionarea masinii de slefuit daca dispozitivul abraziv nu este  corect fixat si centrat. 

Art. 151. - Este interzisa functionarea masinii de slefuit daca pietrele abrazive sunt  fisurate, stirbite sau daca nu sunt corespunzator fixate pe dispozitivul de slefuire. 

Art. 152. - Este interzisa functionarea masinii de slefuit fara debitul de apa, prescris in  cartea tehnica. 

Art. 153. - Este interzis ca pe timpul functionarii sa se scoata sparturile de material din  bazinele masinilor de polizat, aceasta facandu-se numai dupa oprirea rotirii platourilor. Art. 154. - La masina de slefuit caneluri trebuie sa se urmareasca ca jetul de apa sa fie  in permanenta indreptat spre capetele de lucru. 

Art. 155. - Este interzis ca pe timpul functionarii masinii de slefuit operatorul sau  salariatii sa actioneze cu mainile sub scula, pe placaj sau pe caile de rulare. 

Art. 156. - Mesele masinilor de slefuit vor avea borduri pentru protejarea personalului  contra stropirii cu materiale de slefuit sau a eventualelor loviri produse de piesele ce s ar putea desprinde. 

Art. 157. - La masinile portabile de slefuit este interzisa purtarea cablului electric pe  corpul operatorului. Acesta va fi fixat printr-un dispozitiv de sustinere montat pe masina. Art. 158. - Este interzisa lasarea sau tararea cablului electric pe pardoseala. Cablurile  trebuie sa fie suspendate pe suporti de lemn sau agatate in cleme de-a lungul traseului  de lucru. 

Art. 159. - Polizorul nu se va lasa din mana decat dupa oprirea completa a corpului  abraziv.

Art. 160. - Pentru prevenirea pericolului de lovire a corpului abraziv la intreruperea  lucrului, polizoarele portabile se vor aseza in suporti speciali. 

Art. 161. - Polizoarele portabile vor fi utilizate la operatiile de polizare exterioara numai  in cazul in care corpurile abrazive sunt protejate cu o carcasa de protectie  corespunzatoare. 

Art. 162. - Alegerea corpului abraziv se va face in functie de felul materialului de  prelucrat, de forma si dimensiunile piesei, de calitatea suprafetei ce trebuie obtinuta, de  tipul si starea masinii si de felul operatiei de prelucrare. 

Art. 163. - Montarea corpurilor abrazive pe masini se face de catre persoane instruite si  autorizate. 

Art. 164. - Masinile care utilizeaza corpuri abrazive nu trebuie pornite In cazul In care  corpul abraziv este In contact cu piesa de prelucrat. 

Art. 165. - La prelucrarile cu corpuri abrazive trebuie sa se evite contactele bruste cu  piesa sau solicitarile prin soc; contactul cu piesa trebuie sa se realizeze lent si  progresiv. 

Art. 166. - In timpul lucrului trebuie sa se evite uzura neuniforma a corpului abraziv  procedandu-se imediat la corectarea sau inlocuirea celui uzat neuniform. 

Art. 167. - La utilizarea masinilor de slefuit si bizotat in flux, se vor respecta  instructiunile de lucru specifice prevazute in cartea tehnica. 

3.5. Cioplirea 

Art. 168. - Intre bancurile de lucru ale cioplitorilor se vor prevedea paravane de  protectie, astfel incat aschiile de piatra si marmura rezultate din cioplire sa nu loveasca  salariatul vecin. 

Art. 169. - Pentru motocompresoarele care deservesc ciocanele cu aer comprimat se  vor prevedea locuri special amenajate In afara atelierului de cioplit. 

Art. 170. - Masinile de polizat fixe vor fi dotate cu sisteme proprii de absorbtie a prafului. 

Art. 171. - Pentru strunguri, masini de frezat, masini de gaurit si alte utilaje se prevad  locuri special amenajate, separat de bancurile de lucru. 

Art. 172. - Piesele pentru cioplire trebuie sa fie fixate solid in bancurile de lucru fiind  interzisa sprijinirea acestora de obiecte improvizate si nestabile. 

Art. 173. - Daca se lucreaza la despicarea blocurilor cu ajutorul penelor, locul de munca  al salariatului trebuie sa fie in afara campului de rostogolire a partilor despicate.

Art. 174. - La prelucrarea manuala sculele trebuie sa fie in buna stare pentru a nu  genera accidente de munca. 

Art. 175. - La folosirea ciocanelor trebuie sa se verifice daca acestea nu sunt crapate si  sunt bine impanate in coada cu pene de siguranta. 

Art. 176. - Praful de pe piesele In lucru trebuie sa se indeparteze cu maturica umeda,  fiind interzisa folosirea aerului comprimat de la ciocanul pneumatic. 

Art. 177. - La folosirea ciocanelor pneumatice trebuie sa se lucreze cu atentie, pentru a  preveni alunecarea ciocanului de pe materialul prelucrat si caderea acestuia pe  picioare. 

Art. 178. - Este interzisa polizarea uscata fara aspirarea permanenta a prafului rezultat. 

3.6. Concasarea, macinarea si sortarea pentru obtinerea mozaicurilor  granulate 

Buncare si silozuri 

Art. 179. - Buncarele si silozurile pentru depozitarea materiilor prime vor fi prevazute cu  capace si gratare, mentinute permanent inchise, asigurate impotriva deschiderii lor  intamplatoare. 

Art. 180. - In cazul depozitarii materiilor prime care degaja pulberi, in buncare si silozuri,  acestea trebuie sa fie prevazute cu capace etanse si sistem de ventilatie. 

Art. 181. - Buncarele si silozurile cu acces la partea superioara trebuie sa fie prevazute  cu balustrade de protectie de cel putin 1 m inaltime. Scarile de acces trebuie sa fie de  constructie solida prevazute cu mana curenta, iar in cazul scarilor verticale sa fie  prevazute cu cosuri de protectie. 

Art. 182. - Punctele de incarcare si descarcare ale silozurilor vor fi racordate la  instalatia de desprafuire. 

Art. 183. - Se admite intrarea In buncare si silozuri numai daca: 

- se Intrerupe alimentarea cu materiale; 

- se asigura un iluminat corespunzator; 

- se supravegheaza permanent intreaga operatiune de catre conducatorul locului de  munca; 

- se foloseste pentru accesul in interior numai gu-ra de vizitare; 

- se asigura coborarea salariatului prin dubla legatura (una fixa si una mobila)  utilizandu-se centura si franghia de siguranta sau troliul (actionat manual sau mecanic);

- se utilizeaza masca cu aductiune de aer. 

Concasoare cu falci 

Art. 184. - Daca gura concasorului este situata mai sus de nivelul pardoselii, se va  prevedea o platforma de lucru la o inaltime corespunzatoare, lata de cel putin 1 m si  prevazuta cu balustrada. 

Art. 185. - Daca amplasarea concasorului se face pe fundatii inalte sau pe o platforma  speciala, trebuie sa se prevada o platforma de lucru la o inaltime corespunzatoare. Platforma de lucru va fi inconjurata de o balustrada de 1 m inaltime si va avea o scara  de acces bine consolidata. 

Art. 186. - Pentru spargerea bucatilor de material cu dimensiuni mai mari decat cele  admisibile trebuie sa se prevada soproane in afara atelierului (pentru protejarea  salariatilor de intemperii) in care se vor instala gratarele de spargere. 

Art. 187. - Incarcarea si descarcarea concasoarelor cu falci trebuie sa se execute de  regula cu dispozitive mecanizate (alimentatoare, transportoare etc.). 

Art. 188. - In situatia in care alimentarea concasorului se face manual, deasupra gurii  de alimentare trebuie sa se monteze un grilaj metalic rezistent avand marimea ochiurilor  in functie de dimensiunile maxime admise ale bucatilor de material. 

Art. 189. - Pentru a evita caderea bucatilor de material, gura de incarcare a  concasorului cu falci trebuie sa fie prevazuta cu un jgheab de alimentare. 

Art. 190. - Pe timpul functionarii concasorului cu falci este interzis a se sta pe gratarul  de alimentare. 

Art. 191. - Volantii concasorului cu falci trebuie sa fie bine echilibrati. 

Art. 192. - Este interzisa functionarea concasorului cand sunt deteriorate arcurile de  intindere. 

Art. 193. - Este interzis ca pe timpul functionarii concasorului cu falci sa se impinga sau  sa se scoata cu mana sau cu alte mijloace, bucatile de material intepenite in gura de  alimentare. 

Elevatorul 

Art. 194. - Pentru amplasarea elevatoarelor in incinta statiei de mozaicuri trebuie sa se  prevada locuri perfect orizontale si consolidate. 

Art. 195. - In anumite situatii trebuie amenajate treceri pentru traversarea peste  elevatoare.

Art. 196. - Inainte de pornirea elevatorului trebuie sa se verifice: 

- starea lanturilor, fixarea cupelor si a celorlalte piese ale elevatorului; - starea dispozitivelor de protectie; 

- starea cuvei corpului inferior. 

Art. 197. - Alimentarea elevatorului cu material trebuie sa inceapa numai dupa pornirea  acestuia. 

Art. 198. - In timpul functionarii elevatorului sunt interzise: 

- controlarea cu mana a lanturilor si cupelor; 

- repararea unor deficiente aparute la cupe, lanturi etc. 

Art. 199. - Este interzisa supraincarcarea sau blocarea elevatorului in timpul  functionarii. 

Art. 200. - Este interzisa pornirea elevatorului cu mana tragandu-se de lanturi si cupe. 

Ciurul vibrator 

Art. 201. - In jurul ciurului vibrator trebuie sa se prevada un spatiu liber cu latimea de minimum 1 m, degajat de materiale. 

Art. 202. - Podina platformei de lucru trebuie sa aiba scara de acces si parapeti cu  inaltimea de cel putin 1 m. 

Art. 203. - Inainte de pornirea instalatiei trebuie sa se verifice: 

- daca sitele sunt bine fixate pe rame; 

- daca si carcasa ciurului este bine fixata pe su-porti; 

- daca la piesele in miscare sunt instalate apara-tori. 

Art. 204. - Pornirea instalatiei si a anexelor acesteia trebuie sa se faca in ordinea  procesului tehnologic, iar oprirea instalatiei trebuie sa se faca in ordinea inversa. Art. 205. - Pe timpul functionarii este interzisa: 

- montarea sau demontarea aparatorilor; 

- urcarea pe ciurul vibrator si intrarea in palniile de alimentare sau evacuare; - desfundarea sitelor cu mAna; 

- remedierea defectiunilor la instalatia electrica. 

Concasoare cu rotor si ciocane articulate 

Art. 206. - Este interzisa decuplarea instalatiei de captare si absorbtie a prafului in  timpul functionarii concasoarelor.

Art. 207. - Palniile si jgheaburile trebuie sa aiba o panta suficienta care sa asigure  trecerea materialelor fara aglomerari si infundari. 

Art. 208. - Pentru prevenirea aruncarii bucatilor de material sfaramate, gurile de  alimentare a concasoarelor cu ciocane trebuie prevazute cu aparatori. 

Art. 209. - Inainte de pornirea concasorului cu ciocane trebuie sa se verifice vizual  starea tehnica a rotoarelor. 

Art. 210. - Este interzisa functionarea concasorului in urmatoarele situatii: - cand lipsesc aparatorile; 

- cand sunt slabite penele de fixare ale saibelor volantilor si ale rotilor dintate pe arborii  respectivi; 

- cand nu sunt montate bolturile de siguranta la bucsa volantului; 

- cAnd sunt slabite buloanele de fixare a diferi-telor parti ale concasorului (lagare,  capace, ciocane, carcasa etc.); 

- cand nu functioneaza instalatia de ventilatie. 

Art. 211. - Pornirea concasorului cu ciocane si a celorlalte instalatii care il deservesc  trebuie sa se faca in ordinea prevazuta de procesul tehnologic. 

Intregul flux tehnologic trebuie prevazut cu sistem de interblocare, necesar pentru  evitarea producerii accidentelor in cazul defectarii unui utilaj din flux. 

Art. 212. - Alimentarea concasoarelor cu ciocane trebuie sa fie facuta numai cu  instalatii mecanizate. 

Art. 213. - Incarcarea gurii de alimentare trebuie sa inceapa numai atunci cand rotorul a  atins turatia de regim normal. 

Art. 214. - Functionarea concasorului cu ciocane trebuie supravegheata permanent. Art. 215. - Daca pe timpul functionarii se defecteaza un ciocan sau boltul sau de fixare,  concasorul trebuie sa fie imediat oprit. 

Art. 216. - Este interzis ca pe timpul functionarii concasorului sa se impinga cu mainile  bucatile de material in gura de alimentare sau cele intepenite in ochiurile gratarului. 

Art. 217. - Este interzisa deschiderea capacelor gurilor de vizitare in timpul functionarii;  deschiderea gurilor de vizitare este permisa numai dupa decuplarea motorului si oprirea  concasorului. 

Alimentarea

Art. 218. - Platforma de lucru pentru alimentarea instalatiilor trebuie sa fie curata,  indepartandu-se periodic, cel putin odata pe schimb, materialele ce pot cadea in mod  accidental pe aceasta. 

Art. 219. - Gura de incarcare a alimentatorului trebuie sa fie acoperita cu un gratar  metalic solid cu ochiuri de marime corespunzatoare. 

Art. 220. - Alimentatoarele trebuie sa intre in functiune numai dupa pornirea prealabila a  celorlalte instalatii din linia tehnologica la comanda conducatorului locului de munca. Art. 221. - Incarcarea alimentatorului cu materiale trebuie sa inceapa numai dupa  pornirea acestuia. 

Art. 222. - Pentru a preveni atingerea pieselor in miscare (transmisia cu lant si cea in  cruce, axul cu ciocane, tamburul), trebuie sa se prevada aparatori. 

Art. 223. - In timpul functionarii alimentatorului este interzisa: 

- desfundarea gurii de alimentare a concasorului; 

- desfundarea de pamant si piatra a alimentatorului cu lant. 

Art. 224. - Este interzisa spargerea bulgarilor pe gratarul alimentatorului, pentru a  preveni slabirea sau ruperea gratarului si caderea salariatului in alimentator.

Art. 225. - In cazul necesitatii de interventie pentru deblocarea ochiurilor gratarului,  salariatii trebuie sa fie asigurati cu centuri, franghii de siguranta, casca si ochelari de  protectie. 

Art. 226. - Descarcarea autovehiculelor in buncarul de alimentare trebuie precedata de  avertizarea sonora data de catre conducatorul auto. 

Art. 227. - Momentul de incepere a umplerii buncarului trebuie semnalizat acustic din  cabina de comanda a alimentatorului. 

4. Fabricarea dalelor mozaicate 

Art. 228. - Buncarele deschise pentru prepararea straturilor I si II trebuie prevazuta cu  pasarele la partea superioara si balustrade de protectie. 

Art. 229. - Benele trebuie prevazute cu dispozitive de blocare mecanica a sistemului de  golire, pentru prevenirea caderii materialului in timpul deplasarii. 

Art. 230. - Asezarea mortarului si aranjarea lui in tipar trebuie sa se faca cu un spaclu. 

Art. 231. - Este interzisa introducerea mainii sau a unor corpuri dure in dozator, pe  timpul functionarii.

Art. 232. - Comanda de pornire a presei trebuie data de seful formatiei de lucru dupa ce  in prealabil s-a asigurat ca nu se afla persoane in zona de lucru si ca masa presei este  libera. 

Art. 233. - Este interzisa urcarea pe discul rotativ al presei pe timpul functionarii  acesteia. 

Art. 234. - Este interzisa urcarea pe instalatia de prelucrare in timpul functionarii  acesteia. 

Art. 235. - In dreptul liniei de incarcare si de preluare a teancurilor se vor prevedea  aparatori solide pentru a impiedica rasturnarea stivelor in timpul manevrelor de  incarcare si preluare. 

Art. 236. - Inainte de inchiderea usilor si deschiderea robinetilor pentru introducerea de  abur saturat trebuie sa se verifice daca in interiorul camerelor de aburire nu se afla  persoane sau alte obiecte. 

Art. 237. - Incarcarea instalatiei de preluare trebuie sa se faca numai cand masina este  oprita. 

Art. 238. - Este interzis sa se umble cu bare de lemn sau metal pe instalatia de preluare  pe timpul cat aceasta functioneaza. 

Art. 239. - Permanent trebuie sa se verifice daca pe banda ce deserveste masina de  slefuit nu se gasesc dale sparte sau fisurate. 

Art. 240. - Pe timpul lucrului cu benzile transportoare, trebuie respectate prevederile  Normelor specifice de securitatea muncii pentru activitatile de exploatare si intretinere a  transportoarelor cu banda. 

5. Fabricarea dalelor cu poliesteri 

Art. 241. - Pentru protectia personalului la instalatia de amestec polimerizare se vor  instala aparatori pe intreaga lungime a acesteia. 

Art. 242. - Pentru depozitarea butoaielor cu rasini sintetice de intarire (nestrapol)  precum si a altor substante chimice, trebuie sa se prevada locuri special amenajate,  conform instructiunilor proprii de lucru. 

Art. 243. - Sistemul de ventilatie prin absorbtie trebuie sa fie amplasat aproape de  pardoseala datorita persistentei gazelor la nivel inferior. 

Art. 244. - In sectia de dale cu poliesteri, incaperile trebuie sa fie dotate conform  Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor.

Art. 245. - In incaperile de lucru trebuie mentinuta temperatura stabilita prin  instructiunile tehnologice de fabricatie. 

Art. 246. - Inainte de inceperea functionarii instalatiilor din cadrul fluxului tehnologic,  seful de schimb trebuie sa verifice cu atentie starea acestora si apoi sa le porneasca. Art. 247. - In timpul functionarii liniei de fabricatie a dalelor cu poliesteri este interzisa: - urcarea pe banda; 

- scoaterea aparatorilor; 

- parasirea locurilor de munca; 

- intrarea cu foc deschis si fumatul in hala; 

- introducerea mainilor la organele de masini in miscare; 

- atingerea periilor de stergere; 

- inlaturarea unor defectiuni aparute. 

Art. 248. - Se interzice folosirea unguentilor diluati cu benzina sau petrol. 

Art. 249. - Dupa oprirea functionarii utilajelor si scoaterea semifabricatului ramas, se va  trece la curatarea si verificarea acestora. 

Art. 250. - Pentru operatiile de taiere si slefuire a dalelor cu poliesteri, trebuie  respectate prevederile de la capitolele referitoare la masinile de taiat si slefuit. 

6. Fabricarea marmorocului 

Art. 251. - La aprinderea radiantilor trebuie respectate Normele specifice de protectie a  muncii pentru distributia si utilizarea gazelor. 

Art. 252. - In tunelul de polimerizare trebuie sa se instaleze robinete pentru fiecare  coloana de radianti. 

Art. 253. - In timpul functionarii este interzisa manevrarea robinetelor de gaz. 

Art. 254. - Tunelul de polimerizare trebuie sa fie prevazut cu instalatie de evacuare a  gazelor arse. 

Art. 255. - Este interzisa functionarea liniei tehnologice de marmoroc pe timpul cat nu  functioneaza ventilatia. 

Art. 256. - Instalatia de evacuare a gazelor arse din tunelul de polimerizare trebuie  pornita cu cel putin 10 minute inainte de pornirea liniei tehnologice. 

Art. 257. - Camera sistemului de pulverizare si intarire a liantului trebuie sa fie inchisa  ermetic.

Art. 258. - Instalatia de fabricare a marmorocului trebuie sa fie prevazuta cu aparatori la  organele de masini in miscare (curele, discuri taietoare, angrenaje etc.). 

Art. 259. - In jurul instalatiei trebuie prevazut un spatiu de siguranta mentinut in  permanenta curat. 

Art. 260. - Transportul materialelor si substantelor nocive de la locul de depozitare pana  in sectie trebuie sa se faca numai in vase destinate special pentru acest scop. 

Art. 261. - Este interzisa amestecarea substantelor chimice cu mana libera, aceasta se  va face numai cu ajutorul canciocului sau a altor unelte. 

Art. 262. - Dupa oprirea functionarii si scoaterea de sub tensiune a instalatiei de  fabricare, trebuie sa se execute urmatoarele: 

- sa se mentina in stare de functionare minimum 10 minute instalatia de evacuare a  gazelor arse; 

- sa se curete glisantii si duzele; 

- sa se curete spatiul din jurul masinii; 

- sa se verifice sculele ajutatoare. 

Art. 263. - Pentru indepartarea prafului si a substantantelor nocive, sectia trebuie  prevazuta cu un loc special amenajat pentru spalare. De asemenea vor fi prevazute  locuri special amenajate pentru servitul mesei, pastrarea imbracamintei si a  echipamentului de lucru. 

7. Fabricarea corpurilor abrazive 

Generalitati 

Art. 264. - In timpul transportului si depozitarii materiilor prime pentru prepararea  amestecului abraziv si a corpurilor abrazive se vor respecta prevederile din Norma  specifica de protectie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si cu  mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor. 

Art. 265. - Butoaiele cu acid clorhidric trebuie sa fie manipulate numai cu dispozitive  adecvate, iar salariatii vor purta echipament antiacid. 

Art. 266. - In timpul operatiei de sitare si preparare a amestecului abraziv, hala trebuie  sa fie bine ventilata, iar salariatii trebuie sa poarte echipament individual de protectie  adecvat. 

Art. 267. - Stingerea clorurii de magneziu in acidul clorhidric trebuie executata in aer  liber, in locuri special amenajate cu folosirea echipamentului de protectie adecvat.

Art. 268. - Pentru concentrarea bachelitei prin fierbere trebuie sa se prevada nise  speciale cu sistem de ventilatie. 

Art. 269. - Lucrul cu liantii magnezitici trebuie sa se faca numai cu dispozitive din lemn,  in vase care au un strat de ipsos pe pereti sau in vase din plastic. 

Art. 270. - Rinichii de serlac trebuie sa se prepare sub nisa, iar in timpul prepararii  trebuie sa functioneze instalatia de ventilatie. 

Art. 271. - In timpul curatarii resturilor vechi din forme, cat si la eliminarea bavurilor  dupa intarirea amestecului nou, conducatorul locului de munca trebuie sa verifice  utilizarea ochelarilor de protectie. 

Mori cu bile 

Art. 272. - Pentru protectia personalului, in jurul corpului morii, pe ambele parti, trebuie  sa se prevada un spatiu liber inconjurat cu panouri cu inaltimea de minimum 1 m.

 Art. 273. - Inainte de pornirea morii, trebuie sa se verifice: 

- daca blindajele sau capacele sunt perfect etanse; 

- starea lagarelor si a suruburilor de prindere; 

- daca utilajul functioneaza la capacitatea norma-la; 

- daca dispozitivele de protectie sunt instalate. 

Art. 274. - Incarcarea si descarcarea morii trebuie sa se faca numai in situatia in care  aceasta este oprita. 

Art. 275. - Incarcarea si descarcarea morilor trebuie sa se faca cu atentie, pentru a se  evita caderea bilelor pe picioare sau producerea altor accidente; la moara mare se va  urmari ca la deschiderea acesteia sa nu cada capacul. 

Art. 276. - Morile pentru macinarea uscata si dispozitivele lor auxiliare trebuie sa fie  legate la o instalatie de absorbtie si captare a prafului. 

Art. 277. - Este interzis ca personalul de deservire al morilor sa aiba echipamentul rupt  sau descheiat. 

Art. 278. - Conducatorul locului de munca trebuie sa verifice si sa interzica  desfasurarea activitatii fara utilizarea echipamentului individual de protectie. Malaxoare 

Art. 279. - In jurul malaxorului trebuie sa se prevada un spatiu de siguranta de minimum  2 m, care va fi mentinut liber si in stare de curatenie. 

Art. 280. - Inainte de pornirea malaxorului trebuie sa se verifice:

- daca limitatoarele de oprire a cursei benei func-tioneaza; 

- daca sculele auxiliare sunt in perfecta stare. 

Art. 281. - Este interzisa incarcarea benei cu o cantitate de material mai mare decat  capacitatea de incarcare. 

Art. 282. - Daca in timpul functionarii, se aud zgomote suspecte, se va opri malaxorul. Cuptoare 

Art. 283. - La folosirea arzatoarelor cu gaz metan, trebuie respectate prevederile  Normei specifice de protectie a muncii pentru distributia si utilizarea gazelor.

 Art. 284. - Periodic trebuie sa se verifice etanseitatea ventilelor de la conductele de gaz  metan. Daca se constata scapari de gaze, se va opri arderea, luandu-se masuri de  remediere. 

Art. 285. - Cuptorul de ardere a corpurilor abrazive trebuie prevazut cu instalatie de  absorbtie si evacuare a gazelor arse. 

Art. 286. - Este interzisa depozitarea materialelor inflamabile in zona cuptoarelor. 

Art. 287. - Pentru evitarea pericolului de arsuri, locurile periculoase vor fi prevazute cu  panouri. 

Art. 288. - In timpul incarcarii si descarcarii cuptoarelor, piesele se vor manipula cu  atentie pentru a se evita caderea acestora. 

Art. 289. - Stivuirea in cuptor trebuie sa se faca cu precautie pentru a se evita  daramarea. 

8. Revizia, intretinerea si repararea utilajelor si  instalatiilor 

Art. 290. - (1) In cazul in care lucrarile de reparatii se executa de catre alte intreprinderi,  se vor incheia conventii scrise intre beneficiar si executant. 

(2) Conventiile vor cuprinde obligatiile si responsabilitatile pe linie de protectie a muncii  ale beneficiarului si executantului. 

(3) Pentru executarea lucrarilor de reparatii este obligatorie intocmirea unei fise  tehnologice. 

Art. 291. - Inainte de inceperea reparatiilor planificate, persoana cu atributii in acest  sens va face instruirea speciala a tuturor celor care participa la efectuarea reparatiilor.

Art. 292. - Pentru lucrarile de intretinere si reparatii care se executa la inaltime se vor  respecta prevederile Normei specifice de securitatea muncii pentru lucrul la inaltime. Art. 293. - La efectuarea lucrarilor de reparatii in puturi, canale sau recipiente, seful  lucrarilor va dispune inceperea lucrarilor numai dupa aerisirea acestora si dotarea  salariatilor cu masti de protectie cu furtun de aductiune a aerului. 

Art. 294. - In situatia in care la un utilaj sau pe linia tehnologica, lucreaza mai multe  echipe cu specific de lucru diferit, lucrarea va fi coordonata de o singura persoana. Art. 295. - Lucrarile de curatare si reparare a gaterelor, masinilor de taiat,  concasoarelor etc. se vor executa conform instructiunilor de lucru si de protectie a  muncii. 

Art. 296. - La efectuarea lucrarilor de reparatii, se vor respecta urmatoarele  reglementari: 

- pentru lucrarile de instalatii electrice, Normele specifice de protectie a muncii pentru  utilizarea energiei electrice in medii normale; 

- pentru lucrarile de instalatii de ridicat si sub presiune, prescriptiile tehnice ISCIR; - pentru instalatiile de gaze, Normele specifice de protectie a muncii pentru distributia si  utilizarea gazelor. 

Art. 297. - Punerea in functiune a utilajelor dupa reparatiile planificate, este permisa  numai dupa efectuarea probelor, incheierea procesului verbal de receptie a utilajelor si  de predare a lor In exploatare. 

Art. 298. - Punerea in functiune a utilajelor se va face cu respectarea stricta a  succesiunii operatiilor tehnologice si numai dupa ce au fost anuntati factorii interesati. Art. 299. - La liniile de prelucrare In flux tehnologic, punerea in functiune, se face cand  toate utilajele componente sunt in stare normala de functionare. 

9. Prevederi de proiectare a mijloacelor de productie  utilizate in activitatea de prelucrare a pietrelor si  marmurei 

9.1. Cladiri si alte constructii 

Art. 300. - Solutiile constructive care se vor adopta la proiectarea halelor, sectiilor,  atelierelor si depozitelor, vor respecta prevederile Normei generale de protectie a  muncii.

Art. 301. - Fundatiile pe care se vor amplasa utilajele si instalatiile vor avea  caracteristicile prevazute in cartile tehnice ale acestora si standardele in vigoare si vor fi  independente de fundatiile cladirilor. 

Art. 302. - Iluminatul din hale, sectii, ateliere si depozite trebuie sa respecte conditiile de  iluminare din Normele generale de protectia muncii, Normele pentru iluminatul spatiilor  de lucru si celelalte prevederi legale in vigoare. 

Art. 303. - Scarile de acces in cladiri, tuneluri, subsoluri, platforme, pasarele, constructii  interioare, posturi de comanda etc. trebuie proiectate si construite in asa fel incat sa se  previna pericolele de cadere in gol sau alunecare si sa nu solicite eforturi deosebite din  partea personalului care le utilizeaza frecvent. 

Art. 304. - Golurile, canalele, rigolele etc., aflate la nivelul suprafetelor de lucru sau  carosabile, vor fi acoperite. 

Art. 305. - Grupurile social-sanitare trebuie sa fie dotate cu vestiare, dusuri, spalatoare  etc. conform Normelor generale de protectie a muncii. 

9.2. Cerinte constructive ale utilajelor si instalatiilor de prelucrare a  pietrei si marmurei 

Art. 306. - Amplasarea si montarea utilajelor si a instalatiilor trebuie sa se faca  respectand prevederile Normelor generale de protectie a muncii si a standardelor in  vigoare. 

Art. 307. - In cazul deservirii simultane a mai multor utilaje sau instalatii de catre un  singur operator, amplasarea acestora trebuie sa asigure posibilitatea de urmarire a  functionarii in conditiile impuse procesului tehnologic, fara pericole de accidentare. 

Art. 308. - La amplasarea utilajelor, instalatiilor si anexelor acestora, trebuie sa se tina  seama de caracterul productiei si al fluxului tehnologic, de forma, marimea si greutatea  produselor, de modul de organizare si dotare a locului de munca si modul de actionare  a salariatilor, de complexitatea operatiilor de revizie. 

Art. 309. - La proiectarea utilajelor, agregatelor, instalatiilor trebuie sa se respecte  prevederile Normelor generale de protectie a muncii, stnadardele si alte reglementari  privind echipamentele tehnice. 

Art. 310. - Elementele de comanda ale masinilor-unelte si instalatiilor nu se vor  amplasa in zonele de aruncare a bucatilor de material, de alimentare cu materii prime  sau in zonele de evacuare a produselor finite. Cand o astfel de amplasare nu poate fi 

evitata, se vor lua masuri de protejare a masinilor (scuturi, elemente de deviere a  directiei bucatilor de roca etc.). 

Art. 311. - Destinatia elementelor de comanda trebuie sa se indice prin simboluri sau  inscriptii executate clar si vizibil, montate cat mai aproape de acestea. 

Art. 312. - Elementele de coamnda a pozitiilor functionale trebuie sa fie marcate in  culori diferite, pentru a elimina confuziile in timpul lucrului, iar constructia si amplasarea  acestora trebuie sa excluda posibilitatea de accidentare a operatorilor care actioneaza. Art. 313. - Sensul de miscare a elementelor de comanda manuale trebuie sa  corespunda cu sensul de miscare a organului de masina sau a mecanismului  comandat. 

Art. 314. - Conductele trebuie sa fie vopsite conform standardelor in vigoare. 

Art. 315. - Conductele instalatiilor hidraulice si pneumatice, precum si a instalatiilor de  ungere si racire, care se prevad a fi amplasate deasupra solului, trebuie sa permita  trecerea persoanelor si a mijloacelor de transport. 

Art. 316. - Conductele instalatiilor hidraulice si pneumatice, precum si a instalatiilor de  ungere si racire, care se prevad a fi amplasate sub nivelul solului, trebuie sa fie  acoperite cu plansee sau capace rezistente si nealunecoase. 

Art. 317. - Pe manometrele montate pe conductele hidraulice si pneumatice se va  indica cu un semn distinctiv presiunea maxima admisa. 

Art. 318. - Amplasarea elementelor de ungere manuala trebuie sa se faca in afara  zonelor periculoase ale utilajelor, in locuri comode pentru deservirea lor. Locurile de  ungere trebuie sa se vopseasca intr-o culoare contrastanta fata de culoarea utilajului. Art. 319. - Masinile care degaja in timpul lucrului pulberi, praf, vapori de orice fel, vor fi  prevazute fie cu instalatii proprii, fie ca vor fi racordate la instalatiile generale de  absorbtie si filtrare. 

Concasoare cu falci, cu rotor si ciocane articulate 

Art. 320. - Concasoarele cu falci vor fi prevazute cu aparatori, palnii de alimetnare si  gratare pentru separarea bucatilor mari de material, in vederea prevenirii blocarii si a  introducerii mainilor. 

Art. 321. - Concasoarele cu rotor si ciocane articulate trebuie sa fie prevazute cu  dispozitive de captare si absorbtie a prafului. 

Art. 322. - Capacele gurilor de vizitare ale concasoarelor trebuie sa fie etanse.

Malaxoare 

Art. 323. - Vasele de amestec ale malaxoarelor vor fi prevazute cu capace rezistente  fixate deasupra partii superioare. 

Art. 324. - Malaxoarele prevazute cu dispozitive de interblocare vor functiona astfel  incat capacul sa nu poata fi deschis pana cand mecanismul de antrenare al paletelor nu  a fost oprit. 

Art. 325. - Malaxoarele trebuie racordate la instalatia de absorbtie si filtrare a prafului. 

Prese 

Art. 326. - Zonele periculoase ale preselor vor fi ingradite sau prevazute cu aparatori si  dispozitive astfel fixate incat sa asigure protectia salariatilor. 

Art. 327. - Elementele de comanda manuala ale preselor (parghii, manete etc.) vor fi  amplasate incat sa fie vizibile si usor accesibile pentru manevrare, fara pericol de  accidentare prin confundarea sau inversarea comenzilor. Constructia si amplasarea  acestora trebuie sa excluda posibilitatea manevrarilor accidentale, butoanele de pornire  si oprire avand culori diferite. 

Art. 328. - In sectoarele unde lucreaza preponderent femei se elimina actionarea prin  parghii cu contragreutare sau pedale la picior, inlocuindu-se cu comenzi pneumatice  manuale, sisteme automate sau semiautomate. 

Cuptoare 

Art. 329. - Cuptoarele vor fi astfel proiectate incat partea exterioara a peretilor sa nu  depaseasca temperatura de 550C. 

Art. 330. - Instalatiile de uscare sau ardere care pot genera gaze sau pulberi peste  concentratiile admise, vor fi capsulate si puse sub depresiune. 

Art. 331. - Orificiile de vizitare si locurile de amplasare a injectoarelor vor fi protejate  prin ecrane protectoare mobile. 

Art. 332. - Uscatoarele camera prevazute cu incalzitoare directe (flacara deschisa) vor  fi dotate cu instalatie de aprindere a arzatoarelor situate in afara camerelor. 

Art. 333. - Usile tuturor tipurilor de cuptoare si uscatoare trebuie sa fie prevazute cu  parghie cu contragreutate pentru a usura inchiderea si deschiderea acestora. 

Art. 334. - La usile cuptoarelor trebuie sa se prevada dispozitive de protectie impotriva  radiatiilor termice (perdele din snur de azbest, perdele de apa, paravane, carcase racite  etc.).

Masini de taiat piatra 

Art. 335. - Carcasa de protectie a discului trebuie sa acopere cel putin 500 din  suprafata discului. 

Art. 336. - Masinile de taiat trebuie sa fie prevazute cu prize de aspiratie si racordate la  instalatia de desprafuire. 

Art. 337. - Este obligatorie marcarea vizibila a sensului de rotire a discului taietor. 

Art. 338. - Masinile pentru debitat material de lungime mare vor fi prevazute cu suporti  suplimentari pentru sprijinirea capetelor libere ale materialului. 

Vagonete 

Art. 339. - Pardoselile si caile de acces pe care circula vagonetele nu trebuie sa aiba  denivelari. 

Art. 340. - Vagonetele vor fi prevazute cu dispozitive de ancorare de sine de care se  vor prinde in timpul bascularii. 

Transbordoare 

Art. 341. - Carucioarele transbordoarelor trebuie sa aiba o buna stabilitate. 

Art. 342. - Sinele de vagonete de pe platformele carucioarelor transbordoare trebuie sa  aiba dispozitive de blocare, care sa permita fixarea solida a vagonetilor pe platforma. Art. 343. - Cablurile de tractiune ale transbordoarelor, carligele si ochiurile lor de  prindere trebuie sa fie calculate cu un coeficient de sigurnata de cel putin 6, fata de  rezistentele la rupere. 

Art. 344. - Rolele de intoarcere a cablurilor trebuie sa aiba diametrul de minimum 300  de ori mai mare decat cel al sarmei. 

Art. 345. - Troliile de manevrare a transbordoarelor trebuie sa fie prevazute cu aparatori  de tabla sau plasa de sarma. 

Art. 346. - Transbordoarele trebuie sa fie prevazute cu instalatie de semnalizare  acustica. 

Art. 347. - Inaltimea transbordorului trebuie sa fie calculata astfel incat sina de rulare a  vagonetului de pe transbordor sa se afle la aceeasi inaltime cu sina de pe sol. 

Art. 348. - Transbordoarele trebuie sa fie prevazute cu o comanda a sistemului de  franare la cele doua capete pentru a putea fi manevrate in ambele sensuri. 

Gaterul

Art. 349. - Cureaua volantului si biela trebuie sa fie prevazute cu aparatori din plasa de  sarma. 

Art. 350. - Pe ampermetrul montat pe tabloul de comanda al gaterului trebuie sa se  traseze cu vopsea rosie o linie care marcheaza limita maxima pe care trebuie sa o  indice acul acestuia pentru a se preveni arderea motorului. 

Masina de slefuit piatra 

Art. 351. - Mesele masinilor de slefuit trebuie sa fie prevazute cu borduri pentru  protectia salariatilor contra stropirii cu materiale de slefuit. 

Art. 352. - La masinile de slefuit mobile trebuie sa se prevada un dispozitiv de sustinere  a cablului electric, montat pe corpul masinii. 

Moara cu bile 

Art. 353. - Morile pentru macinarea uscata si dispozitivele auxiliare ale acestora trebuie  sa fie legate la o instalatie de absorbtie si captare a prafului. 

Art. 354. - In lungul morii trebuie sa se prevada balustrade la distanta de minimum 1 m  de suprafata cilindrului, pentru a impiedica accesul. 

Silozuri si buncare 

Art. 355. - Partea inferioara a silozurilor va fi astfel executata incat sa nu fie necesara  interventia manuala la descarcarea materialului. 

Art. 356. - Buncarele si silozurile pentru depozitarea materiilor prime trebuie sa fie  prevazute cu sisteme de ventilatie, cu capace si gratare mentinute permanent inchise  impotriva deschiderilor intamplatoare. 

Art. 357. - Buncarele si silozurile cu acces la partea superioara vor fi prevazute cu  balustrade de protectie de cel putin 1 m inaltime. 

Scarile de acces trebuie sa fie de constructie solida prevazute cu mana curenta sau  cosuri de protectie in cazul scarilor verticale. 

9.3. Dispozitive de protectie, prindere, fixare, blocare si siguranta 

Art. 358. - Partile mobile ale utilajelor care depasesc gabaritul acestora si care prezinta  pericol de accidentare trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de protectie tip aparatoare,  de rezistenta corespunzatoare. 

Art. 359. - Dispozitivele de protectie care nu necesita interventii frecvente, trebuie sa fie  fixate pe utilaj, constituind un intreg al acestuia.

Art. 360. - Dispozitivele de protectie care necesita interventii frecvente, trebuie sa fie  prevazute cu sisteme de deconectare sau blocare automata a utilajului, in cazul unor  interventii accidentale. Suprafetele ce trebuie protejate cat si interiorul aparatorilor, vor fi  vopsite in alte culori decat utilajul respectiv si anume in culori de avertizare rosu si  portocaliu. 

Art. 361. - Dispozitivele de protectie a transmisiilor prin curele si a angrenajelor cu roti  dintate vor fi prevazute cu un sistem de intrerupere a alimentarii motorului, care sa nu  permita punerea in functiune a utilajului decat atunci cand aceste dispozitive sunt in  pozitie de protectie. 

Art. 362. - Dispozitivele de prindere trebuie sa fie astfel concepute incat sa asigure o  fixare rigida a materialelor de prelucrat pe masini. 

Art. 363. - Utilajele trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de siguranta care sa previna  pornirea accidentala a acestora sau a altor subansambluri mobile. 

Art. 364. - Utilajele trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de siguranta care sa  opreasca functionarea in caz de avarie, de oprire a apei sau de sfarsit de cursa.

 Art. 365. - Utilajele sau subansamblurile acestora trebuie sa fie prevazute cu dispozitive  de suprasarcina. 

Art. 366. - Subansamblurile utilajelor care se deplaseaza mecanizat trebuie sa fie  prevazute cu dispozitive de siguranta care sa nu permita depasirea cursei acestora  dincolo de limitele traseelor stabilite; in caz contrar, acestea trebuie sa fie ingradite cu  elemente care sa nu permita accesul persoanelor in zona periculoasa. ANEXA 1 

Norme de protectie a muncii complementare prezentei norme 

Normele specifice de protectie a muncii pentru prelucrarea pietrelor naturale si a  marmurei vor fi completate cu alte norme, dupa cum urmeaza: 

1. Norme generale de protectie a muncii 

2. Normativ-cadru de acordare a echipamentului de protectie 

3. Norme ce reglementeaza lucrul cu foc deschis si norme P.S.I. in general 4. NSPM la utilizarea gazelor naturale 

5. NSSM pentru activitatea de producere a aerului comprimat - cod 40 6. NSPM pentru utilizarea energiei electrice 

7. NSPM pentru transportul, distributia si utilizarea energiei termice

8. NSSM pentru alimentari cu apa, a localitatilor si pentru nevoi tehnologice (captare,  transport si distributie) - cod 20 

9. NSSM pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procesele  tehnologice - cod 19 

10. NSPM pentru manipularea, transportul prin purtare cu mijloace nemecanizate si  depozitarea materialelor - cod 57 

11. NSSM pentru transportul intern - cod 6 

12. NSSM pentru transportul rutier - cod 23 

13. NSSM pentru lucrul la inaltime - cod 12 

14. NSPM pentru benzi transportoare (altele decAt cele din minerit) 15. NSSM pentru fabricarea produselor abrazive 

16. NSPM pentru exploatarea zacamintelor de marmura 

17. NSSM pentru fabricarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului - cod 3 18. NSSM pentru prepararea, transportul, turnarea betoanelor si executarea lucrarilor  de beton armat si pecomprimat - cod 7 

19. NSSM pentru lucrari de zidarie, montaj, prefabricate si finisaje in constructii - cod 27 20. NSSM pentru lucrari de instalatii tehnico-sanitare si de incalzire - cod 28 21. NSPM pentru lucrari de drumuri, poduri si constructii cai ferate 

22. NSPM pentru activitati din domeniul sanatatii 

Pana la aparitia tuturor normelor prezentate in anexa raman valabile actualele norme  departamentale existente in domeniu. 

a) Normele editate pana in prezent au titulatura de Norme specifice de securitate a  muncii (NNSM) 

b) Normele ce urmeaza a se edita isi vor schimba titulatura, la sugestia Ministerului  Justitiei in Norme specifice de protectie a muncii (NSPM) 

ANEXA 2 

Lista standardelor conexe de securitate a muncii 

1. STAS 12894-90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de munca 2. SR EN 60903:1997 Specificatii pentru manusi de materiale electroizolante pentru  lucrari in instalatii electrice 

3. STAS 7408-75 Incaltaminte de protectie. Incaltaminte electroizolanta din cauciuc 4. STAS 6687-81 Ochelari de protectie. Conditii tehnice generale de calitate 5. STAS 3159-81 Material de protectie. Casti de protectie

6. STAS 11336/1-80 Acustica psihofiziologica. Evaluarea incadrarii in limita admisibila a  nivelului de zgomot pentru evitarea pierderii auzului 

7. STAS 10627-76 Ventilatoare. Principii de securitate 

8. STAS 8114/2-4-91 Corpuri de iluminat.Corpuri de iluminat portabile de uz general.  Conditii tehnice speciale 

9. SR 12294:1993 Iluminatul artificial. Iluminatul de siguranta in industrie 10. STAS CEI 598-2-8-92 Corpuri de iluminat. Partea 2: Conditii tehnice speciale.  Sectiunea 8: Lampi portabile de mana 

11. STAS 10898-85 Alimentari cu apa si canalizari. Terminologie 

12. STAS 11841-83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendii 13. STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Limite admise 14. STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice  portabile. Prescriptii 

15. STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarii. Prescriptii generale 16. STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la utilajele si echipamentele  electrice mobile.Prescriptii 

17. STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe.  Prescriptii 

18. STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe.  Prescriptii de proiectare, executie si verificare 

19. STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari 20. STAS 8589-70 Culori conventionale pentru identificarea conductelor care transporta  fluide in instalatiile terestre si navale 

21. STAS 5089-71 Produse din piatra naturala pentru constructii. Terminologie 22. STAS 5090-83 Pietre naturale pentru constructii. Clasificare 

23. STAS 662-89 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera 

24. STAS 9577-74 Marmura alba macinata pentru fabricarea electrozilor de sudura 25. SREN 292-2:1997 Securitatea masinilor. Concepte de baza, principii generale de  proiectare. Partea 2: Prinicipii si conditii tehnice 

26. STAS 12961-91 Masini unelte. Carcase de protectie a corpurilor abrazive. Forme si  dimensiuni 

27. STAS 1185-87 Mori cu bile. Bile metalice 

28. STAS 7600-80 Corpuri de macinare fina pentru mori cu bile

29. STAS 10743/1-88 Concasoare. Tipuri 

30. STAS 10743/2-88 Concasoare cu falci. Parametri principali 

31. STAS 10743/3-88 Concasoare cu con. Parametri principali 

32. STAS 10743/4-88 Concasoare cu ciocane articulate. Parametri principali 33. STAS 10743/5-88 Concasoare cu ciocane fixe. Parametri principali 

34. STAS 10743/6-88 Concasoare cu cilindri. Parametri principali 

35. STAS 9665/1-80 Ciururi vibrante. Tipuri 

36. STAS 10271/2-80 Prese hidraulice cu batiu deschis. Prescriptii de precizie  geometrica si de rigiditate 

37. STAS 9876-87 Transportoare. Prescriptii generale de securitate 38. STAS 8925-80 Elevatoare cu cupe. Tipizare 

39. STAS 6689/1-81 Vehicule rutiere. Tipuri. Terminologie 

40. STAS 9064/1-82 Instalatii de ridicat. Tipuri. Terminologie 

41. STAS 10278-87 Instalatii de ridicat. Limitatoare de sarcina si limitatoare ale  momentului de sarcina. Conditii tehnice generale de calitate 

42. STAS 4661-81 Poduri rulante. Deschideri si spatii pentru cai de circulatie 

43. STAS 6773-79 Poduri rulante. Linii de contact. Prescriptii de proiectare si executie 44. STAS 6177/1-87 Corpuri abrazive. Reguli pentru asigurarea securitatii la utilizare 45. STAS 10720-90 Corpuri abrazive. Terminologie, clasificare, simbolizare si forme de  baza 

46. STAS 10721-84 Materiale abrazive. Terminologie, clasificare si simbolizare ANEXA3 

Ghid de terminologie 

Notiuni de baza 

1. Accident de munca: accident prin care se produce vatamarea violenta a  organismului, precum si intoxicatia acuta profesionala, care au loc in timpul procesului  de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu indiferent de natura juridica a  contractului in baza caruia isi desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate  temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces. 

2. Avarie: eveniment survenit in utilizarea mijloacelor de productie, caracterizat prin  defectarea sau deteriorarea acestora.

3. Boli profesionale : afectiunile care se produc ca urmare a exercitarii unei meserii sau  a unei profesii, cauzate de factori nocivi, fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului  de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului  in procesul muncii. 

4. Conditii normale de exploatare: conditii de lucru prevazute in cartea tehnica a masinii. 5. Defectare : incetarea capacitatii unei masini, instalatii utilaj etc. de a-si indeplini  functia specifica. 

6. Dispozitiv de protectie: dispozitiv care reduce sau elimina, singur sau in asociere cu  un protector, riscul de accidentare. 

7. Distante de securitate: distanta minima la care o structura de protectie trebuie sa fie  amplasata fata de o zona periculoasa. 

8. Echipament individual de lucru: totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice si  persoanele fizice le acorda participantilor la procesul de munca pentru protejarea  imbracamintei si incaltamintei personale in timpul procesului de munca. 

9. Echipament individual de protectie: totalitatea mijloacelor individuale de protectie cu  care este dotat fiecare participant la procesul de munca, pentru a fi protejat impotriva  factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala. 

10. Echipament tehnic: masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii. 

11. Factori de risc : factori (insusiri, stari, procese, fenomene, comportamente) proprii  elementelor componente ale sistemului de munca - executant - sarcina de munca - mijloace de productie - mediu de munca ce caracterizeaza riscurile proprii acestor  elemente si care conducand la o disfuntie a sistemului, pot provoca accidente de munca  sau boli profesionale. 

12. Indicator de securitate: mijloc de informare standardizat care, prin combinarea unei  forme geometrice cu o culoare de securitate si cu un simbol, furnizeaza o informatie  referitoare la securitatea muncii. 

13. Instructaj de securitate a muncii: modalitatea de instruire in domeniul securitatii  muncii care se desfasoara la nivelul unitatilor si are ca scop insusirea de catre salariati  a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice  activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza. 

14. Instructiuni specifice de securitate a muncii : componente ale sistemului de  reglementare in domeniul protectiei muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai 

pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea de catre unitati (prin efort  propriu sau in colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci cand Normele  generale de protectie a muncii si Normele specifice de protectie a muncii nu acopera  totalitatea activitatilor desfasurate in unitate sau voluntara, atunci cand patronul  considera necesar pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea  normelor cu unele prevederi specifice unitatii. 

15. Instructiuni de utilizare: instructiuni a caror elaborare este obligatorie pentru orice  produs, constituind parte integranta a documentatiei pentru certificarea produsului si  prin care, producatorul trebuie sa prezinte toate informatiile necesare utilizarii  produsului, in conformitate cu scopul pentru care a fost creat si asigurarii securitatii  muncii. 

16. Lucru la inaltime: activitate desfasurata la minimum 2 m, masurati de la talpile  picioarelor salariatului pana la baza de referinta naturala (solul) sau orice alta baza de  referinta artificiala, baza fata de care nu exista pericolul caderii in gol. 

17. Mijloace individuale de protectie: mijloc de protectie (protector) destinat pentru  protectia unui singur executant si care i se aplica acestuia. 

18. Noxa (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare  asupra organismului, in mediul luat in considerare. 

19. Operator: persoana insarcinata cu instalarea, functionarea, incercarea, intretinerea,  curatarea, repararea sau transportarea unei masini. 

20. Persoana autorizata: o persoana competenta imputernicita in scris (de catre organe  de specialitate abilitate si/sau de catre patron) sa indeplineasca anumite activitati. 

21. Persoana avertizata: o persoana informata asupra riscului profesional si asupra  comportamentului ce trebuie adoptat pentru desfasurarea unei activitati in conditii de  securitate. 

22. Persoana competenta: o persoana care poseda cunostintele si aptitudinile necesare  pentru a realiza corect anumite activitati. 

23. Persoana expusa: o persoana care se afla in intregime sau partial intr-o zona  periculoasa. 

24. Prevenire: ansamblul proceselor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de  lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

25. Protectie: ansamblul de masuri care constau in utilizarea unor mijloace specifice,  denumite mijloace de protectie, cu scopul protejarii executantilor fata de pericolele care  nu au fost suficient evitate sau limitate prin prevenirea intrinseca. 

26. Protector: partea unei masini utilizata special pentru a asigura o protectie prin  intermediul unui obstacol fizic. In functie de constructia sa, un protector poate fi numit:  carter, aparatoare, ecran, usa, carcasa de protectie etc. 

27. Risc: probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a  sanatatii, intr-o situatie periculoasa. 

28. Risc profesional: risc in procesul de munca. 

29. Situatie periculoasa: orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai  multor pericole. 

30. Spatiul de circulatie: spatiul limitat intre masina, utilaj, linie tehnologica si partile fixe  ale constructiei cladirii sau ale obiectelor existente in care are acces personalul de  exploatare si in care nu sunt executate lucrari speciale de reparatii si intretinere. 

31. Spatiul de munca: spatiul limitat intre instalatii, masini, utilaje, linii tehnologice si  partile fixe ale constructiei cladirii sau ale obiectelor existente in care este necesara  efectuarea unor lucrari de demontare-montare la reparatii si intretinere. 

32. Substanta periculoasa: substanta care, in virtutea proprietatilor sale chimice sau  fizice, poate constitui un pericol pentru sanatatea omului. 

33. Zona periculoasa a unui echipament tehnic: orice zona situata in interiorul sau in  jurul echipamentului tehnic in care o persoana este expusa riscului de accidentare sau  imbolnavire profesionala.